Probele și procedeele probatorii (Drept procesual penal): grile date la examen
119 grile oficiale de la Barou, INM și INPPA au verificat probele și procedeele probatorii. Mai jos sunt toate, de la cea mai recentă, fiecare cu baremul oficial și subiectul din care provine.
Barou
71 de grile
INM
37 de grile
INPPA
11 grile
Grilele date la examen119 grile
Barou septembrie 2026 (avocați stagiari) · grila 81
În calitate de avocat al inculpatului în procedura de cameră preliminară declanșată ca urmare a sesizării instanței prin rechizitoriu, se poate formula, potrivit legii:
A.cererea de excludere a unui proces-verbal de percheziție domiciliară, pe motiv că procedeul a fost autorizat de un judecător de drepturi și libertăți de la o instanță inferioară celei legal competente;
B.cererea de schimbare a încadrării juridice date faptei de către procuror, pe motiv că din probele administrate reiese că forma de vinovăție cu care a fost comisă fapta nu este intenția, așa cum s-a reținut în rechizitoriu, ci culpa;
C.cererea de constatare a nulității ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale, pe motiv că există probe din care rezultă că, la momentul emiterii ordonanței, procurorul se afla într-o situație de incompatibilitate, întreținând o relație extraconjugală cu persoana vătămată cu care și conviețuia.
A.interzice audierea ca martor a unei persoane despre care s-a dovedit că se află în relații de dușmănie cu inculpatul;
B.permite ca la o percheziție domiciliară să fie ridicate și obiecte care nu au legătură cu fapta pentru care se efectuează urmărirea penală în cauza în care s-a autorizat percheziția;
C.interzice audierea persoanei vătămate înainte de începerea in rem a urmăririi penale.
Inculpatul X a fost citat la parchet pentru a fi audiat în legătură cu fapta pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală. Inculpatul s-a prezentat însoțit de avocatul său ales, deși în cauză asistența juridică nu este obligatorie potrivit legii. Este adevărat că:
A.avocatul ales poate să îl sfătuiască pe inculpatul X, în timpul audierii, să nu răspundă anumitor întrebări puse de procuror;
B.chiar dacă asistența juridică nu este obligatorie, avocatul ales al lui X va semna declarația dată de acesta;
C.la următoarele audieri ale inculpatului X în cursul urmăririi penale, participarea avocatului său ales devine obligatorie.
În cursul urmăririi penale, percheziția domiciliară:
A.nu poate începe, în nicio situație, decât după trecerea termenului de 2 ore acordat de lege avocatului persoanei percheziționate pentru a se prezenta la locul percheziției;
B.nu poate fi efectuată, în nicio situație, la ora 3,00;
C.nu poate fi autorizată provizoriu, în nicio situație, de organul de cercetare penală.
A.să refuze să răspundă la o parte dintre întrebările procurorului, chiar dacă anterior, în cursul aceleiași audieri, a răspuns la alte întrebări ale acestuia;
B.să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorul chiar dacă a refuzat să dea o declarație de recunoaștere a faptei;
C.să refuze să dea declarație în fața instanței de apel motivând că a dat o declarație completă în fața instanței care a judecat cauza în primă instanță.
În calitate de avocat, sunteți contactat de numita M, care vă relatează că a primit o citație pentru a fi audiată ca martor într-un dosar aflat în instrumentare la organul de cercetare penală din cadrul Secției 7 de Poliție București. Numita M precizează că dosarul respectiv privește o infracțiune de furt comisă de soțul său, de care în prezent este despărțită în fapt. Numita M dorește să știe ce drepturi și obligații are în această situație. Îi veți preciza numitei M că:
A.nu poate fi audiată în calitate de martor, dat fiind că este în continuare căsătorită cu inculpatul;
B.poate fi audiată în calitate de martor, chiar dacă este căsătorită cu inculpatul, dar numai dacă M este de acord să dea declarație;
C.dacă va fi audiată ca martor, M are obligația de a da declarații conforme cu realitatea, chiar dacă este căsătorită cu inculpatul.
La data de 10.03.2025, prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul AB, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în dauna persoanei vătămate CD, care are calitatea de militar activ. Anterior dobândirii calității de suspect, numitul AB fusese audiat în cauză, la data de 10.02.2025, în calitate de martor. Este adevărat că:
A.declarația dată de numitul AB, în calitate de martor, la data de 10.02.2025, nu va putea fi folosită împotriva acestuia;
B.calitatea de militar activ a persoanei vătămate CD nu atrage necompetența Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași de a efectua urmărirea penală cu privire la suspectul AB;
C.ordonanța procurorului din 10.03.2025, de efectuare în continuare a urmăririi penale, este nulă dacă nu a fost confirmată de prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași în termen de 3 zile de la emiterea acesteia.
În cursul urmăririi penale in rem, procurorul solicită judecătorului de drepturi și libertăți autorizarea supravegherii tehnice prin interceptarea comunicațiilor efectuate, de la diferite posturi telefonice mobile, de numiții A, B, C și D, cu privire la care existau indicii privind constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani. Măsura este autorizată astfel cum a fost solicitată, iar ulterior este prelungită succesiv de judecătorul de drepturi și libertăți, pentru fiecare persoană, până la durata ei maximă de 6 luni. După încetarea supravegherii tehnice, procurorul dispune efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții A, B, C și D pentru infracțiunile mai sus precizate, și solicită judecătorului de drepturi și libertăți autorizarea obținerii datelor privind tranzacțiile financiare pe care fiecare suspect le-a efectuat utilizând mai multe conturi bancare. Apreciați că:
A.judecătorul de drepturi și libertăți va respinge solicitarea de autorizare a obținerii datelor privind tranzacțiile financiare, această măsură neputând fi dispusă întrucât anterior, pentru aceleași fapte și persoane, a fost autorizată supravegherea tehnică pentru durata ei maximă de 6 luni;
B.judecătorul de drepturi și libertăți va soluționa solicitarea de autorizare a obținerii datelor privind tranzacțiile financiare în cameră de consiliu, fără citarea suspecților, prin încheiere care nu este supusă căilor de atac;
C.judecătorul de drepturi și libertăți va respinge ca inadmisibilă solicitarea de autorizare a obținerii datelor privind tranzacțiile financiare, întrucât autorizarea acestui procedeu probatoriu este dată în competența exclusivă a procurorului.
În cursul cercetării judecătorești la prima instanță, după ascultarea inculpatului, a persoanei vătămate și a doi martori, procurorul solicită instanței să fie audiat martorul Z, care nu fusese identificat în cursul urmăririi penale, dar a cărui identitate a rezultat din informațiile furnizate de persoanele audiate în cursul cercetării judecătorești și a cărui ascultare apare ca relevantă și utilă cauzei. În calitate de avocat al inculpatului:
A.aveți dreptul să formulați concluzii cu privire la cererea procurorului de audiere a martorului Z, iar instanța este obligată să vă acorde cuvântul;
B.dacă cererea de audiere a martorului Z a fost admisă, nu îi puteți adresa acestuia întrebări cu ocazia audierii, întrucât proba nu a fost propusă de inculpatul pe care îl apărați, ci de procuror;
C.dacă cererea de audiere a martorului Z a fost admisă, aveți dreptul de a ataca încheierea de admitere odată cu sentința pronunțată pe fondul cauzei.
În cazul în care se constată nelegalitatea supravegherii tehnice dispuse de judecătorul de drepturi și libertăți, excluderea probei astfel obținute se poate dispune:
A.de judecătorul de drepturi și libertăți, dacă nelegalitatea se invocă în cursul urmăririi penale;
B.de judecătorul de cameră preliminară care dispune începerea judecății;
C.numai de procurorul de caz dacă s-a dispus o soluție de netrimitere în judecată.
A.obținerea datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului;
B.obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane;
C.reținerea, predarea și percheziționarea trimiterilor poștale.
Cu ocazia audierii sale de către organele de urmărire penală, inculpatul este asistat de un avocat din oficiu. Este adevărat că:
A.inculpatul trebuie să declare adevărul referitor la fapta prevăzută de legea penală care i-a fost comunicată, iar avocatul este obligat să îi atragă atenția asupra acestui aspect;
B.inculpatul are dreptul să se consulte cu avocatul oricând în cursul audierii;
C.inculpatul poate uza de dreptul la tăcere cu privire la oricare dintre faptele despre care este întrebat, dar numai dacă s-a consultat cu avocatul și a primit acordul acestuia.
Persoana vătămată X a fost victima unei infracțiuni de loviri sau alte violențe din partea lui A, infracțiunea fiind urmăribilă la plângere prealabilă. La acest eveniment a fost martor ocular Y, care este prieten cu X. Este adevărat că:
A.plângerea prealabilă a persoanei vătămate X poate fi formulată și oral;
B.Y nu poate fi audiat ca martor în cauză, dată fiind relația sa de prietenie cu X;
C.dacă organul de urmărire penală a audiat persoana vătămată X imediat după ce aceasta a depus plângerea prelabilă, declarația constituie mijloc de probă chiar dacă în cauză încă nu fusese începută urmărirea penală in rem.
În cursul urmăririi penale, martorul X este audiat într-o cauză privind infracțiunea de furt calificat. Organul de urmărire penală nu îl informează pe martor, înainte de audiere, despre dreptul de a nu declara fapte și împrejurări de fapt care, dacă ar fi cunoscute, l-ar putea incrimina. În timpul declarației, martorul, asistat de avocat, recunoaște că a participat împreună cu inculpatul la săvârșirea faptei. Este adevărat că:
A.organul de urmărire penală nu era obligat să îi aducă la cunoștință martorului dreptul de a nu declara fapte și împrejurări de fapt care, dacă ar fi cunoscute, l-ar incrimina, întrucât martorul era asistat de avocat;
B.declarația dată de martor nu poate fi folosită împotriva acestuia în niciun proces penal;
C.nelegalitatea audierii martorului se invocă în condițiile nulității relative.
În cursul urmăririi penale, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca formulează o cerere la judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca pentru a se dispune efectuarea unei percheziții domiciliare la sediul unei societăți comerciale. Cererea procurorului este respinsă, prin încheiere, de judecătorul de drepturi și libertăți. În această situație:
A.încheierea judecătorului de drepturi și libertăți nu este supusă căilor de atac;
B.procurorul poate formula o nouă cerere de efectuare a unei percheziții domiciliare la același sediu al societății comerciale dacă au apărut ori s-au descoperit fapte sau împrejurări noi, necunoscute la momentul soluționării cererii anterioare de către judecător;
C.procurorul poate dispune prin ordonanță, cu titlu provizoriu, efectuarea percheziției domiciliare la sediul societății comerciale, sub condiția confirmării ulterioare de către judecătorul de drepturi și libertăți, în termen de 24 de ore de la finalizarea percheziției.
În calitate de avocat, asigurați asistența juridică a inculpatului X pe parcursul judecății în primă instanță. În timpul cercetării judecătorești procurorul propune audierea martorului A, iar instanța încuviințează cererea. Cu ocazia audierii martorului, învederați instanței că doriți să îi adresați acestuia anumite întrebări. Este adevărat că:
A.instanța poate să vă respingă cererea de a pune martorului întrebări, pe motiv că martorul a fost propus de procuror și nu de inculpatul pe care îl asistați;
B.dacă una dintre întrebările pe care ați adresat-o martorului este respinsă de instanță ca nefiind concludentă și utilă cauzei, această întrebare va trebui totuși consemnată în încheierea de ședință;
C.chiar dacă toate întrebările pe care ați vrut să le adresați martorului au fost respinse de instanță, va trebui să semnați declarația scrisă a martorului.
În cursul urmăririi penale cu privire la o infracțiune de tâlhărie, procurorul decide audierea ca martor a surorii persoanei vătămate X și încunoștințează despre aceasta și pe avocatul inculpatului A, care formulase cerere de a asista la efectuarea actelor de urmărire penală. Sunteți avocatul inculpatului A și intenționați să contestați legalitatea administrării probei constând în audierea surorii persoanei vătămate X. Puteți invoca următorul/următoarele motive de nelegalitate:
A.sora persoanei vătămate X nu are dreptul de a da declarație de martor în cauză, dată fiind relația sa de rudenie cu persoana vătămată;
B.procurorul nu a pus în discuție oportunitatea audierii surorii persoanei vătămate înainte de a decide în acest sens;
În dosarul nr. 334/P/2023, în care urmărirea penală se efectuează in rem cu privire la comiterea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 C.pen., procurorul autorizează provizoriu, prin ordonanță, pe o durată de 48 de ore, supravegherea tehnică prin interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice pe care persoana X le efectuează de la un anumit post telefonic. În termenul legal, procurorul trimite ordonanța spre confirmare judecătorului de drepturi și libertăți. Acest judecător poate să infirme ordonanța procurorului:
A.pe motiv că X nu are în cauză nici măcar calitatea de suspect;
B.pe motiv că nu a existat în realitate nicio urgență care să justifice autorizarea provizorie a supravegherii tehnice de către procuror;
C.pe motiv că supravegherea tehnică nu este permisă de lege în cazul infracțiunii de luare de mită.
A.întocmai ca executarea unui mandat de aducere emis de judecătorul de drepturi și libertăți, poate fi începută numai într-un anumit interval orar;
B.este dispusă în faza de urmărire penală doar de judecătorul de drepturi și libertăți în circumscripția căruia se află spațiul care se solicită a fi percheziționat;
C.nu poate fi încuviințată în cazuri urgente de procuror pentru o perioadă de cel mult 24 de ore.
A.nu este obligată să dispună efectuarea unei noi expertize ori de câte ori constată existența unor contradicții între conținutul și concluziile raportului de expertiză;
B.poate dispune efectuarea unui raport de expertiză tehnică de către un specialist care funcționează în cadrul organelor de urmărire penală;
C.este obligată în toate cazurile să dispună efectuarea unei expertize psihiatrice atunci când inculpatul era minor la data emiterii rechizitoriului.
Dacă în cursul judecății în primă instanță, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul, celelalte părți și persoana vătămată arată că nu contestă probele administrate în cursul urmăririi penale, instanța:
A.dispune ca în cauză să se urmeze procedura recunoașterii învinuirii;
B.poate decide, din oficiu, administrarea probelor necontestate, dacă apreciază necesar;
C.pronunță soluția de condamnare a inculpatului și de admitere a acțiunii civile.
În calitate de avocat, asigurați asistența juridică a suspectului X în dosarul nr. 45/P/2023, în care acesta este cercetat pentru comiterea infracțiunii de luare de mită. Este conform normelor juridice în materie:
A.să îl sfătuiți pe suspectul X să nu răspundă la o anumită întrebare pe care procurorul i-o adresează în timpul audierii, chiar dacă până atunci suspectul dăduse declarație cu privire la fapta de luare de mită;
B.să solicitați procurorului să vă permită consultarea declarațiilor pe care suspectul X le-a dat anterior în cauză, chiar dacă procurorul v-a respins cererea de consultare a dosarului;
C.să comunicați suspectului X că, având în vedere dreptul său la tăcere, poate să nu se prezinte la locul și data la care este citat de procuror pentru audiere, fără să suporte vreo consecință juridică.
În cursul urmăririi penale, inculpatul B este arestat preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei, faptă prevăzută și pedepsită de art. 235 C.pen. În timpul în care inculpatul se afla în stare de arest preventiv, judecătorul de drepturi și libertăți emite, la propunerea procurorului, un mandat de percheziție la domiciliul inculpatului, întrucât există suspiciunea rezonabilă că în acest loc se găsesc probe ce au legătură cu infracțiunea de tâlhărie. Sunt adevărate următoarele afirmații:
A.la ședința la care s-a autorizat percheziția a fost obligatorie citarea și participarea inculpatului arestat B;
B.la efectuarea percheziției domiciliare este obligatorie prezența unui avocat care să asigure apărarea inculpatului B;
C.organele judiciare care efectuează percheziția au obligația de a ridica de la domiciliul inculpatului și cantitatea de 250 g de cocaină găsită cu acest prilej, chiar dacă nu au niciun indiciu că această probă ar avea legătură cu infracțiunea de tâlhărie.
Inculpatul X, trimis în judecată prin rechizitoriu pentru o infracțiune de înșelăciune, invocă în fața judecătorului de cameră preliminară împrejurarea că, cu prilejul audierii de către organele de cercetare penală, a fost bătut de polițiști pe motiv că nu este sincer și nu spune ”tot adevărul”. În sprijinul afirmațiilor sale, inculpatul depune la dosar un certificat medico-legal care atestă existența urmelor de violență și solicită judecătorului constatarea nulității declarației pe care a dat-o în cursul urmăririi penale și excluderea acesteia din dosar. Judecătorul de cameră preliminară:
A.va respinge solicitarea, deoarece obiectul judecății nu este reprezentat de existența violențelor din partea organelor de cercetare penală, ci de infracțiunea de înșelăciune;
B.nu poate dispune restituirea cauzei la procuror cu dispoziția ca acesta să clarifice modul în care a fost obținută declarația inculpatului X și să comunice dacă menține sau exclude acest mijloc de probă;
C.poate dispune audierea organelor de cercetare penală pentru a se stabili legalitatea modului în care a fost obținută, în cursul urmăririi penale, declarația inculpatului X.
Inculpatul X a fost trimis în judecată, prin rechizitoriu, sub aspectul comiterii unei infracțiuni de lovire și alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (2) C.pen., reținându-se că, aflându-se în trafic pe o arteră aglomerată, a provocat o altercație cu șoferul unui alt autoturism, aplicându-i acestuia mai multe lovituri. Dosarul se află în faza judecății de primă instanță. Deși a fost legal citat, inculpatul nu s-a prezentat, nejustificat, la primele trei termene de judecată fixate în cauză și nici nu a fost posibilă punerea în executare a mandatului de aducere emis, acesta nefiind găsit la adresa de domiciliu, motiv pentru care prima instanță a dispus începerea cercetării judecătorești în procedura de drept comun și a citat martorii din rechizitoriu. După încă două termene de judecată, la care o parte din martori au fost audiați, inculpatul X se prezintă și formulează în fața instanței o serie de cereri. Întrucât a fost deja începută cercetarea judecătorească de drept comun, apreciați că instanța va respinge următoarele cereri ale inculpatului X:
A.cererea ca judecarea cauzei să se facă potrivit procedurii simplificate a recunoașterii învinurii;
B.cererea de a fi administrate probe noi, suplimentare celor din rechizitoriu;
C.cererea de declinare a cauzei pe motiv că instanța sesizată nu este competentă teritorial;
Cu ocazia petrecerii organizate după căsătoria sa cu X, inculpatul A și o parte dintre invitați s-au încăierat cu personalul restaurantului, pe fondul unor neînțelegeri privitoare la nota de plată aferentă consumației. Inculpatul A a fost trimis în judecată, prin rechizitoriu, pentru infracțiunea de încăierare. La momentul trimiterii în judecată, A și X erau separați în fapt, iar înainte de primul termen de judecată la prima instanță au divorțat. În aceste condiții:
A.X nu putea fi audiată ca martor în cursul urmăririi penale;
B.X este obligată să dea declarații în calitate de martor în cursul judecății, dacă instanța o citează în această calitate;
C.X avea dreptul să refuze să dea declarații în calitate de martor în cursul urmăririi penale și poate refuza să declare ca martor și în cursul judecății.
În procedura confirmării măsurii supravegherii tehnice autorizate de către procuror, judecătorul de drepturi și libertăți poate:
A.confirma măsura, dacă sesizarea procurorului s-a făcut în termen de 48 de ore de la expirarea măsurii;
B.infirma măsura, cu consecința distrugerii probelor obținute, cu excepția datelor ce pot fi folosite într-o altă cauză penală dacă din cuprinsul acestora rezultă informații concludente și utile privitoare la săvârșirea unei alte infracțiuni;
A.îi este adus la cunoștință cu ocazia primei audieri doar dacă nu i s-a adus la cunoștință cu ocazia primei audieri în calitate de suspect;
B.poate fi exercitat cu privire la o împrejurare despre care este întrebat, deși a fost de acord să dea declarație cu privire la fapta la care aceasta se referă;
C.presupune și renunțarea la dreptul de a propune administrarea de probe.
A.nu este supusă confirmării motivate a procurorului care supraveghează urmărirea penală dispoziția organului de cercetare penală de emitere a unui mandat de aducere față de suspect;
B.cererea de anulare sau de reducere a amenzii judiciare aplicată prin ordonanță de procurorul care efectuează urmărirea penală, se soluționează de procurorul ierarhic superior;
C.procurorul poate sesiza judecătorul de drepturi și libertăți în vederea audierii anticipate a inculpatului, atunci când din cauza unei boli cu evoluție nefavorabilă, există riscul ca acesta să nu mai poată fi audiat în cursul judecății.
În calitate de avocat, asigurați asistența juridică pentru inculpatul X, pe parcursul judecății de primă instanță, într-un dosar de lovire sau alte violențe în care X a fost trimis în judecată prin rechizitoriu. Studiind dosarul pentru a pregăti dezbaterile, observați că pe parcursul urmăririi penale a fost audiat și martorul M, care a precizat, la începutul declarației sale, că se află în relații de dușmănie cu inculpatul. Cunoașteți că martorul M nu a mai fost ulterior reaudiat pe parcursul judecății, întrucât nu s-a prezentat la termenele succesive la care a fost citat, instanța dispunând ca această probă să nu mai fie administrată. În concluziile pe care le puneți în cursul dezbaterilor, vă veți referi la:
A.dispozițiile legale privitoare la persoanele care au dreptul să refuze să dea declarații în calitate de martor;
B.dispozițiile legale privitoare la libera apreciere a probelor;
C.dispozițiile legale privitoare la obiectul și limitele declarației martorului.
Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București efectuează urmărirea penală in rem sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de omor. Din cercetările efectuate și probele administrate rezultă bănuiala rezonabilă că infracțiunea a fost comisă de numitul T.V., care locuiește în mun. Brașov. La data de 31.08.2023, procurorul dispune, prin ordonanță, continuarea in personam a urmăririi penale față de suspectul T.V. și, în aceeași zi, întocmește referatul prin care solicită efectuarea unei percheziții domiciliare la locuința acestuia. Percheziția este autorizată, la data de 31.08.2023, prin încheierea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București, fiind emis mandat de percheziție valabil începând cu aceeași dată, orele 20:00, pentru o durată de 5 zile. Percheziția se efectuează la data de 01.09.2023, începând cu ora 06:00, iar la începutul percheziției, la orele 06:05, suspectului T.V. i se aduce la cunoștință de către procuror, la locuința din mun. Brașov, ordonanța de continuare in personam a urmăririi penale, fiind întocmit proces-verbal în acest sens. Indicați varianta sau variantele corecte:
A.judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București era competent să autorizeze percheziția domiciliară la locuința din mun. Brașov a inculpatului T.V.;
B.aducerea la cunoștință a ordonanței de continuare in personam a urmăririi penale s-a realizat în mod legal;
C.împotriva încheierii prin care s-a autorizat percheziția, suspectul T.V. poate exercita calea de atac a contestației.
Prin rechizitoriul nr. X/P/2022, inculpatul BC a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă prev. și ped. de disp. art. 244 C.pen., instanța sesizată cu judecarea cauzei fiind Judecătoria Sector 1 București. În cursul cercetării judecătorești, la termenul de judecată din data de 17.11.2022, instanța de judecată a procedat la efectuarea unei confruntări între inculpatul BC și persoana vătămată AB, precum și la audierea a 2 martori. La următorul termen de judecată stabilit în cauză, avocatul persoanei vătămate a invocat excepția de necompetență după calitatea persoanei a Judecătoriei Sector 1 București, față de împrejurarea că inculpatul BC a dobândit, începând cu data de 18.11.2022, calitatea de deputat. Judecătoria Sector 1 București, prin sentință, a admis excepția invocată în cauză și și-a declinat competența în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. În raport de această situație, considerați a fi adevărate următoarele afirmații:
A.Judecătoria Sector 1 București a procedat corect admițând excepția și declinându-și competența în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție;
B.sentința prin care Judecătoria Sector 1 București și-a declinat competența nu este supusă niciunei căi de atac;
C.Judecătoria Sector 1 București nu putea dispune, potrivit dispozițiilor legale, efectuarea unei confruntări în cursul judecății.
Prin ordonanța din data de 03.10.2022, procurorul din cadrul Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5 București a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. și ped. de disp. art. 233 C.pen. În cursul urmăririi penale, după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului BC, procurorul a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți cu cerere de audiere anticipată atât a inculpatului BC, cât și a martorului PP, apreciind că există riscul ca cei doi să nu mai poată fi audiați în cursul judecății ca urmare a faptului că starea lor de sănătate este grav afectată pe fondul bolii de care aceștia suferă. În aceste condiții, considerați că:
A.organul judiciar competent să soluționeze cererea procurorului este judecătorul de cameră preliminară, astfel că, după primirea cererii, judecătorul de drepturi și libertăți își va declina competența în favoarea acestuia;
B.judecătorul de drepturi și libertăți va respinge cererea de audiere anticipată a inculpatului BC;
C.judecătorul de drepturi și libertăți, dacă apreciază ca fiind întemeiată cererea de audiere anticipată a martorului PP, va admite cererea și va stabili de îndată data și locul audierii martorului.
A.nu poate interveni niciodată în cazul probelor obținute cu încălcarea confidențialității comunicărilor între inculpatul reținut sau arestat și avocatul său;
B.intervine în cazul probelor derivate, dacă acestea au fost obținute în mod direct din probe obținute în mod nelegal și nu puteau fi obținute în alt mod;
C.nu poate determina în niciun caz restituirea cauzei la parchet în procedura de cameră preliminară, chiar dacă au fost excluse toate probele.
În data de 05.10.2021, persoana vătămată AB a sesizat prin plângere prealabilă Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova cu privire la săvârșirea, de către numitul DD, a infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 196 C.pen. Prin rechizitoriul nr. X/P/2021 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului DD pentru săvârșirea acestei infracțiuni, instanța sesizată cu judecarea cauzei fiind Judecătoria Craiova. La primul termen de judecată, după începerea cercetării judecătorești, instanța de judecată a procedat la audierea inculpatului DD. Raportat la stadiul procesual al cauzei, cercetarea judecătorească nefiind finalizată, considerați că:
A.inculpatul DD nu mai poate propune administrarea de noi probe la acest moment procesual;
B.inculpatul DD poate propune administrarea de noi probe la acest moment procesual;
C.persoana vătămată AB poate propune administrarea de noi probe la acest moment procesual.
Este admisibilă contestația împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță prin care:
A.se admite în principiu cererea de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar pe cauțiune, chiar dacă contestația vizează exclusiv valoarea cauțiunii;
B.se dispune revocarea internării nevoluntare în vederea efectuării expertizei psihiatrice, înainte de expirarea duratei acesteia, pe motiv că internarea nu mai este necesară;
C.se respinge cererea formulată de procuror de efectuare a examinării fizice.
A.localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane, interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță;
B.accesul la un sistem informatic, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
C.livrarea supravegheată, utilizarea investigatorilor sub acoperire, interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță.
C.declarația dată de persoana vătămată care a depus o plângere cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, chiar dacă aceasta a fost administrată înainte de începerea urmăririi penale.
A.audierea suspectului sau a inculpatului se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audio-video numai la solicitarea expresă a acestuia;
B.suspectul sau inculpatul nu își poate exercita dreptul la tăcere cu privire la faptele ori împrejurările despre care este întrebat în timpul audierii, dacă a acceptat să dea declarație în cauză;
C.nu pot fi audiate în calitate de martor persoanele care, în aceeași cauză, au calitatea de parte în procesul penal.
Prin sentința nr. X, instanța de judecată a dispus achitarea inculpatului BC în temeiul disp. art. 16 alin. (1) lit. b) teza I (fapta nu este prevăzută de legea penală) și lăsarea nesoluționată a acțiunii civile. Împotriva sentinței pronunțate au declarat apel inculpatul BC și martorul denunțător AB, ambii criticând soluția pronunțată pe fondul cauzei sub aspectul temeiului de achitare. În aceste condiții, indicați afirmația/afirmațiile corecte:
A.instanța de apel va admite apelul martorului denunțător AB în cazul în care constată că acesta este fondat și, desființând sentința primei instanțe, va pronunța o nouă hotărâre;
B.instanța de apel va respinge ca inadmisibil apelul martorului denunțător AB;
C.în apelul declarat de inculpatul BC, instanța de apel nu-i poate crea acestuia o situație mai grea.
În data de 01.04.2022, AB a sesizat prin plângere prealabilă Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești cu privire la vătămarea ce i s-a cauzat prin săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 224 C.Pen. (infracțiune pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile). În cuprinsul plângerii prealabile, persoana vătămată AB a arătat că fapta a fost săvârșită de către numitul BC în data de 28.01.2022, solicitând punerea în mișcare a acțiunii penale și tragerea la răspundere penală a acestuia. În acest caz, considerați că:
A.plângerea prealabilă a fost formulată în termen de către AB;
B.AB poate fi audiată ca martor dacă nu dorește să participe la procesul penal și a înștiințat despre aceasta organul judiciar;
C.AB nu poate avea calitatea de martor în procesul penal.
În data de 01.05.2021, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a fost sesizat, printr-un denunț, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 289 C.pen., comisă de către AB - funcționar în cadrul Primăriei București, în cauză fiind începută urmărirea penală. În data de 15.05.2021 procurorul s-a adresat judecătorului de drepturi și libertăți cu o cerere de încuviințare a efectuării percheziției domiciliare, prin încheierea din 16.05.2021, judecătorul de drepturi și libertăți dispunând admiterea cererii procurorului și încuviințarea efectuării percheziției la domiciliul inculpatului AB, emițând totodată și mandatul de percheziție în acest sens. În raport de această situație, considerați adevărate următoarele afirmații:
A.percheziția nu constituie mijloc de probă în procesul penal;
B.dacă la efectuarea percheziției domiciliare nu au fost respectate dispozițiile privind aducerea inculpatului AB, când acesta este reținut sau arestat, iar aducerea sa era posibilă, sancțiunea care intervine este nulitatea relativă;
C.dacă la efectuarea percheziției domiciliare inculpatul AB, aflat în stare de libertate, solicită prezența unui avocat, începerea percheziției este amânată până la sosirea acestuia, dar nu mai mult de două ore de la momentul la care acest drept este comunicat, luându-se măsuri de conservare a locului ce urmează a fi percheziționat.
În dosarul nr. 34/P/2012, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova efectuează urmărirea penală sub aspectul comiterii, pe parcursul anilor 2011/2012, a mai multor infracțiuni de evaziune fiscală. La data de 02.05.2015, procurorul solicită emiterea mai multor mandate de percheziție domiciliară la sediul unor persoane fizice și juridice, iar judecătorul de drepturi și libertăți autorizează aceste procedee probatorii. Perchezițiile sunt efectuate, simultan, la data de 04.05.2015. Codul de procedură penală în vigoare la data comiterii faptelor de evaziune fiscală cercetate în dosar (2011/2012) prevedea că, în toate cazurile, percheziția domiciliară se efectuează în prezența a 2 martori asistenți. La data de 01.02.2014 a intrat în vigoare actualul Cod de procedură penală, care prevede că percheziția domiciliară se efectuează în prezența unui martor asistent, însă numai în ipoteza în care în spațiul ce urmează a fi percheziționat nu se află nicio persoană. Nu există dispoziții tranzitorii aplicabile. La sediul uneia dintre persoanele juridice la care urmează a se efectua percheziția nu se află nicio persoană. În acest caz, pentru efectuarea legală a percheziției la sediul respectivei persoane juridice:
A.este necesară prezența a 2 martori asistenți;
B.este necesară prezența unui singur martor asistent;
C.nu se pune problema determinării legii procesuale mai favorabile.
A și B au fost căsătoriți o perioadă de 12 ani. Cei doi au divorțat pe cale amiabilă în anul 2016, păstrând însă relații apropiate de prietenie. În anul 2017, numitul Y introduce o plângere pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, care ar fi fost comisă împotriva sa de numitul B, la data de 31.05.2015, pe o stradă din mun. București. Fiind audiat de organul de urmărire penală, B susține că nu a comis fapta, precizând că la data indicată în plângere (31.05.2015) nici măcar nu se găsea în țară, ci se afla în Spania, în vacanță, în compania fostei sale soții. Cu aceeași ocazie, B propune audierea ca martor în cauză a fostei sale soții, numita A. Sunt adevărate următoarele afirmații:
A.cererea lui B va fi respinsă în toate cazurile întrucât audierea martorei A nu este utilă soluționării cauzei, fiind probabil că A va face declarații mincinoase întrucât păstrează relații de prietenie cu B;
B.dacă decide să dea declarație în cauză, martora A este obligată să spună adevărul;
C.martora A are dreptul să refuze să dea declarație în cauză.
În calitate de avocat, sunteți contactat de numita M, care vă relatează că a primit o citație pentru a fi audiată ca martor într-un dosar aflat în instrumentare la organul de cercetare penală din cadrul Secției 7 de Poliție București. Numita M precizează că dosarul respectiv privește o infracțiune de furt comisă de soțul său, de care în prezent este despărțită în fapt. Numita M dorește să știe ce drepturi și obligații are în această situație. Îi veți preciza numitei M că:
A.nu poate fi audiată în calitate de martor, dat fiind că este în continuare căsătorită cu inculpatul;
B.poate fi audiată în calitate de martor, chiar dacă este căsătorită cu inculpatul, dar numai dacă M este de acord să dea declarație;
C.dacă M este de acord să fie audiată ca martor, are obligația de a da declarații conforme cu realitatea, chiar dacă este căsătorită cu inculpatul.
Organele de ordine publică, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, surprind săvârșirea unei tâlhării și îl prind pe făptuitor, întocmind ulterior un proces-verbal cu privire la împrejurările constatate. În acest caz:
A.organele de ordine publică pot dispune măsura preventivă a reținerii, chiar înainte de începerea urmăririi penale;
B.organele de ordine publică nu pot face percheziția corporală a făptuitorului;
C.persoanele care au întocmit procesul-verbal pot fi audiate în cursul procesului penal în calitate de martori.
A.este întotdeauna obligatorie internarea medicală a suspectului sau a inculpatului într-o instituție sanitară de specialitate;
B.dispunerea acesteia este obligatorie în cazul uciderii ori vătămării de către mamă a copilului nou-născut;
C.poate fi emis mandat de aducere pentru a asigura prezența la examinarea de către comisia medico-legală psihiatrică a suspectului care refuză să se prezinte în vederea examinării.
Dacă organul judiciar apreciază necesar, va fi audiată în calitate de martor:
A.soția părții civile, numai dacă este de acord să dea declarații;
B.persoana care a suferit o vătămare fizică printr-o infracțiune pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu și care declară în mod explicit că nu dorește să participe la procesul penal;
C.persoana care a avut în trecut relații asemănătoare acelora dintre soți cu inculpatul conviețuind cu acesta, dacă este de acord să dea declarații.
Supravegherea tehnică constând în autorizarea interceptării comunicațiilor suspectului poate fi dispusă:
A.numai în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face din oficiu, dacă măsura îndeplinește condițiile de proporționalitate și subsidiaritate;
B.și în cazul unor infracțiuni pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate;
C.la solicitarea procurorului, ca urmare a cererii motivate formulată de persoana vătămată, indiferent de natura infracțiunii care formează obiectul cercetării.
După punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de drepturi și libertăți este sesizat de procuror cu o cerere de încuviințare a unei percheziții la domiciliul inculpatului. Sunt adevărate următoarele afirmații:
A.odată cu cererea, procurorul trebuie să înainteze judecătorului de drepturi și libertăți și dosarul cauzei;
B.cererea se soluționează cu participarea obligatorie a procurorului, dar fără citarea inculpatului;
C.dacă judecătorul de drepturi și libertăți respinge cererea prin încheiere, pentru procuror este prevăzut de lege dreptul de a exercita calea de atac a contestației.
Tribunalul București judecă în primă instanță o cauză privitoare la o infracțiune de luare de mită. În cursul cercetării judecătorești, la termenul din 23.08.2021, instanța procedează la audierea martorului U.T., care fusese audiat și în cursul urmăririi penale. Observând că martorul face declarații parțial diferite față de cele date în cursul urmăririi penale, procurorul de ședință declară în fața instanței că începe urmărirea penală împotriva martorului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă. În această situație:
A.instanța de judecată nu își va putea întemeia hotărârea pe care o va da asupra fondului pe niciuna dintre declarațiile date în cauză de martorul U.T.;
B.instanța de judecată nu va putea să extindă obiectul judecății și la infracțiunea de mărturie mincinoasă comisă de U.T.;
C.instanța de judecată nu va putea să refuze consemnarea declarațiilor pe care martorul U.T. le-a dat în fața sa, pe motiv că nu sunt conforme adevărului.
A.poate fi dispusă în cursul urmăririi penale și de organul de cercetare penală;
B.nu poate fi efectuată la sediul unei autorități publice în nicio situație;
C.nu poate fi începută înainte de ora 6:00, cu excepția infracțiunilor flagrante sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră.
Împotriva sentinței penale prin care Judecătoria Constanța a luat față de inculpatul A.V. măsura educativă a internării într-un centru educativ pentru o perioadă de 1 an ca urmare a săvârșirii infracțiunii de furt calificat declară apel procurorul și personal inculpatul A.V., minor în vârstă de 17 ani. În aceste condiții:
A.inculpatul A.V. își poate retrage apelul declarat până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel;
B.apelul declarat de procuror poate fi retras doar de procurorul ierahic superior;
C.apelul declarat de procuror în favoarea inculpatului A.V. și retras în condițiile legii poate fi însușit de inculpa
În cauza nr. X/P/2016 aflată pe rolul PJS1 avand ca obiect efectuarea urmaririi penale fata de inculpatul DD pentru săvârsirea de catre acesta a infractiunii de inselaciune, fapta prev. de disp. art. 244 C.pen., procurorul care supraveghea urmarirea penală a sesizat judecatorul de drepturi și libertati competent cu o cerere prin care solicita încuviințarea efectuării percheziției domiciliare la domiciliul inculpatului DD. Judecătorul de drepturi și libertăți a dispus, prin încheiere, admiterea cererii, încuviințarea efectuării percheziției, emițând în acest sens mandatul de percheziție. Percheziția domiciliară nu se mai efectuează:
A.când persoana la care se face percheziția afirmă că nu deține bunurile căutate.
B.când persoana la care se face percheziția predă obiectele indicate în mandatul de percheziție.
C.când persoana la care se face percheziția nu se află la domiciliu.
Prin rechizitoriul nr. X/P/2018 din data de 29.11.2018, întocmit de Parchetul de pe lângă Judecatoria Sectorului 3, inculpatul AB a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt, faptă prev. și ped. de disp.art. 228 C.pen., instanța sesizată cu judecarea cauzei fiind Judecătoria Sectorului 3. În cursul judecării cauzei în primă instanță:
A.inculpatul poate cere administrarea de probe noi și în cursul cercetării judecătorești;
B.instanța nu poate administra probe din oficiu în nicio situație;
C.suspendarea judecății pe motiv că inculpatul suferă de o boală gravă se dispune prin încheiere ce poate fi atacată separat cu contestație și de către persoana vătămată.
A.în cursul urmăririi penale, poate autoriza, pe o durată de maxim 48 de ore, măsuri de supraveghere tehnică, doar dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea ce face obiectul cercetărilor este închisoarea de 5 ani sau mai mare;
B.în nicio situație nu poate interzice accesul apărătorului inculpatului la declarațiile date de acesta;
C.poate încuviința continuarea efectuării percheziției domiciliare și în locurile învecinate celor pentru care a fost emis mandatul de percheziție.
Obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane:
A.nu este o metodă de supraveghere tehnică;
B.nu se poate dispune de procuror;
C.nu poate viza, în nicio situație, datele privind tranzacțiile financiare dintre avocat și suspect, inculpat sau orice altă persoană pe care acesta o apără.
Ca urmarea plângerii depuse de CD, organele de cercetare penală au început urmărea penală in rem pentru comiterea infracțiunii de distrugere, prev. de art. 253 alin. 3 cp. Ulterior, întrucât din probele administrate a rezultat bănuiala rezonabilă că fapta a fost săvârșită de AB, procurorul a dispus prin ordonanță ca urmărirea penală să se efectueze în continuare față de acesta, devenind astfel suspect. Întrucât legea o prevede în mod expres, aducerea la cunoștință a calității de suspect:
A.are loc înainte de prima sa audiere;
B.are loc după prima sa audiere, când i se aduc la cunoștință fapta și încadrarea juridică dată faptei;
C.are loc în toate cazurile, în prezența unui avocat, ales sau din oficiu.
În procedura de cameră preliminară, după ce judecătorul a exclus prin încheiere toate probele administrate în cursul urmăririi penale, procedează după cum urmează:
A.comunică încheierea procurorului, solicitându-i să precizeze dacă menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei la parchet, după care, printr-o nouă încheiere, în funcție de poziția procurorului, dispune începerea judecății sau restituirea cauzei la parchet;
B.prin aceeași încheiere prin care a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale, dispune și restituirea cauzei la parchet, fără a-i mai solicita procurorului să precizeze dacă menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei;
C.comunică încheierea procurorului, solicitându-i să administreze în condiții de legalitate probele excluse și să comunice dacă menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei la parchet, după care, printr-o nouă încheiere, în funcție de poziția procurorului, dispune începerea judecății sau restituirea cauzei la parchet.
Indicați ipotezele în care judecătorul de cameră preliminară nu poate dispune excluderea unor probe administrate în cursul urmăririi penale:
A.când judecătorul de cameră preliminară confirmă soluția de renunțare la urmărire penală;
B.când, după sesizarea instanței prin rechizitoriu, inculpatul formulează în fața judecătorului de cameră preliminară cerere de constatare a nulității ordonanței prin care s-a dispus audierea unui martor;
C.când, în cursul urmăririi penale, inculpatul încheie cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției.
Inculpatul A.S., cercetat pentru infracțiunea de amenințare, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 206 CP, săvârșită împotriva numitului D.D., a propus procurorului audierea ca martor a soției sale, R.G.S.. Procurorul:
A.va respinge cererea întrucât legea interzice audierea ca martor a soției inculpatului;
B.o va putea audia ca martor pe numita R.G.S., doar dacă aceasta își exprimă acordul în acest sens;
C.va respinge, întotdeauna, cererea ca inadmisibilă, chiar dacă numita R.G.S. își exprimă acordul să fie audiată ca martor.
Prin încheierea din 06.03.2018, judecătorul de cameră preliminară a admis cererea formulată de inculpatul T.V, constatând neregularitatea actului de sesizare a instanței, datele privitoare la fapta reținută fiind incomplete. Prin aceeași încheiere a exclus declarațiile martorilor A.B. și D.E., întrucât nu au fost audiați în prezența avocatului inculpatului, deși acesta solicitase să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală. Încheierea a fost comunicată procurorului care:
A.procedează la citarea martorilor A.B. și D.E. și îi reaudiază în prezența avocatului inculpatului, trimițând judecătorului de cameră preliminară declarațiile lor în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii;
B.poate remedia neregularitatea actului de sesizare în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii;
C.poate comunica judecătorului de cameră preliminară că nu menține dispoziția de trimitere în judecată.
A.este obligată să dispună efectuarea unei expertize contabile, atunci când concluziile raportului de constatare sunt contestate;
B.poate dispune, prin încheiere motivată, efectuarea unui raport de constatare, atunci când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă;
C.poate dispune efectuarea unei noi expertize contabile, chiar dacă în faza de urmărire penală s-a efectuat o expertiză cu același obiect, la care au participat experții încuviințați părților, la solicitarea acestora.
A.suspectul față de care s-a dispus soluția de clasare, constatându-se că nu a participat la săvârșirea uneia dintre faptele cu care instanța a fost sesizată prin rechizitoriu, dacă audierea privește alte fapte;
B.persoana care conviețuiește cu inculpatul având relații asemănătoare acelora dintre soți;
C.avocatul inculpatului care, în exercitarea mandatului de reprezentare, a aflat date relevante pentru soluționarea cauzei.
În cauza având ca obiect judecarea infracțiunii de abuz în serviciu imputată inculpatului AB, prima instanță de judecată, după audierea inculpatului și a celorlalte părți, procedează la audierea martorului CD. Cauza este înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală, ca urmare a calității speciale a inculpatului. Cu ocazia audierii martorului, potrivit legii:
A.și ceilalți membri ai completului pot adresa întrebări martorului, nu doar președintele completului;
B.în anumite situații, președintele de complet poate da citire, în tot sau în parte, declarațiilor anterioare ale martorului;
C.martorul nu poate citi vreun înscris în instanță în nicio situație.
Inculpatul, cercetat pentru infracțiunea de șantaj, poate invoca nelegalitatea percheziției domiciliare efectuate în locuința sa, în prezența soției sale, în timp ce era reținut în cauză ca suspect, fără să fie înștiințat oficial și adus la efectuarea acesteia:
A.până la primul termen de judecată în fața instanței;
B.imediat după ce i-a fost comunicat procesul -verbal de percheziție domiciliară, dar nu mai târziu de terminarea urmăririi penale;
C.cel mai târziu pe calea contestației formulate împotriva încheierii prin care s-a dispus începerea judecății în procedura de cameră preliminară.
A.nu se poate încuviința, la solicitarea procurorului ca expertul care a efectuat expertiza în cursul urmăririi penale, să participe la efectuarea în cursul judecății a noii expertize, alături de expertul desemnat de instanță;
B.se poate dispune în cursul urmăririi penale de judecătorul de drepturi și libertăți prin încheiere;
C.în faza de judecată, la momentul dispunerii prin încheiere a expertizei având ca obiectiv stabilirea numărului de zile de îngrijiri medicale, instanța va desemna și experții pentru efectuarea acesteia.
A.domiciliară nu se poate dispune în locuința unei persoane, dacă urmărirea penală a fost începută numai cu privire la faptă (in rem);
B.corporală se efectuează exclusiv de organele judiciare;
C.se poate efectua în șifonierul cu haine al soției suspectului, chiar dacă aceasta nu se află în domiciliu în momentul efectuării percheziției, dar este prezent soțul său.
A.poate fi dispusă și din oficiu în cursul judecății;
B.poate fi dispusă doar cu privire la locuințe aparținând suspectului sau inculpatului;
C.poate fi dispusă și de către procuror în cursul urmăririi penale în caz de urgență sau de risc de distrugere a probelor însă doar dacă măsura este confirmată de judecător în cel mult 24 de ore de la efectuare.
In cauza nr. 12/P/2016 dupa inceperea urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii prev.si ped. de disp.art. 244 C.pen.- inselaciunea, s-a dispus in data de 30.10.2016 efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de suspectul FF sub aspectul savarsirii aceleiasi infractiuni. Avand in vedere ca suspectul FF este casatorit cu NF, care nu are calitatea de parte sau subiect procesual principal in cauza, considerati corecte urmatoarele afirmatii:
A.numita NF, sotia suspectului FF, are dreptul de a refuza sa fie audiata in calitate de martor in cauza penala;
B.numita NF, sotia suspectului FF, nu poate fi in niciodata citata si audiata in calitate de martor in cauza penala;
C.in cazul in care NF, sotia suspectului FF, a dat declaratie in calitate de martor, iar ulterior dobandeste calitatea de suspect sau inculpat in aceeasi cauza, declaratia data in calitate de martor poate fi folosita impotriva sa.
Prin rechizitoriul nr. 16/P/2016 Judecatoria Sector 1 a fost sesizata cu judecarea cauzei avand ca obiect savarsirea infractiunii prev. si ped. de disp.art. 229 C.pen.-furt calificat. In cadrul procedurii de camera preliminara, inculpatul RR a invocat nelegalitatea probelor administrate prin declaratiile de martor apartinand lui AA, SS si CC . Persoana vatamata si partea civila nu au formulat cereri si exceptii in camera preliminara. Solutionand cauza, judecatorul de camera preliminara a respins cererile si exceptiile invocate de inculpatul RR si constatand legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmaire penala, a dispus inceperea judecatii. Celelalte probe administrate in cursul urmaririi penale si necontestate de catre inculpatul RR:
A.nu pot fi administrate din oficiu de catre instanta de judecata;
B.pot fi administrate din oficiu de catre instanta de judecata, daca apreciaza ca este necesar pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei;
C.sunt avute in vedere de instanta la deliberare fara a mai fi puse in dezbaterea contradictorie a partilor, a persoanei vatamate si a procurorului, chiar daca nu au fost readministrate in cursul cercetarii judecatoresti.
În cursul cercetării judecătorești pot fi administrate;
A.și probele necontestate de părți sau persoana vătămată;
B.și probe ce au fost excluse în procedura soluționării plângerii împotriva ordonanței de clasare, în cazul în care s-a admis plângerea și s-a dispus începerea judecății;
C.probe noi prin care să se dovedească aspecte ce au făcut obiectul unor mijloace de probă excluse în procedura de cameră preliminară.
În caz de renunțare la aplicarea pedepsei față de inculpat, pronunțată în primă instanță:
A.instanța poate menține arestarea preventivă a inculpatului, dacă constată că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a acestuia;
B.instanța dispune întotdeauna restituirea cauțiunii depuse de inculpatul aflat sub control judiciar;
C.hotărârea pronunțată nu se poate întemeia numai pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor sau ale martorilor protejați.