Hotărârea judecătorească (Drept procesual civil): grile date la examen
94 de grile oficiale de la Barou, INM și INPPA au verificat hotărârea judecătorească. Mai jos sunt toate, de la cea mai recentă, fiecare cu baremul oficial și subiectul din care provine.
Barou
60 de grile
INM
23 de grile
INPPA
11 grile
Grilele date la examen94 de grile
Barou septembrie 2026 (avocați stagiari) · grila 47
A.va putea desemna pe un asistent judiciar sau pe un magistrat-asistent să redacteze hotărârea, numai dacă aceștia intră în compunerea completului de judecată care a soluționat cauza respectivă;
B.va fixa, prin încheiere interlocutorie, primul termen de judecată, în termen de 3 zile de la depunerea întâmpinării sau, după caz, la expirarea termenului de depunere a întâmpinării, dacă pârâtul nu a depus întâmpinare;
C.va chema la ordine pe avocatul uneia dintre părți, dacă acesta tulbură liniștea ședinței, iar dacă din cauza atitudinii avocatului continuarea dezbaterilor nu mai este cu putință, procesul se va suspenda, aplicându-se avocatului amendă judiciară.
A.împotriva încheierii prin care instanța respinge cererea creditorului privind ordonanța de plată pe motiv că apărările de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe decât cele admisibile, potrivit legii, în procedura specială a ordonanței de plată, iar acestea ar fi admisibile, potrivit legii, în procedura de drept comun;
B.împotriva încheierii prin care a fost îndreptată o eroare materială strecurată în cuprinsul unei sentințe prin care s-a luat act de renunțarea la judecata unei cereri având ca obiect plata unei sume de 30000 de lei;
C.în mod separat, împotriva încheierii prin care a fost respinsă de judecătorie o cerere de suspendare a executării până la soluționarea, în primă instanță, a unei contestații privind executarea silită înseși, termenul de apel fiind de 5 zile de la pronunțare, pentru partea prezentă și de la comunicare, pentru cea lipsă.
La data de 30.03.2026 (luni), AA introduce la Tribunalul X o cerere prin care solicită completarea deciziei pronunțate de aceeași instanță, în apel, într-un litigiu având ca obiect contestație la executare. În motivarea cererii se arată că AA a avut calitatea de contestator, că prima instanță (Judecătoria X) i-a admis contestația la executare și a dispus anularea executării silite înseși declanșate la cererea creditorului BB, acesta formulând apel împotriva hotărârii de la prima instanță. Tribunalul X a respins apelul ca nefondat, însă a omis să se pronunțe asupra cererii lui AA de acordare a cheltuielilor de judecată în apel, constând în onorariu de avocat. Având în vedere că decizia Tribunalului X, cu privire la care a fost formulată cererea de completare, a fost pronunțată la data de 05.03.2026 (joi) și comunicată la data de 12.03.2026 (joi):
A.cererea de completare se va soluționa în ședință publică, cu citarea părților;
B.cererea de completare se va soluționa prin hotărâre definitivă;
C.cererea de completare va fi respinsă ca tardivă.
Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților ori cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri:
A.pot fi îndreptate numai la cererea părții interesate și exclusiv în ședință publică;
B.pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere, prin încheiere dată în camera de consiliu, părțile fiind citate numai dacă instanța socotește că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri;
C.se pot îndrepta doar dacă hotărârea nu a fost comunicată încă.
A.în cazul în care admite excepția necompetenței materiale și declină cauza către instanța competentă, încheiere care are caracter interlocutoriu și care este supusă numai apelului;
B.în cazul în care dispune suspendarea facultativă a judecății;
C.prin care dispune înregistrarea cererii de executare și deschiderea dosarului de executare sau, după caz, refuză deschiderea procedurii de executare.
Reclamantul AA cheamă în judecată pe pârâții BB și CC pentru ca instanța să dispună partajarea singurului bun imobil rămas de pe urma autorului lor comun, tatăl acestora, bun care se afla în stăpânirea de fapt a lui CC. În dovedirea cererii de chemare în judecată, reclamantul AA solicită încuviințarea probei cu martori, expertiză și interogatoriul pârâților. Instanța de judecată, la data de 10.02.2025 admite cererea de partaj și dispune partajarea bunului în sensul că atribuie bunul reclamantului AA, cu obligația acestuia de a achita sultă pârâților BB și CC. În acest caz, în ceea ce privește hotărârea de partaj:
A.odată rămasă definitivă, constituie titlu executoriu și poate fi pusă în executare de către reclamantul AA, chiar dacă nu s-a cerut predarea efectivă a bunului ori instanța de judecată nu a dispus în mod expres această predare;
B.nu este susceptibilă de executare silită dacă părțile au declarat în mod expres că nu solicită predarea bunului;
C.aceasta, conform Codului de procedură civilă, are efect declarativ.
Reclamantul AA l-a chemat în judecată pe pârâtul BB pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la restituirea sumei de 20.000 lei împrumutate, plata dobânzii legale aferente și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. Judecătoria admite acțiunea și dispune restituirea sumei de 20.000 de lei și plata dobânzii legale, însă omite să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de reclamant. În acest caz:
A.reclamantul AA poate solicita instanței să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată doar pe calea de atac a apelului;
B.reclamantul AA poate să formuleze cerere de completare a hotărârii în termen de 15 zile de la pronunțare;
C.reclamantul AA este îndreptățit să formuleze cerere de completare a hotărârii în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.
Instanța de judecată poate să revină motivat asupra:
A.încheierii prin care a fost respinsă excepția de litispendență, însă numai dacă părțile sunt de acord;
B.măsurii suspendării facultative a judecății, în cazul în care aceasta a fost dispusă deoarece dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența sau inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți, dacă partea care a cerut suspendarea nu are un comportament diligent în cadrul procesului care a determinat suspendarea, tergiversând soluționarea acestuia;
C.încheierii prin care a fost estimată durata necesară pentru cercetarea procesului, fiind necesară punerea în discuția părții a reconsiderării acestei durate.
Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului BB solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 50.000 lei reprezentând chirii restante și cheltuieli de judecată ocazionate de proces. Prin sentința pronunțată în cauză, instanța admite în parte cererea și obligă pârâtul la plata sumei de 30.000 de lei reprezentând chirii și omite să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. În acest caz, reclamantul AA:
A.poate să facă apel cu privire la suma neacordată de instanță reprezentând chirii restante;
B.poate să facă cerere de completare a hotărârii cu privire la cheltuielile de judecată;
C.poate să facă apel atât cu privire la suma neacordată de instanță, cât și cu privire la cheltuielile de judecată.
Prin acțiunea formulată de reclamantul AA împotriva pârâtului BB, s-a solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună evacuarea pârâtului BB din imobilul ocupat abuziv și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces, respectiv taxă de timbru în cuantum de 100 lei și onorariu avocat în cuantum de 2500 lei. Prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a admis acțiunea. Cu privire la cererea accesorie de obligare la plata cheltuielilor de judecată:
A.dacă instanța nu s-a pronunțat asupra acestei cereri, reclamantul AA este îndreptățit să formuleze, potrivit legii, o cerere de completare a hotărârii judecătorești;
B.dacă instanța nu s-a pronunțat asupra acestei cereri, reclamantul AA poate formula apel, putând critica în apel această omisiune;
C.reclamantul are deschisă calea de atac a apelului, dacă instanța a respins această cerere reținând că la dosar nu se află dovada plății acestora, iar în actele dosarului se regăsesc aceste dovezi.
Prin cererea formulată reclamantul AA a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtului BB la plata sumei de 8000 lei reprezentând facturi neachitate, precum și a sumei de 1050 lei reprezentând penalități de întârziere. În urma administrării probatoriului, a rezultat că cererea este întemeiată, dispunând soluția de admitere a cererii. În dispozitivul hotărârii, instanța dispune obligarea pârâtului BB la plata sumei de 8000 lei și a cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces, constând în taxă de timbru și onorariu avocat, conform solicitărilor, dar a omis să se pronunțe cu privire la penalitățile de întârziere. Având în vedere această soluție, reclamantul AA înțelege să formuleze cerere de completare a hotărârii. În acest context, instanța de judecată:
A.va respinge cererea de completare a hotărârii ca tardiv formulată dacă cererea a fost depusă în termen de 15 de zile de la comunicarea hotărârii;
B.va admite cererea de completare a hotărârii și va soluționa și capătul de cerere referitor la penalitățile de întârziere, dacă aceasta a fost depusă cu respectarea termenului de 30 de zile de la comunicarea hotărârii;
C.va soluționa de urgență cererea de completare a hotărârii judecătorești, prin hotărâre separată, cu citarea părților.
În ceea ce privește judecata în complet de divergență:
A.divergența se judecă în aceeași zi sau, dacă nu este posibil, într-un termen care nu poate depăși 20 zile de la ivirea divergenței, iar în pricinile considerate urgente acest termen nu poate fi mai mare de 5 zile;
B.judecătorii nu au dreptul de a reveni asupra părerii lor care a provocat divergența;
C.când divergența nu privește soluția ce trebuie dată întregii cauze, după judecarea chestiunilor rămase în divergență, completul care a judecat înainte de ivirea ei va putea continua judecarea cauzei.
Situația în care hotărârea redactată de unul dintre membrii completului de recurs este semnată doar de către judecătorul redactor, în timp ce, pentru ceilalți membri, este semnată de către președintele completului sau de președintele instanței, în condițiile legii:
A.se încadrează în motivul de contestație în anulare cu privire la încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței;
B.nu se încadrează în motivul de contestație în anulare cu privire la încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței;
C.determină aplicarea sancțiunii nulității necondiționate de vătămare.
În cazul în care dispozitivul unei hotărâri judecătorești cuprinde dispoziții contradictorii:
A.părțile pot formula cerere de îndreptare a acestei erori materiale cu privire la respectiva hotărâre;
B.părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea, printr-o cerere de lămurire a hotărârii judecătorești, să înlăture dispozițiile potrivnice;
C.instanța va rezolva cererea prin care se solicită remedierea acestei deficiențe a hotărârii prin decizie, dată în calea de atac a apelului împotriva hotărârii în cauză.
C.trebuie formulată, sub sancțiunea decăderii, în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs, împotriva hotărârii judecătorești a cărei lămurire se cere.
A.poate fi redactată și de asistenți judiciari sau magistrați-asistenți când în compunerea completului de judecată intră și aceștia, dacă există o desemnare a președintelui completului, în acest sens;
B.nu se semnează de către grefier;
C.se redactează și semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării, sub sancțiunea nulității acesteia.
A.apelantului i se poate crea, în propria cale de atac, o situație mai rea decât cea din hotărârea atacată, ca urmare a admiterii excepției autorității de lucru judecat;
B.apelantului i se poate crea, în propria cale de atac, o situație mai rea decât cea din hotărârea atacată, ca urmare a incidenței oricărei excepții procesuale de fond;
C.părțile sunt îndrituite să invoce compensația judiciară.
Prin ordonanță președințială, dată cu citarea părților, Judecătoria B a admis cererea reclamantei RR în contradictoriu cu pârâtul PP, stabilind ca, până la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunța asupra divorțului părților, RR în calitate de mamă, să aibă legături personale cu fiul său minor MM prin contact telefonic sau prin alte mijloace de comunicare, fără intervenția pârâtului sau a altor persoane, zilnic între orele 12,00-13,00. Prima instanță a omis să se pronunțe asupra cheltuielilor de judecată solicitate de reclamantă, precum și asupra cererii reconvenționale prin care pârâtul-reclamant PP a solicitat stabilirea domiciliului minorului la tată și obligarea mamei la plata pensiei de întreținere. În aceste condiții:
A.pârâtul este îndreptățit să formuleze apel împotriva sentinței judecătoriei pentru a obține soluționarea pe fond a cererii reconvenționale, având în vedere caracterul devolutiv al acestei căi de atac;
B.este inadmisibil apelul pârâtului-reclamant PP prin care critică omisiunea instanței de a se pronunța cu privire la cererea reconvențională;
C.cu privire la omisiunea instanței de a se pronunța asupra cheltuielilor de judecată, reclamanta RR poate formula cerere de completare a hotărârii în termen de 5 zile de la pronunțarea sentinței, cerere care va fi judecată de Judecătoria B.
A.se va putea încuviința cu privire la orice hotărâre judecătorească privitoare la bunuri sau persoane, dacă o asemenea măsură este necesară în raport cu temeinicia vădită a dreptului;
B.nu se poate încuviința în materie de desființare de construcții, plantații sau a oricăror lucrări având o așezare fixă;
C.se poate dispune de către instanță și din oficiu.
Prin hotărârea pronunțată în cauză, instanța de judecată a admis cererea de chemare în judecată și a dispus anularea contractului de vânzare încheiat între părți. Prin hotărârea pronunțată instanța a omis să se pronunțe cu privire la cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată constând în onorariul avocatului și cu privire la cererea expertului judiciar desemnat în cauză să efectueze expertiza, cu privire la achitarea unui onorariu suplimentar. În acest caz:
A.expertul va putea solicita completarea hotărârii, chiar dacă nu este parte în proces;
B.instanța va putea din oficiu, cu citarea părților, să completeze hotărârea pronunțată cu privire la cererile pentru care a omis să se pronunțe;
C.reclamantul este îndrituit să solicite completarea hotărârii în privința cheltuielilor de judecată, neputând exercita apelul în această privință.
A.din oficiu părților, în copie, numai dacă este necesar pentru exercitarea căilor de atac;
B.din oficiu, chiar dacă nu este definitivă, și autorității sau instituției naționale cu atribuții de reglementare în materie, în cazul în care instanța se pronunță în legătură cu prevederi cuprinse în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în alte acte juridice ale Uniunii Europene;
C.din oficiu părților, în original, chiar dacă este definitivă.
Recurentul-pârât AA invocă direct în recurs, în dosarul nr. x/2023, în contradictoriu cu intimatul- reclamant BB, excepția autorității de lucru judecat prin raportare la o hotărâre judecătorească y/2020, având aceleași părți, obiect și cauză, ca și în dosarul x/2023, prin care au fost respinse pretențiile reclamantului BB. Intimatul-reclamant BB solicită respingerea excepției autorității de lucru judecat atât ca tardivă, având în vedere că a fost invocată direct în recurs, cât și ca neîntemeiată deoarece hotărârea judecătorească y/2020 nu a fost apelată de părți, context în care nu are autoritate de lucru judecat. În acest caz, instanța:
A.va respinge excepția autorității de lucru judecat ca fiind tardiv formulată;
B.va putea admite excepția autorității de lucru judecat întrucât este o excepție absolută, putând fi invocată oricând;
C.va constata că hotărârea judecătorească y/2020 este definitivă și are autoritate de lucru judecat.
Prin cererea de chemare în judecată formulată de către AA, în calitate de reclamant, acesta solicită plata prejudiciului produs de pârâtul locatar BB, asupra imobilului obiect al locațiunii. Reclamantul AA arată, totodată, că prejudiciul a fost constatat ulterior expirării termenului contractual. Cererea de chemare în judecată a reclamantului AA este admisă în parte, iar acesta formulează apel împotriva soluției. Pârâtul – intimat BB se apără invocând, abia în apel, excepția autorității de lucru judecat, învederând că există deja pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de respingere cu privire la pretinsul prejudiciu (aspect confirmat de înscrisurile depuse la dosar), în temeiul unei cereri identice formulate în perioada de executare a contractului de locațiune. În acest context, instanța:
A.va respinge excepția autorității de lucru judecat întrucât a fost invocată tardiv;
B.va admite excepția autorității de lucru judecat, fiind o excepție absolută și va anula hotărârea judecătorească pronunțată de prima instanță;
C.va admite excepția autorității de lucru judecat, chiar dacă prin aceasta se creează o situație mai rea în propriul apel al reclamantului AA.
A.în situația în care, după închiderea dezbaterilor, unul din judecătorii care a luat parte la judecată a promovat la instanța superioară până la momentul pronunțării hotărârii;
B.dacă, în timpul deliberării, constată că are nevoie de lămuriri noi;
C.dacă, în termenul de amânare a pronunțării, partea care a pretins cheltuieli de judecată depune dovada existenței și întinderii acestora.
A.nu se manifestă în privința hotărârii prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecata dată în procedura cu privire la cererile cu valoare redusă;
B.sub aspectul efectului negativ se invocă pe cale de excepție, care se analizează înaintea excepției prescripției extinctive a dreptului la acțiune;
C.încetează odată cu forța executorie a hotărârii judecătorești, atât sub aspectul efectului pozitiv, cât și al celui negativ.
A.se comunică părților, în copie, numai dacă este necesar pentru exercitarea căilor de atac ori pentru motivarea acestora;
B.definitivă prin care s-a dispus anularea, în tot sau în parte, a unui act notarial se comunică din oficiu de îndată notarului public instrumentator, direct ori prin intermediul camerei notarilor publici în circumscripția căreia funcționează;
C.se va comunica din oficiu părților, în copie, chiar dacă este definitivă.
A.definitivă se comunică numai la cererea părții interesate;
B.definitivă prin care s-a dispus efectuarea unei înscrieri în cartea funciară sau, după caz, în alte registre publice se vor comunica din oficiu și instituției sau autorității care ține acele registre;
C.nemotivată în cel mult 30 de zile de la data pronunțării este lovită de nulitate relativă.
Prin Sentința nr. X/2022, instanța a admis cererea de chemare în judecată formulată de AA împotriva pârâților BB și CC. Pe lângă capătul principal de cerere, AA a formulat și un capăt accesoriu privind acordarea cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, onorariu avocat și onorariu expert, înscrisurile care atestă efectuarea acestor cheltuieli fiind depuse la dosarul cauzei înainte de deschiderea dezbaterilor asupra fondului cauzei. Prin Sentința nr. X/2022, instanța nu a soluționat și capătul accesoriu privitor la acordarea cheltuielilor de judecată. AA a formulat cerere de completare a Sentinței X/2022, în termenul în care putea declara apel împotriva sentinței. În această situație:
A.instanța va admite cererea de completare, întrucât cererea de acordare a cheltuielilor de judecată a fost formulată în termen, iar dovada efectuării acestora a fost depusă până la închiderea dezbaterilor asupra fondului cauzei;
B.instanța va respinge cererea de completare, întrucât aceasta se poate formula numai în cazul în care instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal;
C.în situația în care instanța va admite cererea de completare, cheltuielile făcute de AA în cererea de completare vor fi suportate de stat, din fondul constituit potrivit legii.
Prin hotărârea pronunțată, prima instanță a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtul BB. Împotriva acestei hotărâri declară apel reclamantul AA, solicitând admiterea apelului, și schimbarea hotărârii apelate în sensul admiterii în tot a cererii de chemare în judecată. Prin întâmpinarea formulată în apel, intimatul-pârât BB invocă excepția autorității de lucru judecat, arătând că între el și reclamantul AA a existat un proces având același obiect și aceeași cauză, soluționat prin hotărâre definitivă, prin care acțiunea a fost respinsă. În acest caz:
A.excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de pârât prin întâmpinare, pentru prima oară în fața instanței de apel;
B.chiar dacă constată că sunt întrunite condițiile autorității de lucru judecat, instanța de apel nu va putea admite apelul, întrucât apelantului i s-ar crea o situație mai rea în propria cale de atac decât aceea din hotărârea atacată;
C.instanța de apel, constatând că sunt întrunite condițiile autorității de lucru judecat va putea admite apelul, cu consecința respingerii acțiunii pentru existența autorității de lucru judecat.
Reclamantul AA a solicitat instanței de judecată rezilierea contractului de închiriere încheiat cu pârâtul BB cu privire la imobilul situat în municipiul C. Totodată, reclamantul a solicitat ca instanța de judecată să dispună și evacuarea pârâtului din imobil. Dispozitivul hotărârii pronunțate de instanța de judecată cuprinde mențiunea potrivit căreia ”instanța admite acțiunea și dispune evacuarea pârâtului BB din imobilul situat in municipiul C”, însă omite să se pronunțe și cu privire la petitul referitor la rezilierea contractului de închiriere. Reclamatul AA formulează cerere de completare a hotărârii pentru a obține menționarea în dispozitivul hotărârii a soluției date și în privința cererii de reziliere a contractului de închiriere. În acest caz:
A.cererea de completare a hotărârii va fi soluționată cu citarea părților;
B.cerere de completare a hotărârii va fi depusă la instanța a cărei hotărâre se atacă, în același termen în care se poate declara apel împotriva acelei hotărâri;
C.cererea de completare a hotărârii va fi respinsă, întrucât reclamantul AA, în aceasta situație, ar fi trebuit să declare calea de atac a apelului.
Judecătoria X respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB, prin care se solicită plata unei sume de bani acordate cu titlu de împrumut. În urma comunicării hotărârii judecătorești pronunțate, reclamantul AA sesizează că există neconcordanțe între considerente și dispozitiv și că hotărârea conține și considerente contradictorii. În acest caz:
A.reclamantul AA este în drept să formuleze apel în vederea înlăturării neconcordanței dintre considerente și dispozitiv;
B.reclamantul AA poate formula o cerere de lămurire a hotărârii în vederea înlăturării considerentelor contradictorii;
C.viciile hotărârii sesizate de către reclamantul AA nu pot fi înlăturate prin intermediul unei cereri de îndreptare a erorii materiale.
La data de 1 octombrie 2021 instanța de judecată rămâne în pronunțare cu privire la cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtul BB prin care se solicita obligarea acestuia la plata sumei de 12.000 de lei cu titlu de împrumut nerestituit la scadență. La acest termen de judecată (1 octombrie 2021) părțile au formulat concluzii orale cu privire la fondul cauzei. Instanța de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat prin încheiere pronunțarea, la data de 18 octombrie 2021. Cu toate acestea, instanța de judecată, fără a mai da o altă încheiere de amânare a pronunțării, la data de 11 octombrie 2021, se pronunță în sensul că respinge cererea de chemare în judecată formulată de AA ca neîntemeiată. În acest caz:
A.hotărârea judecătorească pronunțată în cauză este lovită de nulitate, cu condiția ca partea interesată să facă dovada existenței unei vătămări;
B.hotărârea judecătorească pronunțată în cauză nu este lovită de nulitate, având în vedere că termenul de amânare a pronunțării este unul relativ;
C.hotărârea judecătorească pronunțată în cauză este lovită de nulitate necondiționată de existența unei vătămări.
Prin hotărârea pronunțată de către Tribunalul X, societatea pârâtă AA a fost obligată la plata sumei de 400.000 lei către reclamantul BB, cu titlu de despăgubiri pentru accidentul de muncă suferit de către acesta din urmă. Pârâta AA declară apel împotriva acestei hotărâri, însă reclamantul BB solicită respingerea acestuia ca nefondat întrucât hotărârea apelată a fost pusă în executare, iar debitoarea apelantă nu a formulat contestație la executare împotriva executării silite. În acest caz, instanța:
A.va considera lipsa formulării contestației la executare ca fiind o achiesare la hotărârea de primă instanță;
B.va proceda la examinarea apelului, chiar dacă hotărârea ar fi fost executată în integralitate, acest aspect neputând fi considerat ca o achiesare la hotărârea de primă instanță;
Reclamantul AA introduce o cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu pârâtul BB, prin care solicită plata sumei de 15000 de lei reprezentând împrumut acordat și nerestituit la scadență. Prin întâmpinare, pârâtul BB invocă excepția prescripției dreptului material la acțiune, excepția lipsei calității procesuale pasive și solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui avocat. La primul termen de judecată instanța respinge ca neîntemeiată excepția prescripției și admite, așa cum a fost formulată, cererea de chemare în judecată, omițând să se pronunțe cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive și cu privire la cererea de amânare pentru angajare de avocat. În acest caz:
A.pârâtul BB este îndreptățit să formuleze o cerere de revizuire a hotărârii pronunțate în cauză având în vedere că instanța a omis să se pronunțe cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive;
B.pârâtul BB nu este îndreptățit să formuleze o cerere de revizuire împotriva hotărârii pronunțate, nefiind în ipoteza unui caz de minus petita în ceea ce privește omisiunea instanței de a se pronunța asupra cererii privind acordarea unui nou termen pentru angajare de avocat;
C.reclamantul AA nu are interes să formuleze apel.
Cererea de lămurire a înțelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului hotărârii judecătorești:
A.se soluționează prin încheiere, fără citarea părților;
B.se soluționează prin încheiere supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea în legătură cu care s-a solicitat lămurirea;
C.trebuie formulată, sub sancțiunea decăderii, în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs, împotriva hotărârii a cărei lămurire se cere.
A.este obligatorie și produce efecte față de orice terță persoană;
B.atacată cu contestație în anulare sau revizuire, nu își păstrează autoritatea de lucru judecat pe parcursul soluționării acestor căi de atac de retractare;
C.are putere executorie, în condițiile prevăzute de lege.
În cursul procesului de grănițuire cu privire la imobilul X, dintre reclamantul AA și pârâtul BB, cel din urmă vinde imobilul X, ce face obiectul grănițuirii, către terțul CC, terț care avea cunoștință de existența litigiului dintre reclamantul AA și pârâtul BB. Nici instanța, nici reclamantul AA nu au fost înștiințați cu privire la înstrăinare și nici terțul CC nu a formulat o cerere de introducere în cauză. Ulterior vânzării, se pronunță hotărârea de grănițuire între părțile inițiale AA și BB. Această hotărâre judecătorească:
A.nu va produce efecte față de terțul CC, întrucât nu a fost parte în proces;
În ceea ce privește executarea provizorie, este adevărat că:
A.hotărârea de primă instanță prin care s-a stabilit locuința minorului este executorie de drept, executarea acesteia având caracter provizoriu;
B.în cazul executării provizorii judecătorești, cererea poate fi făcută și direct în apel;
C.suspendarea executării provizorii a unei hotărâri judecătorești poate fi încuviințată de instanța de apel, context în care este lăsată la aprecierea instanței plata unei cauțiuni.
În ceea ce privește elementele autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătorești, este adevărat că:
A.există identitate de părți dacă, în primul proces o parte figurează ca reclamantă și cealaltă ca pârâtă, iar în al doilea proces aceste calități sunt inversate, atâta timp cât părțile au stat în ambele procese, în aceeași calitate juridică;
B.există identitate de obiect dacă, în primul proces o parte a fost obligată să-i plătească o sumă de bani celeilalte părți, dar s-a omis soluționarea cererii de plată a dobânzilor, iar în al doilea proces se solicită plata acestor dobânzi neacordate în primul proces;
C.există identitate de obiect dacă, într-o primă cerere pretenția concretă a constituit-o recunoașterea dreptului de proprietate asupra unui imobil, iar în cea de-a doua cerere s-a solicitat ieșirea din indiviziune asupra aceluiași imobil.
La data de 7 octombrie 2020, Judecătorul X a rămas în pronunțare cu privire la cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtul BB având ca obiect restituire bun aflat în depozit. În conformitate cu art. 396 NCPC s-a amânat pronunțarea pentru data de 21 octombrie 2020. Cu toate că s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de 21 octombrie 2020, la data de 13 octombrie 2020 Judecătorul X respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. În acest caz:
A.hotărârea judecătorească este lovită de nulitate, însă vătămarea va trebui dovedită de partea care invocă această nulitate;
B.hotărârea judecătorească nu este lovită de nulitate având în vedere că termenul de amânare a pronunțării hotărârii este unul relativ;
C.partea interesată este îndrituită să solicite repunerea pe rol a cauzei pentru a avea posibilitatea de formula concluzii scrise.
Cererea de pronunțare a unei hotărâri cu executare provizorie judecătorească, privitoare la bunuri:
A.printre altele, pentru a fi admisă, implică în toate cazurile, obligația persoanei care a formulat-o, de a plăti o cauțiune stabilită de instanță;
B.se va putea face, în primă instanță, până la închiderea dezbaterilor;
C.poate fi făcută din nou în apel , dacă cererea de pronunțare a unei hotărâri cu executare provizorie judecătorească a fost respinsă în primă instanță.
Cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul AA împotriva pârâtului BB având ca obiect plata unei sume de bani datorată cu titlu de obligație de întreținere pentru minor a fost admisă de prima instanță. În termen de două zile de la pronunțare pârâtul execută de bunăvoie și integral obligația stabilită în sarcina sa prin hotărârea judecătorească și ulterior, în termenul legal, declară apel împotriva aceleiași hotărâri. În acest context:
A.apelul pârâtului este admisibil;
B.apelul pârâtului va fi respins ca inadmisibil;
C.apelul pârâtului va fi respins ca lipsit de obiect.
A.completul de divergență va statua asupra chestiunilor rămase în divergență exclusiv pe baza probelor aflate la dosar, neavând posibilitatea suplimentării probatoriului;
B.pentru reluarea dezbaterilor în completul de divergență nu este necesară în nicio situație citarea părților, dacă acestea au avut termen în cunoștință până la data închiderii primelor dezbateri asupra fondului;
C.membrii completului de divergență au dreptul de a reveni asupra părerii lor care a provocat divergența.
În ceea ce privește pronunțarea hotărârii judecătorești:
A.dacă hotărârea s-a dat în folosul mai multor reclamanți sau împotriva mai multor pârâți, dispozitivul va arăta ceea ce se cuvine fiecărui reclamant și la ce este obligat fiecare pârât ori, când este cazul, dacă drepturile și obligațiile părților sunt solidare sau indivizibile;
B.hotărârea se va pronunța fie în ședință publică, fie prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței;
C.data hotărârii este data depunerii la dosar a hotărârii redactate integral, după ce aceasta a fost semnată de toți judecătorii.
A.privind evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept este executorie de drept și nu poate fi suspendată ȋn ceea ce privește evacuarea ocupantului;
B.va produce de drept efecte, în toate cazurile, contra succesorului cu titlu particular al uneia dintre părți, chiar dacă acesta nu a fost introdus ȋn cauză;
C.de expedient, pronunțată ȋn procedura ordonanței de plată este definitivă și constituie titlu executoriu.
În ceea ce privește conținutul hotărârii judecătorești:
A.nerespectarea cerinței ca dispozitivul hotărârii să cuprindă mențiunea cu privire la faptul că aceasta s-a pronunțat în ședință publică sau în altă modalitate prevăzută de lege este sancționată cu nulitatea expresă a hotărârii;
B.dacă există neconcordanță între data pronunțării menționată în minută și cea trecută în dispozitivul hotărârii, minuta se reface în sensul menționării datei din dispozitiv;
C.neconcordanța dintre dispozitiv și considerentele hotărârii echivalează cu o nemotivare și atrage nulitatea hotărârii.
Intervine nulitatea hotărârii judecătorești pronunțate în cauză:
A.în cazul în care pricina s-a judecat peste rând, dar partea a fost prezentă și a pus concluzii;
B.în cazul în care procesul verbal de îndeplinire a procedurii de citare nu este indicată locuința părții, dar partea a semnat personal de primirea citației;
C.în cazul în care nu s-a întocmit încheierea de dezbateri, atunci când instanța a amânat pronunțarea.
Spre deosebire de îndreptarea hotărârii judecătorești, lămurirea hotărârii judecătorești cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului:
A.nu poate fi dispusă din oficiu de instanța judecătorească;
B.se dispune prin încheiere, dată în camera de consiliu;
C.nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului.
A.se va pronunța în ședință publică, sub sancțiunea nulității exprese, în toate cazurile;
B.pronunțată de judecătorie, prin care se consfințește tranzacția părților poate fi atacată, pentru motive procedurale, numai cu recurs la instanța ierarhic superioară;
C.prin care se constată perimarea, este supusă recursului la instanța ierarhic superioară, în termen de 30 de zile de la comunicare.
A.hotărârea judecătorească se comunică din oficiu părților, în original, chiar dacă este definitivă;
B.cererea de lămurire a dispozitivului hotărârii judecătorești se soluționează cu citarea părților;
C.instanța poate, chiar și din oficiu, să micșoreze cheltuielile de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru, atunci când aceasta este vădit disproporționată cu valoarea sau complexitatea cauzei.
Judecătoria X respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB, prin care solicita plata unei sumei de 3000 de lei reprezentând împrumut acordat și nerestituit în termen. În urma comunicării hotărârii judecătorești pronunțate, reclamantul AA sesizează că există neconcordanțe între considerente și dispozitiv și că hotărârea cuprinde și considerente contradictorii. În acest caz:
A.reclamantul AA este în drept să formuleze o cerere de lămurire a hotărârii în vederea înlăturării neconcordanței între considerente și dispozitiv;
B.reclamantul AA este în drept să formuleze o cerere de lămurire a hotărârii în vederea înlăturării considerentelor contradictorii;
C.viciile hotărârii sesizate de către reclamantul AA pot fi înlăturate doar prin intermediul căilor de atac de reformare.
A.aceasta se poate opune și atunci când între două procese există identitate de părți, obiect și cauză, chiar dacă în al doilea proces reclamantul din primul proces are calitatea de pârât;
B.se poate reține efectul pozitiv al acesteia atunci când în primul proces s-a respins acțiunea prin care s-a solicitat restituirea unei creanțe pentru inexistența titlului, iar în al doilea proces s-a solicitat, între aceleași părți, dobânzi decurgând din aceeași creanță;
C.invocarea acesteia în recurs nu poate conduce la crearea unei situații mai grele pentru recurent decât aceea din hotărârea atacată;
A.ȋncheierea de respingere a cererii de repunere pe rol a cauzei, după suspendarea de către tribunal a judecății apelului declarat ȋmpotriva hotărârii pronunțate în procedura ordonanței președințiale;
B.hotărârea prin care s-a dispus perimarea apelului declarat ȋmpotriva hotărârii pronunțate asupra unei cereri de divorț din culpa pârâtului;
C.ȋncheierea de admitere a cererii de suspendare provizorie a executării hotărârii primei instanțe, cerere formulată la instanța de apel, pe calea procedurii ordonanței președințiale, ȋnainte de sosirea dosarului.
Hotărârea judecătorească pronunțată în primă instanță nu se socotește comunicată la momentul la care partea căreia nu i s-a comunicat această hotărâre:
A.solicită comunicarea hotărârii respective către ea însăși;
B.formulează o cerere de revizuire împotriva acestei hotărâri;
A.poate fi lămurită cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea considerentelor hotărârii ori dacă acestea sunt contradictorii, la cererea părților, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părților;
B.se va întocmi în două exemplare originale;
C.se va comunica din oficiu părților, în copie, chiar dacă este definitivă.
A.are autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată când soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident;
B.are forța probantă a unui înscris autentic;
C.este obligatorie și produce aceleași efecte între părți, succesorii acestora și terți.
Nu există autoritate de lucru judecat al primei hotărâri judecătorești, față de al doilea proces, în următoarele situații:
A.în primul proces reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB, a invocat drept cauză a dreptului său de proprietate, cu privire la imobilul X, uzucapiunea, cererea fiind respinsă definitiv pe fond; în al doilea proces reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB, a promovat o acțiune în legătură cu același imobil X, pretinzând că a dobândit dreptul de proprietate pe calea moștenirii;
B.în primul proces reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB, a solicitat restituirea bunului Y, întemeindu- și pretenția pe un contract de comodat, cererea fiind respinsă definitiv pe fond; în al doilea proces reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB, a solicitat restituirea bunului Y, întemeindu-și pretenția pe un contract de depozit;
C.în primul proces reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB, formulează o acțiune în revendicare cu privire la imobilul Z, susținând ca temei al dreptului său, un contract de vânzare-cumpărare, cererea fiind respinsă definitiv pe fond deoarece nu s-a făcut dovada acestui contract; în al doilea proces, reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB, formulează din o acțiune în revendicare cu privire la imobilul Z motivată de faptul că s-a procurat înscrisul constatator al vânzării-cumpărării.
Reclamantul AA a solicitat obligarea pârâtului BB la executarea unor prestații în baza unui contract de vânzare nr. XX . Pârâtul BB formulează întâmpinare, iar în apărare invocă nulitatea absolută a contractului nr. XX care ar constitui temei al obligării sale. În urma administrării probatoriului instanța de judecată constată existența cauzei de nulitate absolută, sens în care reține, în considerentele hotărârii, că respectivul contract este lipsit de eficiență juridică din cauza motivului de nulitate invocat, respingând cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Hotărârea rămâne definitivă. În acest context:
A.hotărârea definitivă nu are autoritate de lucru judecat în cazul în care reclamantul, printr-o acțiune ulterioară, ar pretinde, în baza aceluiași contract nr XX, valorificarea altor pretenții decât cele din procesul inițial, nefiind o identitate de obiect între cele două cauze;
B.hotărârea definitivă nu are autoritate de lucru judecat în cazul în care reclamantul, printr-o acțiune ulterioară, ar pretinde, în baza aceluiași contract nr XX, valorificarea altor pretenții decât cele din procesul inițial deoarece nulitatea nu a fost pronunțată în dispozitivul primei hotărâri judecătorești;
C.hotărârea definitivă are autoritate de lucru judecat în cazul în care reclamantul, printr-o acțiune ulterioară, ar pretinde, în baza aceluiași contract nr XX, valorificarea altor pretenții decât cele din procesul inițial, deoarece s-a statuat deja anterior că acest contract este un act juridic nul, neproducător de efecte juridice și care nu poate constitui temei al unor pretenții.
În ceea ce privește conținutul unei hotărâri judecătorești:
A.întocmirea dispozitivului prin folosirea unor formulări neclare de natură să creeze confuzii și să inducă dubii cu privire la soluția adoptată poate fi complinită prin procedura îndreptării hotărârilor judecătorești;
B.în cazul în care există contrarietate între dispozitiv și considerente, dispozitivul conținând o altă concluzie decât aceea pe care considerentelor o impuneau, hotărârea în cauză este considerată ca fiind nemotivată;
C.lipsa dispozitivului unei hotărâri judecătorești de primă instanță, supusă apelului, atrage nulitatea hotărârii, nulitate ce poate fi invocată prin intermediul căii de atac a apelului, deoarece provoacă părților o vătămare care nu se poate înlătura decât prin anularea hotărârii.
În procedură contencioasă, autoritatea de lucru judecat:
A.privește și încheierea premergătoare, rămasă definitivă, prin care instanța respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active;
B.nu există între două procese cu identitate de părți, obiect și cauză, atunci când, în al doilea proces, reclamantul din primul proces are calitatea de pârât;
C.poate fi invocată în recurs, iar, ca efect al admiterii excepției, recurentului i se poate crea o situație mai rea decât aceea din hotărârea atacată.
Reclamantul A îl dă in judecată pe pârâtul B, pentru ca instanța să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 5.000 lei, la care se adaugă dobânda legală. La primul termen de judecată, pârâtul B recunoaște suma de 5.000 lei și solicită pronunțarea unei hotărâri în acest sens. Reclamantul A solicită respingerea cererii pârâtului, motivând că pretențiile sale se referă și la plata dobânzii legale aferente acestei sume. Instanța dispune:
A.admiterea cererii pârâtului și pronunță o hotărâre parțială, care poate fi atacată numai cu recurs;
B.respingerea cererii pârâtului cu privire la pronunțarea unei hotărâri parțiale;
C.admiterea cererii pârâtului și pronunțarea unei hotărâri parțiale, în măsura recunoașterii, care poate fi atacată numai cu apel.
După închiderea dezbaterilor în fond, atunci când s-a amânat pronunțarea hotărârii:
A.părțile pot depune înscrisuri în dovedirea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul de avocat achitat ulterior închiderii dezbaterilor;
B.în caz de admitere a unei cereri de strămutare înainte de pronunțarea hotărârii, părțile vor pune din nou concluzii în fața instanței la care s-a strămutat procesul, chiar dacă au fost păstrate toate actele îndeplinite înainte de strămutare;
C.procesul se va repune pe rol dacă judecătorul care a luat parte la judecată a promovat la instanța superioară între data închiderii dezbaterilor și data pentru care s-a amânat pronunțarea, părțile fiind citate pentru a pune din nou concluzii în fața completului de judecată legal constituit.
Hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect, printre altele:
A.despăgubiri pentru accidente de muncă, numai dacă s-au acordat sub formă de prestații bănești periodice;
B.reparații grabnice ale unui bun aflat în locațiune;
C.pretenții rezultate dintr-un contract de mandat, dacă mandatarul-debitor este insolvabil și neexecutarea de îndată este vădit prejudiciabilă pentru mandantul-creditor.