Subiecte Barou august 2018 (avocați stagiari)

Interdicția de a exercita profesia de avocat, pe o perioadă de o lună, constituie:

1. A.o măsură provizorie, luată de instanța disciplinară, în caz de abatere evidentă și gravă, până la soluționarea definitivă a cauzei;
2. B.o măsură provizorie, luată de consiliul baroului, până la încetarea stării de incompatibilitate;
3. C.o sancțiune disciplinară.

Acțiunea disciplinară:

1. A.este exercitată de decanul baroului;
2. B.poate fi exercitată în termen de cel mult 3 ani de la data la care consiliul baroului a luat cunoștință de săvârșirea abaterii;
3. C.va fi susținută în fața instanței disciplinare de consilierul desemnat, în acest scop, de consiliul baroului.

Activitățile fiduciare exercitate de avocat pot consta, printre altele, în:

1. A.primirea în depozit, în numele și pe seama clientului, de fonduri financiare și de bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii după finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidării unui patrimoniu;
2. B.stabilirea temporară a sediului unei societăți (comerciale) la sediul profesional al avocatului;
3. C.plasarea și valorificarea, în numele și pe seama clientului, a fondurilor financiare și a bunurilor încredințate.

Avocatul salarizat în interiorul profesiei:

1. A.are dreptul la clientelă proprie;
2. B.poate activa, în aceeași calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei;
3. C.poate denunța contractul de salarizare în interiorul profesiei, prin înștiințarea celeilalte părți cu cel puțin 3 luni înainte de data la care denunțarea urmează să se producă efectiv.

În scopul exercitării în comun a profesiei de avocat, se pot asocia, după caz:

1. A.o societate civilă profesională cu un cabinet individual;
2. B.o societate civilă profesională cu o altă societate civilă profesională;
3. C.o societate civilă profesională cu o societate civilă profesională cu răspundere limitată.

Avocatul care află, pe parcursul acordării asistenței juridice, că acțiunile și scopul clientului au caracter infracțional:

1. A.va sesiza de îndată organele judiciare, pentru a cerceta acțiunile și scopul clientului, indiferent de natura ori specificul infracțiunilor de care a luat cunoștință, în acest context;
2. B.este îndreptățit să se retragă imediat și să renunțe la asistarea și reprezentarea clientului;
3. C.îl va anunța de îndată pe decanul baroului din care face parte, cu privire la posibila încălcare a legii de către clientul său.

Avocatul poate fi asimilat funcționarului public în situația în care:

1. A.acordă asistență juridică, în cauzele penale în care apărarea este obligatorie, potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală;
2. B.atestă identitatea părților, a conținutului sau datei unui act juridic;
3. C.este numit curator special de instanța de judecată.

Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum și instructa efectuarea de plăți din acesta, în una sau mai multe din următoarele situații:

1. A.la instrucțiunea expresă a clientului, dar cu posibilitatea reținerii contravalorii onorariilor agreate pentru activități fiduciare;
2. B.în baza unei hotărâri judecătorești;
3. C.pentru efectuarea de cheltuieli neprevăzute inițial, la data încheierii contractului de asistență juridică și a preluării mandatului.

În vederea organizării activității de asistență judiciară, baroul îndeplinește, printre altele, și una sau mai multe din următoarele atribuții:

1. A.organizează și actualizează Registrul de asistență judiciară, pe baza cererilor aprobate ale avocaților;
2. B.înscrie în Registrul de asistență judiciară avocații pensionari, care își continuă activitatea, la solicitarea scrisă a acestora;
3. C.efectuează controlul asupra acordării asistenței judiciare de către avocații înscriși în Registrul de asistență judiciară.

Nu pot face parte din organele de conducere ale profesiei:

1. A.avocații care sunt pensionari, în continuarea activității;
2. B.avocații care au datorii scadente la taxele și contribuțiile stabilite pentru formarea bugetului Uniunii Naționale a Barourilor din România și al baroului, precum și a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaților și ale filialelor acestei Case;
3. C.avocații cărora le-a fost suspendat exercițiul profesiei pentru incompatibilitate, pe toată durata acestei suspendări.

Cheltuielile cu recuperarea capacității de muncă, efectuate de avocat:

1. A.includ numai costurile cazării, ale meselor și ale tratamentului de refacere;
2. B.sunt cheltuieli necesare, deductibile, în condițiile legii, și includ nelimitativ, printre altele, costurile transportului, ale cazării, ale meselor și ale tratamentului de refacere;
3. C.sunt numai cele prevăzute în Codul fiscal.

Potrivit legii, divulgarea fără drept de către avocat a unei informații confidențiale, din sfera privată a clientului său ori care privește un secret operațional sau comercial, care i-a fost încredințat în virtutea calității de avocat sau de care a putut să ia cunoștință în timpul desfășurării activităților specifice profesiei constituie:

1. A.abatere disciplinară gravă și atrage, în toate cazurile, excluderea din profesie;
2. B.infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani;
3. C.încălcare a principiului păstrării secretului profesional.

Sunt instanțe disciplinare, constituite la nivelul Uniunii Naționale a Barourilor din România sau al barourilor, printre altele:

1. A.comisia de disciplină a baroului;
2. B.Comisia permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România;
3. C.comisia de cenzori a baroului.

Printre altele, exercițiul profesiei de avocat se suspendă:

1. A.în ipoteza în care avocatul desfășoară activități de traducător autorizat, de la data începerii unei astfel de activități;
2. B.în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale către barou, indiferent de perioada de neplată, până la lichidarea integrală a datoriilor;
3. C.pe toată durata existenței stării de incompatibilitate.

În ipoteza decesului avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate, după caz:

1. A.de colaboratorii sau asociații celui decedat, dacă aceștia există;
2. B.de avocați anume desemnați de consiliul baroului, în ipoteza în care cel decedat nu avea nici colaboratori, nici asociați;
3. C.de avocați din rândul celor care pot și vor să fie înscriși în Registrul de asistență judiciară.

Nu este incompatibil:

1. A.avocatul încadrat asistent universitar într-o facultate de drept;
2. B.avocatul salarizat în interiorul profesiei;
3. C.avocatul încadrat administrator unic cu puteri depline al unei societăți cu răspundere limitată având ca principal obiect al activității sale vânzarea cu amănuntul de carte juridică.

Sunt sancțiuni disciplinare, susceptibile a fi aplicate avocaților, printre altele:

1. A.amenda de la 500 la 5000 de lei, care se face venit la bugetul Uniunii Naționale a Barourilor din România;
2. B.avertismentul;
3. C.interdicția de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună la doi ani.

Consultațiile juridice oferite de un avocat, în baza unui contract de asistență juridică:

1. A.pot îmbrăca forma unor opinii legale;
2. B.pot îmbrăca forma elaborării unor proiecte de acte normative;
3. C.pot îmbrăca forma unor activități specifice contractului de agenție, având ca obiect negocierea și, la nevoie, încheierea – în numele, în reprezentarea și în interesul clientului – a unor contracte de vânzare, prin care clientul urmează să dobândească în proprietate unul sau mai multe imobile.

Stabilirea temporară a sediului unei societăți (comerciale) la sediul profesional al avocatului presupune, printre altele:

1. A.utilizarea sediului profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale și autorizării funcționării societății (comerciale) pentru o perioadă care nu poate depăși un an;
2. B.utilizarea sediului profesional al avocatului în scopul stabilirii sediului social principal și permanent al societății (comerciale);
3. C.utilizarea sediului profesional al avocatului pentru stabilirea unui sediu secundar al societății (comerciale), pentru o perioadă care nu poate depăși un an.

Comisia centrală de disciplină:

1. A.ca instanță de fond, în complet de 5 membri, judecă abaterile pretins săvârșite de către decanii barourilor;
2. B.judecă, în recurs, în complet de 5 membri, contestațiile declarate de avocatul interesat, de decanul baroului și de președintele U.N.B.R. împotriva deciziilor pronunțate de comisiile de disciplină ale barourilor;
3. C.își desfășoară lucrările sub controlul Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Care dintre enunțurile de mai jos este corect din punct de vedere legal?

1. A.gestiunea de afaceri dă dreptul numai la restituirea cheltuielilor necesare, dacă este continuată de gerantul care cunoaște împotrivirea titularului afacerii;
2. B.îmbogățirea fără justă cauză poate rezulta dintr-un act îndeplinit de cel păgubit cu intenția de a gratifica;
3. C.restituirea plății nedatorate nu poate fi dispusă dacă acela care a primit-o cu bună – credință a renunțat la garanțiile creanței.

La data de 15 iulie 2015, M, în calitate de locatar, a încheiat cu bună-credință un contract de locațiune a unui imobil cu R, în calitate de locator, pe o durată de 5 ani. Contractul a fost notat în cartea funciară a imobilului. La data de 1 februarie 2016, locatarul a aflat că R a fost chemat în judecată de un terț într-o acțiune în revendicarea imobilului închiriat. La data de 20 noiembrie 2017, hotărârea prin care a fost admisă acțiunea în revendicare a rămas definitivă. În raport de situația de fapt descrisă, contractul de locațiune:

1. A.va produce efecte până la data de 20 noiembrie 2018;
2. B.a încetat de drept la data de 20 noiembrie 2017;
3. C.va produce efecte până la data de 15 iulie 2020.

Plata unei sume de bani poate fi efectuată de către debitor:

1. A.anterior scadenței, dacă nu rezultă contrariul din natura contractului, din înțelegerea părților sau din împrejurările în care a fost încheiat ori dacă creditorul nu are un interes legitim să refuze plata anticipată;
2. B.la domiciliul creditorului, cheltuielile plății fiind suportate de creditor, în lipsă de stipulație contrară;
3. C.prin virament bancar, situație în care data plății este aceea la care contul creditorului a fost alimentat cu suma care a făcut obiectul plății.

Fructele bunului comun însușite de un coproprietar:

1. A.pot fi supuse partajului oricând, dacă sunt naturale sau industriale, pot fi identificate și continuă să existe în patrimoniul coproprietarului;
2. B.dacă sunt fructe civile, ceilalți coproprietari pot reclama restituirea lor proporțional cu cotele lor părți, în termenul general de prescripție;
3. C.indiferent de natura lor, se cuvin acestuia, întrucât a suportat singur cheltuielile producerii sau culegerii lor.

La data de 20 iunie 2016, M a vândut lui V un teren intravilan în suprafață de 1.000 mp, cu un preț de 70 euro pe metru pătrat. Ulterior, V s-a lăudat că suprafața reală a terenului este de 1.378 mp, mai mare decât cea indicată în contractul de vânzare, aspect despre care a aflat și M la data de 15 august 2017. În raport de situația descrisă, M:

1. A.poate obține obligarea cumpărătorului la plata suplimentului de preț corespunzător excedentului de teren;
2. B.poate obține rezoluțiunea judiciară a vânzării;
3. C.este decăzut din dreptul de a cere obligarea cumpărătorului la plata suplimentului de preț corespunzător excedentului de teren.

La succesiunea lui O, decedat la data de 3 februarie 2017, au vocație doi nepoți de fiu predecedat, respectiv N1 dezmoștenit de tatăl său și N2 nedemn față de O, și F, un nepot de frate predecedat. Conform regulilor succesiunii legale, moștenirea va fi culeasă:

1. A.de N2 și F în cote egale;
2. B.de N2 în întregime;
3. C.de N1 în întregime.

În materia servituților convenționale:

1. A.în lipsă de prevedere contrară, proprietarul fondului aservit este ținut să ia toate măsurile și să suporte toate cheltuielile pentru conservarea servituții;
2. B.proprietarul fondului aservit nu va putea strămuta exercitarea servituții într-un alt loc, fără un motiv legitim și serios ori cu agravarea exercitării dreptului pentru proprietarul fondului dominant;
3. C.în cazul în care cheltuielile pentru întreținerea și conservarea servituții revin proprietarului fondului aservit, acesta se va putea exonera de plata lor, renunțând la dreptul de proprietate asupra părții din fondul aservit necesară exercitării servituții în favoarea proprietarului fondului dominant.

Care dintre enunțurile de mai jos este corect din punct de vedere legal?

1. A.novația prin înlocuirea debitorului inițial poate opera fără consimțământul acestuia;
2. B.preluarea datoriei convenită cu debitorul își produce efectele numai dacă creditorul își dă acordul;
3. C.subrogația consimțită de creditor operează numai cu consimțământul debitorului.

În baza promisiunii bilaterale de vânzare a unui imobil, încheiată la data de 15 martie 2012, promitentul-cumpărător G a achitat integral prețul vânzării către promitentul-vânzător H și a intrat în posesia imobilului, părțile obligându-se să încheie contractul de vânzare în formă autentică până la data de 15 martie 2013. Prin cererea de chemare în judecată, introdusă la data de 10 februarie 2016, G solicită instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare, deoarece H a refuzat în mod nejustificat să se prezinte la notarul public pentru perfectarea vânzării. În apărare, H a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune. Instanța:

1. A.va admite excepția invocată, constatând că este împlinit termenul de prescripție extinctivă și va respinge acțiunea;
2. B.va respinge excepția invocată, în considerarea faptului că imobilul se află în posesia reclamantului, și va admite acțiunea;
3. C.va respinge excepția invocată, reținând că termenul de prescripție a dreptului la acțiune s-ar fi împlinit pe 15 martie 2016, și va admite acțiunea.

Punerea în întârziere:

1. A.a debitorului prin cererea de chemare în judecată formulată de creditor permite debitorului să își execute obligația într-un termen rezonabil după primirea cererii, situație în care cheltuielile de judecată rămân în sarcina reclamantului;
2. B.a creditorului de către debitor determină preluarea de către creditor a riscului imposibilității de executare a obligației, iar debitorul este ținut să restituie fructele culese după punerea în întârziere;
3. C.a debitorului, în folosul căruia curge prescripția, conduce la întreruperea cursului prescripției extinctive numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.

În materia simulației:

1. A.actul secret poate fi invocat de succesorii cu titlu particular ai părților față de terții de bună-credință care au dobândit drepturi de la achizitorul aparent;
2. B.actul secret nu produce efecte între părți, dacă el nu îndeplinește condițiile de fond cerute de lege pentru încheierea sa valabilă;
3. C.creditorii înstrăinătorului aparent sunt preferați creditorilor dobânditorului aparent, dacă creanța primilor este anterioară actului secret.

H a încheiat cu M un contract de mandat cu titlu oneros prin care l-a împuternicit să înstrăineze producția sa de 500 tone de cartofi, cu prețul 1 leu/kg. În baza mandatului, M a vândut cantitatea de cartofi către un lanț de magazine, cu prețul de 1,5 lei/kg, obținând suma totală de 750.000 lei. Din aceasta, la momentul desocotirii mandatului, după ce i-a fost plătită remunerația, M i-a predat lui H suma de 500.000 lei, reținând diferența. H l-a notificat cerându-i diferența de preț, însă M a refuzat. Prin raportare la situația de fapt descrisă:

1. A.H este îndreptățit să obțină diferența de preț, chiar dacă prețul încasat de M este mai mare decât cel prevăzut în împuternicire;
2. B.M va păstra diferența de preț, deoarece a remis lui H prețul mărfii în conformitate cu clauzele împuternicirii sale;
3. C.H poate obține și dobânda calculată la diferența de preț, de la data încasării acestei sume de către M.

În materia răspunderii civile delictuale, cel care:

1. A.fiind în legitimă apărare, a cauzat prin fapta proprie un prejudiciu agresorului, de regulă, nu datorează despăgubire;
2. B.suferă un prejudiciu cu caracter de continuitate este îndreptățit la despăgubiri sub forma unor prestații periodice;
3. C.răspunde pentru fapta altuia se poate întoarce întotdeauna împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul.

M, minor în vârstă de 17 ani, s-a căsătorit cu D. În timpul căsătoriei, M i-a donat lui D un imobil, bunul său propriu. Ulterior, căsătoria dintre cei doi a fost declarată nulă, ca urmare a faptului că D era căsătorită la încheierea acesteia, fapt pe care i-l ascunsese lui M. În raport de această situație:

1. A.donația este lovită de nulitate absolută;
2. B.M poate revoca donația prin voința sa unilaterală și după rămânerea definitivă a hotărârii de declarare a nulității căsătoriei dintre el și D;
3. C.donația va rămâne valabilă dacă M o confirmă după aflarea cauzei de nulitate a căsătoriei.

Soțul supraviețuitor care a acceptat succesiunea:

1. A.dacă se recăsătorește, pierde dreptul de abitație, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii succesiunii;
2. B.dacă vine în concurs cu descendenții defunctului, moștenește mobilierul și obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinței comune a soților;
3. C.culege ½ din moștenire, dacă au acceptat succesiunea și nepotul de soră predecedată a defunctului, dezmoștenit de către aceasta, precum și vărul primar al defunctului.

Nulitatea absolută a persoanei juridice:

1. A.se acoperă, dacă nu este invocată în termen de un an de la data înregistrării sau înființării persoanei juridice;
2. B.intervine, dacă nu s-a respectat numărul minim de fondatori sau asociați prevăzut de lege;
3. C.constatată prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă determină intrarea în lichidare a persoanei juridice.

În urma unui incendiu spontan izbucnit la locuința sa, X a chemat pompierii, care, pentru a izola focarul de incendiu, au distrus în proporție de 25% locuința vecinului Y. Acesta din urmă l-a chemat în judecată pe X, pentru a fi obligat la despăgubiri în sumă de 70.000 lei, reprezentând paguba suferită, care este de două ori mai mare decât valoarea protejată prin stingerea incediului pentru locuința pârâtului, având în vedere calitatea materialelor integrate în locuința parțial distrusă a reclamantului. Pârâtul s-a apărat și a cerut respingerea acțiunii, pretinzând că a acționat în stare de necesitate. Instanța:

1. A.va admite acțiunea așa cum a fost formulată;
2. B.va respinge acțiunea;
3. C.va admite în parte acțiunea numai în limita îmbogățirii pârâtului;

Dacă un terț beneficiar al unei stipulații pentru altul:

1. A.nu acceptă stipulația, dreptul său se consideră că nu a existat niciodată;
2. B.acceptă stipulația după decesul promitentului, acceptarea rămâne fără efect;
3. C.nu primește de la promitent prestația promisă, el poate solicită rezoluțiunea contractului pentru neexecutarea obligației de către promitent.

Uzufructul:

1. A.se poate constitui și în favoarea unei persoane care va exista în viitor;
2. B.constituit până la data la care o persoană va ajunge la o anumită vârstă, se stinge prin moartea acelei persoane înainte de împlinirea vârstei stabilite;
3. C.constituit în favoarea unei persoane juridice, se prezumă că este constituit pe o durată de 30 de ani dacă în convenția din care a luat naștere nu s-a prevăzut durata uzufructului.

T a cumpărat de la F un automobil de epocă, sperând să fie admis într-o competiție automobilistică de profil, aspect pe care i l-a adus la cunoștință lui F. Deși F cunoștea faptul că automobilul nu se încadra în condițiile de participare la competiția respectivă din cauza anului de fabricație, profitând de faptul că T credea contrariul și că acesta mai avea la dispoziție două zile pentru înscriere, i-a vândut automobilul cu un preț cu 20 % mai mare decât valoarea sa de piață. În această situație, T:

1. A.poate obține anularea contractului invocând leziunea deoarece F a profitat de eroarea în care s-a aflat cu privire la condițiile de participare la competiție;
2. B.poate să opteze pentru menținerea contractului și reducerea prețului cu valoarea daunelor interese la care ar fi îndreptățit;
3. C.poate obține anularea contractului invocând eroarea esențială.

În ceea ce privește soluționarea unui proces civil:

1. A.în cazul în care probele propuse de părți nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, judecătorul este obligat, sub sancțiunea nulității hotărârii, să administreze probe din oficiu, cu punerea prealabilă în discuția părților a acestui aspect;
2. B.judecătorul are dreptul de a invoca din oficiu încălcarea oricăror norme de procedură care au legătură cu procesul;
3. C.în cazurile expres prevăzute de lege, precum și în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părțile se împotrivesc.

Este adevărat că:

1. A.hotărârea prin care se admite excepția de necompetență și se dispune trimiterea dosarului la instanța judecătorească competentă este supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară;
2. B.cererea prin care asiguratul solicită despăgubiri de la societatea de asigurare se va putea face și la instanța de la domiciliul sau sediul asiguratului;
3. C.dacă instanța se declară necompetentă și respinge cererea ca nefiind de competența instanțelor române, hotărârea este supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară.

Acțiunea civilă:

1. A.având ca obiect plata chiriei pentru un imobil închiriat nu este o acțiune reală;
2. B.va fi respinsă fără a se analiza fondul litigiului, dacă instanța constată că dreptul subiectiv pretins de reclamant nu există;
3. C.va fi respinsă fără a se analiza fondul dreptului, dacă se admite excepția lipsei calității procesuale active.

Sunt cereri personale:

1. A.cererea prin care locatarul îl cheamă în judecată pe locator, solicitând obligarea acestuia din urmă la predarea imobilului ce formează obiectul contractului de locațiune;
2. B.cererea prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare a unui imobil;
3. C.cererea prin care se apără un dezmembrământ al dreptului de proprietate cu privire la un imobil.

Împuternicirea de a reprezenta, într-un proces civil, o persoană fizică, dată mandatarului:

1. A.care nu are calitatea de avocat, se dovedește prin înscris sub semnătură legalizată;
2. B.care nu are calitatea de avocat, poate fi dată și prin declarație verbală, făcută în instanță și consemnată în încheierea de ședință;
3. C.care nu are calitatea de avocat, dă dreptul acestuia de a pune concluzii asupra excepțiilor procesuale, fără să fie asistat de avocat, în cazul în care mandatarul este rudă până la gradul al treilea inclusiv cu partea pe care o reprezintă, dacă este licențiat în drept.

Dacă legea nu prevede altfel, nulitatea relativă a actelor de procedură trebuie invocată:

1. A.la primul termen de judecată, pentru neregularitățile săvârșite până la începerea judecății, dacă întâmpinarea nu este obligatorie;
2. B.pentru neregularitățile săvârșite în cursul judecății, până la termenul imediat următor termenului la care s-a săvârșit neregularitatea, dacă partea este prezentă;
3. C.pentru neregularitățile săvârșite în cursul judecății, la termenul de judecată imediat următor și înainte de a pune concluzii pe fond, dacă partea nu este prezentă.

Împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată pronunțată în procedura de regularizare:

1. A.atât reclamantul cât și pârâtul vor putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării;
2. B.reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii;
3. C.reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, iar, în caz de admitere a acestei cereri, cauza se va trimite la un alt complet decât cel inițial învestit.

Arătarea titularului dreptului, spre deosebire de cererea de chemare în garanție:

1. A.nu parcurge etapa admisibilității în principiu;
2. B.nu trebuie făcută în forma unei cereri de chemare în judecată;
3. C.poate fi făcută doar de către pârât.

Nu este adevărat că:

1. A.prin cererea reconvențională, pârâtul poate chema în judecată și alte persoane pe lângă reclamantul din cererea principală;
2. B.în cazul modificării cererii de chemare în judecată, legea prevede expres că întâmpinarea trebuie formulată în termen de 10 zile de la comunicarea cererii modificate;
3. C.întâmpinarea față de cererea de chemare în judecată modificată va fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.

Cererea de sechestru asigurător:

1. A.poate fi încuviințată și atunci când este formulată de creditorul a cărui creanță nu este constatată în scris;
2. B.se soluționează întotdeauna de instanța de la locul situării bunurilor ce urmează a fi sechestrate;
3. C.se soluționează printr-o încheiere care este supusă recursului în toate cazurile în care competența de primă instanță aparține tribunalului.

Referitor la procedura administrării probelor de către avocați:

1. A.aceasta poate avea loc în orice litigiu, dacă părțile prezente personal sau reprezentate prin avocat convin acest lucru;
2. B.dacă s-a încuviințat audierea ca martori a copiilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani, aceasta se va face numai de către instanța judecătorească;
3. C.dacă s-a dispus cercetarea la fața locului, aceasta se va face numai de către instanța judecătorească.

Hotărârea judecătorească:

1. A.poate fi lămurită cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea considerentelor hotărârii ori dacă acestea sunt contradictorii, la cererea părților, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părților;
2. B.se va întocmi în două exemplare originale;
3. C.se va comunica din oficiu părților, în copie, chiar dacă este definitivă.

Cheltuielile de judecată:

1. A.reprezentând taxele judiciare de timbru nu pot fi micșorate de instanța judecătorească;
2. B.reprezentând onorariul de avocat pot fi reduse de instanța judecătorească, numai la cererea părții interesate;
3. C.asupra cărora prima instanță a omis să se pronunțe pot fi obținute pe calea apelului împotriva hotărârii de primă instanță.

Nu reprezintă încălcări ale regulii potrivit căreia nu pot fi formulate pretenții noi în apel următoarele:

1. A.în apel pot fi cerute dobânzi ivite după depunerea cererii de chemare în judecată și până la închiderea dezbaterilor la instanța de fond;
2. B.în apel poate fi invocată direct compensația legală;
3. C.în apel poate fi formulată direct o cerere de chemare în garanție, cu acordul părții adverse.

În ceea ce privește cererea de revizuire a unei hotărâri judecătorești:

1. A.aceasta este de competența instanței mai mare în grad față de instanța care a dat hotărârea a cărei revizuire se cere, indiferent de motivul invocat;
2. B.în cazul în care revizuirea se cere pentru existența unor hotărâri definitive potrivnice, aceasta este în toate cazurile de competența instanței care a dat prima hotărâre;
3. C.în cazul în care se invocă prin cererea de revizuire motive care atrag competențe diferite, nu va opera prorogarea competenței.

Mărturisirea:

1. A.poate fi făcută doar în cadrul procedurii interogatoriului;
2. B.poate conduce la confruntarea părților în procesul civil, când ambele părți sunt de față la luarea interogatoriului;
3. C.extrajudiciară verbală nu poate fi invocată în cazurile în care proba cu martori nu este admisă.

Ordonanța președințială:

1. A.este întotdeauna supusă numai apelului;
2. B.se soluționează de instanța judecătorească competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului;
3. C.este inadmisibilă când este în curs judecata asupra fondului.

În procedura de evacuare a imobilelor folosite sau ocupate fără drept:

1. A.cererea de evacuare se judecă fără citarea părților în cazul în care evacuarea imobilului pentru neplata chiriei se solicită în baza unui contract care constituie, pentru plata acesteia, titlu executoriu, potrivit legii;
2. B.întâmpinarea nu este obligatorie;
3. C.hotărârea de evacuare este executorie și poate fi atacată numai cu recurs.

În ceea ce privește instanța de executare:

1. A.aceasta este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, bunurile ce urmează a fi executate silit, în afara cazurilor în care legea dispune altfel;
2. B.dacă prin lege nu se dispune altfel, aceasta se pronunță prin încheiere executorie, care poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare;
3. C.aceasta soluționează cereri de încuviințare a executării silite.

Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu:

1. A.se poate face în termen de cel mult 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestă;
2. B.nu trebuie să îmbrace forma cererii de chemare în judecată și nu este supusă procedurii regularizării;
3. C.este de competența instanței care a pronunțat hotărârea, atunci când titlul executoriu este o hotărâre judecătorească.

Desistarea ori împiedicarea producerii rezultatului constituie cauze de nepedepsire dacă făptuitorul:

1. A.a acționat din culpă;
2. B.a acționat mai înainte de descoperirea faptei;
3. C.a acționat sub imperiul unei constrângeri.

Fapta inculpatului care a strigat către alți inculpați care loveau cu bâtele o persoană căzută la pământ că "aceasta trebuie omorâtă", iar, în urma loviturilor primite, victima a încetat din viață constituie:

1. A.o contribuție de instigator la infracțiunea de omor;
2. B.o contribuție de complice la infracțiunea de omor;
3. C.o faptă fără semnificație penală.

Fapta inculpatului care a săvârșit acte de complicitate la infracțiunea de delapidare sub amenințarea autorului faptei că va dezvălui antecedentele sale penale și îl va îndepărta din serviciu:

1. A.nu este infracțiune, fiind săvârșită în condițiile constrângerii morale;
2. B.nu este infracțiune, fiind săvârșită în condițiile stării de necesitate;
3. C.este infracțiune.

Pentru a exista concurs ideal de infracțiuni este necesar ca:

1. A.infracțiunile comise să fie săvârșite doar cu intenție sau doar din culpă;
2. B.infracțiunile să fie săvârșite de aceeași persoană, chiar și cu forme de vinovăție diferite;
3. C.să existe unitate de subiect pasiv secundar.

În cazul în care în cauză sunt incidente două circumstanțe atenuante, una legală și cealaltă judiciară:

1. A.maximul special al pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduce cu o treime;
2. B.limitele de pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită se reduc cu o treime;
3. C.limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită se pot reduce cu câte o treime în mod succesiv, ca efect al fiecărei circumstanțe.

În cazul în care instanța pronunță o soluție de condamnare la pedeapsa închisorii, a cărei executare este suspendată sub supraveghere:

1. A.este obligatorie aplicarea unei pedepse accesorii;
2. B.este obligatorie impunerea în sarcina inculpatului a unor obligații dintre cele prevăzute de art. 93 alin. 2 C.pen.;
3. C.pedepsele complementare urmează să fie executate după împlinirea termenului de supraveghere.

Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală, dacă aceasta:

1. A.este făcută personal de persoana vătămată care are capacitate de exercițiu restrânsă;
2. B.este făcută personal de persoana vătămată și este însușită de procuror, atunci când acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu;
3. C.este făcută personal de persoana cu capacitate de exercițiu restrânsă cu încuviințarea reprezentantului legal.

Participația penală este improprie când:

1. A.toți participanții contribuie din culpă la săvârșirea faptei prevăzute de legea penală;
2. B.autorul acționează cu intenție și complicele fără vinovăție;
3. C.complicele acționează cu intenție, iar autorul fără vinovăție.

Revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei este facultativă:

1. A.dacă în termenul de supraveghere se săvârșește o infracțiune intenționată, descoperită în același termen, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă la pedeapsa amenzii;
2. B.dacă în termenul de supraveghere se săvârșește o infracțiune din culpă, descoperită în același termen, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă, indiferent de natura pedepsei;
3. C.dacă infracțiunea săvârșită în termenul de supraveghere este descoperită ulterior expirării acestuia.

Circumstanțele reale:

1. A.spre deosebire de circumstanțele personale, se răsfrâng atât asupra autorului, cât și asupra participanților, numai dacă le-au cunoscut sau prevăzut;
2. B.pot duce la o încadrare juridică pentru o infracțiune mai gravă, atunci când sunt prevăzute ca element constitutiv al acesteia;
3. C.nu au niciun efect, dacă puteau fi prevăzute de către făptuitor, dar acesta a ales să le ignore.

Inculpatul a fost trimis în judecată, reținându-se că, fiind angajat ca șofer al unei societăți, a fost trimis de patronul societății angajatoare la primarul localității, urmând să-i predea acestuia suma de 5.000 euro, pentru ca primarul să emită o autorizație de construire conform unei înțelegeri prealabile între primar și patronul societății. Din probele administrate a rezultat că documentația pentru eliberarea autorizației nu era completă, dar primarul era dispus să treacă cu vederea acest lucru contra unor foloase, discuțiile fiind purtate în prezența inculpatului. Inculpatul a remis suma de bani, iar la întoarcere a fost reținut de organele de poliție care au supravegheat întreaga derulare a faptelor. Față de această stare de fapt:

1. A.inculpatul va răspunde pentru infracțiunea de dare de mită;
2. B.inculpatul va răspunde pentru infracțiunea de complicitate la dare de mită;
3. C.inculpatul nu va răspunde pentru nicio infracțiune fiind apărat de cauza justificativă reglementată de art. 21 C. pen.

Inculpatul a fost trimis în judecată, reținându-se că a luat ''la ocazie'' persoana vătămată, pe care a transportat-o aproximativ 40 km. Fiind nemulțumit de suma de 7 lei oferită la destinație de persoana vătămată, inculpatul a blocat ușile autoturismului și a transportat-o împotriva voinței sale încă aproximativ 30 km până în satul unde domicilia inculpatul. Aici inculpatul a forțat persoana vătămată căreia i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, să intre într-o pivniță, spunându-i că în zilele următoare o să-i păzească oile, până o să considere că și-a plătit transportul. După mai mult de 6 ore, persoana vătămată a fost eliberată prin intervenția organelor de poliție, alertate de vecinii care au auzit strigătele de ajutor ale acesteia. Din certificatul medico-legal a rezultat că persoana vătămată a suferit leziuni vindecabile în 30-35 zile de îngrijiri medicale. Față de această stare de fapt, inculpatul va răspunde pentru:

1. A.infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, șantaj și lovire sau alte violențe;
2. B.infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal și lovire sau alte violențe;
3. C.infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal în forma agravată și lovire sau alte violențe.

Inculpatul a fost trimis in judecată, reținându-se că, în urma unei vizite la un văr primar, a aflat că acesta venise recent din Italia, de unde și-a adus mai multe obiecte de îmbrăcăminte, pe care, de altfel, chiar i le-a arătat. În zilele următoare, s-a dus din nou în vizită la vărul său și a intrat în casă pe ușa deschisă, constatând că înăuntru nu se afla nimeni. Inculpatul a sustras blugi, tricouri, 3 perechi de pantofi și un telefon mobil, pe care le-a dus la domiciliul său. Dându-și seama că va fi suspectat, inculpatul a aruncat toate bunurile în foc, pentru a șterge orice urmă. Față de această stare de fapt:

1. A.inculpatul va răspunde pentru infracțiunea de furt;
2. B.inculpatul va răspunde pentru infracțiunea de furt si distrugere, aflate in concurs;
3. C.se va dispune încetarea procesului penal dacă lipsește plângerea prealabilă necesară.

Inculpații AB și CD au determinat victima să-i însoțească la apartamentul unuia dintre ei, după care au întreținut fiecare raporturi sexuale cu victima prin constrângere, în sensul că fiecare a imobilizat victima pentru ca celălalt inculpat să întrețină raporturi sexuale cu aceasta. În această situație:

1. A.fiecare inculpat va răspunde pentru o infracțiune de viol în forma agravată și o infracțiune de complicitate la viol în formă agravată;
2. B.fiecare inculpat va răspunde pentru o infracțiune de viol în formă agravată;
3. C.fiecare inculpat va răspunde pentru o infracțiune de viol în formă agravată și lipsire de libertate în mod ilegal.

Inculpatul a fost trimis in judecată, reținându-se că și-a încredințat cartea de identitate unui prieten care avea o fizionomie asemănătoare, în vederea folosirii acesteia în fața poliției locale, pentru întocmirea unui proces verbal de contravenție. Față de această stare de fapt, inculpatul va răspunde:

1. A.pentru instigare la fals privind identitatea;
2. B.pentru fals privind identitatea;
3. C.pentru complicitate la fals privind identitatea.

Inculpatul a fost trimis în judecată, reținîndu-se că a încheiat cu persoana vătămată AB un contract prin care AB îi punea la dispoziție sumele de bani necesare achiziționării lunare a cel puțin 200 capete ovine de pe tot cuprinsul țării, inculpatul urmând a fi plătit cu o sumă fixă lunară și un comision în funcție de realizări. După 5 luni în care inculpatul și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de prestări servicii, acesta a primit de la AB suma de 50.000 lei pentru achizițiile preconizate, bani pe care inculpatul și i-a însușit și cheltuit în interes personal. Față de această stare de fapt, inculpatul va răspunde pentru:

1. A.infracțiunea de abuz de încredere;
2. B.infracțiunea de înșelăciune;
3. C.infracțiunea de delapidare.

Legea penală română nu poate fi aplicată în baza principiului realității:

1. A.dacă pedeapsa prevăzută de legea română pentru infracțiunea săvârșită de un cetățean român în afara teritoriului țării este închisoarea mai mare de 10 ani sau detențiunea pe viață;
2. B.dacă infracțiunea săvârșită în afara teritoriului țării a fost comisă contra unui cetățean străin;
3. C.dacă infracțiunea săvârșită în afara teritoriului țării a fost comisă de un cetățean străin sau fară cetățenie, împotriva unui cetățean român.

Inculpatul a fost trimis în judecată, reținându-se că împotriva acestuia a formulat plângere penală fosta soție pentru abandon de familie, deoarece în perioada mai-august 2016, pe parcursul a 4 luni, acesta nu a achitat pensia de întreținere stabilită prin hotarâre judecătorească în favoarea celor doi copii minori ai inculpatului, în vârstă de 11, respectiv 12 ani. Inculpatul a arătat și s-a dovedit că în cele 4 luni copiii au fost în grija sa, mama lor fiind plecată la muncă în străinătate. Față de această stare de fapt:

1. A.inculpatul răspunde pentru o singură infracțiune de abandon de familie în forma continuă;
2. B.inculpatul răspunde pentru două infracțiuni de abandon de familie;
3. C.inculpatul ar putea fi achitat pentru că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

Ordonanța de clasare:

1. A.în anumite situații poate fi dată și de organul de cercetare penală;
2. B.poate fi atacată cu plângere la procurorul ierarhic superior chiar dacă în cauză nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală;
3. C.în anumite situații poate fi revocată.

În procedura de cameră preliminară:

1. A.persoana vătămată nu se citează pentru termenul stabilit în vederea soluționării cererilor și excepțiilor formulate;
2. B.asistența juridică a inculpatului nu este niciodată obligatorie;
3. C.termenul stabilit de judecător pentru formularea cererilor și excepțiilor nu poate fi mai scurt de 20 de zile.

Partea civilă:

1. A.nu poate renunța la pretențiile civile decât cu acordul inculpatului;
2. B.poate renunța în mod expres la apel;
3. C.are dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii.

Măsura arestării preventive:

1. A.nu poate fi dispusă față de un suspect minor;
2. B.poate fi dispusă doar în cauzele privind infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani ori mai mare;
3. C.poate fi dispusă și în procedura de cameră preliminară.

În cursul urmăririi penale:

1. A.revocarea unei măsuri preventive se dispune doar de către judecătorul de drepturi și libertăți;
2. B.procurorul poate delega prin ordonanță organului de cercetare penală punerea în mișcare a acțiunii penale;
3. C.durata maximă a măsurii arestării preventive este de 180 de zile.

În cursul judecății în primă instanță:

1. A.instanța nu poate administra probe din oficiu în nicio situație;
2. B.inculpatul poate cere administrarea de probe noi și în cursul cercetării judecătorești;
3. C.în anumite condiții, instanța prin încheiere poate dispune reluarea urmăririi penale.

În materie penală:

1. A.nu este obligatorie participarea procurorului la judecarea cauzelor în primă instanță de către judecătorie;
2. B.la dezbaterile pe fond prima instanță de judecată dă cuvântul întâi inculpatului;
3. C.legea permite disjungerea cauzei cu privire la unele dintre infracțiunile deduse judecății.

Ședința de judecată:

1. A.poate fi declarată nepublică la cererea procurorului;
2. B.poate fi declarată nepublică din oficiu;
3. C.nu poate fi declarată nepublică la cererea unui martor.

În cazul măsurilor asigurătorii:

1. A.măsura asigurătorie luată de procuror poate fi contestată potrivit legii doar la procurorul ierarhic superior;
2. B.în anumite situații, măsurile asigurătorii pot fi luate și asupra unor bunuri ale unor persoane care nu sunt părți în proces;
3. C.pot fi sechestrate și bunuri aparținând unei instituții publice.

Apelul:

1. A.declarat împotriva unei sentințe de condamnare se judecă cu citarea părților și a persoanei vătămate;
2. B.declarat în termen este suspensiv de executare, în afară de cazul în care legea dispune altfel;
3. C.nu poate fi declarat pentru inculpat și de soțul acestuia.

Acțiunea civilă exercitată în procesul penal:

1. A.este scutită de taxă de timbru;
2. B.trebuie soluționată de instanța penală în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile;
3. C.trebuie soluționată de instanța penală în caz de achitare ca urmare a existenței unei cauze de neimputabilitate.

Potrivit dispozițiilor generale privitoare la contestație:

1. A.contestația nu poate fi făcută de către procuror;
2. B.termenul în care se poate face contestație este de 10 zile dacă legea nu prevede altfel;
3. C.contestația poate fi respinsă ca inadmisibilă, în condițiile legii.

Înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive poate fi dispusă, în condițiile prevăzute de lege:

1. A.în toate cazurile în care inculpatul refuză să dea declarații pe parcursul procesului penal;
2. B.la cererea motivată a procurorului sau din oficiu;
3. C.în cazul în care inculpatul încalcă cu rea-credință obligațiile care îi revin.

Potrivit dispozițiilor legale privind citarea în procesul penal:

1. A.chemarea unei persoane în fața procurorului se face doar prin citație scrisă;
2. B.citația este individuală;
3. C.suspectul nu poate fi citat și la adresa locului său de muncă.

Plângerea prealabilă:

1. A.poate fi făcută și prin mandatar cu mandat special, procura rămânând atașată plângerii;
2. B.se adresează doar procurorului;
3. C.trebuie să fie introdusă în cel mult 20 de zile din ziua în care persoana vătămată a aflat de săvârșirea faptei.

În materie penală, tribunalul:

1. A.poate judeca apeluri, în anumite cazuri;
2. B.poate soluționa contestații, în anumite cazuri;
3. C.poate soluționa cereri de strămutare, în anumite cazuri.

În procedura specială care reglementează acordul de recunoaștere a vinovăției:

1. A.procurorul ierarhic superior poate dispune prin ordonanță motivată ca inculpatul să inițieze un acord de recunoaștere a vinovăției;
2. B.procurorul nu mai întocmește rechizitoriu cu privire la inculpații cu care a încheiat acordul;
3. C.este obligatorie semnarea acordului și de către organul de cercetare penală.

Potrivit dispozițiilor generale privind judecata:

1. A.notele grefierului cu privire la desfășurarea procesului nu pot fi niciodată contestate;
2. B.judecata are loc doar la sediul instanței;
3. C.infracțiunea de audiență se constată de președintele completului de judecată.

Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă:

1. A.a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii;
2. B.s-a dispus radierea suspectului persoană juridică;
3. C.a intervenit grațierea.

Termenul de apel:

1. A.pentru procuror curge de la pronunțarea hotărârii;
2. B.pentru persoana vătămată curge de la comunicarea hotărârii redactate;
3. C.pentru inculpat curge de la comunicarea copiei minutei.