Competența instanțelor (Drept procesual civil): grile date la examen

Din subiectul complet, grila 42

Necompetența teritorială de ordine privată poate fi invocată:

1. A.numai de către pârât, prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii;
2. B.de către oricare dintre părți, în orice stare a procesului;
3. C.numai din oficiu, de către instanță.

Din subiectul complet, grila 56

Sesizarea instanței competente să soluționeze conflictul de competență:

1. A.se face numai de instanța înaintea căreia s-a ivit conflictul de competență, în cazul conflictului negativ;
2. B.se face de oricare dintre instanțele aflate în conflict, în cazul conflictului pozitiv;
3. C.se poate face și de părțile litigante, indiferent dacă conflictul de competență este pozitiv sau negativ.

Din subiectul complet, grila 54

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la Judecătoria Sinaia, reclamantul AA, domiciliat în Ploiești, în contradictoriu cu pârâta BB, domiciliată în Iași, a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa comună a soților. Prin întâmpinare, pârâta BB a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sinaia, arătând că, deși soții au avut ultima locuință comună în Sinaia, s-au despărțit în fapt de peste un an și fiecare s-a mutat în alt oraș. Înainte de primul termen de judecată, reclamantul AA a decedat și fiica sa, unica moștenitoare, a depus o cerere de continuare a acțiunii de divorț. În acest caz:

1. A.Judecătoria Sinaia va analiza, cu prioritate, admisibilitatea în principiu a cererii de continuare a acțiunii de divorț de către moștenitoarea reclamantului decedat AA;
2. B.Judecătoria Sinaia va analiza cu prioritate excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâta BB;
3. C.Judecătoria Iași este competentă să soluționeze cauza.

Din subiectul complet, grila 45

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâții BB și CC domiciliați în Timișoara, a solicitat Judecătoriei Timișoara anularea certificatului de moștenitor emis pe numele pârâților, de pe urma defunctului DD, deoarece este beneficiarul unui testament care îi înlătură pe pârâți de la moștenire. Pârâții au invocat, în termen legal, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Timișoara, arătând că ultimul domiciliu al defunctului DD a fost în Arad și asupra imobilului din litigiu nu s-a realizat ieșirea din indiviziune. În acest caz, instanța de judecată:

1. A.va admite excepția necompetenței teritoriale, aceasta fiind întemeiată;
2. B.va respinge excepția necompetenței teritoriale ca neîntemeiată și va continua judecarea cauzei;
3. C.va pronunța o hotărâre de declinare a competenței care nu este supusă niciunei căi de atac și va trimite dosarul către Judecătoria Arad spre competentă soluționare.

Din subiectul complet, grila 50

Excepția de necompetență se invocă:

1. A.în orice stadiu al pricinii, dacă vizează încălcarea unor norme de competență materială sau teritorială de ordine publică;
2. B.până la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, dacă vizează încălcarea unor norme de competență materială sau teritorială de ordine publică;
3. C.de către ambele părți sau de instanță, din oficiu, până la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, dacă vizează încălcarea unor norme de competență de ordine privată.

Din subiectul complet, grila 52

Reclamantul AA cheamă în judecată pe pârâtul BB, cererea având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 195.000 lei cu titlul de despăgubiri pentru distrugerea prin incendiere a unei instalații. Reclamantul AA depune cererea de chemare în judecată la judecătorie. În cauză nu s-a formulat nicio contestație cu privire la valoarea indicată de reclamant. Ulterior, se efectuează expertiză, care concluzionează că valoarea prejudiciului este de 220.000 lei. În această situație:

1. A.judecătoria rămâne competentă să soluționeze cauza;
2. B.dacă din expertiza efectuată în cauză reiese că pagubele produse însumează o valoare de 220.000 lei, judecătoria este obligată să decline cauza spre soluționare tribunalului;
3. C.reclamantul AA are posibilitatea să majoreze pretențiile de la 195.000 lei la 220.000 lei, cât rezultă din expertiză, fără a fi necesară acordarea unui termen pentru ca pârâtul BB să formuleze întâmpinare.

Din subiectul complet, grila 23

Prin contractul de telefonie mobilă nr. X/2023, AA (consumator) și societatea de telefonie BB SA (profesionist) au convenit că orice litigiu în legătură cu contractul, care nu va fi soluționat pe cale amiabilă, este de competența instanțelor din municipiul Constanța (în conformitate cu art. 12.4 din condițiile generale anexate contractului semnate de ambele părți). Chemat în judecată la Judecătoria Constanța pentru plata costurilor restante pentru ultimele 12 luni, AA, domiciliat în Tulcea, a invocat prin întâmpinare excepția necompetenței teritoriale, solicitând declinarea cauzei către Judecătoria Tulcea. Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta BB SA a solicitat respingerea excepției ca vădit nefondată, față de convenția încheiată, care constituie legea părților. În acest caz instanța de judecată:

1. A.va admite excepția de necompetență teritorială, și în considerarea faptului că, în acest caz, competența instanței de la domiciliul pârâtului este una de ordine publică;
2. B.va respinge excepția de necompetență teritorială deoarece, față de caracterul patrimonial al pricinii, competența teritorială a fost prorogată în mod valabil;
3. C.va admite excepția de necompetență teritorială, deoarece convenția atributivă de competență este considerată nescrisă.

Din subiectul complet, grila 27

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, reclamantul RR, domiciliat în Constanța, a chemat în judecată pe pârâtul PP, domiciliat în Tulcea, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 225.000 lei reprezentând prejudiciu suferit ca urmare a neexecutării de către pârât a unor lucrări de renovare a casei reclamantului, situată în Mangalia, localitate aflată în circumscripția teritorială a Tribunalului Constanța, astfel cum acestea au fost stabilite expres prin convenția încheiată între părți. Înainte de primul termen de judecată, reclamantul RR a depus la dosar o cerere prin care arată că își micșorează valoarea pretențiilor la suma de 175.000 lei. În aceste condiții:

1. A.la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii, necompetența materială a instanței poate fi invocată de părți ori de către judecător;
2. B.verificându-și din oficiu competența, Tribunalul Constanța va reține cauza spre competentă soluționare;
3. C.competența materială și teritorială să judece cauza revine Judecătoriei Mangalia.

Din subiectul complet, grila 37

Necompetența materială specializată a secției instanței învestite cu soluționarea unei cereri de chemare în judecată nu poate fi invocată:

1. A.de reclamant;
2. B.de judecător, din oficiu, în calea de atac;
3. C.de pârât pe cale orală.

Din subiectul complet, grila 41

Competența instanței de executare:

1. A.este exclusivă, atât din punct de vedere material, cât și teritorial;
2. B.nu poate fi stabilită prin raportare la sediul dezmembrământului persoanei juridice debitoare în nicio situație;
3. C.nu este influențată de schimbarea domiciliului sau sediului debitorului ori, după caz al creditorului produsă anterior sesizării organului de executare.

Din subiectul complet, grila 46

În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr- o unică cerere de chemare în judecată:

1. A.instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt;
2. B.se dispune disjungerea acestora, instanța competentă stabilindu-se în mod distinct, dată fiind natura principală a capetelor de cerere;
3. C.instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de alegerea reclamantului.

Din subiectul complet, grila 47

În cererile care au ca obiect un drept la prestații succesive, valoarea lor se socotește după valoarea prestației anuale datorate:

1. A.în toate situațiile;
2. B.dacă durata existenței dreptului este nedeterminată;
3. C.doar în limita părții pretinse de reclamant ca fiind exigibilă.

Din subiectul complet, grila 55

Conflictul negativ de competență:

1. A.determină suspendarea soluționării cauzei de către instanța în fața căreia s-a ivit conflictul de competență;
2. B.se soluționează întotdeauna de instanța ierarhic superioară instanței în fața căreia s-a ivit conflictul de competență;
3. C.se soluționează de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție atunci când conflictul s-a ivit între două secții ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Din subiectul complet, grila 41

La al treilea termen de judecată într-un litigiu având ca obiect constatarea calității de unic moștenitor a reclamantului AA de pe urma defunctului DD, instanța (Judecătoria X) invocă din oficiu excepția necompetenței teritoriale, pe care o pune în dezbaterea contradictorie a părților, iar prin sentință își declină competența către Judecătoria Y, reținând în motivare că, din înscrisurile prezentate la acest termen de judecată, ultimul domiciliu al defunctului DD era în localitatea Y. Primind dosarul ca urmare a declinării de competență, Judecătoria Y invocă, la rândul său, excepția necompetenței teritoriale, pe care o pune în dezbaterea părților și, prin sentință, declină competența în favoarea Judecătoriei X și constată ivit conflictul negativ de competență, reținând în motivare că la primul termen de judecată în fața Judecătoriei X, instanța a dispus amânarea judecății pentru a se relua procedura de citare cu pârâtul, iar la al doilea termen părțile erau prezente, însă judecata s-a amânat la cererea acestora, în vederea administrării probei cu înscrisuri; abia la al treilea termen de judecată instanța a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale, cu depășirea termenului limită prevăzut de lege în acest sens. În vederea soluționării conflictului negativ de competență, dosarul este înaintat Tribunalului X, instanță în circumscripția căreia se află ambele judecătorii. De asemenea, împotriva sentinței pronunțată de Judecătoria Y a formulat recurs pârâtul BB. În acest caz:

1. A.Tribunalul X va soluționa conflictul de competență, stabilind competența în favoarea Judecătoriei X;
2. B.Tribunalul X va soluționa conflictul de competență, stabilind competența în favoarea Judecătoriei Y;
3. C.recursul formulat de BB împotriva sentinței Judecătoriei Y se va respinge ca inadmisibil.

Din subiectul complet, grila 45

Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului BB la Judecătoria X, invocând uzucapiunea cu privire la un imobil aflat în circumscripția acelei judecătorii, pe care îl evaluează, în vederea timbrării la suma de 180.000 de lei. Prin întâmpinare, BB contestă valoarea imobilului și depune înscrisuri care atestă că valoarea acestuia este de 300.000 lei. De asemenea, pârâtul BB invocă prin întâmpinare atât excepția necompetenței materiale, deoarece valoarea obiectului cererii este de peste 200.000 lei, cât și excepția necompetenței teritoriale, întrucât el are domiciliul în raza de competență a altei judecătorii. În acest context, instanța:

1. A.va respinge excepția necompetenței materiale;
2. B.va respinge excepția necompetenței teritoriale;
3. C.va admite excepția necompetenței materiale și va declina cauza în favoarea tribunalului.

Din subiectul complet, grila 49

Excepția necompetenței teritoriale de ordine privată:

1. A.poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii;
2. B.face obiectul verificării, din oficiu, a competenței instanței, la primul termen de judecată;
3. C.poate fi invocată și de către reclamant, însă numai până la primul termen de judecată.

Din subiectul complet, grila 49

Nu va fi respinsă ca tardivă:

1. A.excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a reclamantului înaintea primei instanțe, invocată pentru prima oară în apel;
2. B.excepția de necompetență teritorială de ordine privată invocată la primul termen de judecată, în fața primei instanțe, dacă întâmpinarea, a cărei formulare era obligatorie, nu a fost depusă la dosarul cauzei;
3. C.excepția lipsei dovezii calității de reprezentant înaintea primei instanțe, invocată pentru prima oară în apel.

Din subiectul complet, grila 55

Potrivit legii, părțile litigante nu sunt citate în cazul soluționării:

1. A.unui conflict de competență;
2. B.cererii de strămutare;
3. C.cererii de completare a hotărârii judecătorești.

Din subiectul complet, grila 21

Reclamantul AA introduce o acțiune în revendicare, cu privire la un imobil, în contradictoriu cu pârâtul BB. Instanța de fond admite acțiunea în revendicare. Pârâtul BB formulează, în termen legal apel și pentru dovedirea motivelor de apel, propune, în condițiile legii, ca probă pe martorul X domiciliat în localitatea Y. Având în vedere vârsta înaintată și starea de sănătate precară a matorului X, BB formulează, pe cale principală, o cerere de asigurare de probe, solicitând încuviințarea audierii martorului X. În acest caz:

1. A.cererea de asigurare de probe formulată de BB este inadmisibilă, deoarece litigiul dintre părți se află deja în apel;
2. B.cererea de asigurare de probe formulată de BB este de competența instanței care a judecat procesul în primă instanță;
3. C.cererea de asigurare de probe formulată de BB este de competența instanței de apel, fiind un incident în cadrul judecății în apel.

Din subiectul complet, grila 25

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului X, reclamantul AA solicită desființarea autorizației de construire eliberate pârâtului BB. Cererea se repartizează secției civile a Tribunalului X, astfel încât, la momentul primirii acesteia, judecătorul desemnat, în etapa scrisă, o trimite secției de contencios administrativ a instanței, apreciind că această secție este competentă să soluționeze cauza, pronunțând în acest sens o încheiere dată fără citarea părților. În privința măsurii luate de instanță:

1. A.judecătorul învestit cu o cauză nu poate verifica propria competență în etapa scrisă, măsura verificării putând fi efectuată ulterior primului termen de judecată;
2. B.judecătorul din cadrul secției civile a Tribunalului X era obligat, în etapa scrisă, să dispună citarea părților, anterior pronunțării unei încheieri de declinare a competenței;
3. C.citarea părților nu este obligatorie pentru pronunțarea încheierii, judecătorul din cadrul secției civile a Tribunalului X putând efectua această apreciere cu privire la competență în etapa de verificare și regularizare a cererii de chemare în judecată.

Din subiectul complet, grila 33

Determinarea competenței materiale se face astfel:

1. A.după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere;
2. B.pentru stabilirea valorii obiectului cererii se vor avea în vedere și accesoriile pretenției principale, scadente până la momentul introducerii cererii de chemare în judecată;
3. C.în cererile privitoare la executarea unui contract, pentru stabilirea competenței instanței se va avea în vedere valoarea obiectului contractului, chiar dacă este dedus judecății doar o parte din obiectul acestuia.

Din subiectul complet, grila 34

Necompetența de ordine publică:

1. A.poate fi invocată în orice stare a pricinii, în toate situațiile;
2. B.nu poate fi invocată în privința încălcării competenței materiale procesuale a secției sau completului specializat;
3. C.poate fi invocată în orice stare a pricinii în cazul încălcării competenței generale, când procesul nu este de competența instanțelor judecătorești, ci de cea a unui organ fără activitate jurisdicțională.

Din subiectul complet, grila 37

La primul termen de judecată:

1. A.instanța va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, exclusiv în raport de împrejurările cauzei, chiar dacă părțile nu au fost legal citate, nefiind necesară ascultarea acestora;
2. B.la primul termen la care părțile sunt legal citate reclamantul poate modifica cererea de chemare în judecată, acesta fiind termenul limită până la care se poate formula o cerere adițională;
3. C.dacă părțile sunt legal citate și pot pune concluzii, instanța învestită prin hotărârea de declinare a competenței poate invoca necompetența materială procesuală dacă instanța care și-a declinat competența în favoarea sa nu a invocat excepția de necompetență în termenul legal.

Din subiectul complet, grila 54

Instanța de apel:

1. A.poate invoca din oficiu, ca motiv de apel de ordine publică, necompetența materială, chiar dacă aceasta nu a fost invocată, pe cale de excepție, în fața primei instanțe;
2. B.poate invoca, din oficiu, perimarea cererii de chemare în judecată, intervenită în fața primei instanțe, chiar dacă excepția perimării nu a fost ridicată în fața primei instanțe;
3. C.va dispune suspendarea judecății, dacă constată că pe rolul unei instanțe de recurs se află un litigiu având aceleași părți, același obiect și aceeași cauză, până la soluționarea respectivului recurs.

Din subiectul complet, grila 57

În cazul în care se invocă, în condițiile legii, excepția necompetenței:

1. A.materiale a judecătoriei, dacă instanța respinge excepția și se declară competentă, pronunță o încheiere care poate fi atacată numai odată cu hotărârea pronunțată în cauză;
2. B.materiale a judecătoriei, dacă instanța admite excepția și se declară necompetentă, pronunță o hotărâre de declinare care este supusă numai apelului;
3. C.generale a instanțelor judecătorești, dacă instanța admite excepția și respinge cererea ca inadmisibilă întrucât este de competența unui organ fără activitate jurisdicțională, pronunță o hotărâre care este suspusă numai recursului la instanța ierarhic superioară.

Din subiectul complet, grila 44

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâții BB și CC domiciliați în Timișoara, a solicitat Judecătoriei Timișoara anularea certificatului de moștenitor emis pe numele pârâților, de pe urma defunctului DD, deoarece este beneficiarul unui testament care îi înlătură pe pârâți de la moștenire. Pârâții au invocat, în termen legal, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Timișoara, arătând că ultimul domiciliu al defunctului DD a fost în Arad și asupra imobilului din litigiu nu s-a realizat ieșirea din indiviziune. În acest caz, instanța de judecată:

1. A.va admite excepția necompetenței teritoriale, aceasta fiind întemeiată;
2. B.va respinge excepția necompetenței teritoriale ca neîntemeiată și va continua judecarea cauzei;
3. C.va pronunța o hotărâre de declinare a competenței care nu este supusă niciunei căi de atac și va trimite dosarul către Judecătoria Arad spre competentă soluționare.

Din subiectul complet, grila 48

Cererea prin care se solicită obligarea locatorului la efectuarea reparațiilor necesare pentru a menține bunul în stare corespunzătoare de întrebuințare:

1. A.este de competența exclusivă a instanței în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul locatorul;
2. B.este de competența instanței în a cărei circumscripție se află imobilul, obiect al locațiunii sau instanței de la domiciliul sau sediul locatorului, caz în care opțiunea de alegere, între instanțe deopotrivă competente, aparține reclamantului;
3. C.este de competența exclusivă a instanței în a cărei circumscripție se află imobilul închiriat.

Din subiectul complet, grila 54

Reclamantul AA a chemat în judecată pe pârâtul BB pentru ca instanța să pronunțe o hotărâre judecătorească care să țină loc de contract de vânzare a imobilului pârâtului BB (promitentul - vânzător). În acest caz, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul AA este de competența:

1. A.judecătoriei sau tribunalului, sub aspectul competenței materiale, după cum bunul imobil are o valoare de până la 200.000 lei inclusiv, sau, după caz, mai mare;
2. B.la alegere, a instanței domiciliului pârâtului, sau instanței locului prevăzut în contract pentru executarea, fie și în parte, a obligației, atunci când părțile au convenit în acest sens;
3. C.instanței de judecată unde se află imobilul, întrucât o astfel de cerere de chemare în judecată are caracter real.

Din subiectul complet, grila 47

Sunt de competența materială a judecătoriei:

1. A.cererile în materie de moștenire și de împărțeală judiciară, indiferent de valoarea lor;
2. B.cererile de evacuare;
3. C.cererile evaluabile în bani, indiferent de valoarea lor.

Din subiectul complet, grila 55

Creditoarea A S.R.L. (profesionist) introduce, la Judecătoria X, o cerere de ordonanță de plată împotriva debitorului BB (consumator), prin care solicită obligarea acestuia din urmă la plata unei sume de bani reprezentând contravaloarea serviciilor de telefonie mobilă și penalități de întârziere. La primul termen de judecată, se prezintă BB, reprezentat prin avocat, care depune la dosarul cauzei întâmpinare și împuternicire avocațială. Prin întâmpinare este invocată excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei X, arătându-se că, anterior formulării cererii de chemare în judecată, BB și-a stabilit domiciliul în localitatea Y (aflată în circumscripția Judecătoriei Y), aspect ce rezultă din cartea de identitate a acestuia. În acest caz:

1. A.instanța va constata că excepția necompetenței teritoriale nu a fost invocată tardiv și, prin urmare, o va pune în discuția contradictorie a părților;
2. B.excepția necompetenței teritoriale este invocată tardiv de către pârâtul BB;
3. C.după punerea excepției în dezbaterea contradictorie a părților, Judecătoria X își va declina competența către Judecătoria Y, prin hotărâre nesupusă niciunei căi de atac.

Din subiectul complet, grila 56

Reclamantul AA introduce, în contradictoriu cu pârâtul BB, o cerere de ieșire din indiviziune (partaj succesoral) având ca obiect un imobil situat în localitatea X, a cărui valoare impozabilă este, potrivit certificatului de atestare fiscală depus la dosarul cauzei, de 250.000 lei. În acest caz:

1. A.competența teritorială aparține, în toate cazurile, instanței în a cărei circumscripție se află imobilul, respectiv Judecătoriei X;
2. B.competența materială revine, în primă instanță, judecătoriei, neavând relevanță valoarea impozabilă a imobilului, stabilită potrivit legislației fiscale;
3. C.în cazul în care calitatea de comoștenitor revine și lui CC, care nu este parte în proces, iar instanța pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a acestuia, însă nici AA, nici BB nu înțeleg să solicite introducerea în cauză a lui CC, instanța va respinge cererea de partaj fără a se pronunța pe fond.

Din subiectul complet, grila 33

Tribunalul judecă:

1. A.în primă instanță, cererile posesorii, în ipoteza în care valoarea obiectului cererii depășește suma de 200.000 de lei;
2. B.apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate în procedura cu privire la cererile de valoare redusă;
3. C.doar în primă instanță și ca instanță de apel, dar nu și ca instanță de recurs.

Din subiectul complet, grila 34

Se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul:

1. A.acțiunile posesorii privind acel imobil;
2. B.cererile privitoare la moștenire, până la ieșirea din indiviziune, dacă în masa succesorală a defunctului este cuprins și acel imobil;
3. C.cererile în prestație tabulară, în justificare tabulară sau în rectificare tabulară privind acel imobil.

Din subiectul complet, grila 45

Cererea de chemare în judecată prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare, cu privire la un imobil-construcție, atunci când părțile au prevăzut în antecontract locul executării obligației, poate să îi revină spre competentă soluționare:

1. A.instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul pârâtul;
2. B.instanței locului prevăzut în contract pentru executarea obligației;
3. C.instanței în a cărei circumscripție își are domiciliul reclamantul.

Din subiectul complet, grila 51

Conflictul de competență:

1. A.se soluționează în camera de consiliu, cu citarea părților, printr-o hotărâre definitivă;
2. B.ivit între o instanță judecătorească și un alt organ cu activitate jurisdicțională se rezolvă de instanța judecătorească ierarhic superioară instanței aflate în conflict;
3. C.ivit între două instanțe judecătorești se soluționează, în toate cazurile, de Înalta Curte de Casație și Justiție care va pronunța o hotărâre obligatorie pentru instanța de trimitere.

Din subiectul complet, grila 49

Cererea de chemare în judecată prin care un consumator solicită de la un profesionist repararea pagubelor produse, este de competența:

1. A.alternativ, a instanței de la sediul profesionistului sau a instanței de la domiciliul consumatorului;
2. B.exclusiv a instanței de la sediul profesionistului;
3. C.exclusiv a instanței de la domiciliul consumatorului.

Din subiectul complet, grila 51

Reclamantul AA cheamă în judecată pe pârâții BB și CC, ambii domiciliați în Suceava, solicitând ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în Sector 1 București, având o valoare de 3.000.000 lei. Din actele depuse la dosarul cauzei, rezultă că imobilul este proprietatea comună a părților din litigiu, izvorul acesteia fiind succesiunea după defunctul lor tată, cu ultimul domiciliu în Sibiu. În acest caz:

1. A.este incidentă o situație de competență teritorială exclusivă;
2. B.instanța competentă să soluționeze pricina este Judecătoria Sector 1 București;
3. C.instanța competentă să soluționeze pricina este Judecătoria Sibiu.

Din subiectul complet, grila 42

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul AA a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul BB, anularea testamentului prin care defunctul CC, cu ultimul domiciliu în Sibiu, l-a instituit legatar universal pe fratele său BB, dezbaterea succesiunii potrivit dispozițiilor legale și partajarea imobilului situat în Cluj-Napoca, singurul bun aflat în masa succesorală. În acest caz:

1. A.competența materială pentru soluționarea cauzei va aparține instanței de la locul situării imobilului;
2. B.competența teritorială va aparține instanței de la ultimul domiciliu al defunctului CC;
3. C.competența materială va reveni judecătoriei, indiferent de valoarea imobilului.

Din subiectul complet, grila 49

Potrivit legii, se poate ataca cu recurs:

1. A.încheierea prin care tribunalul a dispus suspendarea judecării procesului ca urmare a sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o cerere de decizie preliminară într-o cauză similară;
2. B.hotărârea prin care Înalta Curte de Casație și Justiție constată că a intervenit perimarea unui recurs aflat pe rolul uneia dintre secțiile sale;
3. C.hotărârea prin care a fost admisă excepția necompetenței teritoriale de ordine privată, invocată de pârât prin întâmpinare.

Din subiectul complet, grila 55

Hotărârea judecătorească prin care o cerere de chemare în judecată este respinsă ca nefiind de competența instanțelor române:

1. A.este supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară;
2. B.nu este supusă niciunei căi de atac;
3. C.este supusă apelului în termen de 5 zile de la comunicare.

Din subiectul complet, grila 51

Prin cererea de chemare în judecată introdusă la Judecătoria Arad, reclamantul AA a solicitat obligarea pârâtului BB la plata sumei de 100.000 lei cu titlul de daune morale pentru prejudicii aduse demnității și onoarei, având în vedere că pârâtul i-a adresat injurii, în holul Tribunalului Arad, cu ocazia soluționării unui alt litigiu între părți. Prin întâmpinare, pârâtul BB a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Arad, arătând că domiciliul său este în Mun. Timișoara și a solicitat declinarea competenței la Judecătoria Timișoara. La primul termen de judecată, în fața Judecătoriei Arad, a fost prezent reclamantul AA, lipsind pârâtul BB care era legal citat. La acest termen, instanța a respins excepția necompetenței teritoriale ca neîntemeiată, s-a declarat competentă să soluționeze cauza și a dispus amânarea judecății pentru audierea martorilor propuși de părți. La al doilea termen de judecată, având în vedere că niciuna dintre părți nu a răspuns la strigarea pricinii și nu s-a solicitat judecata în lipsă, instanța a dispus suspendarea judecății. În acest caz:

1. A.încheierea de suspendare pronunțată la al doilea termen de judecată poate fi atacată numai odată cu fondul;
2. B.Judecătoria Arad a procedat legal și temeinic atunci când a respins excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâtul BB prin întâmpinare;
3. C.instanța a procedat legal și temeinic suspendând judecata la al doilea termen de judecată, chiar dacă la acest termen era prezent unul dintre martorii propuși de părți.

Din subiectul complet, grila 55

În cererile privitoare la executarea unui contract de locațiune încheiat pe durata a 3 ani, pentru stabilirea competenței materiale a instanței, se va ține seama de:

1. A.valoarea chiriei stabilită pe toată durata contractului;
2. B.valoarea chiriei achitate parțial, până la data înregistrării cererii de chemare în judecată;
3. C.valoarea anuală a chiriei.

Din subiectul complet, grila 22

Creditorul CC a solicitat punerea în executare a unui titlu executoriu (hotărâre judecătorească definitivă) care vizează mai mulți debitori obligați în solidar care au domiciliile în localități diferite. Executarea silită a fost încuviințată de instanța în a cărei rază teritorială domiciliază unul dintre debitori. Ulterior, este formulată o contestație la executare de către un alt debitor solidar cu domiciliul în altă localitate, care nu se află în raza teritorială a instanței de executare care a încuviințat executarea silită. În acest caz, dacă legea specială nu dispune altfel, instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare este:

1. A.instanța de la domiciliul oricăruia dintre debitorii obligați în solidar;
2. B.instanța care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu;
3. C.instanța în a cărei circumscripție se află domiciliul debitorului care a formulat contestația la executare.

Din subiectul complet, grila 28

În cazul unei acțiuni de partaj judiciar având ca obiect imobilul aflat în coproprietate pe cote- părți, situat pe raza localității X, a cărui valoare impozabilă este, potrivit certificatului de atestare fiscală depus la dosarul cauzei, de 250.000 lei:

1. A.competența teritorială aparține judecătoriei în a cărei circumscripție se află imobilul, respectiv Judecătoriei X;
2. B.competența materială aparține Tribunalului X în a cărei circumscripție se află Judecătoria X, prin raportare la valoarea impozabilă de 250.000 de lei a imobilului;
3. C.legea instituie o competența teritorială de ordine publică.

Din subiectul complet, grila 30

Cererea prin care se solicită constatarea cotelor părți ce revin reclamantului și pârâților din dreptul de proprietate asupra unui bun:

1. A.este de competența judecătoriei indiferent de valoarea bunului;
2. B.este inadmisibilă, deoarece reclamantul are la dispoziție o acțiune în realizare;
3. C.este de competența teritorială a locului situării imobilului, în toate cazurile.

Din subiectul complet, grila 31

Excepția de necompetență:

1. A.odată admisă are ca efect anularea necondiționată de vătămare a actelor de procedură efectuate, inclusiv a procedurii de verificare și regularizare a cererii de chemare în judecată, care se va relua la instanța în favoarea căreia a operat declinarea de competență;
2. B.teritorială, atunci când unul dintre pârâți a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanței competente pentru el, poate fi invocată la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, de oricare dintre pârâți sau de instanță din oficiu;
3. C.teritorială, în cazul unei cereri formulate de un profesionist împotriva unui consumator, la o altă instanță decât cea a domiciliului consumatorului, poate fi invocată chiar și de instanță, din oficiu.

Din subiectul complet, grila 55

Cererea de chemare în judecată având ca obiect revendicare imobiliară formulată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtul BB, domiciliat în localitatea T., este introdusă la Judecătoria J. în a cărei circumscripție teritorială este situat imobilul revendicat. La primul termen de judecată, în condițiile în care reclamantul nu a fost legal citat, Judecătoria J. admite excepția de necompetență teritorială invocată de pârât și declină competența în favoarea Judecătoriei T., din localitatea T., unde se află domiciliul pârâtului. În acest context:

1. A.hotărârea de declinare a competenței nu este supusă niciunei căi de atac;
2. B.hotărârea de declinare a competenței poate fi atacată de reclamatul AA cu apel;
3. C.reclamatul AA poate invoca, în condițiile legii, excepția de necompetență teritorială în fața Judecătoriei T.

Din subiectul complet, grila 48

Prin cererea de chemare în judecată introdusă la judecătorie, reclamanta AA a solicitat obligarea pârâtului BB la plata sumei de 250.000 de lei cu titlu de despăgubiri. În motivarea cererii, reclamanta AA a arătat că pârâtul BB se face vinovat de fapta prejudiciabilă constând în defăimarea prin articole de presă. În acest caz:

1. A.în urma verificării competenței materiale, instanța va admite excepția necompetenței materiale a judecătoriei și va declina competența de soluționare în favoarea tribunalului;
2. B.excepția de necompetență materială poate fi invocată în orice stare a procesului;
3. C.dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea de declinare nu este supusă niciunei căi de atac.

Din subiectul complet, grila 50

În cazul în care chiriașul solicită proprietarului să îi predea imobilul ce formează obiectul contractului de închiriere, cererea de chemare în judecată:

1. A.este de competența exclusivă a instanței de la locul unde se află imobilul;
2. B.este de competența exclusivă a instanței de la domiciliul reclamantului;
3. C.poate fi introdusă, potrivit legii, și la instanța de la domiciliul pârâtului.

Din subiectul complet, grila 52

Reclamantul AA a formulat o acțiune în revendicare privitoare la un teren aflat în municipiul Galați, în contradictoriu cu pârâtul BB, cererea fiind depusă, spre competentă soluționare, la Judecătoria Galați. Prin cererea de chemare în judecată și pe baza înscrisurilor depuse inițial, bunul imobil a fost evaluat la suma de 180.000 lei. În etapa cercetării procesului, ca urmare a expertizării imobilului, a rezultat o valoare de peste 200.000 lei. În aceste condiții, după administrarea probei cu expertiza, pârâtul BB a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Galați, cerând ca aceasta să își decline competența în favoarea Tribunalului Galați. În acest caz:

1. A.Judecătoria Galați va rămâne competentă să judece pricina;
2. B.instanța nu este îndreptățită să invoce, din oficiu, excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Galați;
3. C.excepția de necompetență materială va fi admisă și se va declina cauza către Tribunalul Galați, deoarece după învestirea instanței, valoarea terenului a depășit pragul de 200.000 de lei ca urmare a valorii rezultate din expertiză.

Din subiectul complet, grila 42

În privința stabilirii competenței materiale, este adevărat că:

1. A.în cazul în care s-ar solicita desființarea contractului și restituirea bunului ce face obiectul contractului, pentru stabilirea competenței instanței se va ține seama de valoarea obiectului contractului;
2. B.în cazul cererilor având ca obiect renta viageră, pentru stabilirea competenței instanței se va ține seama de valoarea prestației anuale datorate;
3. C.în cazul cererilor având ca obiect plata unei părți dintr-o creanță, valoarea cererii se stabilește prin raportare la valoarea totală a creanței.

Din subiectul complet, grila 43

Prin cererea de chemare în judecată formulată de către AA și depusă la Judecătoria C., reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB solicită constatarea nulității absolute a contractului de vânzare a imobilului situat în București, în valoare de 250.000 lei, încheiat între AA și BB și repunerea părților în situația anterioară. În acest caz:

1. A.acțiunea formulată este personală imobiliară;
2. B.competența de soluționare aparține tribunalului, acțiunea fiind evaluabilă în bani;
3. C.competența teritorială aparține exclusiv instanței de la locul situării imobilului.

Din subiectul complet, grila 50

AA formulează o cerere de chemare împotriva lui BB la judecătorie solicitând obligare acestuia la plata sume de 150.000 lei cu titlul de daune morale pentru atingeri aduse personalității sale. Pentru dovedirea prejudiciului cauzat solicită audierea a doi martori, respectiv soția și fiul reclamantului AA. Pârâtul BB formulează întâmpinare și cere respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, solicitând, de asemenea, audierea a doi martori în apărare. La primul termen de judecată, cu ambele părți prezente, instanța încuviințează toate probele solicitate. La al doilea termen, după audierea tuturor martorilor, pârâtul BB invocă faptul că martorii reclamantului se aflau în grad prohibit de rudenie și nu putea fi audiați, iar reclamantul AA modifică cuantumul pretențiilor la 300.000 lei, solicitând declinarea competenței de soluționare a cauzei la tribunal. În acest context, instanța de judecată:

1. A.va declina soluționarea cauzei în favoarea tribunalului;
2. B.va respinge excepția de necompetență materială;
3. C.va constata că a existat un acord tacit al părților cu privire la audierea martorilor aflați în grad prohibit de rudenie.

Din subiectul complet, grila 26

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta AA, care locuiește în municipiul Buzău, a solicitat desfacerea căsătoriei și împărțirea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei cu soțul-pârât BB, adresându-se Judecătoriei Buzău, în circumscripția căreia se află ultima locuință comună a soților. Referitor la cererea de partaj, pârâtul BB a invocat excepția de necompetență materială și teritorială a Judecătoriei Buzău, arătând că valoarea bunurilor depășește suma de 200.000 lei și că din masa partajabilă face parte un imobil situat în județul Constanța. În aceste condiții:

1. A.excepția de necompetență va fi respinsă, Judecătoria Buzău fiind competentă material și teritorial să judece cererea de partaj a bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei;
2. B.excepția de necompetență va fi admisă, deoarece, chiar dacă cererea de partaj este accesorie cererii de divorț, acțiunea în partaj își păstrează caracterul de sine-stătător, iar prorogarea de competență nu poate opera cu încălcarea normelor de competență exclusivă;
3. C.dacă, la un termen ulterior, cererea de partaj va fi disjunsă de acțiunea de divorț aflată în stare de judecată, competența judecării partajului va fi declinată în favoarea Tribunalului Constanța;

Din subiectul complet, grila 33

Cererea formulată de către locatar prin care se solicită predarea de către locator a bunului mobil închiriat, în temeiul unui contract de locațiune încheiat pentru o durată de 2 ani, prin care s-a stipulat o chirie în cuantum de 10.000 de lei lunar, este de competența:

1. A.tribunalului locului unde se află bunul;
2. B.judecătoriei în a cărei circumscripție domiciliază pârâtul;
3. C.tribunalului în a cărui circumscripție domiciliază pârâtul.

Din subiectul complet, grila 41

Necompetența:

1. A.de ordine publică trebuie invocată de părți la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe;
2. B.materială trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii;
3. C.teritorială de ordine privată, poate fi invocată de judecător la primul termen de judecată la care reclamantul și pârâtul sunt legal citați în fața primei instanțe și pot pune concluzii.

Din subiectul complet, grila 46

Cererea îndreptată împotriva unei entități, fără personalitate juridică, constituită potrivit legii:

1. A.se va introduce, în toate cazurile, la instanța competentă teritorial pentru oricare din membrii entității respective;
2. B.se poate introduce la instanța competentă teritorial pentru persoana căreia, potrivit înțelegerii dintre membri, i s-a încredințat conducerea sau administrarea acesteia;
3. C.se va introduce, în toate cazurile, din punct de vedere al competenței teritoriale, la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului.

Din subiectul complet, grila 44

La stabilirea competenței materiale a instanței după valoarea obiectului cererii introductive de instanță:

1. A.nu se vor avea în vedere accesoriile pretenției principale;
2. B.se vor avea în vedere prestațiile periodice ajunse la scadență în cursul judecății care se vor cumula cu valoarea pretenției principale;
3. C.se vor avea în vedere valoarea totală a obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere și accesoriile pretenției principale.

Din subiectul complet, grila 52

Prin cererea de chemare în judecată introdusă la Judecătoria Sector 1 București, reclamanta AA, în calitate de asigurător, a solicitat obligarea pârâtului BB, domiciliat în București, la plata sumei de 250000 de lei cu titlu de despăgubiri. În motivarea cererii, reclamanta AA a arătat că pârâtul BB se face vinovat de producerea accidentului de circulație care a provocat daune în valoare de 250000 de lei lui CC. Reclamanta a mai arătat că, în calitate de asigurător, a achitat suma menționată lui CC, dar este în drept să recupereze această sumă de la persoana care se face vinovată de producerea accidentului. În acest caz:

1. A.în urma verificării competenței materiale, instanța va admite excepția de necompetență materială a Judecătoriei Sector 1 București și își va declina competența către Tribunalul București.
2. B.excepția de necompetență materială trebuie invocată de părți ori de instanță la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe și pot pune concluzii;
3. C.dacă Judecătoria Sector 1 București se declară necompetentă, hotărârea este supusă recursului.

Din subiectul complet, grila 58

În soluționarea unei cauze civile, citarea părților este lăsată la aprecierea instanței în următoarele cazuri:

1. A.în cazul soluționării cererii de strămutare;
2. B.în cazul soluționării unei cereri de ordonanță președințială;
3. C.în cazul soluționării conflictului de competență.

Din subiectul complet, grila 28

Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB având ca obiect plata sumei de 195000 de lei reprezentând contravaloarea unor servicii prestate conform contract nr. X/2018, plata sumei de 25000 de lei reprezentând penalități contractuale de întârziere aferente debitului de 195000 de lei, calculate între data scadenței (1.03.2019) și data introducerii cererii de chemare în judecată (4.11.2019), respectiv plata penalităților contractuale de întârziere ce vor deveni scadente în cursul judecății. În acest caz:

1. A.cererea de chemare în judecată este de competența materială a tribunalului având în vedere că penalitățile scadente anterior sesizării instanței intră în determinarea cuantumului obiectului cererii de chemare în judecată;
2. B.cererea de chemare în judecată este de competența materială a judecătoriei;
3. C.capătul de cerere referitor la plata penalităților de întârziere ce vor deveni scadente în cursul judecății va fi anulat de instanța de judecată având în vedere lipsa de obiect a acestuia.

Din subiectul complet, grila 42

Societatea cu răspundere limitată AA, cu sediul în București, încheie contractul nr. Y/2020 cu societatea de asigurări X cu sediul în Ploiești, contract de asigurare facultativă a unui bun imobil aflat în Constanța. Contractul nr. Y/2020 nu conține nicio clauză atributivă de competență. În acest caz, cererea de constatare a nulității absolute a contractului Y/2020, formulată de reclamanta AA, în contradictoriu cu pârâta X, este de competența teritorială a:

1. A.instanței de la sediul pârâtei societăți de asigurare X sau a instanței în circumscripția căreia se află bunul asigurat;
2. B.instanței de la sediul pârâtei societăți de asigurare X sau a instanței de la sediul reclamantei AA;
3. C.instanței de la sediul pârâtei societăți de asigurare X sau a instanței de la locul prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației.

Din subiectul complet, grila 41

Reclamantul AA, în calitate de profesionist, introduce o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB, în calitate de consumator, având ca obiect obligarea acestuia la plata unor rate restante conform contractului încheiat între AA și BB, contract încheiat de AA în exercițiul activității sale profesionale. Având în vedere că între părți nu a intervenit o convenție cu privire la alegerea instanței competente, cererea de chemare în judecată este de competența:

1. A.alternativă a instanței de la domiciliul pârâtului BB sau a instanței de la locul prevăzut în contract pentru executarea obligației de plată a ratelor;
2. B.instanței de la sediul reclamantului AA;
3. C.instanței de la domiciliul pârâtului BB.

Din subiectul complet, grila 24

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu, reclamanta A SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B, stabilirea limitei de graniță între imobilele proprietatea părților înscrise în CF nr. X Sibiu și în CF nr. Y Sibiu și, pe cale de consecință, obligarea pârâtului să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul aflat în proprietatea sa, situat în municipiul Sibiu, pe care pârâtul l-a ocupat în mod abuziv, prin mutarea nelegală a hotarului celor două proprietăți. La al doilea termen de judecată, reclamanta a modificat cererea introductivă în sensul că a majorat valoarea obiectului cererii de la suma de 100.000 lei indicată în cererea introductivă, la suma de 250.000 lei ca fiind valoarea reală. În aceste condiții:

1. A.în raport de valoarea terenului, astfel cum a fost precizată de reclamantă, Tribunalul Sibiu este competent să judece cauza;
2. B.cererea de chemare în judecată este de competența materială a judecătoriei;
3. C.modificarea cererii de chemare în judecată făcută de reclamantă urmează a fi avută în vedere în planul calcului taxei judiciare de timbru.

Din subiectul complet, grila 30

Cererea având ca obiect plata daunelor-interese în cuantum de 500.000 lei pentru încălcarea unei obligații contractuale este și de competența:

1. A.tribunalului domiciliului reclamantului, dacă acesta are calitatea de consumator, iar litigiul decurge dintr-un contract încheiat de acesta cu pârâtul profesionist;
2. B.tribunalului locului prevăzut în contract pentru executarea obligației;
3. C.judecătoriei de la domiciliul pârâtului.

Din subiectul complet, grila 32

Revine ȋn competența exclusivă a judecătoriei:

1. A.locului ultimului domiciliu al defunctului, cererea privind anularea certificatului de moștenitor, dacă anterior introducerii cererii de chemare în judecată nu s-a procedat la ieșirea din indiviziune;
2. B.domiciliului reclamantului, cererea de stabilire a paternității, formulată de copil, părinții urmând a fi citați obligatoriu, chiar și din oficiu;
3. C.locului unde se situează imobilul, contestația la executare ȋmpotriva unei urmăriri silite imobiliare, atunci când este formulată de o terță persoană care invocă un drept real asupra bunului urmărit.

Din subiectul complet, grila 41

Spre deosebire de litispendență, în caz de conexitate:

1. A.excepția de conexitate poate fi invocată de părți sau de instanță din oficiu, numai în fața primei instanțe;
2. B.excepția se invocă ȋn toate cazurile ȋnaintea instanței ulterior sesizate;
3. C.nu se pot reuni dosare aflate la instanțe de grad diferit.

Din subiectul complet, grila 41

În cazul unei cereri de chemare în judecată îndreptate împotriva unei persoane juridice de drept privat care are un dezmembrământ fără personalitate juridică:

1. A.competența teritorială, în toate cazurile, aparține alternativ instanței de la sediul principal al persoanei juridice sau instanței locului unde ea are dezmembrământul fără personalitate juridică;
2. B.competența teritorială este alternativă în cazul în care cererea de chemare în judecată are ca obiect obligații care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembământului ori din fapte săvârșite de acesta;
3. C.competența teritorială aparține, în toate cazurile, exclusiv instanței de la de la sediul principal al persoanei juridice.

Din subiectul complet, grila 56

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul AA a solicitat în contradictoriu cu pârâtul BB, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare a unui utilaj agricol și repunerea părților în situația anterioară în sensul restituirii de către pârâtul-vânzător a ratei din preț încasate, în valoare de 100.000 lei. Având în vedere că valoarea totală a contractului de vânzare este de 230.000 lei:

1. A.competența materială de a judeca cererea de chemare în judecată va reveni tribunalului;
2. B.competența materială de a judeca cererea de chemare în judecată va reveni judecătoriei, deoarece suma efectiv pretinsă este sub 200.000 lei;
3. C.cele două capete de cerere vor fi disjunse deoarece atrag competența materială a unor instanțe de grad diferit.

Din subiectul complet, grila 55

Pe rolul Judecătoriei Sibiu, a fost înregistrată cererea reclamantului AA, cu domiciliul în Sibiu, prin care acesta a solicitat despăgubiri în sumă de 150.000 lei, în contradictoriu cu pârâta societate de asigurări XYZ, cu sediul în București și cu pârâta societate BB, cu sediul în Constanța; reclamantul susține că este beneficiarul unei polițe de asigurare pentru locuință la societatea XYZ și că apartamentul său situat în municipiul Constanța a fost avariat grav ca urmare a unui incendiu provocat din neglijența vecinului BB - un restaurant aflat la parterul imobilului. Anterior producerii incidentului, la cumpărarea apartamentului de către persoana AA de la vânzătoarea BB, între aceștia s-a încheiat și o convenție prin care s-a stabilit că orice litigiu privind eventualele despăgubiri provocate ca urmare a activității restaurantului vecin, va fi de competența Tribunalului Constanța. În aceste condiții:

1. A.Judecătoria Sibiu este competentă material și teritorial să judece cererea în despăgubiri a reclamantului AA;
2. B.Tribunalul Constanța este competent exclusiv să judece cererea în despăgubiri a reclamantului AA;
3. C.Reclamantul AA este îndreptățit să aleagă între instanțele deopotrivă competente: Tribunalul Constanța și Judecătoria Sibiu.

Din subiectul complet, grila 57

Înalta Curte de Casație și Justiție va judeca în Completul de 5 judecători:

1. A.recursul împotriva hotărârii date în revizuire, în cazul în care revizuirea a fost soluționată de una dintre secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice;
2. B.recursul împotriva încheierii prin care se soluționează cererea în materie necontencioasă, când încheierea a fost pronunțată de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
3. C.recursul împotriva hotărârii prin care s-a constatat renunțarea la judecată, când renunțarea a avut loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Din subiectul complet, grila 44

Este competentă teritorial:

1. A.pentru cererile reale mobiliare, instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel;
2. B.pentru cererile reale imobiliare, instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul;
3. C.pentru cererile personal imobiliare, exclusiv instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.

Din subiectul complet, grila 42

Reclamantul XX formulează o cerere de chemare în judecată a pârâtului YY prin care solicită a-i acoperi prejudiciul în cuantum de 220000 de lei provocat prin distrugerea întregii culturi de aluni de pe terenul lui XX, ca urmare a ruinării acoperișului casei lui YY. Competența va reveni în acest caz:

1. A.întotdeauna judecătoriei de la locul situării imobilelor, fiind vorba despre raporturi de vecinătate;
2. B.tribunalului;
3. C.judecătoriei, chiar dacă pârâtul formulează o cerere reconvențională prin care solicită desființarea plantației aflate în imediata vecinătate a construcției, întrucât nu sunt respectate limitele impuse de legislația civilă.

Din subiectul complet, grila 43

În privința stabilirii competenței materiale:

1. A.în cazul în care s-ar solicita desființarea contractului și restituirea bunului, pentru stabilirea competenței instanței se va ține seama de valoarea obiectului contractului;
2. B.în cazul cererilor având ca obiect renta viageră, pentru stabilirea competenței instanței se va ține seama de valoarea prestației anuale datorate;
3. C.în cazul cererilor având ca obiect plata chiriei, atunci când durata locațiunii este de 5 ani, pentru stabilirea competenței instanței se va ține seama de valoarea prestației anuale datorate.

Din subiectul complet, grila 45

Prin cererea formulată si depusă la Judecătoria Iași, XX solicită instanței a constata că trei dintre clauzele cuprinse în contractul de credit încheiat cu Banca Z sunt abuzive si, pe cale de consecință, nule. În aceste condiții:

1. A.interesul lui XX nu este născut si actual câtă vreme nu a intervenit un conflict între acesta si Bancă, ca urmare a vreunui incident de plată;
2. B.succesorii pot continua acțiunea dacă XX decedează pe parcursul procesului;
3. C.acțiunea este admisibilă numai dacă reclamantul își va preciza cererea până la primul termen de judecată, prin solicitarea renegocierii contractului de credit, instanța nefiind autorizată a interveni în raportul dintre părți.

Din subiectul complet, grila 22

Creditorul A.A. introduce o cerere de instituire a măsurii sechestrului asigurător, în contradictoriu cu debitorul B.B., solicitând indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile ale debitorului până la concurența sumei de 100.000 de lei. Având în vedere că această creanță de 100.000 de lei nu era constată în scris, odată cu depunerea cererii de sechestru asigurător, creditorul a depus și o cauțiune de 50.000 de lei. Cererea de sechestru asigurător este admisă, însă, pe fondul cauzei, cererea privind plata creanței de 100.000 de lei este respinsă mod definitiv, de instanța judecătorească. În acest caz, cererea pentru plata despăgubirilor cuvenite, formulată potrivit art. 1064 alin. 2 NCPC:

1. A.este soluționată, în toate cazurile, de instanța judecătorească competentă cu privire la cererea de restituire a cauțiunii, cererea de despăgubiri având caracter incidental;
2. B.este o cerere în justiție, se sine stătătoare, supusă criteriului valoric în materie de competență materială;
3. C.va fi soluționată, în toate cazurile, de instanța judecătorească care a respins pe fond cererea creditorului A.A. privind plata creanței de 100.000 de lei de către debitorul B.B..

Din subiectul complet, grila 23

Reclamantul A.A. introduce o cerere de chemare în judecată a pârâtului B.B. având ca obiect rezilierea Contractului de închiriere nr. x/2017, încheiat pe perioadă nedeterminată, pentru neplata chiriei pentru două luni consecutive, în cuantum de 25.000 de lei pe lună, și evacuarea pârâtului B.B. din spațiu închiriat. În acest caz, cererea de chemare în judecată:

1. A.este de competența materială a tribunalului pentru capătul de cerere referitor la rezilierea contractului și de competența materială a judecătoriei pentru capătul de cerere referitor la evacuare, instanța fiind obligată să disjungă cele două petite;
2. B.este de competența materială a tribunalului pentru ambele capete de cerere;
3. C.este de competența teritorială exclusivă a judecătoriei de la locul unde se află imobilul închiriat.

Din subiectul complet, grila 26

Prin cererea de chemare în judecată introdusă la Tribunalul Bacău la data de 12.01.2018, societatea XYZ SRL, cu sediul în Municipiul Iași, l-a chemat în judecată pe M.N., cu domiciliul în Municipiul Bacău, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 274.000 lei, reprezentând suma pe care acesta din urmă a încasat-o ca urmare a popririi conturilor pe care societatea XYZ SRL le deținea la bănci. În motivarea cererii se arată că, prin Sentința nr. x/2017 a Tribunalului Bacău, societatea XYZ SRL a fost obligată la plata sumei de 274.000 lei către M.N., cu titlu de drepturi salariale. În baza sentinței, M.N. a solicitat executarea silită prin poprirea conturilor bancare ale societății. Ulterior, Curtea de Apel Bacău, prin Decizia y/2018, a admis apelul formulat de XYZ SRL, a schimbat în tot soluția primei instanțe, respingând cererea de chemare în judecată. În aceste condiții, societatea XYZ SRL solicită să se dispună întoarcerea executării, în sensul restituirii sumei care a fost obținută prin poprirea conturilor sale. M.N. vă solicită să îl asistați în cauză și să formulați întâmpinare. Prin întâmpinare sunteți îndreptățit să invocați:

1. A.excepția necompetenței materiale și pe cea a necompetenței teritoriale a Tribunalului Bacău și să solicitați declinarea cauzei la Judecătoria Iași;
2. B.excepția necompetenței materiale a Tribunalului Bacău și să solicitați declinarea cauzei la Tribunalul Iași;
3. C.excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, având în vedere că întoarcerea executării trebuia solicitată în fața instanței de apel.

Din subiectul complet, grila 43

Cererea de chemare în judecată prin care reclamantul a solicitat rezoluțiunea unei promisiuni de vânzare prin care părțile au convenit vânzarea în viitor a unui bun imobil în schimbul prețului de 200.000 lei, pe de-o parte, precum și restituirea avansului plătit ȋn cuantum de 100.000 lei, pe de altă parte, este de competența în primă instanță a:

1. A.tribunalului de la instanța domiciliului pârâtului;
2. B.judecătoriei de la domiciliul pârâtului;
3. C.judecătoriei de la locul situării imobilului.

Din subiectul complet, grila 44

Este de competența teritorială exclusivă a instantei locului situării imobilului:

1. A.cererea privind evacuarea din imobil potrivit procedurii de drept comun;
2. B.cererea de revendicare a imobilului formulată de către o persoană străină de succesiune ȋmpotriva moștenitorilor defunctului, fost posesor al imobilului;
3. C.cererea prin care se solicită constatarea inexistenței dreptului de proprietate al pârâtului asupra imobilului.

Din subiectul complet, grila 42

Este adevărat că:

1. A.hotărârea prin care se admite excepția de necompetență și se dispune trimiterea dosarului la instanța judecătorească competentă este supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară;
2. B.cererea prin care asiguratul solicită despăgubiri de la societatea de asigurare se va putea face și la instanța de la domiciliul sau sediul asiguratului;
3. C.dacă instanța se declară necompetentă și respinge cererea ca nefiind de competența instanțelor române, hotărârea este supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară.

Din subiectul complet, grila 46

Acțiunea în predarea locuinței închiriate în temeiul unui contract de locațiune:

1. A.este o acțiune personală imobiliară;
2. B.este de competența teritorială exclusivă a instanței în a cărei circumscripție este situat imobilul ;
3. C.este de competența materială a instanței determinată în funcție de valoare impozabilă a imobilului.

Din subiectul complet, grila 48

Atunci când este obligatorie, nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzute de lege:

1. A.atrage decăderea pârâtului din dreptul de a invoca excepția de necompetență teritorială de ordine privată, dacă legea nu prevede altfel;
2. B.atrage decăderea pârâtului din dreptul de a invoca excepția lipsei dovezii calității de reprezentant;
3. C.atrage decăderea pârâtului din dreptul de a propune probe, dacă legea nu prevede altfel.

Din subiectul complet, grila 21

La data de 10 august 2017 AA (promitent vânzător), cu domiciliul în București, a încheiat cu BB (promitent cumpărător), cu domiciliul în Constanța, o promisiune bilaterală de vânzare cu privire la un imobil (teren) aflat în Ploiești. Prin promisiunea bilaterală de vânzare, părțile au hotărât să încheie contractul de vânzare cu privire la terenul din Ploiești la data de 10 octombrie 2017. Promitentul vânzător AA înțelege să nu mai perfecteze vânzarea la data de 10 octombrie 2017, motivat de faptul că ar fi primit o ofertă de preț mai avantajoasă de la un terț, aspect comunicat și promitentului cumpărător BB. Ca urmare a acestei situații de fapt, promitentul cumpărător BB se prezintă la dumneavoastră, în calitate de avocat, la data de 6 noiembrie 2017, și vă solicită să-l sprijiniți în a efectua un demers judiciar prin care să intre în proprietatea terenului în condițiile stipulate în promisiunea bilaterală de vânzare. În acest context:

1. A.este admisibilă o cerere în constatarea vânzării terenului aflat în Ploiești, în contradictroiu cu pârâtul AA, fundamentată pe dispozițiile art. 35 Noul Cod de procedură civilă;
2. B.se poate introduce o cerere, în contradictoriu cu pârâtul AA, prin care să se solicite instanței judecătorești competente material, de la locul situării bunului imobil să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare cu privire la teren;
3. C.se poate introduce o cerere, în contradictoriu cu pârâtul AA, prin care să se solicite instanței judecătorești competente material, de la domiciliul pârâtului să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare cu privire la teren.

Din subiectul complet, grila 26

AB, cu domiciliul în Mun. Pașcani, se prezintă la dvs. cu o sentință pronunțată de Judecătoria Iași, prin care instanța a admis cererea de chemare în judecată formulată de CD împotriva sa și a dispus rezilierea contractului de locațiune încheiat între părți cu privire la un imobil casă de locuit situat în Mun. Pașcani și obligarea lui AB să evacueze imobilul, solicitându-vă să redactați o cerere de apel împotriva acesteia. Pornind de la explicațiile date de AB și în urma studierii dosarului, prin cererea de apel formulată de AB solicitați următoarele:

1. A.anularea sentinței Judecătoriei Iași și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, pe motiv că la ultimul termen de judecată, la care instanța a rămas în pronunțare, CD nu a fost legal citat;
2. B.anularea sentinței Judecătoriei Iași și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, în vederea respingerii ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată, deoarece CD nu l-a notificat pe AB înainte de introducerea cererii în sensul evacuării imobilului;
3. C.anularea sentinței Judecătoriei Iași și trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Judecătoria Pașcani, având în vedere că domiciliul lui AB se află în Mun. Pașcani în chiar imobilul ce face obiect al contractului de locațiune și, deși AB a invocat acest lucru prin întâmpinarea depusă în termen la prima instanță, aceasta s-a declarat competentă să soluționeze cauza.

Din subiectul complet, grila 44

În cazul competenței teritoriale alternative:

1. A.reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente;
2. B.pârâtul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente;
3. C.instanța va dispune declinarea competenței în favoarea altei instanțe deopotrivă competente, dacă pârâtul solicită acest lucru prin întâmpinare.

Din subiectul complet, grila 41

Tribunalele judecă în primă instanță:

1. A.cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;
2. B.acțiunea având ca obiect constatarea nulității absolute a unui contract al cărui obiect are o valoare de peste 200.000 lei, în cazul în care nu s-a respectat forma cerută ad validitatem;
3. C.cererile de declarare judecătorească a morții unei persoane.

Din subiectul complet, grila 42

Sunt de competența exclusivă a instanței de la ultimul domiciliu al defunctului:

1. A.cereri prin care moștenitorii valorifică drepturi culese din succesiune împotriva terților;
2. B.orice cereri mobiliare sau imobiliare formulate de terți împotriva moștenitorilor;
3. C.cereri prin care creditorii personali ai defunctului, în contradictoriu cu moștenitorii, valorifică drepturi din contractele încheiate cu defunctul.

Din subiectul complet, grila 42

Instanța a fost sesizată, printr-o cerere de chemare în judecată unică, cu constatarea caracterului abuziv și nulitatea absolută a clauzelor privind comisionul de risc din cinci contracte de credit încheiate între părți. Potrivit precizărilor depuse de reclamant, valoarea comisionului de risc datorat este 150.000 de lei pentru fiecare dintre cele cinci contracte de credit. Cererea de chemare în judecată a fost depusă la judecătorie. În aceast caz:

1. A.în stabilirea competenței materiale, judecătoria trebuie să se raporteze la valoarea întregului contract de credit, iar dacă valoarea unuia dintre contractele de credit depășește suma de 200.000 de lei se impune declinarea către tribunal;
2. B.în stabilirea competenței materiale judecătoria trebuia să cumuleze valoarea celor cinci comisioane de risc și, pe cale de consecință, să decline competența către tribunal;
3. C.judecătoria este competentă material să soluționeze cauza în primă instanță.

Din subiectul complet, grila 57

Prin cererea de divorț înregistrată la Judecătoria Bacău, reclamantul A., cetățean român cu reședința în Spania, cheamă în judecată pe soția sa B., cetățean român care locuiește în Israel, pentru ca instanța de judecată să dispună desfacerea căsătoriei dintre soți, din culpă comună. Reclamantul motivează că soții sunt despărțiți în fapt de peste 3 ani, dar au avut ultimul domiciliu comun în Bacău. Prin întâmpinarea formulată în termen legal, pârâta nu invocă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bacău, ci face doar apărări de fond. În aceste condiții :

1. A.judecătoria Bacău este îndreptățită să invoce din oficiu excepția necompetenței teritoriale, în vederea declinării competenței în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București ;
2. B.este necesar ca acordul părților cu privire la alegerea instanței care urmează a soluționa acțiunea de divorț să fie exprimat expres fie în formă scrisă, anterior învestirii instanței, fie verbal în fața instanței, în situația în care litigiul este pendinte ;
3. C.acordul pârâtei privind alegerea reclamantului ca litigiul să fie soluționat de o anume instanță va fi dedus din conduita procesuală a persoanei B, care nu s-a opus expres ca acțiunea de divorț să fie soluționată de Judecătoria Bacău.

Din subiectul complet, grila 21

AA în calitate de reclamant introduce o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâta BB (bancă) solicitând instanței de judecată să constate caracterul abuziv și nulitatea absolută a clauzelor privind comisionul de risc din trei contracte de credit încheiate între AA și BB, încheiate la aceeași dată și în aceleași împrejurări. Prin cererea de chemare în judecată reclamantul AA precizează că valoarea comisionului de risc datorat pentru cele trei contracte este de 50.000 de lei (pentru primul contract), 150.000 de lei (pentru al doilea contract) și 210.000 de lei (pentru al treilea contract) . Cererea de chemare în judecată a fost depusă la judecătorie. În acest caz:

1. A.în calitate de avocat al pârâtei BB veți invoca până la primul termen de judecată, în fața primei instanțe, excepția necompetenței materiale a judecătoriei, fiind competent tribunalul, în conformitate cu art. 94 pct. 1 lit. k) NCPC și cu art. 95 pct. 1 NCPC raportat la faptul că valoarea litigiului, prin însumarea celor trei comisioane de risc, este de 410.000 de lei;
2. B.instanța de judecată este obligată să dispună disjungerea cererii referitoare la comisionul de risc în valoare de 210.000 de lei și să decline competența, pentru aceasta, în favoarea tribunalului;
3. C.în calitate de avocat al pârâtei BB, veți invoca, până la primul termen de judecată, în fața primei instanțe, excepția necompetenței materiale a judecătoriei, fiind competent tribunalul având în vedere că, potrivit prevederilor legale, instanța competentă material să soluționeze această cauză este dată de pretenția referitoare la comisionul de risc în valoare de 210.000 de lei.

Din subiectul complet, grila 37

Atunci când cererea de chemare în judecată a fost formulată împotriva mai multor pârâți persoane fizice:

1. A.dacă unul din pârâți a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanței competente pentru el, oricare dintre pârâți poate invoca necompetența la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe;
2. B.dacă printre pârâți sunt și obligați accesoriu, cererea se poate introduce la instanța competentă pentru oricare dintre debitorii principali sau accesorii;
3. C.dacă numai unul dintre pârâți are domiciliul cunoscut, iar celorlalți pârâți nu li se cunoaște nici domiciliul și nici reședința, cererea poate fi introdusă numai la instanța în circumscripția căreia se află domiciliul reclamantului.

Din subiectul complet, grila 38

Când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, fără o strânsă legătură între ele:

1. A.competența materială se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte;
2. B.dacă unul din capetele de cerere este de competența materială a altei instanțe, instanța sesizată nu poate dispune disjungerea și declinarea în mod corespunzător a competenței;
3. C.instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.

Din subiectul complet, grila 42

Nu poate fi invocată pentru prima dată în apel:

1. A.necompetența generală;
2. B.perimarea cererii de chemare în judecată;
3. C.lipsa dovezii calității de reprezentant înaintea primei instanțe.

Din subiectul complet, grila 42

Cererile în justiție privind obligațiile de a face:

1. A.sunt de competența tribunalului, dacă sunt neevaluabile în bani;
2. B.sunt de competența judecătoriei, dacă sunt neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual;
3. C.sunt de competența tribunalului, dacă au valoare de peste 200.000 de lei.

Din subiectul complet, grila 43

Instanța este învestită cu o cerere de predare a unui imobil ca urmare a expirării termenului de locațiune. În acest caz:

1. A.competența teritorială aparține numai instanței în circumscripția căreia se află situat imobilul;
2. B.dacă pârâtul este un judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate alege o altă instanță de același grad aflată în circumscripția oricărei curți de apel învecinate curții de apel în circumscripția căreia se află instanța care ar fi fost competentă ;
3. C.reclamantul poate alege între instanța de la domiciliul pârâtului și cea de la locul situării bunului.

Din subiectul complet, grila 44

Spre deosebire de litispendență, în caz de conexitate :

1. A.procesele reunite pot fi disjunse și judecate separat, dacă numai unul dintre ele este în stare de judecată;
2. B.excepția de conexitate poate fi invocată de părți sau de instanță din oficiu, cel mai târziu la primul termen de judecată și numai înaintea instanței ulterior sesizate ;
3. C.încheierea prin care s-a soluționat excepția poate fi atacată numai odată cu fondul ;

Din subiectul complet, grila 41

În litigiile în materia protecției consumatorilor:

1. A.părțile pot conveni alegerea instanței competente numai după nașterea dreptului la despăgubire;
2. B.părțile pot conveni alegerea instanței competente, atât din punct de vedere material, cât și teritorial;
3. C.părțile nu pot conveni alegerea instanței competente, cererile fiind de competența exclusivă a instanței de la domiciliul consumatorului.

Din subiectul complet, grila 42

Prin cererea formulată, reclamanta A cheamă în judecată pe pârâtul B și solicită instanței să dispună: stabilirea locuinței fiului lor minor la mama reclamantă și exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către aceasta. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că minorul este în îngrijirea sa exclusivă, în prezent locuind în comuna U., localitate în raza teritorială a Judecătoriei Câmpina, județul Prahova. Pârâtul, care domiciliază în raza teritorială a Judecătoriei Tulcea, depune întâmpinare și cerere reconvențională, prin care solicită stabilirea domiciliului minorului M la tată și obligarea reclamantei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului, raportată la veniturile sale.Cererea reclamantei:

1. A.este de competența Judecătoriei Tulcea, întrucât în pricinile privitoare la persoane pentru care legea nu prevede expres instanța competentă teritorial, se aplică dreptul comun, caz în care competența teritorială este absolută;
2. B.este de competența Judecătoriei Câmpina, deoarece cererile privind ocrotirea persoanei fizice, date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită;
3. C.reclamanta are alegerea între instanța de la domiciliul pârâtului (Judecătoria Tulcea) și cea în a cărei circumscripție domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligația de întreținere (Judecătoria Câmpina).

Din subiectul complet, grila 22

La data de 5 mai 2015 A.A. — în calitate de creditor încheie cu B.B. — în calitate de debitor un contract de împrumut sub semnătură privată având ca obiect suma de 280.000 de lei. In conformitate cu acest contract, debitorul B.B. urma să restituie la data de 5 iulie 2015 suma de 250.000 de lei, iar la data de 5 decembrie 2015 suma de 30.000 de lei. La data de 5 iulie 2015 debitorul B.B. nu restituie suma de 250.000 de lei. Având în vedere acest aspect, la data de 10 iulie 2015, creditorul A.A. vă contactează solicitandu-va, în calitate de avocat, să formulati o cerere de chemare în judecată cu privire la debitorul BB prin care să solicitati restituirea parțială a împrumutului, respectiv pentru suma de 190.000 de lei, urmând ca pentru diferența de 60.000 de lei să formulati o cerere separată, la o dată ulterioară. În acest context, cererea de chemare în judecată cu privire la restituirea sumei de 190.000 de lei:

1. A.este de competența materială a tribunalului având în vedere că la data de 5 iulie 2015 debitorul trebuia să restituie suma de 250.000 de lei;
2. B.este de competența materială a judecătoriei, având în vedere că valoarea pretinsă de reclamant este de 190.000 de lei;
3. C.este de competența materială a tribunalului având în vedere că se solicită executarea unui contract al cărei obiect îl reprezintă împrumutul de 280.000 de lei.

Din subiectul complet, grila 24

La data de 10 iunie 2015 A.A. — în calitate de promitent-vanzator, cu domiciliul în Bucuresti, încheie cu B.B. — în calitate de promitent-cumpărător, cu domiciliul în Constanța, o promisiune bilaterală de vânzare având ca obiect un imobil (teren) situat în Ploiești. In conformitate cu aceasta, A.A. promite că va vinde lui B.B. terenul, în termen de 3 (trei) luni de la data perfectării antecontractului. De asemenea, părțile stabilesc prețul total al imobilului la suma de 250.000 de lei, B.B. achitând la semnarea promisiunii un avans de 100.000 de lei. La data scadentă, B.B. — în calitate de promitent-cumpărător, nu mai înțelege să cumpere imobilul, conform celor stabilite. In acest context, promitentul-vânzător A.A. introduce o cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu B.B., prin care cere instanței de judecată să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare, în conformitate cu promisiunea semnată cu B.B. Această cerere de chemare în judecată este introdusă la Judecătoria Ploiești. In calitate de avocat al lui B.B.— promitent cumpărător:

1. A.considerați că Judecătoria Ploiești nu este competentă teritorial să soluționeze cererea, urmând a solicita declinarea cauzei către Judecătoria Constanța, aceasta fiind competentă material și teritorial, având în vedere faptul că cererea introdusă are caracter personal imobiliar, iar avansul achitat de către B.B. a fost de 100.000 de lei;
2. B.considerați că Judecătoria Ploiești nu este competentă material și teritorial să soluționeze cererea, urmând a solicita declinarea cauzei către Tribunalul Constanța, având în vedere faptul că cererea introdusă are caracter personal, iar valoarea imobilului ce face obiectul promisiunii de vânzare este de 250.000 de lei;
3. C.considerați că Judecătoria Ploiești este competentă material si teritorial având în vedere că cererea de chemare în judecată este o cerere reală imobiliară, avansul achitat în conformitate cu promisiunea de vânzare dedusă judecății fiind sub pragul de 200.000 de lei.

Din subiectul complet, grila 26

În cazul litigiilor în materia protecției consumatorilor:

1. A.cererile formulate de un consumator, având ca obiect denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist, se pot introduce și la instanța de la sediul profesionistului;
2. B.cererile formulate de un profesionist împotriva consumatorului se pot introduce numai la instanța de la domiciliul consumatorului, afară de cazul în care părțile au încheiat în mod valabil o convenție de alegere de competență;
3. C.părțile pot conveni alegerea instanței competente și înainte de nașterea dreptului la despăgubiri.

Din subiectul complet, grila 27

Cererea având ca obiect stabilirea compunerii masei succesorale și a cotelor succesorale, formulată pe cale principală:

1. A.este de competența judecătoriei sau a tribunalului, în funcție de valoarea obiectului cererii;
2. B.nu poate fi primită atunci când partea poate cere partajul;
3. C.este de competența instanței celui din urmă domiciliu al defunctului.

Din subiectul complet, grila 39

În caz de litispendență:

1. A.atunci când instanțele sunt de grad diferit, excepția se invocă înaintea instanței de grad inferior;
2. B.în orice stare a judecății, cererile reunite pot fi disjunse și judecate separat, dacă numai una dintre ele este în stare de judecată;
3. C.încheierea prin care se respinge excepția are caracter interlocutoriu și poate fi atacată numai odată cu fondul.

Din subiectul complet, grila 41

Competența materială a instanței judecătorești în funcție de valoarea obiectului cererii introductive de instanță:

1. A.se determină după valoarea obiectului cererii arătat în capătul principal de cerere, la care se adaugă accesoriile pretenției principale, dacă acestea sunt scadente la data sesizării instanței;
2. B.se determină, în cererea privitoare la executarea unui contract, după valoarea obiectului acestui contract, chiar dacă reclamantul deduce judecății numai o parte din acest obiect;
3. C.se determină fără scăderea sarcinilor sau datoriilor moștenirii, în cererile în materie de moștenire, cu excepția partajului succesoral.

Din subiectul complet, grila 42

În cazul conflictului negativ de competență:

1. A.acesta se rezolvă ȋn camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o hotărâre definitivă, care are autoritate de lucru judecat;
2. B.ivit ȋntre două secții ale unei instanțe, declinările de competență ȋntre acestea s-au făcut prin ȋncheieri care nu sunt supuse niciunei căi de atac;
3. C.ivit ȋntre o curte de apel și ICCJ, se rezolvă de către Completul de 5 judecători al instanței supreme.

Din subiectul complet, grila 44

Reclamantul A introduce o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul B având ca obiect revendicarea unui bun imobil aflat la adresa X. După cel de-al treilea termen de judecată cu procedură completă, în fața primei instanțe, A vinde dreptul litigios privitor la acest proces lui C. În acest caz:

1. A.succesorul cu titlu particular C este obligat să intervină în cauză, dacă are cunoștință despre existența procesului, sau poate să fie introdus în cauză, la cerere sau din oficiu;
2. B.pentru a interveni ȋn proces, succesorul cu titlu particular C trebuie să formuleze o cerere de intervenție voluntară principală
3. C.succesorul cu titlu particular C nu va putea invoca excepția necompetenței materiale a instanței.

Din subiectul complet, grila 42

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul AA solicită, în contradictoriu cu pârâtul BB, constatarea nulității unui contract încheiat între aceștia, pentru cauză ilicită. În acest caz:

1. A.competența materială a instanței se stabilește în funcție de valoarea obiectului contractului, numai dacă se solicită repunerea părților în situația anterioară;
2. B.competența materială a instanței se stabilește în funcție de valoarea obiectului contractului, chiar dacă nu se solicită repunerea părților în situația anterioară;
3. C.reclamantul poate alege, din punct de vedere teritorial, între instanța de la domiciliul pârâtului și cea a locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației contractuale.

Din subiectul complet, grila 43

Prin cererea introdusă la Judecătoria Y, reclamantul AA, cu domiciliul în localitatea X, cheamă în judecată pe pârâtul BB, cu domiciliul în localitatea Y, solicitând instanței obligarea pârâtului la plata unei sume de bani reprezentând despăgubiri rezultate din săvârșirea de către pârât a unei fapte ilicite pe teritoriul localității Z. La primul termen, verificându-și competența, instanța constată din oficiu că nu este competentă teritorial și, după punerea în discuția părților a excepției necompetenței teritoriale, declină competența în favoarea Judecătoriei Z, în a cărei circumscripție s- a săvârșit fapta ilicită. În acest caz Judecătoria Y:

1. A.a procedat corect declinând competența în favoarea Judecătoriei Z., întrucât potrivit regulilor competenței teritoriale, în acest caz, competența aparține exclusiv instanței în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită;
2. B.a procedat corect deoarece la primul termen de judecată, în primă instanță, la care părțile sunt legal citate, judecătorul este obligat să verifice, din oficiu, competența generală, materială și teritorială;
3. C.a procedat greșit, întrucât este un caz de competență teritorială alternativă, iar reclamantul are alegerea între instanțele deopotrivă competente, instanța neputând, din oficiu, să invoce excepția de necompetență teritorială și să decline soluționarea cauzei.