Subiecte Barou septembrie 2024 (avocați stagiari)

Exercitarea profesiei de avocat nu este compatibilă cu:

1. A.exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț;
2. B.activitatea salarizată în cadrul unei societăți cu răspundere limitată;
3. C.calitatea de consilier în proprietate industrială.

Avocatul stagiar:

1. A.respins de trei ori la examenul de definitivare, va fi exclus din profesie;
2. B.este obligat să urmeze cursuri de masterat, dacă avocatul îndrumător îi impune acest lucru;
3. C.poate fi îndrumat în activitatea sa doar de către un avocat definitiv cu o vechime de cel puțin 6 ani în această calitate și care se bucură de reputație profesională neștirbită.

Fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat:

1. A.reprezintă caz de nedemnitate dacă este reținută în baza unei hotărâri judecătorești nedefinitive;
2. B.reprezintă caz de nedemnitate și dacă este reținută prin acte ale organelor profesiei de avocat;
3. C.nu se încadrează în cazurile de nedemnitate în profesia de avocat.

Este considerată abatere disciplinară gravă săvârșită de avocat, prevăzută ca atare de legislația specifică profesiei de avocat:

1. A.neprezentarea la fiecare termen de judecată în cauza încredințată;
2. B.refuzul nejustificat de a acorda ajutorul public judiciar atunci când avocatul a fost desemnat cu această sarcină;
3. C.folosirea de expresii de natură a aduce atingere demnității altor avocați într-o ședință de judecată.

Potrivit legii, denumirea cabinetelor asociate:

1. A.trebuie să cuprindă numele unuia dintre titulari urmat de sintagma "cabinete de avocat asociate";
2. B.trebuie să cuprindă numele tuturor titularilor urmate de sintagma "cabinete de avocat asociate";
3. C.poate fi aleasă în mod liber de titulari și este urmată de sintagma "avocați asociați".

În cazul profesiei de avocat, stagiul de pregătire profesională:

1. A.are o durată de doi ani;
2. B.nu poate fi suspendat;
3. C.are un caracter obligatoriu.

Avocatul stagiar:

1. A.poate urma cursuri de masterat cu acordul avocatului îndrumător, care sunt luate în considerare la aprecierea formării inițiale;
2. B.care a exercitat un mandat de consilier în Consiliul Județean dobândește din oficiu calitatea de avocat definitiv;
3. C.are dreptul să pună concluzii la toate instanțele, cu excepția Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale.

Avocatul definitiv AA din Baroul X nu și-a achitat taxele și contribuțiile profesionale către Barou, către U.N.B.R. și către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadența acestora. În acest caz intervine:

1. A.excluderea din profesie a avocatului AA;
2. B.încălcarea unei îndatoriri specifice profesiei de avocat;
3. C.suspendarea din profesie a avocatului AA, până la lichidarea integrală a datoriilor.

Datele cu caracter personal obținute de avocat, în activitatea sa, pentru îndeplinirea atribuțiilor de acordare a asistenței juridice:

1. A.pot fi utilizate pentru crearea unei baze de date personale;
2. B.nu pot fi divulgate către terțe persoane;
3. C.pot fi utilizate doar în scopul pentru care au fost cerute.

Soluționarea recursului declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei Centrale de Disciplină, ca instanță de fond, este de competența:

1. A.Președintelui U.N.B.R;
2. B.Consiliului U.N.B.R. constituit ca instanță disciplinară în plenul său, în afară de persoana implicată în cauză;
3. C.Comisiei Permanente a U.N.B.R constituită ca instanță disciplinară în plenul său, în afară de persoana implicată în cauză.

Prin hotărârea judecătorească definitivă pronunțată în dosarul X/2024, avocatului Y, pe lângă pedeapsa principală, i-a fost aplicată și pedeapsa constând în interdicția exercitării profesiei de avocat pentru o perioadă de un an. În acest caz:

1. A.este incident un caz de nedemnitate privind profesia de avocat;
2. B.pe perioada interdicției de a profesa, avocatul Y nu va mai putea exercita profesia de avocat, fiind incident unul dintre cazurile de încetare a calității de avocat;
3. C.pe perioada interdicției de a profesa, avocatul Y nu va mai putea exercita profesia de avocat, fiind incident unul dintre cazurile de suspendare a calității de avocat.

Avocatul:

1. A.nu poate pleda împotriva părții care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii;
2. B.poate furniza relații autorităților cu privire la cauza care i-a fost încredințată, chiar dacă nu are dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă din partea tuturor clienților săi interesați în cauză;
3. C.nu este obligat să participe la toate ședințele convocate de consiliul baroului, la activitățile profesionale și la ședințele organelor de conducere din care face parte.

Avocații:

1. A.nu pot fi sancționați disciplinar pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de U.N.B.R.;
2. B.sunt obligați să poarte roba în fața instanțelor judecătorești;
3. C.nu pot să renunțe la exercițiul profesiei.

Comisia Centrală de Disciplină:

1. A.este organizată și funcționează în cadrul U.N.B.R.;
2. B.judecă ca instanță de fond, în complet de 3 membri, abaterile săvârșite de membrii consiliilor barourilor și de decanii barourilor;
3. C.este competentă să exercite acțiunea disciplinară privind decanii barourilor și membrii Consiliului U.N.B.R.

Decizia de respingere a cererii de acordare a asistenței extrajudiciare poate fi contestată la:

1. A.Decanul Baroului în termen de 15 zile de la comunicare;
2. B.Consiliul Baroului în termen de 5 zile de la comunicare;
3. C.Consiliul Baroului în termen de 15 zile de la comunicare.

Dacă a fost ascultat ca martor într-o cauză aflată pe rolul instanței judecătorești, avocatul:

1. A.poate desfășura activitate profesională în acea cauză dacă are acordul clientului său;
2. B.nu mai poate desfășura nicio activitate profesională în acea cauză;
3. C.avocatul poate desfășura activitate profesională în acea cauză dacă are avizul Consiliului Baroului din care face parte.

Avocatul XY este condamnat prin sentință penală definitivă la pedeapsa închisorii 2 ani pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, infracțiune pedepsită cu pedeapsa închisorii având un minim special de cel puțin un an. În acest context este incident un caz de:

1. A.nedemnitate privind profesia de avocat;
2. B.suspendare a calității de avocat;
3. C.încetare a calității de avocat.

Departamentul de coordonare a asistenței judiciare:

1. A.este organizat, potrivit legii, în cadrul U.N.B.R.;
2. B.are o structură organizatorică stabilită prin decizie a Consiliului U.N.B.R.;
3. C.propune sau, după caz, avizează, proiecte de protocoale ce se încheie cu autoritățile publice competente în scopul obținerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară.

Acțiunea disciplinară cu privire la abaterile săvârșite de avocați:

1. A.poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data luării la cunoștință, de către Consiliul Baroului, despre săvârșirea abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârșirii acesteia;
2. B.poate fi exercitată în termen de cel mult 6 luni de la data luării la cunoștință, de către Decanul Baroului, despre săvârșirea abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârșirii acesteia;
3. C.se exercită de către Consiliul U.N.B.R. dacă sunt vizați membrii Consiliului U.N.B.R.

Actele întocmite de avocat:

1. A.pentru ținerea evidențelor profesionale cerute de lege au forța probantă deplină până la înscrierea în fals;
2. B.pentru legitimarea față de terți a calității de reprezentant au forța probantă deplină până la înscrierea în fals;
3. C.cu atestarea identității părților, a conținutului actului și a validitătii consimțământului părților sunt înscrisuri autentice.

În cazul în care A vinde lui B un imobil, iar B invocă anularea contractului de vânzare pentru ca a fost în eroare cu privire la obiectul convenției, atunci prescripția dreptului material la acțiunea în anulare:

1. A.are durata termenului general de prescripție;
2. B.curge de la data descoperirii erorii de către B, însă nu mai tarziu de împlinirea a 18 luni din ziua încheierii actului juridic;
3. C.curge de la data încheierii contractului de vânzare.

Persoana A vinde minorului B un laptop, pentru prețul de 17000 lei. La data semnării contractului de vânzare, cumpărătorul B, în vârstă de 17 ani, nu avea acrodul părinților pentru a cumpăra bunul menționat. În această situație, se consideră că actul:

1. A.este lovit de nulitate absolută;
2. B.este afectat de nulitate relativă;
3. C.nu respectă condițiile legale cu privire la capacitatea de exercițiu a minorului.

În urma unui accident de circulație, lui MN i-a fost distrusă bicicleta prin coliziunea cu motocicleta condusă de HR. Prin aplicarea regulilor răspunderii civile delictuale, MN:

1. A.trebuie să aibă capacitate delictuală, pentru a își recupera prejudiciul;
2. B.este titularul unui drept de creanță prescriptibil extinctiv, căruia i se aplică termenul general de prescripție;
3. C.poate opta în speță între reparația în natură (obținerea unei alte biciclete) ori, prin echivalent, a prejudiciului suferit, în funcție de interesul propriu.

Uzufructul se stinge pe cale principală:

1. A.prin moartea uzufructuarului persoană fizică;
2. B.direct prin efectul legii, dacă uzufructuarul lasă să se degradeze bunul obiect al dreptului de uzufruct;
3. C.prin renunțare la uzufruct.

Compensația legală nu poate opera:

1. A.când, pentru plata uneia dintre datoriile reciproce, a fost acordat un termen de grație;
2. B.atunci când are ca obiect un bun insesizabil;
3. C.între două creanțe reciproce, certe, lichide și exigibile, dintre care una constă în despăgubiri pentru prejudiciile corporale cauzate de către unul dintre debitorii celuilalt.

În cazul partajului:

1. A.copărtașii își datorează reciproc, în limita cotelor părți, garanție pentru evicțiune;
2. B.drepturile copărtașilor sunt consolidate retroactiv;
3. C.garanțiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale părți se strămută de drept asupra bunului atribuit acestuia sau, după caz, asupra sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj.

Dreptul de superficie:

1. A.este esențialmente temporar, neputând depăși 49 de ani;
2. B.este supus prescripției extinctive în termen de 10 ani;
3. C.poate fi dobândit și prin moștenire testamentară.

Potrivit Codului Civil, în materia contractului de vânzare:

1. A.în lipsa unei stipulații contrare, neplata unei singure rate, care nu este mai mare de o optime din preț, nu dă dreptul la rezoluțiunea contractului de vânzare cu plata prețului în rate și rezerva proprietății;
2. B.garanția contra viciilor ascunse este datorată numai dacă viciul sau cauza lui exista la data încheierii contractului de vânzare;
3. C.vânzarea este valabilă numai dacă bunul vândut aparține vânzătorului la data încheierii contractului.

În ceea ce privește accesiunea imobiliară artificială, în ipoteza în care lucrarea a fost realizată de proprietar cu materialele altuia:

1. A.proprietarul materialelor are dreptul la restituirea materialelor întrebuințate;
2. B.proprietarul materialelor are numai dreptul la contravaloarea materialelor, precum și la repararea oricăror prejudicii ce i-au fost cauzate, în condițiile legii;
3. C.proprietarul materialelor este îndreptățit să solicite desființarea construcției.

Valabilitatea unui contract încheiat la data de 15 septembrie 2011, ale cărui obligații principale au fost asumate sub o condiție suspensivă care s-a îndeplinit la data 15 noiembrie 2011, este verificată prin prisma prevederilor legale aflate în vigoare la data:

1. A.încheierii contractului;
2. B.îndeplinirii condiției suspensive;
3. C.încheierii contractului sau a îndeplinirii condiției suspensive, în funcție de acordul părților contractante în acest sens.

Dacă X, fără să știe, acționează în interesul lui Y:

1. A.X este ținut de obligațiile care, revin gerantului potrivit legii;
2. B.Y poate fi obligat la restituire pe temeiul gestiunii de afaceri;
3. C.Y poate fi obligat la restituire pe temeiul îmbogățirii fără justă cauză.

Mandatarii care au acceptat același mandat:

1. A.sunt ținuți, prin lege, să lucreze împreună;
2. B.îl pot angaja și individual pe mandant față de terți, afară de stipulație contrară;
3. C.sunt ținuți, în caz de stipulație expresă, să răspundă divizibil față de mandant, chiar dacă s-au obligat să lucreze împreună.

Referitor la consecințele neexecutării contractului:

1. A.rezoluțiunea nu produce efecte asupra clauzelor referitoare la soluționarea diferendelor;
2. B.chiar în lipsă de stipulație, rezoluțiunea poate fi cerută și atunci când neexecutarea este de mică însemnătate;
3. C.odată cu dispunerea rezoluțiunii contractului, debitorul nu poate fi obligat și la plata de daune-interese, cu excepția cazului în care părțile au prevăzut o clauză penală.

Dreptul de abitație al soțului supraviețuitor se stinge:

1. A.prin partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii moștenirii;
2. B.la data efectuării partajului, chiar dacă nu a trecut un an de la data deschiderii moștenirii;
3. C.oricând, în caz de recăsătorire a soțului supraviețuitor.

În materia nulității actului juridic civil:

1. A.de regulă, nulitatea relativă a contractului poate fi opusă oricând, chiar și după împlinirea termenului de prescripție a dreptului la acțiune în anulare, de către partea căreia i se cere executarea contractului;
2. B.creditorii chirografari ai uneia dintre părți nu pot invoca, în nume propriu, nulitatea absolută în mod ofensiv, pe cale de acțiune;
3. C.ca regulă, sancțiunea absenței cauzei actului juridic este nulitatea absolută.

În materia moștenirii legale:

1. A.prin mențiune expresă făcută de către cel care lasă moștenirea în cuprinsul unui act autentic pot fi înlăturate efectele nedemnității judiciare, dar nu și cele ale nedemnității de drept;
2. B.poate fi reprezentată și o persoană lipsită de capacitatea de a moșteni;
3. C.dacă vin în concurs soțul supraviețuitor, un ascendent privilegiat și doi colaterali privilegiați ai defunctului, partea cuvenită clasei a doua este de două treimi din moștenire.

În materia moștenirii legale:

1. A.moștenirea ce li se cuvine colateralilor privilegiați se împarte între ei pe tulpină, în situația în care aceștia vin la moștenire prin reprezentare succesorală;
2. B.bunicul defunctului este înlăturat de la moștenire de copilul fratelui defunctului;
3. C.în cazul în care la moștenire vin soțul supraviețuitor și sora defunctului, soțul supraviețuitor va culege 1/3, iar sora defunctului va culege 2/3 din moștenire.

În cazul unui contract cu executare continuă, afectat de o condiție rezolutorie:

1. A.în lipsă de stipulație contrară, îndeplinirea condiției nu are niciun fel de efect asupra prestațiilor datorate și executate anterior îndeplinirii ei;
2. B.în lipsă de stipulație contrară, îndeplinirea condiției obligă părțile la restituirea prestațiilor anterior datorate și executate;
3. C.clauza privind instituirea condiției este nulă.

În materia contractului de tranzacție:

1. A.tranzacția trebuie încheiată în formă autentică sub sancțiunea nulității absolute, în situația în care în schimbul unei renunțări făcute de o parte, cealaltă parte transmite un bun imobil;
2. B.tranzacția nu se poate încheia în faza executării silite;
3. C.tranzacția trebuie încheiată în formă scrisă, sub sancțiunea nulității relative.

Cererea de strămutare:

1. A.se soluționează prin încheiere care se dă fără motivare și este definitivă;
2. B.se depune la instanța care are pe rol cauza a cărei strămutare se solicită;
3. C.întemeiată pe motive de bănuială legitimă, poate fi formulată doar de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Excepția litispendenței:

1. A.asemenea excepției conexității, poate fi invocată cel mai târziu la primul termen de judecată înaintea instanței ulterior sesizate;
2. B.când instanțele sunt de același grad, se invocă înaintea instanței sesizate ulterior, iar dacă se admite, dosarul va fi trimis, de îndată, primei instanțe învestite;
3. C.se soluționează prin încheiere, care poate fi atacată separat, cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare.

În ceea ce privește proba testimonială, este adevărat că:

1. A.medicii și preoții nu sunt scutiți de a depune mărturie, în cazul în care sunt dezlegați de secretul de serviciu sau profesional de partea interesată la păstrarea secretului;
2. B.martorul fără confesiune religioasă este scutit de a depune jurământ;
3. C.aceasta este admisibilă și pentru dovedirea unui act juridic al cărui obiect are o valoare mai mare de 250 lei, dacă actul este atacat pentru dol.

Cheltuielile de judecată:

1. A.reprezentând taxele judiciare de timbru pot fi reduse motivat, de către instanță, atunci când acestea sunt vădit disproporționate cu valoarea sau complexitatea cauzei;
2. B.în caz de admitere a cererii de lămurire a dispozitivului hotărârii judecătorești, vor fi suportate de către stat, din fondul constituit potrivit legii;
3. C.pot fi dovedite cel mai târziu până la terminarea cercetării judecătorești.

În procedura cu privire la evacuarea din imobilele folosite sau ocupate pe nedrept:

1. A.întâmpinarea este obligatorie;
2. B.cererea de evacuare se judecă întotdeauna cu citarea părților;
3. C.hotărârea primei instanțe prin care a fost admisă cererea de evacuare este executorie.

În materia asigurării probelor, nu este supusă niciunei căi de atac:

1. A.încheierea de respingere a cererii de asigurare a probelor;
2. B.încheierea de admitere a cererii de asigurare;
3. C.încheierea prin care se constată administrarea probelor asigurate.

În ceea ce privește contestația la executare, aceasta poate fi exercitată:

1. A.numai de către debitor și creditor;
2. B.de cei interesați sau vătămați prin executare;
3. C.și de o terță persoană, în cazul urmăririi silite imobiliare, numai dacă pretinde un drept de proprietate sau un alt drept real cu privire la bunul ce formează obiectul executării.

Autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești:

1. A.privește numai dispozitivul hotărârii;
2. B.este provizorie în cazul în care hotărârea este supusă apelului sau recursului;
3. C.este atașată numai acelor hotărâri judecătorești prin care s-a soluționat, în tot sau în parte, fondul procesului.

Cererea de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, pronunțată în procedura regularizării, se soluționează:

1. A.cu citarea reclamantului și a pârâtului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie;
2. B.prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu;
3. C.prin încheiere care poate fi atacată pe calea apelului sau a recursului, după caz.

Cererea de arătare a titularului dreptului poate fi făcută în primă instanță:

1. A.de reclamant, până la terminarea cercetării judecătorești în fața primei instanțe;
2. B.de pârât, în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării, atunci când întâmpinarea este obligatorie;
3. C.de intervenientul principal, până la terminarea cercetării procesului.

Hotărârea judecătorească prin care:

1. A.judecătoria constată perimarea cererii de chemare în judecată este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 30 zile de comunicare;
2. B.instanța constată că perimarea nu a intervenit poate fi atacată separat numai cu apel;
3. C.judecătoria constată perimarea cererii de chemare în judecată este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de pronunțare.

La data de 05.07.2023, Judecătoria X a admis cererea formulată de reclamantul AA, împotriva pârâtului BB, fost locatar al imobilului aflat în proprietatea reclamantului AA (cererea soluționată potrivit procedurii evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept), dispunând evacuarea pârâtului BB din imobilul ocupat fără drept, cererea fiind judecată cu citarea părților. În acest caz hotărârea judecătorească de evacuare pronunțată:

1. A.se atacă cu apel, în termen de 5 zile de la pronunțarea hotărârii;
2. B.se atacă cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii;
3. C.se comunică părților potrivit dreptului comun.

La data de 11.02.2024, Judecătoria X a admis în parte cererea formulată de creditorul AA, împotriva debitorului BB, emițând o ordonanță de plată prin care a dispus obligarea debitorului BB să achite creditorului AA suma de 120.000 de lei, în termen de 30 de zile de data comunicării ordonanței, respingând în rest pretențiile reclamantului care solicitase prin cererea introductivă obligarea pârâtului la pata sumei de 150.000 de lei. În aceste condiții:

1. A.creditorul AA este îndreptățit să formuleze cerere de chemare în judecată, pe calea dreptului comun, pentru a obține obligarea debitorului la plata restului datoriei de 30.000 de lei;
2. B.debitorul BB poate formula cerere în anulare împotriva ordonanței în termen de 30 de zile de la data înmânării sau comunicării acesteia;
3. C.ordonanța de plată este executorie, chiar dacă este atacată cu cerere în anulare.

Instanța de apel:

1. A.poate invoca din oficiu, ca motiv de apel de ordine publică, necompetența materială, chiar dacă aceasta nu a fost invocată, pe cale de excepție, în fața primei instanțe;
2. B.poate invoca, din oficiu, perimarea cererii de chemare în judecată, intervenită în fața primei instanțe, chiar dacă excepția perimării nu a fost ridicată în fața primei instanțe;
3. C.va dispune suspendarea judecății, dacă constată că pe rolul unei instanțe de recurs se află un litigiu având aceleași părți, același obiect și aceeași cauză, până la soluționarea respectivului recurs.

Sechestrul asigurator:

1. A.se ridică din oficiu în cazul în care cererea principală, în temeiul căreia a fost încuviințată măsura asigurătorie, a fost anulată, respinsă sau perimată prin hotărâre definitivă ori dacă cel care a făcut-o a renunțat la judecarea acesteia;
2. B.constă în indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile ale debitorului, chiar și atunci când acestea se află în posesia unui terț;
3. C.poate fi instituit atunci când creditorul nu deține un titlu executoriu și sunt respectate celelalte condiții impuse de lege.

Reclamantul AA cheamă în judecată pârâtul BB, cererea având ca obiect revendicare bunuri mobile. La primul termen de judecată terțul CC formulează cerere de intervenție voluntară principală în procesul pornit de reclamantul AA împotriva pârâtului BB. Instanța de fond respinge ca inadmisibilă cererea de intervenție a terțului CC. După pronunțarea hotărârii pe fond, împotriva încheierii prin care a fost respinsă în principiu cererea de intervenție, în condițiile legii, terțul CC formulează apel. În acest caz:

1. A.instanța de apel va respinge apelul ca fiind lipsit de interes, întrucât terțul CC nu a devenit parte în procesul civil pornit între AA și BB;
2. B.dacă instanța de apel admite calea de atac exercitată împotriva încheierii prin care instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție, hotărârea pronunțată este desființată de drept;
3. C.terțul CC are calitate procesuală activă pentru a formula apel împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii sale de intervenție.

În cazul în care se invocă, în condițiile legii, excepția necompetenței:

1. A.materiale a judecătoriei, dacă instanța respinge excepția și se declară competentă, pronunță o încheiere care poate fi atacată numai odată cu hotărârea pronunțată în cauză;
2. B.materiale a judecătoriei, dacă instanța admite excepția și se declară necompetentă, pronunță o hotărâre de declinare care este supusă numai apelului;
3. C.generale a instanțelor judecătorești, dacă instanța admite excepția și respinge cererea ca inadmisibilă întrucât este de competența unui organ fără activitate jurisdicțională, pronunță o hotărâre care este suspusă numai recursului la instanța ierarhic superioară.

Hotărârea judecătorească care consfințește tranzacția intervenită între părți:

1. A.poate fi atacată, pentru motive procedurale, numai cu apel, la instanța ierarhic superioară;
2. B.este obligatorie pentru părți;
3. C.are forța probantă a unui înscris autentic.

Cererea de revizuire a unei hotărâri judecătorești:

1. A.se soluționează potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile judecății finalizate cu hotărârea atacată;
2. B.este de competența instanței mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre, în cazul în care se invocă motivul de revizuire referitor la hotărâri definitive potrivnice;
3. C.suspendă de drept executarea hotărârii a cărei revizuire se cere.

Conexarea a două executări silite, privitoare la aceleași bunuri, efectuate de executori judecătorești diferiți:

1. A.se dispune de instanța de executare în circumscripția căreia a început ultima executare;
2. B.se dispune la cererea persoanei interesate sau a oricăruia dintre executori;
3. C.dacă este admisă de instanța de executare competentă, se va da o încheiere prin care instanța se va pronunța și asupra cheltuielilor de executare efectuate până la momentul conexării.

Fapta este săvârșită cu intenție directă atunci când:

1. A.făptuitorul prevede și urmărește producerea rezultatului faptei sale;
2. B.făptuitorul urmărește producerea rezultatului faptei sale, dar acțiunea sa produce un rezultat mai grav, pe care făptuitorul nu l-a prevăzut;
3. C.făptuitorul prevede și acceptă posibilitatea producerii rezultatului faptei sale.

În cazul infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, autorul nu se pedepsește dacă:

1. A.își retrage plângerea prealabilă prin care sesizase în mod nereal o infracțiune de lovire, după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva celui față de care a formulat plângerea;
2. B.declară în fața organelor judiciare că plângerea cu privire la o infracțiune de furt este nereală, imediat după ce a formulat și înregistrat plângerea, realizând consecințele faptei sale;
3. C.a formulat un denunț împotriva lui X, o cunoștință, cu privire la furtul autovehiculului vecinului său, confundându-l pe X cu cel pe care l-a văzut luând autovehiculul, întrucât aceștia semănau foarte bine.

Constituie infracțiuni având ca obiect juridic principal relațiile sociale privind ocrotirea patrimoniului:

1. A.furtul și tăinuirea;
2. B.tâlhăria și gestiunea frauduloasă;
3. C.înșelăciunea și șantajul.

Spre deosebire de infracțiunea de obicei, infracțiunea continuă presupune:

1. A.unitate de subiect activ;
2. B.prelungirea în timp, în mod natural, a activității infracționale ce constituie elementul material al infracțiunii;
3. C.un obiect juridic complex.

În cazul unui concurs de infracțiuni:

1. A.măsurile de siguranță de natură diferită sau chiar de aceeași natură, dar cu un conținut diferit, luate în cazul infracțiunilor săvârșite, se cumulează;
2. B.când s-au stabilit o pedeapsă cu închisoare și o pedeapsă cu amendă, se aplică pedeapsa închisorii, la care se adaugă jumătate din pedeapsa amenzii;
3. C.nu se poate aplica în nicio situație pedeapsa detențiunii pe viață, dacă pentru fiecare infracțiune în parte s- au stabilit doar pedepse cu închisoarea.

Consimțământul persoanei vătămate:

1. A.reprezintă o cauză de neimputabilitate;
2. B.nu produce efecte în cazul infracțiunilor contra vieții;
3. C.înlătură răspunderea penală în cazul oricărei infracțiuni.

Pedeapsa complementară constând în:

1. A.interzicerea exercitării unor drepturi se execută în toate cazurile după executarea completă a pedepsei principale aplicate de instanță;
2. B.degradarea militară se aplică obligatoriu condamnaților militari în activitate, în rezervă sau în retragere, dacă pedeapsa principală aplicată este închisoarea mai mare de 10 ani sau detențiunea pe viață, indiferent de forma de vinovăție cu care este comisă infracțiunea;
3. C.publicarea hotărârii definitive de condamnare se aplică obligatoriu în cazul infracțiunilor pentru care instanța a aplicat pedeapsa principală a închisorii mai mare de 10 ani sau detențiunea pe viață.

Constituie element circumstanțial comun care atrage agravarea faptei în cazul infracțiunilor de lovire și alte violențe, vătămare corporală și lipsire de libertate:

1. A.săvârșirea faptei în public;
2. B.săvârșirea faptei asupra unei persoane care se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
3. C.săvârșirea faptei asupra unui minor;

Împăcarea constituie cauză de înlăturare a răspunderii penale în cazul:

1. A.infracțiunii de ultraj judiciar în modalitatea lovirii;
2. B.infracțiunii de abuz de încredere;
3. C.infracțiunii de înșelăciune.

Infracțiunile de luare de mită și trafic de influență prezintă:

1. A.subiect activ calificat (circumstanțiat);
2. B.obiect juridic complex;
3. C.aceleași reguli privind confiscarea bunurilor primite.

În cazul minorului care răspunde penal:

1. A.se poate lua o măsură educativă privativă de libertate;
2. B.se poate aplica o pedeapsă cu amenda, atunci când legea prevede această pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită;
3. C.termenul de prescripție a răspunderii penale prevăzut de lege se reduce la jumătate.

Infracțiunea de asistență și reprezentare neloială:

1. A.poate avea ca subiect activ doar un avocat;
2. B.se urmărește, ca regulă, la plângerea prealabilă a persoanei vătămate;
3. C.se poate comite și în cadrul unei proceduri notariale.

În cazul legitimei apărări:

1. A.nu pot fi luate măsuri de siguranță împotriva autorului, ci doar împotriva participanților;
2. B.efectele se răsfrâng și asupra participanților;
3. C.nu este înlaturată tipicitatea faptei.

Grațierea:

1. A.nu are ca efect înlăturarea caracterului nejustificat al faptei;
2. B.poate avea ca efect înlăturarea în parte a executării pedepsei;
3. C.are efect asupra măsurilor de siguranță, dar nu și asupra drepturilor persoanei vătămate.

Infracțiunea de distrugere este sancționată mai grav atunci când;

1. A.este săvârșită prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc și dacă este de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri;
2. B.privește bunuri care fac parte din patrimoniul cultural;
3. C.privește înscrisuri oficiale.

Infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată:

1. A.nu se poate comite prin omisiunea, cu știință, de a insera unele date sau împrejurări;
2. B.absoarbe infracțiunea de uz de fals dacă făptuitorul folosește înscrisul;
3. C.se pedepsește în forma tentativei.

În cazul persoanei juridice care a comis o infracțiune:

1. A.răspunderea sa penală nu exclude răspunderea penală a persoanelor fizice care sunt membre ale organelor sale de conducere, chiar dacă fapta a fost comisă în numele persoanei juridice;
2. B.dacă persoana juridică este o autoritate publică, aceasta nu poate răspunde penal în nicio situație;
3. C.aplicarea unei pedepse complementare este, în principiu, obligatorie.

X se hotărăște să îl omoare pe vecinul său Y, după ce au avut un conflict legat de gardul despărțitor al proprietăților fiecăruia. X își face un plan, achiziționează o cantitate mare de benzină și, pe timp de noapte, incendiază casa în care dormeau Y și soția sa Z, cunoscând că aceștia sunt înăuntru. În urma incendiului, Y și Z decedează. În această situație:

1. A.X va răspunde, printre altele, pentru două infracțiuni de omor;
2. B.X va răspunde, printre altele, pentru o infracțiune de omor calificat;
3. C.forma de vinovăție care va fi reținută în cazul lui X este intenția directă.

Făptuitorul sare gardul înalt al curții victimei și încearcă să pătrundă în locuință, cu intenția de a sustrage bunuri, dar vede că victima tocmai se întorsese acasă și, de frică să nu fie prins, fuge fără a fi văzut de aceasta. În această situație:

1. A.fapta constituie tentativă de furt calificat săvârșit prin violare de domiciliu și escaladare;
2. B.nu operează desistarea, deoarece întreruperea executării nu este voluntară;
3. C.se reține concurs între infracțiunea de violare de domiciliu și tentativă la infracțiunea de furt calificat săvârșit prin escaladare.

Tatăl nu a achitat, timp de 4 luni, pensia de întreținere stabilită prin aceeași hotărâre judecătorească în favoarea celor doi copii minori ai săi. În această situație, fapta sa:

1. A.constituie o infracțiune unică continuă de abandon de familie;
2. B.constituie un concurs între două infracțiuni de abandon de familie;
3. C.nu se pedepsește dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul își îndeplinește obligațiile.

Clasarea poate fi dispusă de:

1. A.procuror;
2. B.judecătorul de drepturi și libertăți;
3. C.judecătorul de cameră preliminară.

În competența unui tribunal:

1. A.intră uneori și judecarea apelurilor împotriva sentințelor de achitare pronunțate de judecătorii;
2. B.intră întotdeauna soluționarea conflictelor de competență dintre două judecătorii;
3. C.intră uneori și judecata în primă instanță a unei cauze în care inculpații se află în stare de arest preventiv.

Durata totală a arestării preventive a inculpatului, pe parcursul urmăririi penale:

1. A.nu include și durata arestului la domiciliu al inculpatului pe parcursul urmăririi penale;
2. B.este aceeași cu durata totală pe care arestarea preventivă a inculpatului o poate avea pe parcursul camerei preliminare și al judecății;
3. C.se calculează de la data punerii în executare a măsurii luate față de inculpat.

Începerea in rem a urmăririi penale:

1. A.poate fi dispusă numai dacă există probe din care rezultă că fapta sesizată constituie infracțiune;
2. B.dacă este dispusă de organul de cercetare penală prin ordonanță, aceasta trebuie confirmată de procuror;
3. C.nu determină dobândirea calității procesuale de suspect, chiar dacă identitatea făptuitorului este indicată în sesizare.

Asistența juridică a inculpatului este obligatorie pe parcursul urmăririi penale, dacă:

1. A.inculpatul este arestat preventiv;
2. B.inculpatul este minor;
3. C.pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală este închisoarea mai mare de 5 ani.

Contestația inculpatului împotriva încheierii prin care judecătorul de drepturi și libertăți a luat față de el măsura arestării preventive:

1. A.suspendă executarea măsurii arestării preventive;
2. B.poate fi introdusă în termen de 10 zile de la pronunțarea sau, după caz, de la comunicarea încheierii;
3. C.se soluționează, în mod obligatoriu, cu participarea procurorului.

Următoarea/următoarele încheieri sunt definitive:

1. A.încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară a confirmat soluția de renunțare la urmărirea penală dispusă de procuror;
2. B.încheierea prin care prima instanță de judecată a respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei;
3. C.încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți a admis plângerea inculpatului împotriva ordonanței prin care procurorul a dispus luarea măsurii controlului judiciar.

Martorul care, fiind întrebat de organul de urmărire penală, declară că se află în relații de prietenie cu persoana vătămată prin infracțiune:

1. A.nu poate fi audiat cu privire la fapta ce formează obiectul cauzei;
2. B.are întotdeauna dreptul să refuze să dea declarații cu privire la fapta ce formează obiectul cauzei;
3. C.poate fi tras la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

Punerea în mișcare a acțiunii penale:

1. A.poate fi dispusă și de organul de cercetare penală;
2. B.poate fi dispusă și după ce urmărirea penală a fost redeschisă;
3. C.poate fi dispusă și în cursul procedurii de cameră preliminară.

Inculpatul arestat preventiv, care a cerut în scris să fie judecat în lipsă:

1. A.va fi citat din oficiu la fiecare termen de judecată;
2. B.va fi reprezentat de avocat la fiecare termen de judecată;
3. C.nu va putea formula cerere de administrare de probe în cauză.

În ipoteza în care, pe parcursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul a admis prin încheiere o parte dintre cererile și excepțiile formulate de inculpat și a exclus ca nelegale o parte dintre probele administrate pe parcursul urmăririi penale:

1. A.încheierea se comunică procurorului, iar acesta are posibilitatea de a readministra în condiții de legalitate probele excluse și de a le comunica judecătorului, cu precizarea că menține dispoziția de trimitere în judecată;
2. B.încheierea se comunică procurorului, iar acesta are posibilitatea de a comunica judecătorului că menține dispoziția de trimitere în judecată chiar dacă probele excluse nu vor fi avute în vedere la judecata în fond;
3. C.încheierea se comunică procurorului în același timp cu dispoziția judecătorului de restituire a dosarului la parchet pentru reluarea urmăririi penale.

Efectul neagravant al apelului presupune că:

1. A.pedeapsa aplicată inculpatului prin sentința primei instanțe nu poate fi în niciun caz majorată, în urma judecării apelului;
2. B.sentința de achitare pronunțată de prima instanță nu poate fi atacată cu apel de inculpat;
3. C.în ipoteza în care apelul inculpatului este singurul exercitat în cauză, acesta nu poate determina pronunțarea de către instanța de apel a unei hotărâri prin care să-i fie majorată pedeapsa.

Dacă în cursul judecății în primă instanță, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul, celelalte părți și persoana vătămată arată că nu contestă probele administrate în cursul urmăririi penale, instanța:

1. A.dispune ca în cauză să se urmeze procedura recunoașterii învinuirii;
2. B.poate decide, din oficiu, administrarea probelor necontestate, dacă apreciază necesar;
3. C.pronunță soluția de condamnare a inculpatului și de admitere a acțiunii civile.

Partea responsabilă civilmente:

1. A.este introdusă în cauză la cererea inculpatului;
2. B.poate ataca sentința primei instanțe, dar numai privitor la soluția din latura civilă;
3. C.poate fi subiect al unei măsuri asigurătorii.

Prin sentință, Judecătoria B a dispus condamnarea inculpatului X, arestat la domiciliu, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută la art. 229 alin. (1) lit. a) C. pen., dispunând totodată și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Prin aceeași sentință, instanța va trebui să aibă în vedere și dispozițiile legale privitoare la:

1. A.încetarea de drept a măsurilor preventive;
2. B.cheltuielile judiciare;
3. C.motivarea obligatorie a opiniei separate, când aceasta există.

Acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de procuror cu inculpatul X:

1. A.este valabil numai dacă este încheiat pentru toate faptele pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpat;
2. B.va fi respins de instanța de judecată în ipoteza în care nu au fost respectate condițiile legale pentru una dintre faptele care fac obiectul cauzei, chiar dacă pentru celelalte fapte condițiile erau îndeplinite.
3. C.nu poate fi respins de instanța de judecată pe motiv că, pentru una dintre faptele pentru care a fost încheiat, se impunea ca procurorul să dispună renunțarea la urmărirea penală.

Lipsa plângerii prealabile, în cazul infracțiunilor pentru care legea o impune, poate determina adoptarea de către procuror sau de către instanța de judecată a soluției de:

1. A.clasare;
2. B.achitare;
3. C.încetare a procesului penal.

Selectați actul/actele de dispoziție care intră in competența exclusivă a procurorului, în cauzele în care urmărirea penală este efectuată de organele de cercetare penală:

1. A.punerea în mișcare a acțiunii penale;
2. B.schimbarea de încadrare juridică;
3. C.trimiterea în judecată.

În calitate de avocat sunteți contactat de inculpatul X, care vă relatează că a fost trimis în judecată la Judecătoria A și că este nemulțumit de modul în care se derulează procesul, întrucât declarațiile de martori date în cursul cercetării judecătorești îi sunt defavorabile. Inculpatul X precizează că, în urma consultărilor cu alți avocați, a înțeles că ar exista motive pentru a ridica o excepție de necompetență și de a solicita declinarea competenței pentru a determina judecarea dosarului de către o altă instanță. În încercarea de a oferi inculpatului o soluție, veți avea în vedere dispozițiile legale referitoare la:

1. A.competența după calitatea persoanei;
2. B.competența materială;
3. C.competența teritorială.

În dosarul nr. 31/P/2024, procurorul a luat, prin ordonanță, măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor inculpatului X, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de delapidare în paguba persoanei juridice A. Scopul măsurii, astfel cum a fost indicat de procuror prin ordonanță, este cel de a garanta executarea confiscării speciale. Inculpatul X vă angajează ca apărător și vă solicită să efectuați demersurile necesare pentru a contesta ordonanța prin care a fost instituit sechestrul. În acest scop, veți verifica printre altele:

1. A.dispozițiile legale privind competența de soluționare a contestației;
2. B.dispozițiile legale privind calculul termenelor procedurale pe zile;
3. C.dispozițiile legale privind procedura audierii martorilor în cursul urmăririi penale.