Competența organelor judiciare (Drept procesual penal): grile date la examen

Din subiectul complet, grila 96

În privința excepției de necompetență teritorială, este adevărat că:

1. A.poate fi ridicată și din oficiu de către instanța de judecată;
2. B.dacă este admisă și cauza se declină, probele administrate la instanța care și-a declinat competența se mențin;
3. C.poate fi formulată de inculpat până la începerea dezbaterilor în fața primei instanțe de judecată.

Din subiectul complet, grila 89

În cauzele în care urmărirea penală a fost efectuată de un procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție:

1. A.desfășurarea judecății de primă instanță conform procedurii recunoașterii învinurii este condiționată de acordul procurorului;
2. B.dacă urmărirea penală se finalizează cu trimiterea în judecată prin rechizitoriu, instanța sesizată nu poate fi o judecătorie;
3. C.asistența juridică a inculpatului este obligatorie pe parcursul urmăririi penale.

Din subiectul complet, grila 93

La data de 20.11.2025, inculpatul X a fost trimis în judecată prin rechizitoriul procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, pentru comiterea la data de 15.05.2025 a unei infracțiuni de vătămare corporală din culpă. Fapta constă în aceea că, în timp ce conducea autoturismul societății comerciale la care era angajat ca administrator, X a accidentat persoana vătămată care traversa în mod regulamentar o stradă din oraș. În cursul procedurii de cameră preliminară desfășurată la Judecătoria Timișoara, inculpatul X arată că, începând cu data de 22.09.2025, a dobândit calitatea de avocat stagiar, și formulează, pe acest motiv, cerere de constatare a nulității absolute a tuturor actelor de urmărire penală și de declinare a cauzei spre soluționare la Curtea de Apel Timișoara. Apreciați că judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Timișoara:

1. A.nu își va declina competența către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Timișoara;
2. B.va respinge cererea de constatare a nulității absolute a tuturor actelor de urmărire penală;
3. C.va admite sau va respinge cererile inculpatului după cum va constata dacă fapta de vătămare corporală a avut sau nu legătură cu atribuțiile de serviciu ale lui X ca administrator al societății comerciale.

Din subiectul complet, grila 99

Infracțiunea de ucidere din culpă:

1. A.nu intră, în nicio situație, în competența de judecată în primă instanță a unei judecătorii;
2. B.nu permite, în nicio situație, adoptarea de către procuror a soluției de renunțare la urmărirea penală;
3. C.nu permite, în nicio situație, exercitarea acțiunii civile în procesul penal.

Din subiectul complet, grila 97

În competența unui tribunal nu intră, în nicio situație:

1. A.soluționarea conflictului de competență;
2. B.soluționarea cererii de strămutare;
3. C.soluționarea căii ordinare de atac a contestației.

Din subiectul complet, grila 78

Potrivit regulilor privind competența materială, tribunalul judecă în primă instanță toate infracțiunile prevăzute de Codul penal:

1. A.de corupție;
2. B.săvârșite cu intenție depășită care au avut ca urmare vătămarea corporală sau moartea unei persoane;
3. C.contra vieții.

Din subiectul complet, grila 79

Excepțiile de necompetență pot fi invocate:

1. A.doar până la începerea cercetării judecătorești indiferent de motiv;
2. B.doar de procuror, persoana vătămată ori de părți dacă vizează necompetența teritorială;
3. C.în tot cursul cercetării judecătorești dacă vizează necompetența materială sau după calitatea persoanei a instanței inferioare în grad celei competente.

Din subiectul complet, grila 81

Instanța care soluționează conflictul de competență:

1. A.poate fi sesizată doar de instanța care s-a declarat cea din urmă competentă sau de instanța care și-a declinat cea din urmă competența;
2. B.stabilește prin hotărâre competența de soluționare a cauzei, fără a se pronunța asupra probelor administrate, actelor îndeplinite și măsurilor dispuse până la acel moment în cauză;
3. C.atunci când constată că este competentă o altă instanță decât cele între care a intervenit conflictul, trimite dosarul instanței competente în toate ipotezele.

Din subiectul complet, grila 89

În privința declinării de competență determinată de competența materială, este adevărat că:

1. A.atunci când intervine într-o cauză în care urmărirea penală este efectuată de organul de cercetare penală, declinarea de competență se dispune, prin ordonanță, de acest organ de cercetare penală;
2. B.atunci când intervine în cursul judecății în primă instanță, declinarea de competență nu atrage automat excluderea probelor administrate în fața instanței care și-a declinat competența;
3. C.atunci când intervine în cursul judecății în primă instanță, declinarea de competență se dispune prin hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac.

Din subiectul complet, grila 92

Nu pot fi niciodată reunite:

1. A.o cauză aflată în cursul judecății în primă instanță pe rolul unei judecătorii și o cauză aflată în cursul judecății de primă instanță pe rolul unei curți de apel;
2. B.o cauză aflată în cursul judecății în primă instanță pe rolul unei curți de apel și o cauză aflată în cursul urmăririi penale la parchetul de pe lângă acea curte de apel;
3. C.o cauză aflată în cursul judecății în primă instanță pe rolul unui tribunal și o cauză aflată în cursul judecății în apel pe rolul unei curți de apel.

Din subiectul complet, grila 100

Până la începerea cercetării judecătorești, Judecătoria Constanța își declină competența în favoarea Curții de Apel Timișoara, care își declină, la rândul ei, competența în favoarea Judecătoriei Constanța. În această situație:

1. A.conflictul negativ de competență va fi soluționat de către Înalta Curte de Casație și Justiție;
2. B.conflictul negativ de competență va fi soluționat de către Curtea de Apel Constanța, întrucât aceasta este instanța ierarhic superioară celei care și-a declinat pentru prima dată competența și egală în grad cu instanța care și-a declinat ultima competența;
3. C.instanța căreia i s-a trimis cauza prin hotărârea de stabilire a competenței nu se mai poate declara necompetentă, cu excepția situațiilor în care apar elemente noi care atrag competența altor instanțe.

Din subiectul complet, grila 96

Pentru o infracțiune pe care un avocat o comite fără legătură cu exercitarea profesiei sale, competența de judecată în primă instanță poate reveni:

1. A.judecătoriei;
2. B.tribunalului;
3. C.curții de apel.

Din subiectul complet, grila 82

Instanța de judecată este obligată să dispună reunirea cauzelor în următoarea/următoarele ipoteză/ipoteze:

1. A.atunci când la săvârșirea infracțiunii au participat două sau mai multe persoane;
2. B.atunci când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracțiune;
3. C.atunci când două infracțiuni au fost comise, prin acțiuni distincte, de aceeași persoană.

Din subiectul complet, grila 47

Prin rechizitoriul procurorului, inculpatul A este trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere calificată prevăzută de art. 254 C.pen. Rechizitoriul este înregistrat pe rolul Tribunalului Iași. După parcurgerea procedurii de cameră preliminară se dispune începerea judecății în cauză. La al doilea termen de cercetare judecătorească, inculpatul A învederează instanței că a dobândit calitatea de avocat stagiar. În această situație, instanța:

1. A.va dispune declinarea competenței către Înalta Curte de Casație și Justiție;
2. B.va dispune declinarea competenței către Curtea de Apel Iași;
3. C.va continua să judece cauza fără a dispune declinarea competenței.

Din subiectul complet, grila 79

Judecătoria:

1. A.nu are competența de a judeca o cale extraordinară de atac;
2. B.este competentă material să judece infracțiunea de evadare comisă din executarea pedepsei aplicate pentru infracțiunea de omor;
3. C.este în toate cazurile competentă material și teritorial să judece o infracțiune care a produs consecințe deosebit de grave în circumscripția mai multor instanțe.

Din subiectul complet, grila 80

Parchetul de pe lângă Curtea de apel:

1. A.poate dispune începerea urmăririi penale in rem (cu privire la faptă), chiar dacă competența sa este atrasă de aplicarea normelor de competență personală;
2. B.nu poate sesiza cu rechizitoriu judecătoria;
3. C.este competent să dispună trimiterea în judecată a unui judecător din cadrul unei alte curți de apel.

Din subiectul complet, grila 81

Prorogarea de competență:

1. A.este condiționată sub aspectul efectelor de formularea unei cereri, în acest sens, de partea interesată;
2. B.nu operează în ipoteza chestiunilor prealabile, dacă instanța a fost sesizată cu un acord de recunoaștere a vinovăției;
3. C.poate surveni în cazul schimbării încadrării juridice dispuse de către instanța de judecată.

Din subiectul complet, grila 82

Judecătorul:

1. A.din cadrul instanței superioare în grad celei competente poate să invoce excepția de necompetență materială numai până la citirea actului de sesizare;
2. B.de cameră preliminară este competent să se pronunțe cu privire la încuviințarea procedurii audierii anticipate;
3. C.care a respins calea de atac a revizuirii nu este incompatibil să se pronunțe cu privire la admisibilitatea în principiu a contestației în anulare exercitate de aceeași parte împotriva aceleiași hotărâri.

Din subiectul complet, grila 82

În competența unui tribunal:

1. A.intră uneori și judecarea apelurilor împotriva sentințelor de achitare pronunțate de judecătorii;
2. B.intră întotdeauna soluționarea conflictelor de competență dintre două judecătorii;
3. C.intră uneori și judecata în primă instanță a unei cauze în care inculpații se află în stare de arest preventiv.

Din subiectul complet, grila 98

Selectați actul/actele de dispoziție care intră in competența exclusivă a procurorului, în cauzele în care urmărirea penală este efectuată de organele de cercetare penală:

1. A.punerea în mișcare a acțiunii penale;
2. B.schimbarea de încadrare juridică;
3. C.trimiterea în judecată.

Din subiectul complet, grila 99

În calitate de avocat sunteți contactat de inculpatul X, care vă relatează că a fost trimis în judecată la Judecătoria A și că este nemulțumit de modul în care se derulează procesul, întrucât declarațiile de martori date în cursul cercetării judecătorești îi sunt defavorabile. Inculpatul X precizează că, în urma consultărilor cu alți avocați, a înțeles că ar exista motive pentru a ridica o excepție de necompetență și de a solicita declinarea competenței pentru a determina judecarea dosarului de către o altă instanță. În încercarea de a oferi inculpatului o soluție, veți avea în vedere dispozițiile legale referitoare la:

1. A.competența după calitatea persoanei;
2. B.competența materială;
3. C.competența teritorială.

Din subiectul complet, grila 93

În dosarul nr. 322/300/2024 înregistrat pe rolul Judecătoriei S, inculpatul X, trimis în judecată prin rechizitoriu, ridică excepția necompetenței teritoriale a instanței și solicită declinarea competenței de soluționare către Judecătoria B. Cererea este admisă astfel cum a fost formulată. Prin raportare la situația descrisă în enunț, este adevărat că:

1. A.în dosarul nr. 322/300/2024 nu se începuse încă cercetarea judecătorească;
2. B.procurorul nu poate formula contestație împotriva hotărârii de declinare a competenței;
3. C.rechizitoriul în dosar a fost emis de un procuror aflat în stare de incompatibilitate.

Din subiectul complet, grila 87

Un dosar penal aflat în cursul judecății de primă instanță pe rolul Tribunalul București este reunit cu un dosar penal aflat în cursul judecății de primă instanță pe rolul Curții Militare de Apel București. Dosarul reunit va fi judecat, în primă instanță, de:

1. A.Curtea de Apel București;
2. B.Tribunalul București;
3. C.Curtea Militară de Apel București.

Din subiectul complet, grila 86

În cazul în care, pe parcursul judecății de primă instanță la un tribunal, se schimbă încadrarea juridică a faptei din tentativă la omor în infracțiunea de lovire sau alte violențe:

1. A.tribunalul rămâne competent să judece cauza și sub noua încadrare juridică;
2. B.încheierea prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice poate fi atacată separat cu contestație;
3. C.judecătorul care a dispus schimbarea de încadrare devine incompatibil și trebuie să formuleze declarație de abținere.

Din subiectul complet, grila 99

Inculpatul X a fost trimis în judecată, prin rechizitoriu, sub aspectul comiterii unei infracțiuni de lovire și alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (2) C.pen., reținându-se că, aflându-se în trafic pe o arteră aglomerată, a provocat o altercație cu șoferul unui alt autoturism, aplicându-i acestuia mai multe lovituri. Dosarul se află în faza judecății de primă instanță. Deși a fost legal citat, inculpatul nu s-a prezentat, nejustificat, la primele trei termene de judecată fixate în cauză și nici nu a fost posibilă punerea în executare a mandatului de aducere emis, acesta nefiind găsit la adresa de domiciliu, motiv pentru care prima instanță a dispus începerea cercetării judecătorești în procedura de drept comun și a citat martorii din rechizitoriu. După încă două termene de judecată, la care o parte din martori au fost audiați, inculpatul X se prezintă și formulează în fața instanței o serie de cereri. Întrucât a fost deja începută cercetarea judecătorească de drept comun, apreciați că instanța va respinge următoarele cereri ale inculpatului X:

1. A.cererea ca judecarea cauzei să se facă potrivit procedurii simplificate a recunoașterii învinurii;
2. B.cererea de a fi administrate probe noi, suplimentare celor din rechizitoriu;
3. C.cererea de declinare a cauzei pe motiv că instanța sesizată nu este competentă teritorial;

Din subiectul complet, grila 100

Un echipaj de jandarmi, aflat în patrulare pe timp de noapte conform atribuțiilor prevăzute de lege, surprinde în flagrant pe făptuitorul A care, aflat pe o stradă lăturalnică, lovește persoana vătămată X și îi sustrage un lanț de aur de la gât. Echipajul de jandarmi:

1. A.are dreptul de a-l prinde pe făptuitorul A și de a-l prezenta de îndată organelor de urmărire penală;
2. B.are dreptul să dispună reținerea făptuitorului A pentru o perioadă de 24 de ore;
3. C.are obligația să întocmească un proces verbal despre împrejurările constatate.

Din subiectul complet, grila 42

Inculpatul X este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, urmărirea penală fiind efectuată de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria G. La data de 19.10.2023, ora 10.00, procurorul a dispus măsura reținerii inculpatului X pentru o durată de 24 de ore, și, în aceeași zi, a înaintat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei G propunerea de luare a măsurii arestării preventive. Judecătorul a respins propunerea de arestare preventivă, prin încheiere emisă în aceeași zi la ora 18.00, și a dispus față de inculpatul X măsura arestului la domiciliu începând cu data de 19.10.2023. Această încheiere a rămas definitivă întrucât nu a fost contestată. La data de 23.10.2023, după administrarea unor probe noi, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria G a dispus schimbarea încadrării juridice din vătămare corporală în tentativă la omor. Raportat la speța indicată, este adevărat că:

1. A.încheierea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei G este nelegală, întrucât măsura arestului la domiciliu putea fi dispusă numai cu începere din data de 20.10.2023, ora 10.00, întrucât la acest moment înceta măsura reținerii inculpatului X;
2. B.eventuala propunere de prelungire a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, va fi de competența judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei G;
3. C.procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria G este obligat să își decline competența de efectuare a urmăririi penale.

Din subiectul complet, grila 46

Prin sentința primei instanțe, inculpatul X a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Împotriva acestei sentințe procurorul a declarat apel, dosarul aflîndu-se pe rolul unei curți de apel, la completul format din judecătorii A și B. După ce, la trei termene consecutive de judecată, au fost audiați inculpatul, martorul denunțător și alți 2 martori, cercetarea judecătorească a fost declarată încheiată, iar la termenul din 20.03.2023 s-au desfășurat dezbaterile, pronunțarea fiind amânată pentru 15 zile. Pe parcursul deliberării, la data de 22.03.2023, judecătorul A, membru în completul de apel, a fost surprins în flagrant în timp ce primea mită de la inculpatul X pentru a respinge apelul procurorului și a menține soluția primei instanțe. În aceeași zi, s-a pus în mișcare acțiunea penală atât împotriva inculpatului X, pentru infracțiunea de dare de mită, cât și împotriva judecătorului A, pentru infracțiunea de luare de mită, acesta din urmă fiind suspendat din funcție. În această situație:

1. A.deliberarea în cauza privind infracțiunea de trafic de influență nu va putea continua în mod legal, chiar dacă în complet va intra, alături de judecătorul B, un alt judecător din cadrul aceleiași curți de apel;
2. B.judecătorul B este obligat să formuleze declarație de abținere, întrucât există o suspiciune rezonabilă că va pronunța o soluție de condamnare a inculpatului X pentru infracțiunea de trafic de influență;
3. C.dosarul privind infracțiunea de dare de mită comisă de X nu poate fi reunit, potrivit legii, la acest moment procesual, cu dosarul privitor la infracțiunea de trafic de influență.

Din subiectul complet, grila 83

Conflictul de competență dintre un procuror din cadrul parchetului de pe lângă tribunal și un procuror din cadrul parchetului de pe lângă o judecătorie din circumscripția acestuia, ambii cu funcție de execuție, se rezolvă de către:

1. A.procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel;
2. B.judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul tribunalului;
3. C.prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal.

Din subiectul complet, grila 95

Dacă în cursul cercetării judecătorești:

1. A.inculpatul X, avocat, trimis în judecată în fața Curții de Apel B. pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (2) C.pen., pierde calitatea de avocat, instanța sesizată va păstra competența de judecare a cauzei;
2. B.tribunalul schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul X. a fost trimis în judecată, din infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 C.pen., în infracțiunea de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. (1) C.pen., va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea judecătoriei competente teritorial;
3. C.este invocată excepția de necompetență materială a judecătoriei, dat fiind faptul că, după citirea actului de sesizare, inculpatul a dobândit calitatea de ministru, judecătoria va păstra cauza spre soluționare.

Din subiectul complet, grila 82

Instanța penală este obligată să dispună reunirea cauzelor atunci când:

1. A.trei acte materiale alcătuiesc o infracțiune continuată;
2. B.trei fapte se află în concurs formal de infracțiuni;
3. C.trei fapte au fost săvârșite în același timp și în același loc.

Din subiectul complet, grila 83

În cazul unei infracțiuni săvârșite de un avocat, urmărirea penală:

1. A.se efectuează de procuror;
2. B.se poate efectua de organul de cercetare penală, sub supravegherea procurorului;
3. C.este întotdeauna de competența unui procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

Din subiectul complet, grila 93

Judecătorul de drepturi și libertăți:

1. A.poate dispune luarea măsurii asigurătorii în cursul urmăririi penale;
2. B.este competent să soluționeze plângerea împotriva ordonanței de reținere emise de către procuror;
3. C.este competent să soluționeze sesizarea procurorului privind declanșarea procedurii audierii anticipate.

Din subiectul complet, grila 82

Judecătoria nu este competentă să judece în primă instanță:

1. A.cauzele privind infracțiuni soldate cu moartea victimei;
2. B.cauzele în care urmărirea penală a fost efectuată de un procuror de la parchetul de pe lângă un tribunal ca urmare a preluării cauzei de la un parchet ierarhic inferior;
3. C.cauzele în care unul dintre inculpați este militar, iar celălalt este civil.

Din subiectul complet, grila 86

Prin rechizitoriul nr. X/P/2022, inculpatul BC a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă prev. și ped. de disp. art. 244 C.pen., instanța sesizată cu judecarea cauzei fiind Judecătoria Sector 1 București. În cursul cercetării judecătorești, la termenul de judecată din data de 17.11.2022, instanța de judecată a procedat la efectuarea unei confruntări între inculpatul BC și persoana vătămată AB, precum și la audierea a 2 martori. La următorul termen de judecată stabilit în cauză, avocatul persoanei vătămate a invocat excepția de necompetență după calitatea persoanei a Judecătoriei Sector 1 București, față de împrejurarea că inculpatul BC a dobândit, începând cu data de 18.11.2022, calitatea de deputat. Judecătoria Sector 1 București, prin sentință, a admis excepția invocată în cauză și și-a declinat competența în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. În raport de această situație, considerați a fi adevărate următoarele afirmații:

1. A.Judecătoria Sector 1 București a procedat corect admițând excepția și declinându-și competența în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție;
2. B.sentința prin care Judecătoria Sector 1 București și-a declinat competența nu este supusă niciunei căi de atac;
3. C.Judecătoria Sector 1 București nu putea dispune, potrivit dispozițiilor legale, efectuarea unei confruntări în cursul judecății.

Din subiectul complet, grila 93

Organul de cercetare penală:

1. A.formulează propuneri procurorului care supraveghează urmărirea penală, prin ordonanță;
2. B.este obligat să efectueze actele de urmărire penală care nu suferă amânare, chiar dacă acestea privesc o cauză care nu este de competența sa;
3. C.dacă constată, ca urmare a verificării competenței imediat după sesizare, că nu este competent să efectueze urmărirea penală, trimite de îndată cauza organului de cercetare penală competent.

Din subiectul complet, grila 48

Prin rechizitoriul nr. X/P/2021, inculpatul AB a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 244 C.pen., instanța sesizată cu judecarea cauzei fiind Judecătoria Buftea. La primul termen de judecată, înainte de începerea cercetării judecătorești, partea civilă PP a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Buftea, excepție admisă de instanța de judecată, care și-a declinat competența și a trimis cauza către Judecătoria Sector 2 București. Invocând din oficiu excepția necompetenței sale teritoriale, Judecătoria Sector 2 București, a apreciat că în cauză competența aparține Judecătoriei Buftea, astfel că și-a declinat competența și a sesizat Tribunalul Ilfov, în vederea soluționării conflictului de competență. În aceste condiții, considerați că:

1. A.instanța competentă să soluționeze conflictul de competență este Curtea de Apel București, care este instanța ierarhic superioară comună celor două instanțe aflate în conflict;
2. B.instanța competentă să soluționeze conflictul de competență este Tribunalul București, ca instanță ierarhic superioară celei care și-a declinat cea din urmă competența;
3. C.excepția de necompetență teritorială a fost invocată în termen de partea civilă PP.

Din subiectul complet, grila 83

Contestația formulată împotriva:

1. A.măsurii asigurătorii luate de procuror este suspensivă de executare;
2. B.sentinței prin care instanța respinge cererea de reabilitare se judecă în ședință nepublică;
3. C.încheierii judecătorului de cameră preliminară, prin care se constată că instanța sesizată nu are competența de a judeca în primă instanță respectiva cauză, se poate formula în termen de 3 zile de la comunicare.

Din subiectul complet, grila 97

Instanța de judecată:

1. A.poate schimba prin sentință încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare, inclusiv în situația în care inculpatul este judecat în procedura recunoașterii învinuirii;
2. B.poate dispune reunirea cauzelor în cazul în care constată că pe rolul altei instanțe se află o cauză având ca obiect o infracțiune săvârșită de notarul public X, în calitate de instigator la infracțiunea de uz de fals comisă de Y, minor în vârstă de 17 ani, ce face obiectul cauzei aflate pe rolul său, ambele cauze aflându-se în faza apelului;
3. C.constată încetată de drept măsura arestului la domiciliu în cursul judecății în primă instanță, dacă durata totală a acesteia (4 ani) a depășit jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracțiunea care face obiectul sesizării prin acordul de recunoaștere a vinovăției, chiar dacă inculpatul este minor.

Din subiectul complet, grila 98

Parchetul de pe lângă Tribunalul București s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de omor, faptă prev. și ped. de disp. art. 188 C.pen., iar după începerea urmăririi penale cu privire la faptă, prin ordonanța nr. X/P/2022 din 01.02.2022, procurorul a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul BC. În data de 02.02.2022, organele de cercetare penală au procedat la audierea martorilor PP, TT și NN și au dispus, prin ordonanță, luarea măsurii reținerii față de suspectul BC. Pentru a aprecia asupra legalității actelor procedurale și a măsurii preventive dispuse de organul de cercetare penală, considerați că trebuie avute în vedere printre altele și dispozițiile legale privind:

1. A.competența materială a organelor de urmărire penală;
2. B.instituția măsurilor preventive;
3. C.competența funcțională a instanțelor judecătorești.

Din subiectul complet, grila 84

Inculpatul X a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești cu privire la infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (2) C.pen. În cursul cercetării judecătorești, instanța dispune schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de tentativă la omor, pentru care competența de judecată revine Tribunalului Argeș. În raport de această situație:

1. A.Judecătoria Pitești va continua să judece cauza și sub noua încadrare juridică;
2. B.Judecătoria Pitești își va declina competența în favoarea Tribunalului Argeș;
3. C.dacă Judecătoria Pitești își declină competența în favoarea Tribunalului Argeș, această din urmă instanță va putea la rândul său să schimbe din nou încadrarea juridică în infracțiunea de lovire sau alte violențe, dar nu își va mai declina din nou competența în favoarea Judecătoriei Pitești întrucât operează progrogarea de competență.

Din subiectul complet, grila 87

Prin încheierea rămasă definitivă la data de 14.03.2020, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Pitești a dispus începerea judecății cu privire la inculpatul X pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă. În rechizitoriul întocmit de parchetul de pe lângă judecătoria Pitești, s-a reținut că inculpatul a provocat, din neglijența sa, un accident de circulație în urma căruia s-a cauzat o infirmitate persoanei vătămate A. În cursul judecății în primă instanță, după citirea actului de sesizare, inculpatul X a promovat examenul de admitere în barou și a dobândit calitatea de avocat. În aceste condiții, Judecătoria Pitești:

1. A.își va declina competența către Curtea de Apel Pitești;
2. B.va continua să judece cauza fără să-și decline competența;
3. C.va respinge excepția necompetenței după calitatea persoanei, a parchetului de pe lângă judecătoria Pitești, care a efectuat urmărirea penală în cauză.

Din subiectul complet, grila 89

Inculpatul X este judecat în primă instanță de Tribunalul Iași pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, constând în aceea că, în contextul unei altercații într-un bar, a lovit victima în mod repetat cu o bâtă. În cursul cercetării judecătorești, la termenul din 22.03.2022, instanța admite cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat și, pe cale de consecință, schimbă încadrarea juridică în infracțiunea de lovire sau alte violențe, pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate și pentru care competența de judecată în primă instanță aparține Judecătoriei Iași. Față de această situație, Tribunalul Iași dispune citarea persoanei vătămate pentru termenul următor (din 08.05.2022) pentru a o întreba dacă înțelege sau nu să facă plângere prealabilă. La data de 25.03.2022, inculpatul X depune la dosarul cauzei o cerere prin care solicită ca Tribunalul Iași să-și decline competența către Judecătoria Iași. De asemenea, tot la data de 25.03.2022, procurorul depune la dosar o cerere prin care solicită ca judecata în fața Tribunalul Iași să fie suspendată până la prezentarea persoanei vătămate, invocând riscul ca, în raport de noua încadrare juridică dată faptei, să intervină prescripția răspunderii penale. Apreciați ca fiind corecte următoarele afirmații:

1. A.ambele cereri depuse la data de 25.03.2022 vor fi respinse de către instanță;
2. B.dacă persoana vătămată nu formulează plângere prealabilă, instanța va dispune încetarea procesului penal;
3. C.cererea inculpatului X de declinare a competenței trebuie respinsă, dar cererea procurorului de suspendare a judecății trebuie admisă.

Din subiectul complet, grila 93

Reunirea cauzelor este obligatorie:

1. A.atunci când la săvârșirea unei infracțiuni au participat două sau mai multe persoane;
2. B.atunci când două infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană printr-o acțiune unică;
3. C.atunci când două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană prin acte diferite.

Din subiectul complet, grila 100

Înalta Curte de Casație și Justiție:

1. A.nu este instanță de executare cu privire la soluțiile date în acțiunea penală;
2. B.este singura instanță care poate soluționa cereri de strămutare;
3. C.soluționează apeluri împotriva sentințelor pronunțate de oricare altă instanță.

Din subiectul complet, grila 43

În calitate de avocat, sunteți contactat de inculpatul X, care vă relatează că a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere. Urmărirea penală a fost efectuată de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 5 București, care a și emis rechizitoriul prin care inculpatul a fost trimis în judecată. Studiind dosarul, observați că din înscrisurile administrate ca mijloace de probă reiese că, atât la data faptei cât și în prezent, inculpatul X are calitatea de militar activ, calitate pe care nu a pierdut-o niciun moment. Inculpatul X vă precizează că este într-adevăr militar activ, dar că a comis infracțiunea fără nicio legătură cu atribuțiile sale de serviciu, întrucât se afla în timpul concediului legal de odihnă, iar autoturismul pe care l-a condus este proprietatea sa personală. Cauza este în prezent înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București și se află în faza camerei preliminare. Considerați că:

1. A.puteți invoca în mod legal numai în fața judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei sectorului 5 București, excepția nulității actelor de urmărire penală, motivată de necompetența după calitatea persoanei a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 5 București;
2. B.puteți invoca în mod legal excepția necompetenței după calitatea persoanei a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei sectorului 5 București, motivată de calitatea de militar activ a inculpatului X;
3. C.nu puteți invoca în mod legal nicio excepție din cele indicate la lit. a) și b), în fața judecătorului de cameră preliminară al judecătoriei Sectorului 5 București

Din subiectul complet, grila 83

Organele de ordine publică, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, surprind săvârșirea unei tâlhării și îl prind pe făptuitor, întocmind ulterior un proces-verbal cu privire la împrejurările constatate. În acest caz:

1. A.organele de ordine publică pot dispune măsura preventivă a reținerii, chiar înainte de începerea urmăririi penale;
2. B.organele de ordine publică nu pot face percheziția corporală a făptuitorului;
3. C.persoanele care au întocmit procesul-verbal pot fi audiate în cursul procesului penal în calitate de martori.

Din subiectul complet, grila 93

Competența:

1. A.personală se raportează, după caz, la momentul săvârșirii infracțiunii sau la un moment ulterior;
2. B.teritorială rămâne câștigată instanței dacă excepția de necompetență a fost invocată după audierea inculpatului de către instanța de judecată;
3. C.funcțională este determinată de natura infracțiunii.

Din subiectul complet, grila 82

În cursul cercetării judecătorești derulate în fața primei instanțe se dispune schimbarea încadrării juridice într-o infracțiune pentru care, conform legii, competența de judecată revine unei instanțe inferioare. În această ipoteză, instanța care a schimbat încadrarea juridică:

1. A.își va declina în mod obligatoriu competența de soluționare a cauzei către instanța inferioară;
2. B.va continua întotdeauna să judece cauza și sub noua încadrare juridică;
3. C.va continua să judece cauza și sub noua încadrare juridică, dar numai dacă fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului.

Din subiectul complet, grila 83

În dosarul nr. 24/P/2020 se efectuează urmărirea penală pentru o infracțiune de omor comisă în coautorat de un inculpat militar și un inculpat civil. Procurorul emite rechizitoriul prin care dispune trimiterea în judecată a ambilor inculpați. Pentru această situație legea prevede că:

1. A.procurorul care a efectuat urmărirea penală este un procuror militar;
2. B.procedura de cameră preliminară se va desfășura la o instanță militară;
3. C.judecata se va desfășura la o instanță civilă.

Din subiectul complet, grila 98

Identificați care dintre următoarele instanțe are competența funcțională de a judeca în primă instanță, dar nu are competența funcțională de a judeca apeluri:

1. A.judecătoria;
2. B.tribunalul;
3. C.curtea de apel.

Din subiectul complet, grila 83

Inculpatul A.V. este judecat în primă instanță de Judecătoria Ploiești pentru săvârșirea unei infracțiuni de ucidere din culpă, comisă cu prilejul unui accident de circulație pe care, aflându-se în vacanță, inculpatul l-a produs cu autoturismul personal. La data de 22.07.2021, inculpatul A.V. dobândește calitatea de deputat. În această situație:

1. A.Judecătoria Ploiești își va păstra competența de a judeca dosarul privindu-l pe inculpatul A.V. și după data de 22.07.2021, întrucât infracțiunea comisă de inculpat nu are legătură cu atribuțiile sale de serviciu;
2. B.dacă Judecătoria Ploiești își va declina competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A.V., probele administrate în cursul judecății până la data de 22.07.2021 pot fi menținute de instanța căreia i s-a declinat competența;
3. C.dacă Judecătoria Ploiești va decide să își decline competența de soluționare a cauzei, va pronunța în acest sens o sentință.

Din subiectul complet, grila 44

În cauza penală având ca obiect infracțiunea de luare de mită săvârșită de inculpatul X Tribunalul București dispune, prin sentință, declinarea cauzei către Tribunalul militar Iași ca urmare a calității de militar (în grad de soldat) deținută de inculpat. După primirea dosarului, Tribunalul militar Iași constată că acea calitate de militar a fost obținută de inculpat după săvârșirea infracțiunii imputate, astfel că dispune declinarea cauzei spre competentă soluționare către Tribunalul București. În această situație:

1. A.între cele două instanțe s-a născut un conflict negativ de competență;
2. B.conflictul de competență va fi soluționat de către Curtea de apel București;
3. C.conflictul de competență va fi soluționat de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Din subiectul complet, grila 48

Prin încheierea rămasă definitivă la data de 25.01.2020, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj a dispus începerea judecății cu privire la inculpatul GR pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă. În actul de sesizare a instanței de judecată s-a reținut că inculpatul, judecător în cadrul Curții de Apel Timișoara, a condus imprudent autovehiculul proprietate personală provocând un accident care a avut ca urmare producerea unei infirmități persoanei vătămate TI. În cursul judecății în primă instanță, după citirea actului de sesizare, inculpatul GR a promovat concursul pentru ocuparea unui post de judecător la ÎCCJ, fiind numit la această instanță începând cu data de 01.03.2020. În aceste condiții și în raport cu dispozițiile art. 49 CPP:

1. A.competența de a judeca această cauză în primă instanță aparține Curții de Apel Cluj;
2. B.competența de a judeca această cauză în primă instanță aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție;
3. C.competența de a judeca această cauză în primă instanță aparține Tribunalului Cluj.

Din subiectul complet, grila 91

Prin sentința penală pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București s-a dispus declinarea cauzei spre competentă judecare către Tribunalul Cluj. După înregistrarea dosarului, Tribunalul Cluj, analizând criteriile de competență incidente, apreciază că în cauză competența aparține Judecătoriei Sectorului 1 București astfel că dispune declinarea cauzei către această instanță. În raport cu această situație:

1. A.sesizarea instanței competente să soluționeze conflictul negativ de competență se poate face și de procuror;
2. B.instanța competentă să soluționeze conflictul de competență este Înalta Curte de Casație și Justiție;
3. C.instanța competentă se va pronunța asupra conflictului de competență printr-o decizie supusă apelului.

Din subiectul complet, grila 95

Tribunalul:

1. A.soluționează cereri de strămutare;
2. B.judecă în primă instanță infracțiuni pentru care urmărirea penală s-a efectuat de către Direcția Națională Anticorupție;
3. C.judecă apelurile împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță de judecătorii.

Din subiectul complet, grila 99

Nu poate fi atacată cu nicio cale de atac:

1. A.hotărârea de declinare de competență;
2. B.încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond admite propunerea procurorului și dispune arestarea preventivă a inculpatului;
3. C.încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriu dispune începerea judecății.

Din subiectul complet, grila 87

Excepția de necompetență teritorială a instanței de judecată:

1. A.nu poate fi invocată de procuror;
2. B.nu poate fi invocată de partea civilă;
3. C.nu poate fi invocată după începerea cercetării judecătorești.

Din subiectul complet, grila 95

Prin încheierea rămasă definitivă ca urmare a respingerii contestației formulate de inculpatul XA, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria A a dispus începerea judecății față de inculpatul XA pentru infracțiunea de distrugere pentru care Ministerul Public a sesizat instanța de judecată. La primul termen de judecată fixat în cauză, se procedează la citirea actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată. În acest moment procesual:

1. A.inculpatul nu mai poate cere să fie judecat potrivit procedurii în cazul recunoașterii învinuirii;
2. B.partea responsabilă civilmente poate interveni voluntar în proces dacă în cauză se exercită și o acțiune civilă;
3. C.instanța poate invoca din oficiu excepția de necompetență materială dacă apreciază că în cauză competența ar aparține Curtii de Apel.

Din subiectul complet, grila 96

Analizând actele și lucrările dosarului înregistrat sub nr.244/P/2019 pe rolul DNA – Serviciul Teritorial Ploiești, procurorul de caz a decis să sesizeze judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova cu propunerea de arestare a inculpatului J.A. pentru o perioadă de 30 de zile. În cauză, competența de judecată în primă instanță ar reveni în raport cu toate criteriile materiale, personale și teritoriale, Tribunalului București. În aceste condiții:

1. A.Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova poate proceda potrivit legii la soluționarea propunerii de arestare preventivă;
2. B.Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova este obligat să decline cauza spre competentă soluționare Tribunalului București;
3. C.Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova nu este obligat să restituie propunerea de arestare la procuror cu mențiunea de a o adresa Tribunalului București.

Din subiectul complet, grila 97

Prin sentința penală pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București s-a dispus declinarea cauzei spre competentă judecare către Tribunalul București. După înregistrarea dosarului, Tribunalul București, analizând criteriile de competență incidente, apreciază că în cauză competența aparține Judecătoriei Sectorului 1 București astfel că dispune declinarea cauzei către această instanță. În raport cu această situație:

1. A.sesizarea instanței competente să soluționeze conflictul negativ de competență se poate face și de procuror;
2. B.instanța competentă să soluționeze conflictul de competență este Înalta Curte de Casație și Justiție;
3. C.instanța competentă se va pronunța asupra conflictului de competență prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.

Din subiectul complet, grila 80

În cazul în care Direcția Națională Anticorupție dispune trimiterea în judecată a inculpatului X, avocat, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, și, prin același rechizitoriu, dispune clasarea cauzei cu privire la inculpatul Y, șoferul lui X, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă, plângerea prin care Y contestă temeiul soluției de clasare este de competența judecătorului de cameră preliminară de la:

1. A.curtea de apel;
2. B.tribunal;
3. C.judecătorie.

Din subiectul complet, grila 96

Tribunalul este competent să judece:

1. A.o cauză penală în care adjunctul Avocatului Poporului este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită;
2. B.contestația împotriva încheierii de luare a măsurilor asigurătorii de către instanță într-o cauză având ca obiect infracțiunea de distrugere calificată;
3. C.cererea de abținere a judecătorului de la o judecătorie din raza sa teritorială, care nu poate fi soluționată de niciun alt judecător din cadrul acelei judecătorii.

Din subiectul complet, grila 91

Potrivit regulilor de competență:

1. A.tribunalul judecă în primă instanță infracțiunile date potrivit legii în competența sa, soluționează conflicte de competență ivite între judecătoriile din circumscripția sa, contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege;
2. B.judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, însă soluționează și alte cauze date anume în competența sa potrivit legii;
3. C.curtea de apel soluționează , apeluri, cereri de strămutare, conflicte de competență ivite între instanțele din circumscripția sa și recursuri în interesul legii.

Din subiectul complet, grila 94

În cursul cercetării judecătorești, în cauza aflată pe rolul Judecătoriei sector 2 București în care inculpatul AB era judecat pentru comiterea infracțiunii de furt , instanța, din oficiu a invocat necompetența sa teritorială, întrucât infracțiunea a fost comisă în sectorul 1, competentă teritorial fiind Judecătoria sector 1. Cu privire la această excepție de necompetență teritorială, instanța:

1. A.în măsura în care va fi dovedită, va admite excepția și va declina cauza Judecătoriei sector 1, competentă teritorial;
2. B.va respinge excepția, întrucât nu a fost invocată cu respectarea condițiilor prevăzute de lege;
3. C.nu va admite excepția, deoarece excepția de necompetență teritorială nu poate fi invocată din oficiu de instanță.

Din subiectul complet, grila 86

Potrivit competențelor date de lege, judecătorul de drepturi și libertăți:

1. A.rezolvă plângerile și contestațiile formulate împotriva tuturor măsurilor preventive dispuse în faza urmăririi penale;
2. B.dispune efectuarea percheziției domiciliare în cursul urmăririi penale și al camerei preliminare;
3. C.soluționează contestațiile împotriva măsurilor asigurătorii luate de procuror în faza urmăririi penale.

Din subiectul complet, grila 88

În cazul declinării de competență a instanțelor judecătorești:

1. A.dacă declinarea a fost determinată de necompetență teritorială, probele administrate în cauza declinată se mențin;
2. B.dacă declinarea a fost determinată de necompetența materială, instanța căreia i s-a trimis cauza nu poate menține probele administrate de instanța care și-a declinat competența;
3. C.indiferent de motivul declinării, având în vedere respectarea principiului nemijlocirii administrării probelor, instanța căreia i s-a trimis cauza nu poate menține probele administrate.

Din subiectul complet, grila 90

Inculpatul AB a fost trimis în judecată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, pentru comiterea infracțiunii de omor, prev. de art. 188 alin. 1 cp, de competența tribunalului. În cursul cercetării judecătorești, la cererea inculpatului, tribunalul a pus în discuție schimbarea încadrării juridice, din omor, în ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1 cp, infracțiune de competența judecătoriei. În cazul în care se va dispune schimbarea încadrării juridice:

1. A.cauza va fi declinată judecătoriei competente să soluționeze cauza potrivit regulilor de competență materială;
2. B.tribunalul va continua judecarea cauzei.
3. C.cauza va fi declinată judecătoriei competente numai dacă părțile sunt de acord.

Din subiectul complet, grila 82

În competența următoarelor instanțe judecătorești intră judecarea contestației, dar nu intră judecarea apelului:

1. A.tribunal;
2. B.curte de apel;
3. C.Înalta Curte de Casație și Justiție.

Din subiectul complet, grila 100

Inculpatul M.M., judecător în cadrul tribunalului militar, cu gradul de colonel, a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de amenințare, prevăzută de art. 206 CP. Instanța competentă să judece în primă instanță este:

1. A.curtea de apel;
2. B.curtea militară de apel;
3. C.Înalta Curte de Casație și Justiție.

Din subiectul complet, grila 82

Reunirea cauzelor penale este obligatorie atunci când:

1. A.două infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană prin acțiuni distincte;
2. B.cauzele au ca obiect acte materiale care alcătuiesc o singură infracțiune;
3. C.între infracțiuni există o legătură și reunirea cauzelor se impune pentru o mai bună înfăptuire a justiției.

Din subiectul complet, grila 83

În cazul conflictului de competență între două instanțe:

1. A.judecata se suspendă până la soluționarea conflictului pozitiv de competență;
2. B.judecata se suspendă până la soluționarea conflictului negativ de competență;
3. C.judecata cauzei continuă, indiferent dacă se soluționează un conflict pozitiv sau negativ de competență.

Din subiectul complet, grila 46

Competența de a judeca în primă instanță o infracțiune de ucidere din culpă săvârșită de către o persoană care, fără a avea vreo altă calitate specială, după emiterea rechizitoriului dobândește calitatea de avocat, aparține:

1. A.Judecătoriei;
2. B.Tribunalului;
3. C.Curții de Apel.

Din subiectul complet, grila 81

Curtea de apel este competentă să judece cauza în primă instață, atunci când:

1. A.inculpatul, cercetat pentru infracțiunea de înșelăciune, a devenit avocat după sesizarea judecătoriei, iar aceasta și-a declinat competența față de noua calitate a inculpatului;
2. B.inculpatul, expert judiciar, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă;
3. C.inculpatul, fost procuror, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de represiune nedreaptă, calitate pe care a pierdut-o însă în faza de urmărire penală, dându-și demisia.

Din subiectul complet, grila 89

Efectuarea de acte de urmărire penală:

1. A.nu poate avea loc, indiferent de oportunitatea lor, în perioada în care urmărirea penală a fost suspendată ca urmare a bolii grave de care suferă inculpatul, pentru a nu afecta dreptul la apărare al acestuia;
2. B.poate avea loc și în lipsa ordonanței de delegare date de procuror, dacă la momentul accidentului soldat cu moartea unei persoane nu era cunoscută calitatea de executor judecătoresc a persoanei care l-a produs;
3. C.este posibilă în termenul de 5 zile de la comunicarea încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a exclus mai multe probe și a trimis cauza procurorului pentru a-și exprima poziția cu privire la menținerea dispoziției de trimitere în judecată a inculpatului.

Din subiectul complet, grila 87

În materie penală:

1. A.nu este obligatorie participarea procurorului la judecarea cauzelor în primă instanță de către judecătorie;
2. B.la dezbaterile pe fond prima instanță de judecată dă cuvântul întâi inculpatului;
3. C.legea permite disjungerea cauzei cu privire la unele dintre infracțiunile deduse judecății.

Din subiectul complet, grila 96

În materie penală, tribunalul:

1. A.poate judeca apeluri, în anumite cazuri;
2. B.poate soluționa contestații, în anumite cazuri;
3. C.poate soluționa cereri de strămutare, în anumite cazuri.

Din subiectul complet, grila 85

Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, au fost trimiși în judecată inculpații AB, RG, CI și VG, pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor de înșelăciune și de fals în înscrisuri sub semnătură privată. După epuizarea procedurii de cameră preliminară, în cauză s-a început cercetarea judecătorească de către Judecătoria Sectorului 2 București. Prin raportare la stadiul procesual:

1. A.instanța poate dispune din oficiu disjungerea cu privire la unele dintre infracțiuni;
2. B.instanța poate dispune, la cererea inculpatului AB, disjungerea cu privire la unele dintre infracțiuni;
3. C.instanța nu poate dispune, la cererea persoanei vătămate, disjungerea cu privire la unele dintre infracțiuni.

Din subiectul complet, grila 86

Pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București se află înregistrată cauza privind infracțiunea de înșelăciune săvârșită de inculpatul AB în dauna societății X, cauză în care urmează să se dea citire actului de sesizare a instanței de judecată. Pe rolul Tribunalului București se află înregistrată o cauză având ca obiect o infracțiune de dare de mită săvârșită tot de către inculpatul AB, cauză în care mai sunt de audiat doar 2 martori. În această situație:

1. A.cauzele pot fi reunite dacă prin aceasta nu se întârzie judecata chiar dacă se află în etape diferite ale judecății în primă instanță;
2. B.cauzele nu pot fi reunite întrucât nu se află în aceeași etapă a judecății;
3. C.săvârșirea mai multor infracțiuni de către aceeași persoană nu reprezintă un caz de reunire facultativă.

Din subiectul complet, grila 50

Prin rechizitoriul X/P/2017, a fost sesizată Judecătoria Sector 1 București cu privire la săvârșirea de către inculpatul MI a infracțiunii de distrugere (art. 253 C.pen.). După terminarea cercetării judecătorești, instanța de judecată a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de distrugere în infracțiunea de distrugere calificată (art. 254 C.pen.), infracțiune de competența materială a tribunalului. În acest caz considerați că, după schimbarea încadrării juridice:

1. A.Judecătoria Sector 1 București rămâne competentă a o judeca, chiar dacă infracțiunea e de competența tribunalului;
2. B.Judecătoria Sector 1 București trebuie să își decline competența către Tribunalul Bucuresti;
3. C.excepția de necompetență materială a Judecătoriei Sector 1 poate fi invocată, în tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii definitive.

Din subiectul complet, grila 78

Plângerea prealabilă formulată și semnată de soțul persoanei vătămate X împotriva notarului public Z pentru infracțiunea de lovire și alte violențe, la care a atașat procura specială dată de soție (persoana vătămată X), va fi:

1. A.clasată de Parchetul de pe lângă Judecătoria A în a cărui circumscripție a fost comisă fapta, pentru motivul că plângerea prealabilă trebuia formulată și semnată de persoana vătămată;
2. B.clasată pentru tardivitate de Parchetul de pe lângă Judecătoria A, în a cărui circumscripție a fost comisă fapta, în condițiile în care a fost înregistrată la Judecătoria A în termen de 2 luni de la data comiterii faptei, dar a fost trimisă la acest parchet pe cale administrativă după încă 2 luni;
3. C.înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel B, în a cărui circumscripție a fost comisă fapta, iar urmărirea penală va fi efectuată de către procuror.

Din subiectul complet, grila 79

Urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror în cazul:

1. A.infracțiunii de ultraj prevăzute de art. 257 Cod penal;
2. B.infracțiunilor care au avut ca urmare moartea unei persoane;
3. C.infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 244 Cod penal săvârșite de un auditor public extern.

Din subiectul complet, grila 99

Judecătoria X, investită cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă această instanță declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Y, pe motiv că fapta a fost comisă în raza de competență a acesteia. Judecătoria Y, constatând că este într-adevăr competentă:

1. A.va relua procedura din etapa camerei preliminare, deoarece încheierea de începere a judecății a fost pronunțată de un judecător de cameră preliminară de la Judecătoria X;
2. B.va menține toate actele efectuate și măsurile dispuse și va continua judecata;
3. C.va trimite cauza Parchetului de pe lângă Judecătoria Y pentru refacerea urmăririi penale.

Din subiectul complet, grila 98

Competența de a judeca în primă instanță o infracțiune de omor săvârșită de o persoană care, fără a avea o altă calitate, după începerea urmăririi penale în cauză devine notar public aparține:

1. A.judecătoriei;
2. B.tribunalului;
3. C.curții de apel;

Din subiectul complet, grila 99

După audierea inculpatului de către prima instanță de judecată și înainte de audierea martorilor încuviințați:

1. A.partea responsabilă civilmente nu mai poate interveni în cauză.
2. B.partea civilă nu își mai poate mări întinderea pretențiilor;
3. C.procurorul nu mai poate invoca excepția de necompetență teritorială a instanței de judecată;

Din subiectul complet, grila 82

Judecătorul de drepturi și libertăți:

1. A.poate audia anticipat un martor doar dacă în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală;
2. B.încuviințează cererea de efectuare a percheziției domiciliare în cursul urmăririi penale;
3. C.poate dispune prelungirea măsurii controlului judiciar în cursul urmăririi penale.

Din subiectul complet, grila 91

Pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București se află cauza având ca obiect judecarea infracțiunii de furt săvârșită de către inculpatul AR. După începerea judecății în primă instanță:

1. A.contestația împotriva încheierii prin care instanța dispune suspendarea judecății ca urmare a bolii grave a inculpatului se va soluționa de către Tribunalul București;
2. B.contestația împotriva încheierii prin care instanța dispune menținerea măsurii controlului judiciar luată față de inculpatul AR se va soluționa de către Curtea de Apel București;
3. C.contestația împotriva încheierii prin care instanța dispune luarea unei măsuri asigurătorii se va soluționa de către Tribunalul București.

Din subiectul complet, grila 96

Cauza privind săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșită de către X, judecător în cadrul Judecatoriei Ploiești, se află pe rolul Curții de Apel București în cursul judecății în primă instanță. Excepția de necompetență teritorială a Curții de Apel București:

1. A.nu poate fi invocată din oficiu de către instanța de judecată;
2. B.va fi respinsă ca tardivă dacă este invocată de inculpat după audierea părții civile;
3. C.va fi respinsă ca inadmisibilă dacă este invocată de persoana vătămată.

Din subiectul complet, grila 41

Prin rechizitoriul nr. 10/P/2016, Judecatoria Sector 1 a fost sesizata cu judecarea cauzei avand ca obiect savarsirea infractiunii prev. si ped. de disp.art. 194 C.pen- vatamare corporala savarsita de inculpatul BC. In procedura de camera preliminara, persoana vatamata AB a formulat cerere de stramutare a judecarii cauzei, motivata prin existenta suspiciunii rezonabile ca impartialitatea judecatorilor instantei este afectata datorita calitatii inculpatului BC. Cerere a fost admisa de catre Curtea de Apel Bucuresti care a dispus stramutarea judecarii cauzei la Judecatoria Calarasi. Solutionand cauza in procedura de camera preliminara, judecatorul de camera preliminara de la Judecatoria Calarasi a dispus restituirea cauzei la parchet in temeiul disp.art. 346 alin. 3 lit a) C.proc.pen. Impotriva incheierii judecatorului de camera preliminara persoana vatamata AB a formulat contestatie la Tribunalul Calarasi, contestatie respinsa ca nefondata. In aceste conditii, considerati corecte urmatoarele afirmatii:

1. A.in cazul in care, dupa reluarea urmaririi penale in conditiile prevazute de lege, procurorul dispune din nou trimiterea in judecata a inculpatului BC, acesta va sesiza Judecatoria Sector 1, cu exceptia situatiei in care aceasta nu mai este competenta;
2. B.in cazul in care, dupa reluarea urmaririi penale in conditiile prevazute de lege, procurorul dispune din nou trimiterea in judecata a inculpatului BC, acesta va sesiza Judecatoria Calarasi, cu exceptia situatiei in care aceasta nu mai este competenta;
3. C.in mod corect contestatia formulata de persoana vatamata AB a fost solutionata de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Calarasi.

Din subiectul complet, grila 45

In cauza nr. 10/3/2016 aflata pe rolul Tribunalului Bucuresti avand ca obiect judecarea infractiunii prev. si ped. de disp.art.195 C.pen.-loviri sau vatamari cauzatoare de moarte , savarsita in Bacau, in conditiile in care atat inculpatul cat si persoana vatamata locuiau in Bucuresti, instanta de judecata a admis exceptia de necompetenta teritoriala invocata de inculpatul AB la primul termen de judecata, declinandu-si competenta catre Tribunalul Bacau. La primul termen de judecata, Tribunalul Bacau, ridicand din oficiu exceptia necompetentei teritoriale, si-a declinat competenta, trimitand cauza inapoi catre Tribunalul Bucuresti. In aceste conditii:

1. A.Tribunalul Bacau a procedat corect declinandu-si competenta si trimitand cauza Tribunalului Bucuresti avand in vedere ca locuinta inculpatului si a persoanei vatamate erau in Bucuresti;
2. B.Tribunalul Bacau a procedat gresit, trebuind sa sesizeze Curtea de apel Bucuresti, ca instanta ierarhic superioara instantei care si a declinat cea dintai competenta;
3. C.Tribunalul Bacau a procedat gresit, trebuind sa sesizeze Inalta Curte de Casatie si Justitie, singura in masura sa decida care dintre cele doua instante este competenta sa judece cauza.

Din subiectul complet, grila 78

În cazul competenței după calitatea persoanei:

1. A.instanța rămâne competentă să judece cauza, chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, pierde acea calitate, însă infracțiunea ce formează obiectul cauzei a fost săvârșită în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia;
2. B.Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează cauza dacă inculpatul a dobândit calitatea de deputat în cursul judecării cauzei în primă instanță, după citirea actului de sesizare;
3. C.instanța rămâne competentă să judece cauza privind o infracțiune de viol, chiar dacă inculpatul, după comiterea infracțiunii, a pierdut calitatea de avocat după sesizarea instanței prin rechizitoriu, cauza fiind în procedura de cameră preliminară.

Din subiectul complet, grila 86

Necompetența materială a judecătoriei poate fi invocată:

1. A.doar până la începerea cercetării judecătorești;
2. B.în tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii definitive;
3. C.ca motiv de contestație în anulare.

Din subiectul complet, grila 82

Hotărârea prin care prima instanță de judecată își declină competența:

1. A.poate fi atacată separat cu apel de către procuror, părți și persoana vătămată;
2. B.nu este supusă căilor de atac;
3. C.poate fi atacată cu contestație de către procuror, părți și persoana vătămată.

Din subiectul complet, grila 83

Reunirea cauzelor este obligatorie:

1. A.în cazul infracțiunii continuate;
2. B.în toate cazurile când între două sau mai multe infracțiuni există legătură și reunirea cauzelor se impune pentru buna înfăptuire a justiției;
3. C.în cazul concursului real de infracțiuni.

Din subiectul complet, grila 84

Curtea de Apel:

1. A.judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție;
2. B.judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe;
3. C.judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Din subiectul complet, grila 89

Curtea de apel București, Secția penală a dispus achitarea inculpatului X, avocat în Baroul București pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în temeiul art.16 lit.b teza I - fapta nu e prevăzută de legea penală. Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, desființează sentința atacată și rejudecând dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu executare. În această situație instanță de executare va fi:

1. A.Tribunalul București;
2. B.Curtea de Apel București;
3. C.Înalta Curte de Casație și Justiție.

Din subiectul complet, grila 92

Pe rolul Tribunalului București, Secția penală s-a înregistrat la data de 02 martie 2016 dosarul în care Direcția Națională Anticorupție – Structura centrală l-a trimis în judecată pe inculpatul X pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Înainte de terminarea cercetării judecătorești inculpatul depune la dosarul cauzei o adresă emisă de către Uniunea Națională a Notarilor Publici din România din care rezultă că a dobândit calitatea de notar public începând cu 01 iulie 2016. Ca urmare a acestei situații:

1. A.Tribunalul București trebuie să își decline competența în favoarea Curții de Apel București;
2. B.Tribunalul București trebuie să își decline competența în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție;
3. C.competența Tribunalului București nu se schimbă.

Din subiectul complet, grila 97

Procurorul X de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind procuror ce efectuează urmărirea penală în dosarul A/P/2016, în cursul urmăririi penale a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție desemnarea unui alt Tribunal care să fie sesizat în cazul în care se va emite rechizitoriul. Cu ocazia soluționării cererii, Înalta Curte de Casație și Justiție:

1. A.dacă găsește cererea ca fiind întemeiată, trebuie să o admită și să desemneze o altă instanță egală în grad din circumscripția aceleiași Curți de Apel pentru a fi sesizată în caz că se va emite rechizitoriul;
2. B.trebuie să decline competența de soluționare a cererii în favoarea Curții de Apel în a cărei rază teritorială se află Tribunalul căruia îi revenea competența de judecată potrivit legii;
3. C.trebuie să respingă cererea ca inadmisibilă.

Din subiectul complet, grila 98

Înalta Curte de Casație și justiție este competentă să judece:

1. A.în primă instanță, infracțiunea de vătămare corporală din culpă comisă de un judecător al Curții Militare de Apel;
2. B.în primă instanță, infracțiunea de tentativă de omor comisă de un grefier de la judecătorie asupra unui procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație;
3. C.ca instanță de apel, calea de atac declarată împotriva sentinței prin care instanța de fond competentă a judecat infracțiunea săvârșită de un judecător al Curții Constituționale.

Din subiectul complet, grila 50

in cauza penală nr. X/Z/2015 având ca obiect judecarea inculpatului D.F. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută și pedepsită de disp. art. 291 C. pen. - trafic de influență, Tribunalul Dolj, prin sentință, și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Craiova, inculpatul deținând funcția de executor judecătoresc. Sentința de declinare a competenței pronunțată de Tribunalul Dolj:

1. A.poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare;
2. B.nu este supusă căilor de atac;
3. C.poate fi atacată cu contestație în termen de 3 zile de la pronunțare.

Din subiectul complet, grila 77

Infracțiunea de omor calificat comisă asupra unui magistrat asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, va fi judecată de:

1. A.tribunal;
2. B.curtea de apel;
3. C.Înalta Curte de Casație și Justiție.

Din subiectul complet, grila 85

Prorogarea de competență operează:

1. A.numai în favoarea instanței superioare în grad;
2. B.în favoarea instanței inițial investite și care era competentă după calitatea inculpatului, atunci când, după citirea actului de sesizare, acesta și-a pierdut calitatea avută;
3. C.în favoarea instanței inițial investite, dacă, după citirea actului de sesizare, inculpatul devine membru în Parlamentul European.

Din subiectul complet, grila 92

Excepția de necompetență materială sau după calitatea persoanei a instanței superioare celei competente potrivit legii poate fi invocată:

1. A.până la începerea cercetării judecătorești;
2. B.până la terminarea cercetării judecătorești;
3. C.în tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii definitive.

Din subiectul complet, grila 96

Dacă declinarea a fost determinată de competența materială sau după calitatea persoanei:

1. A.instanța căreia i s-a trimis cauza poate menține, motivat, probele administrate, actele îndeplinite și măsurile dispuse de instanța care și-a declinat competența;
2. B.instanța căreia i s-a trimis cauza nu poate menține probele administrate, actele îndeplinite și măsurile dispuse de instanța care și-a declinat competența;
3. C.probele administrate, actele îndeplinite și măsurile dispuse se mențin.

Din subiectul complet, grila 81

Apelul declarat într-o cauză penală privind o infracțiune săvârșită de un avocat se judecă de către:

1. A.Înalta Curte de Casație și Justiție;
2. B.Curtea de apel;
3. C.Tribunal.

Din subiectul complet, grila 87

Tribunalul:

1. A.soluționează conflictele de competență ivite între parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripția sa;
2. B.soluționează cererile de strămutare a judecarii unei cauze de la judecătoria competentă la o alta judecătorie din circumscripția sa;
3. C.soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege.

Din subiectul complet, grila 93

Pe rolul Tribunalului București, Secția penală, se află cauza în care inculpatul AB a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzute de art.291 C.pen. Având în vedere legătura existentă între această cauză și cauza aflată pe rolul Curții militare de apel București în care inculpatul CD, general la data săvârșirii faptei, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art.297 alin.(1) C.pen., cele două cauze au fost reunite considerându-se că reunirea cauzelor se impune pentru buna înfăptuire a justiției. Competența de a judeca cauzele reunite aparține:

1. A.Curții de Apel București;
2. B.Curții militare de Apel București;
3. C.Tribunalului militar București.

Din subiectul complet, grila 95

În timpul efectuării urmăririi penale în cauza Z/P/2015 în care s-a început urmărirea penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de distrugere în variantă agravată (art.253 alin.3 C.pen.), din probele existente în cauză au rezultat indicii rezonabile că fapta a fost săvârșită de către AB, care la data săvârșirii faptei era judecător în cadrul Curții de Apel Craiova, funcție pe care o deține și în prezent. În consecință, organul de cercetare a trimis de îndată cauza procurorului din Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, care exercita supravegherea în cauză, pentru ca acesta să sesizeze Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova ca organ competent. Având în vedere această situație:

1. A.organul de cercetare penală a procedat în mod corect;
2. B.organul de cercetare trebuia să trimită cauza direct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova;
3. C.organul de cercetare trebuia să trimită cauza direct la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, acesta fiind organul competent potrivit legii.