Infracțiuni contra familiei (Drept penal): grile date la examen
26 de grile oficiale de la Barou și INM au verificat infracțiuni contra familiei. Mai jos sunt toate, de la cea mai recentă, fiecare cu baremul oficial și subiectul din care provine.
Barou
21 de grile
INM
5 grile
Grilele date la examen26 de grile
Barou septembrie 2026 (avocați definitivi) · grila 80
În cursul anului 2026, X și Y, majori, frate și soră, au întreținut, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, mai multe acte sexuale orale consimțite. În această situație:
A.X și Y nu sunt coautori la aceeași infracțiune;
B.fapta nu este infracțiune, întrucât nu au avut loc și raporturi sexuale;
C.fapta ar fi fost infracțiune și dacă ar fi avut loc un sigur act sexual oral.
Săvârșește infracțiunea de nerespectare a măsurilor privind încredințarea minorului:
A.mama care reține minorul fără consimțământul tatălui copilului;
B.bunica maternă a minorului care reține, fără consimțământul tatălui, copilul încredințat prin hotărâre judecătorească mamei minorului;
C.asistentul maternal căruia i s-a încredințat minorul prin hotărâre judecătorească și care împiedică în mod repetat legăturile personale ale minorului cu părinții, deși acestea fuseseră stabilite prin hotărârea respectivă.
Fapta inculpatului care, în cazul infracțiunii de abandon de familie, își îndeplinește obligațiile, înainte de terminarea urmăririi penale reprezintă o:
În cazul infracțiunii de nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului:
A.forma de vinovăție poate fi și culpa;
B.subiect activ poate fi și persoana căreia i s-a încredințat minorul prin hotărâre judecătorească spre creștere și educare care împiedică, în mod repetat, pe oricare dintre părinți să aibă legături personale cu minorul, în condițiile stabilite de părți sau de către organul competent;
C.potrivit textului de lege care sancționează infracțiunea, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Fapta inculpatului care, în cazul infracțiunii de abandon de familie, își îndeplinește obligațiile, înainte de terminarea urmăririi penale, reprezintă:
Tatăl nu a achitat, timp de 4 luni, pensia de întreținere stabilită prin aceeași hotărâre judecătorească în favoarea celor doi copii minori ai săi. În această situație, fapta sa:
A.constituie o infracțiune unică continuă de abandon de familie;
B.constituie un concurs între două infracțiuni de abandon de familie;
C.nu se pedepsește dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul își îndeplinește obligațiile.
X nu plătește timp de 6 luni pensia de întreținere stabilită printr-o hotărâre judecătorească în favoarea fiicei sale minore Z, fiind nemulțumit că fosta sa soție s-a recăsătorit. În cazul prezentat:
A.X va răspunde pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești;
B.fapta nu va fi pedepsită dacă X își îndeplinește obligațiile înainte de terminarea urmăririi penale;
C.dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, X își îndeplinește obligațiile, instanța va dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta.
A.nu poate fi niciodată comisă în formă continuată;
B.în modalitatea neplății, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească sau notarială, este o infracțiune continuă;
C.nu se pedepsește dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul își îndeplinește obligațiile.
În ceea ce privește infracțiunea de abandon de familie:
A.are întotdeauna, ca subiect pasiv, un membru de familie al autorului faptei;
B.neplata cu rea-credință, timp de trei luni, a pensiei de întreținere stabilite prin aceeași hotărâre judecătorească, față de doi copii, unul minor, iar altul major, aflat în continuarea studiilor, constituie două infracțiuni de abandon de familie, aflate în concurs;
C.nu se va reține în sarcina celui față de care s-a dispus clasarea pentru infracțiunea de ucidere din culpă, în cazul în care nu a executat cu rea-credință prestațiile periodice stabilite prin hotărâre judecătorească de instanța civilă, în favoarea moștenitorilor victimei.
Dacă X nu achită, cu rea credință, timp de 9 luni pensia de întreținere stabilită pe cale judecătorească, printr-o singură hotărâre, către cei doi fii ai săi minori:
A.X răspunde pentru o infracțiune unică de abandon de familie;
B.acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu;
C.fapta se pedepsește chiar dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul își indeplinește obligațiile.
A.se reține în concurs formal cu infracțiunea de nerespectarea hotărârilor judecătorești în cazul neexecutării, cu rea-credință, de către cel condamnat a prestațiilor periodice stabilite prin hotărâre judecătorească, în favoarea persoanelor îndreptățite la întreținere din partea victimei unei infracțiuni de ucidere din culpă;
B.săvârșită prin neplata cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere instituită printr-o singură hotărâre judecătorească în favoarea celor 3 copii ai inculpatului, constituie o infracțiune unică;
C.poate fi comisă și prin alungarea, de către persoana care are obligația legală de întreținere, a celui îndreptățit la întreținere, expunându-l pe acesta din urmă la suferințe morale.
A.acțiunea penală se pune în mișcare întotdeauna din oficiu;
B.elementul material poate consta în neexecutarea, cu rea-credință, de către cel condamnat a prestațiilor periodice stabilite prin hotărâre judecătorească, în favoarea persoanelor îndreptățite la întreținere din partea victimei infracțiunii;
A.termenul de prescripție a răspunderii penale începe să curgă de la data la care minorul a devenit major, în cazul în care fapta este comisă prin alungarea unui minor de către mama sa;
B.fapta se poate comite și prin neexecutarea, cu rea-credință, de către cel condamnat a prestațiilor periodice stabilite prin hotărâre judecătorească, în favoarea persoanelor îndreptățite la întreținere din partea victimei unei infracțiuni;
C.fapta nu constituie infracțiune dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul își îndeplinește obligațiile.
În cazul în care s-a comis o infracțiune de abandon de familie:
A.instanța nu poate dispune amânarea aplicării pedepsei dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta, chiar dacă inculpatul își îndeplinește obligațiile până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare;
B.fapta nu se pedepsește dacă inculpatul își îndeplinește obligațiile de întreținere restante până la primul termen de judecată;
C.fapta nu se pedepsește dacă inculpatul își îndeplinește obligațiile de întreținere restante până la terminarea urmăririi penale.
Inculpatul a fost trimis în judecată, reținându-se că împotriva acestuia a formulat plângere penală fosta soție pentru abandon de familie, deoarece în perioada mai-august 2016, pe parcursul a 4 luni, acesta nu a achitat pensia de întreținere stabilită prin hotarâre judecătorească în favoarea celor doi copii minori ai inculpatului, în vârstă de 11, respectiv 12 ani. Inculpatul a arătat și s-a dovedit că în cele 4 luni copiii au fost în grija sa, mama lor fiind plecată la muncă în străinătate. Față de această stare de fapt:
A.inculpatul răspunde pentru o singură infracțiune de abandon de familie în forma continuă;
B.inculpatul răspunde pentru două infracțiuni de abandon de familie;
C.inculpatul ar putea fi achitat pentru că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.
Tribunalul București, secția I penală, a condamnat inculpatul la 10 de ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol [art. 218 alin. 3 C.p., lit. a) – victima se află în îngrijirea făptuitorului, (b) – asupra unei rude în linie directă – și (c) – asupra unui minor] și la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de incest (art. 377 C.p.), urmând să execute pedeapsa de 11 ani și 8 luni, întrucât inculpatul a întreținut în repetate rânduri, prin violență și amenințări, relații sexuale normale și anale cu fiica sa în vârstă de 13 ani. Curtea de Apel București, secția I penală, a admis apelul declarat de parchet și a schimbat încadrarea juridică a faptelor în viol [art. 218 alin. 3 lit. a), b) și c) C.p.]. Este corectă această decizie?
A.Da, infracțiunea de incest este absorbită în infracțiunea de viol în varianta agravată prevăzută de art. 218, alin. 3, lit. (b) C.p. atunci când se comite, cu același prilej, elementul material comun ambelor fapte prevăzute de legea penală;
B.Da, infracțiunea de incest fiind absorbită în infracțiunea de viol în varianta prevăzută de art. 218, alin. 3, lit. (b) C.p. atunci când violul se săvârșește în modalitatea raportului sexual cu o rudă în linie directă;
C.Nu, infracțiunea de viol, fiind o infracțiune contra libertății și integrității sexuale, intră în concurs formal cu infracțiunea de incest, care este o infracțiune contra familiei, cele două infracțiuni având obiect juridic diferit, astfel că trebuia reținut concursul de infracțiuni, astfel cum a fost fapta încadrată prin rechizitoriul parchetului și inculpatul a fost condamnat de tribunal.