Subiecte Barou septembrie 2015 (avocați stagiari)

În exercitarea profesiei, avocatul:

1. A.nu poate fi supus niciunei restricții, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorităților sau instituțiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice;
2. B.se subordonează în totalitate intereselor clientului;
3. C.îi este interzis să folosească expresii care ar putea leza instanța și participanții la proces, atât în ședința de judecată, cât și în afara acesteia.

În scopul garantării păstrării secretului profesional:

1. A.avocatul nu poate pleda împotriva părții care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii;
2. B.calitatea de avocat are întâietate față de calitatea de martor cu privire la faptele și împrejurarile pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părți în cauză;
3. C.avocatul nu poate asista sau reprezenta mai multe părți cu interese contrare în aceeași cauză sau în cauze conexe.

Primirea în profesia de avocat:

1. A.se realizează în baza promovării examenului organizat de către Uniunea Națională a Barourilor din România la nivel național sau cu scutire de examen în cazul persoanelor care au calitatea de doctor în drept;
2. B.se poate realiza fără susținerea examenului de intrare în profesie în cazul judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai curților de apel care au fost eliberați din funcție din motive neimputabile;
3. C.se poate realiza fără susținerea examenului de intrare în profesie în cazul judecătorilor de la instanțele internaționale cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiți.

Activitatea unui avocat stagiar poate fi îndrumată:

1. A.numai de către avocați definitivi cu o vechime de cel puțin 6 ani în această calitate și care se bucură de o reputație profesională neștirbită;
2. B.de către orice avocat definitiv din baroului respectiv;
3. C.numai de către avocații desemnați de consiliul baroului.

În ceea ce privește cazurile de nedemnitate privind profesia de avocat:

1. A.acestea se verifică numai la momentul primirii în profesia de avocat;
2. B.verificarea acestora este de competența decanului baroului la care solicitantul depune cererea de intrare în profesie;
3. C.sunt expres și limitativ prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Calitatea de avocat este suspendată:

1. A.în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și contribuțiilor profesionale către barou, către U.N.B.R., și către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadența acestora și până la lichidarea integrală a datoriilor;
2. B.pe durată determinată, de la o lună până la un an, ca urmare a aplicării unei sancțiuni disciplinare;
3. C.în cazul în care desfășoară, concomitent activității din avocatură și activități didactice salarizate în învățământul juridic superior.

Calitatea de avocat încetează:

1. A.prin excludere din profesie, ca sancțiune disciplinară;
2. B.pe toată durata stării de incompatibilitate;
3. C.în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru vătămare corporală din culpă.

Conform legii, barourile asigură asistența judiciară:

1. A.numai în cauzele penale în care apărarea este obligatorie potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală;
2. B.și în cauzele civile, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condițiile legii;
3. C.prin avocat, acordată la solicitarea organelor administrației publice locale.

În derularea activității profesionale a avocatului, acesta:

1. A.poate acorda consultanță juridică numai în scris, în domenii de interes pentru client cum ar fi elaborarea proiectelor de acte normative;
2. B.asigură asistență și reprezentare juridică în fața notarilor publici;
3. C.poate îndeplini activitatea de curator special, în condițiile legii, caz în care avocatul are toate drepturile și obligațiile reprezentatului legal.

Stabilirea temporară a sediului unei societăți la sediul profesional al avocatului:

1. A.presupune și utilizarea sediului profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale și al autorizării funcționării respectivei societăți;
2. B.presupune că avocatul va întocmi și semna cu reprezentantul societății un contract separat de asistență juridică având acest obiect;
3. C.se poate realiza pentru o perioadă care nu poate depăși 2 ani.

În relația cu clienții, avocatul:

1. A.nu trebuie să fie, în nici o situație, sfătuitorul și nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într- una și aceeași cauză;
2. B.nu poate accepta o cauză a unui nou client când cunoașterea de către avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe noul client;
3. C.își asumă o obligație de rezultat pentru apărarea libertăților, drepturilor și intereselor legitime ale clientului

În relațiile profesionale dintre avocați:

1. A.avocatul nu poate comunica autorităților jurisdicționale documente fără ca acestea să nu fi fost comunicate avocatului părții adverse, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel;
2. B.avocatul nu poate să divulge o propunere de soluționare a cauzei făcută de partea adversă sau de către avocatul acesteia fără o autorizare expresă din partea avocatului părții adverse;
3. C.avocatul poate să supună instanțelor o propunere de soluționare a cauzei făcută de partea adversă sau de către avocatul acesteia fără o autorizare expresă din partea avocatului părții adverse.

În cazul formelor de exercitare a profesiei de avocat:

1. A.titularul cabinetului individual și avocatul asociat nu pot presta activități profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;
2. B.avocatul asociat poate avea calitatea de avocat colaborator în cadrul profesiei;
3. C.avocatul colaborator poate activa, în aceeași calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat.

La data de 11.02.2015 Cabinetul de Avocat X, reprezentat prin avocat fondator/titular X, încheie un contract de colaborare profesională cu avocatul definitiv Y. În acest caz, avocatul colaborator Y:

1. A.poate să aibă clientelă personală în afara Cabinetului de Avocat X la care colaborează;
2. B.este obligat să aducă la cunoștința avocatului fondator/titular X al formei de exercitare a profesiei în cadrul căreia își desfășoară activitatea orice client personal;
3. C.este răspunzător față de un client personal și are obligația de a nu prejudicia cabinetul de avocat în cadrul căruia își desfășoară activitatea.

Comisia de disciplină a baroului judecă:

1. A.în primă instanță, în complet de 5 membri, abaterile disciplinare săvârșite de avocații înscriși în cadrul baroului respectiv;
2. B.în complet de 3 membri, contestațiile declarate de avocatul interesat, împotriva deciziilor decanului pronunțate în materie disciplinară;
3. C.în primă instanță, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârșite de avocații înscriși în cadrul baroului respectiv, cu excepția abaterilor săvârșite de decan și de membrii Consiliului U.N.B.R.

Avocatul:

1. A.nu poate fi ascultat ca martor în cauza în care a fost angajat ca apărător al uneia dintre părți, decât cu încuviințarea prealabilă a tuturor părților implicate în cauza în care urmează a fi ascultat;
2. B.poate fi ascultat ca martor numai cu privire la faptele și împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părți dintr-o anumită cauză;
3. C.dacă a fost ascultat ca martor, poate desfășura activități profesionale în cauza în care a fost ascultat ca martor numai cu acordul tuturor părților implicate și interesate.

Avocatul stagiar are următoarele îndatoriri suplimentare:

1. A.să efectueze lucrările avocațiale repartizate de avocatul îndrumător și de serviciul de asistență judiciară a baroului;
2. B.să participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de către organele de conducere ale profesiei;
3. C.să desfășoare o activitate efectivă în profesie, nefiind posibilă o suspendare a stagiului.

Adunarea generală a baroului are următoarele competențe:

1. A.revocă membrii consiliului baroului;
2. B.alege și revocă prodecanul baroului;
3. C.aprobă proiectul de buget al baroului și dă descărcare consiliului cu privire la activitatea și gestiunea sa.

Constituie abatere disciplinară:

1. A.refuzul avocatului de a prelua cazul în care a fost desemnat ca urmare a încuviințării unei cereri de ajutor public judiciar, chiar dacă se află în conflict de interese;
2. B.absentarea repetată și nejustificată de la ședințele convocate de consiliul baroului;
3. C.utilizarea unei adrese de internet care cuprinde legături către alte adrese de internet (linkuri) al căror conținut ar fi contrar principiilor esențiale ale profesiei de avocat.

Acțiunea disciplinară împotriva avocatului care nu face parte din organele de conducere ale profesiei:

1. A.poate fi exercitată de către decanul baroului din care avocatul în cauză face parte;
2. B.poate fi exercitată de consiliul baroului din care avocatul în cauză face parte;
3. C.poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârșirii abaterii care a ocazionat formularea acțiunii disciplinare.

În materia negocierilor precontractuale:

1. A.inițierea negocierilor reprezintă promisiune de a contracta;
2. B.părțile au libertatea ruperii negocierilor și nu pot fi ținute răspunzătoare pentru eșecul acestora;
3. C.partea care rupe negocierile poate folosi orice informație confidențială comunicată în cursul negocierilor în interes propriu, dar nu o poate divulga.

P, în calitate de promitent, a încheiat cu B, în calitate de beneficiar, o promisiune de donație în formă autentică cu privire la o casă de vacanță situată în orașul Câmpina. B intenționează să transforme casa de vacanță într-o pensiune de lux și, în acest scop, a încheiat un contract cu o firmă de proiectare în vederea elaborării unui proiect tehnic. Pentru serviciile de proiectare, B a plătit suma de 35.000 lei cu TVA. Între timp însă, promitentul s-a răzgândit și nu mai dorește să-i transfere cu titlu gratuit proprietatea lui B. Selectați ce ar putea cere B, conform legii:

1. A.întrucât promisiunea a fost încheiată în formă autentică, B poate cere instanței să constate că sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă pentru a considera conversiunea actului încheiat în donație;
2. B.B poate cere instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de donație;
3. C.B poate să-i ceară lui P daune - interese echivalente cu cheltuielile pe care le-a făcut în considerarea promisiunii de donație;

Sub sancțiunea nulității absolute:

1. A.cesiunea de creanță cu titlu gratuit trebuie să fie încheiată în formă autentică;
2. B.acceptarea expresă a moștenirii se face numai printr-un înscris autentic;
3. C.bunurile mobile care constituie obiectul donației trebuie enumerate și evaluate într-un înscris, chiar sub semnătură privată.

X, în calitate de promitent-vânzător, a încheiat cu Y, în calitate de promitent-cumpărător, o promisiune bilaterală de vânzare a unui imobil prin care părțile și-au asumat obligația perfectării în formă autentică a contractului de vânzare în termen de 6 luni de la data încheierii promisiunii. Părțile au prevăzut și daune moratorii egale cu dobânda legală calculată la prețul de vânzare, în cazul executării cu întârziere a obligației. X, în calitate de promitent-vânzător, s-a prezentat la notariat pentru autentificarea contratului de vânzare abia după 3 luni de la expirarea termenului. Selectați regula corectă din punct de vedere legal pe care ar trebui să o cunoască Y:

1. A.promitentul-cumpărător poate cere executarea penalității, chiar dacă a acceptat executarea în natură, fără rezerve, a obligației principale;
2. B.executarea cu întârziere a obligației de a face principale dă întotdeauna dreptul la daune-interese egale cu dobânda legală, calculată de la data la care debitorul este în întârziere asupra echivalentului în bani al obligației;
3. C.Y poate cere atât executarea în natură a obligației principale, cât și plata penalității, dacă a fost stipulată pentru neexecutarea obligației la timp.

În materia plății nedatorate:

1. A.este supus restituirii și ceea ce s-a plătit cu titlu de gestiune de afaceri;
2. B.este supusă restituirii plata făcută prin dol sau violență înaintea împlinirii termenului suspensiv;
3. C.este supusă restituirii plata făcută înainte de împlinirea condiției suspensive.

X, avocat înscris în Baroul București, a cumpărat de la Y si Z cotele lor părți din dreptul de proprietate asupra unui bun care făcea obiectul unei acțiuni în revendicare, aflată pe rolul Judecătoriei sector 1 București, la data vânzării. Selectați dintre răspunsurile de mai jos pe cel/cele corect/e din punct de vedere legal:

1. A.vânzarea este valabilă dacă X a cumpărat dreptul litigios printr-o persoană interpusă;
2. B.vânzarea este lovită de nulitate absolută;
3. C.vânzarea este valabilă dacă X avea calitatea de coproprietar al bunului, alături de Y si Z;

Nu va putea obține acoperirea integrală a prejudiciului:

1. A.cel care a folosit cu titlu gratuit motocicleta vecinului său și a suferit un accident din cauza deficiențelor pe care le avea bunul, chiar dacă proprietarul cunoștea deficiențele și nu i le-a adus la cunoștință;
2. B.cel care declară că acceptă riscul producerii unui prejudiciu integrității sale fizice;
3. C.cel care, ignorând anunțul, a pătruns într-un imobil aflat în proces de demolare și a suferit leziuni prin căderea în gol de pe o scară șubredă.

În cazul admiterii acțiunii în revendicare, conform Noului Cod civil:

1. A.pârâtul are un drept de retenție asupra bunului frugifer până la restituirea cheltuielilor necesare pentru producerea și culegerea fructelor;
2. B.posesorul are dreptul de a-și însuși lucrările efectuate cu cheltuieli voluptuare, care nu se concretizează într- o lucrare nouă, numai dacă prin aceasta bunul nu se deteriorează;
3. C.hotărârea judecătorească este opozabilă și poate fi executată și împotriva terțului dobânditor, în condițiile Codului de procedură civilă.

A, B, și C sunt oameni ai străzii și se adăpostesc într-un imobil, proprietatea lui P, încă din toamna anului 2013. Întrucât cei trei au depozitat multe lucruri în balconul șubred al imobilului, într-una din zile o parte a balconului s-a prăbușit și din balcon a căzut un borcan cu murături care, în cădere, l-a lovit pe V, aflat în trecere pe trotuar. V a suferit un traumatism cranio-cerebral care a necesitat spitalizare și câteva intervenții chirurgicale. Victima a rămas cu o infirmitate permanentă, întrucât nu-și mai poate utiliza brațul drept, ceea ce a condus la diminuarea capacității sale de muncă. Selectați dintre răspunsurile de mai jos pe cel/cele corect/e din punct de vedere legal:

1. A.V poate cere despăgubiri numai de la proprietarul imobilului, întrucât acesta se face vinovat de lipsa de întreținere;
2. B.V nu poate cere despăgubiri de la A, B, C, întrucât aceștia nu au niciun fel de venituri;
3. C.V are un drept de opțiune între a-i acționa pe A, B, C sau pe proprietarul imobilului, dacă sunt îndeplinite condițiile răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri.

Rezoluțiunea:

1. A.unilaterală poate avea loc prin notificarea scrisă a debitorului, când acesta nu a executat obligația în termenul fixat prin punerea în întârziere, chiar dacă părțile nu au prevăzut acest lucru în contract;
2. B.nu poate fi declarată unilateral de către creditorul întreținerii pentru neexecutarea fără justificare a obligației de către debitor în contractul de întreținere;
3. C.poate fi cerută și atunci când neexecutarea este de mică însemnătate, însă are un caracter repetat.

Debitorul se află de drept în întârziere:

1. A.când nu a fost executată obligația de a preda un bun, asumată în exercițiul activității unei întreprinderi;
2. B.când a încălcat o obligație de a nu face;
3. C.când obligația se naște din săvârșirea unei fapte ilicite extracontractuale.

În materia contractului de mandat:

1. A.mandatarul datorează dobânzi, începând din ziua întrebuințării, pentru sumele întrebuințate în folosul său cu care a rămas dator;
2. B.mandantul nu este obligat să plătească mandatarului remunerația convenită, dacă mandatul cu titlu oneros nu a putut fi executat, independent de culpa mandatarului;
3. C.mandantul poate oricând revoca tacit un mandat dat în formă autentică, chiar dacă a fost declarat irevocabil.

Locatorul:

1. A.este obligat să îl garanteze pe locatar de tulburarea cauzată prin fapta unui terț care nu pretinde un drept asupra bunului, dar care îl împiedică pe locatar să preia bunul;
2. B.răspunde și pentru viciile aparente la data încheierii contractului, chiar dacă locatarul nu le-a reclamat fără întârziere;
3. C.poate fi obligat la despăgubiri pentru prejudiciile pe care viciile aparente le cauzează vieții, sănătății sau integrității corporale a locatarului, chiar dacă locatarul nu le-a reclamat la data încheierii contractului.

Noul debitor:

1. A.care preia o datorie, poate opune creditorului toate mijloacele de apărare pe care le-ar fi putut opune debitorul inițial, inclusiv compensația;
2. B.care preia o datorie, nu poate opune creditorului mijloacele de apărare întemeiate pe raportul juridic dintre noul debitor și debitorul inițial;
3. C.în cadrul novației, îl înlocuiește pe cel inițial numai cu consimțământul acestuia din urma, care este liberat de creditor, stingându-se astfel obligația inițială.

În materia reducțiunii liberalităților:

1. A.excepția de reducțiune se prescrie în termen de 3 ani de la deschiderea moștenirii;
2. B.dacă donația sau legatul are ca obiect o întreținere viageră, moștenitorii rezervatari au, printre altele, facultatea de a abandona proprietatea cotității disponibile;
3. C.donațiile se reduc succesiv, în ordinea inversă a datei lor, începând cu cea mai veche.

R și P au pus capăt unui proces care dura de ani de zile prin încheierea unei tranzacții prin care P recunoștea că R este proprietarul imobilului revendicat și se obliga să i-l restituie în deplină posesie. La scurt timp, P a aflat că, la data tranzacției, litigiul dintre părți era deja soluționat printr-o hotărâre judecătorească intrată în autoritate de lucru judecat prin care acțiunea în revendicare a lui R fusese respinsă. Selectați dintre răspunsurile de mai jos pe cel/cele corect/e din punct de vedere legal:

1. A.prin tranzacție părțile sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau renunțări reciproce la drepturi, așa încât tranzacția e valabilă chiar dacă P nu a cunoscut hotărârea definitivă;
2. B.P poate cere anularea tranzacției dacă nu a cunoscut că litigiul a fost soluționat printr-o hotărâre judecătorească intrată în autoritate de lucru judecat;
3. C.descoperirea ulterioară a hotărârii intrată în autoritate de lucru judecat nu reprezintă o cauză de nulitate a tranzacției, întrucât hotărârea nu a fost ascunsă de către cealaltă parte.

Subrogația

1. A.se produce de drept în folosul celui care, fiind obligat împreună cu alții sau pentru alții, are interes să stingă datoria;
2. B.convențională, poate fi consimțită, expres sau tacit, de debitor sau de creditor;
3. C.consimțită de creditor, operează cu consimțământul debitorului, dacă părțile nu dispun altfel.

Cursul prescripției extinctive:

1. A.se întrerupe prin invocarea, pe cale de excepție, a dreptului a cărui acțiune se prescrie;
2. B.nu se întrerupe prin începerea urmăririi penale, dacă nu a avut loc constituirea ca parte civilă, chiar dacă despăgubirile se acordă, potrivit legii, din oficiu;
3. C.se reia după încetarea cauzei de suspendare, dar nu se va împlini mai înainte de expirarea unui termen de o lună de la data când suspendarea a încetat pentru prescripțiile de 6 luni sau mai scurte.

X si Y, aflați într-o stare avansată de beție provocată de alcoolul consumat la barul din cartier, s-au împiedicat și au căzut peste autoturismul lui Z. Enervați de întreaga situație, X și Y s-au înarmat cu câte un levier și au aplicat lovituri repetate, distrugând autoturismul lui Z în proporție de 60%. Selectați dintre răspunsurile de mai jos pe cel/cele corect/e din punct de vedere legal:

1. A.X si Y nu vor fi răspunzători pentru prejudiciul produs lui Z, dacă vor dovedi că beția voluntară le generase o stare vremelnică de tulburare a minții care i-a pus în neputință de a-și da seama de urmările faptei lor;
2. B.în raporturile dintre debitorii care răspund solidar, sarcina reparației prejudiciului se împarte întotdeauna în mod egal;
3. C.X si Y vor răspunde solidar față de victima prejudiciului.

Competența materială a instanței judecătorești în funcție de valoarea obiectului cererii introductive de instanță:

1. A.se determină după valoarea obiectului cererii arătat în capătul principal de cerere, la care se adaugă accesoriile pretenției principale, dacă acestea sunt scadente la data sesizării instanței;
2. B.se determină, în cererea privitoare la executarea unui contract, după valoarea obiectului acestui contract, chiar dacă reclamantul deduce judecății numai o parte din acest obiect;
3. C.se determină fără scăderea sarcinilor sau datoriilor moștenirii, în cererile în materie de moștenire, cu excepția partajului succesoral.

În cazul conflictului negativ de competență:

1. A.acesta se rezolvă ȋn camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o hotărâre definitivă, care are autoritate de lucru judecat;
2. B.ivit ȋntre două secții ale unei instanțe, declinările de competență ȋntre acestea s-au făcut prin ȋncheieri care nu sunt supuse niciunei căi de atac;
3. C.ivit ȋntre o curte de apel și ICCJ, se rezolvă de către Completul de 5 judecători al instanței supreme.

În ceea ce privește capacitatea procesuală a unei persoane:

1. A.lipsa capacității procesuale de exercițiu poate fi invocată în orice stare a procesului;
2. B.dacă partea are capacitate de exercițiu restrânsă, va fi ȋn mod obligatoriu citată, dar nu poate sta personal ȋn proces;
3. C.excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu poate fi invocată numai de partea ale cărei interese sunt ocrotite prin consacrarea sancțiunii anulării actelor de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale.

Reclamantul A introduce o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul B având ca obiect revendicarea unui bun imobil aflat la adresa X. După cel de-al treilea termen de judecată cu procedură completă, în fața primei instanțe, A vinde dreptul litigios privitor la acest proces lui C. În acest caz:

1. A.succesorul cu titlu particular C este obligat să intervină în cauză, dacă are cunoștință despre existența procesului, sau poate să fie introdus în cauză, la cerere sau din oficiu;
2. B.pentru a interveni ȋn proces, succesorul cu titlu particular C trebuie să formuleze o cerere de intervenție voluntară principală
3. C.succesorul cu titlu particular C nu va putea invoca excepția necompetenței materiale a instanței.

Mandatul judiciar:

1. A.nu poate înceta prin revocare sau renunțare ȋn cursul termenului pentru exercitarea căilor de atac;
2. B.conferit unui avocat pentru reprezentarea la prima instanță dă dreptul acestuia de a introduce orice cale de atac ȋmpotriva hotărârii pronunțate, aceasta netrebuind să fie supusă ratificării de către partea ȋnsăși;
3. C.ȋn absența unei prevederi exprese, este presupus a fi dat pentru tot procesul iar nu numai pentru o anumită etapă procesuală.

Cererea de recuzare a unui judecător din completul de judecată învestit cu soluționarea cererii:

1. A.determină suspendarea judecății dacă se invocă un motiv de incompatibilitate absolută;
2. B.se depune ȋntr-un singur exemplar;
3. C.pentru motive de incompatibilitate cunoscute de parte de la ȋnceputul procesului nu poate fi formulată după discutarea mijloacelor de probă, tardivitatea putând fi ȋnsă constatată numai de către un complet din care nu face parte judecătorul recuzat.

În cazul citării părții prin publicitate:

1. A.instanța este obligată să încuviințeze această modalitate de citare dacă reclamantul afirmă, prin cererea de chemare în judecată că nu a reușit să afle domiciliul pârâtului sau alt loc unde ar putea fi citat, potrivit legii;
2. B.procedura se socotește ȋndeplinită ȋn a 15-a zi de la publicarea citației;
3. C.odată cu încuviințarea citării prin publicitate, instanța poate numi un curator dintre avocații desemnați ȋn acest scop de barou.

Termenul procedural:

1. A.pentru exercitarea apelului ȋncepe să curgă și de la data la care partea, căreia nu i s-a comunicat hotărârea, a introdus o cale de retractare ȋmpotriva acelei hotărâri;
2. B.nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe față de cel lipsit de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă cât timp nu a fost desemnată o persoană care să-l reprezinte sau să îl asiste;
3. C.se suspendă când a intervenit moartea reprezentantului părții, în acest caz făcându-se din nou o singură comunicare părții.

În etapa regularizării cererii de chemare ȋn judecată:

1. A.ȋmpotriva ȋncheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării, aceasta urmând a fi soluționată ȋn camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat aleatoriu;
2. B.anularea cererii de chemare ȋn judecată nu poate interveni pentru neȋndeplinirea procedurii prealabile impuse de o norma de imperativă (de ordine publică);
3. C.nu este posibilă trimiterea dosarului la o altă secție specializată, aceasta urmând a se discuta numai ȋn contradictoriu, la primul termen de judecată.

Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenții derivând din același raport juridic dedus judecății sau strâns legat de acesta:

1. A.întotdeauna, pentru a-și valorifica aceste pretenții, este obligat să formuleze cerere reconvențională;
2. B.poate formula o cerere reconvențională care trebuie depusă odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la primul termen de judecată, sub sancțiunea judecării separate a acesteia;
3. C.poate formula o cerere reconvențională care se va comunica reclamantului pentru a formula întâmpinare, nefiind aplicabilă procedura regularizării cererii de chemare ȋn judecată.

Litispendența și conexitatea se aseamănă prin aceea că:

1. A.ambele sunt excepții de procedură, relative, dilatorii;
2. B.asupra lor instanța se pronunță prin încheiere care poate fi atacată numai odată cu fondul;
3. C.pot fi invocate pe cale de excepție numai în primă instanță.

În ceea ce privește perimarea:

1. A.dacă instanța constată că perimarea nu a intervenit, pronunță o încheiere care este supusă separat recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare;
2. B.dacă instanța constată că a intervenit perimarea pronunță o hotărâre care este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare, cu excepția cazului în care perimarea este constatată de o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție, caz în care hotărârea de perimare este definitivă;
3. C.aceasta operează și în cazul cererilor de competența unor organe de jurisdicție din afara sistemului instanțelor judecătorești, în măsura în care nu există o normă specială care să dispună altfel.

Mărturisirea judiciară:

1. A.poate fi scindată atunci când cuprinde fapte distincte și care nu au legătură ȋntre ele;
2. B.nu poate fi niciodată revocată;
3. C.poate fi revocată dacă se face dovada că a fost urmarea unei erori de fapt scuzabile.

Hotărârea asupra revizuirii:

1. A.este supusă, în toate cazurile, căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită;
2. B.este definitivă în cazul în care revizuirea a vizat hotărârea unei instanțe de apel, dacă potrivit legii nu există recurs cu privire la hotărârea atacată;
3. C.este supusă recursului, dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, cu excepția situației în care revizuirea a fost soluționată de una din secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, caz în care hotărârea din revizuire este definitivă.

Renunțarea la judecată:

1. A.se poate face numai prin cerere scrisă;
2. B.făcută de unul din reclamanți nu este opozabilă celorlalți reclamanți, în caz de coparticipare procesuală activă;
3. C.se poate face fără consimțământul pârâtului numai până la comunicarea cererii de chemare ȋn judecată acestuia.

Achiesarea la hotărârea judecătorească pronunțată:

1. A.nu este revocabilă;
2. B.poate fi tacită, prin lăsarea trecerii termenului, de către partea care a pierdut procesul, fără să exercite calea de atac împotriva hotărârii judecătorești;
3. C.poate fi tacită, dedusă din executarea de bunăvoie a hotărârii care nu este executorie, de către partea care a pierdut procesul.

În conformitate cu dispozițiile legale în materie, poate fi atacată cu contestație în anulare:

1. A.hotărârea dată în recurs, dacă aceasta a fost pronunțată cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a respins-o;
2. B.hotărârea definitivă dată de prima instanță dacă aceasta a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut și, deși se invocase excepția corespunzătoare, prima instanța a omis să se pronunțe asupra acesteia;
3. C.hotărârea dată în recurs, dacă instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

În procedura necontencioasă:

1. A.încheierile pronunțate nu au autoritate de lucru judecat;
2. B.soluționarea cererii se face întotdeauna cu citarea părții;
3. C.instanța se pronunță în raport cu toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, chiar dacă nu au fost invocate în cerere sau pe parcursul procedurii.

Hotărârea judecătorească dată în procedura ordonanței președințiale:

1. A.este supusă recursului, în toate cazurile în care competența de primă instanță aparține curții de apel;
2. B.pronunțată de tribunal, este executorie de drept, dar executarea poate fi suspendată de instanța de apel, ȋnsă numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta;
3. C.ȋn niciun caz nu este susceptibilă de revizuire, pentru hotărâri definitive potrivnice, ȋn raport cu o altă hotărâre dată ȋn procedura ordonanței președințiale.

Nu sunt hotărâri judecătorești executorii:

1. A.hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, ori cele în legătură cu care părțile au convenit să exercite direct recursul;
2. B.hotărârile date în primă instanță, cu drept de apel, până la data expirării termenului de exercitare a apelului;
3. C.hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Dispozițiile art. 5 C.pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile:

1. A.sunt aplicabile și în cazul unui act normativ declarat neconstituțional, dacă în timpul când acesta s-a aflat în vigoare a cuprins dispoziții penale mai favorabile;
2. B.sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile;
3. C.sunt constituționale în măsura în care permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.

Fapta se comite cu intenție atunci când:

1. A.făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui;
2. B.făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce;
3. C.făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și acceptă posibilitatea producerii lui, dar, în realitate, se produce un rezultat mai grav.

Poate fi în legitimă apărare persoana care comite fapta:

1. A.pentru a înlătura o amenințare privind săvârșirea unei infracțiuni contra unei alte persoane;
2. B.pentru a înlătura răspândirea unor zvonuri ce îi afectează dreptul la propria imagine;
3. C.pentru a înlătura violențele ce sunt exercitate asupra unei alte persoane în vederea sustragerii unui bun care nu aparține acesteia.

Inculpatul a luat hotărârea de a lovi victima ori de câte ori o va întâlni. Astfel, timp de mai multe zile, inculpatul a exercitat acte de violență asupra victimei. Ultima dată inculpatul a aplicat lovituri și altei persoane care a intervenit în sprijinul victimei. În cauză sunt incidente dispozițiile privind:

1. A.infracțiunea complexă;
2. B.infracțiunea continuată;
3. C.concursul de infracțiuni.

Este complice persoana care:

1. A.promite în timpul comiterii faptei că va tăinui bunurile provenite din aceasta;
2. B.promite înainte de comiterea faptei că îl va favoriza pe făptuitor;
3. C.ajută cu intenție, în orice mod, pe făptuitor, după comiterea faptei.

Publicarea hotărârii definitive de condamnare:

1. A.este o pedeapsă complementară ce poate fi aplicată și condamnatului persoană fizică;
2. B.se execută prin publicarea integrală a hotărârii prin intermediul presei scrise sau audiovizuale;
3. C.este o pedeapsă principală aplicabilă persoanei juridice care poate răspunde din punct de vedere penal.

In cazul în care, cu privire la aceeași infracțiune sunt incidente mai multe cauze de atenuare a pedepsei și mai multe cauze de agravare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei pentru infracțiunea respectivă:

1. A.se reduc conform dispozițiilor privind cauzele de atenuare, după care limitele de pedeapsă rezultate se majorează conform dispozițiilor privind cauzele de agravare;
2. B.se majorează conform dispozițiilor privind cauzele de agravare, după care limitele de pedeapsă rezultate se reduc conform dispozițiilor privind cauzele de atenuare;
3. C.rămân neschimbate deoarece cauzele de atenuare și cele de agravare a pedepsei se anihilează reciproc.

Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere:

1. A.poate fi dispusă și în cazul unui infractor condamnat anterior la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru o infracțiune de ucidere din culpă;
2. B.nu poate fi dispusă în cazul unui infractor care a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă de 1 an pentru o infracțiune săvârșită cu intenție;
3. C.poate fi revocată de instanță chiar dacă pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul săvârșește o infracțiune din culpă.

Măsura educativă a internării într-un centru educativ:

1. A.se poate dispune pe o perioadă de 3 ani;
2. B.se poate dispune atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este închisoarea de 7 ani;
3. C.va fi în mod obligatoriu înlocuită cu măsura internării într-un centru de detenție, dacă în perioada internării în centrul educativ minorul comite o nouă infracțiune.

Împăcarea:

1. A.poate interveni și poate produce efecte în orice moment al procesului penal;
2. B.produce efecte numai dacă a fost însușită de către procuror în situația în care infracțiunea a fost comisă de reprezentantul persoanei juridice vătămate;
3. C.poate interveni și poate înlătura răspunderea penală în cazul în care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile.

Pentru a obliga victima să i cedeze, inculpatul o lovește de mai multe ori, cu putere, în zona capului, cu o lopată, după care întreține cu victima un raport sexual. Loviturile primite i-au produs victimei multiple fracturi craniene în urma cărora aceasta a decedat la câteva săptămâni după agresiune. Fapta inculpatului reprezintă:

1. A.infracțiunea de omor (art. 188 C.pen.), în concurs cu infracțiunea de viol (art. 218 C.pen.);
2. B.infracțiunea de omor calificat, comis pentru a înlesni sau a ascunde săvârșirea unei alte infracțiuni [art. 189 alin. (1) lit. d) C.pen.] în concurs cu infracțiunea de viol (art. 218 C.pen.);
3. C.infracțiunea de viol urmat de moartea victimei [art.218 alin. (4) C.pen.].

Dacă s-a provocat vătămarea corporală din culpă a mai multor persoane, încadrarea juridică va fi:

1. A.o singură infracțiune de vătămare corporală din culpă în varianta tip;
2. B.o singură infracțiune de vătămare corporală din culpă în varianta agravată;
3. C.un concurs de infracțiuni de vătămare corporală din culpă (atâtea infracțiuni câte persoane au fost vătămate).

X o obligă pe Y, sora sa, să întrețină un raport sexual amenințând-o cu cuțitul. X a comis infracțiunea de:

1. A.viol în varianta agravată;
2. B.viol în concurs cu incest;
3. C.incest

Dacă X sustrage bunuri din domiciliul unui vecin, unde a pătruns prin efracție, profitând de faptul că acesta era plecat în concediu, fiind ajutat de Y care păzea intrarea în bloc, având asupra sa o armă despre existența căreia X nu știa:

1. A.X este autor al infracțiunii de furt simplu;
2. B.X este autor al infracțiunii de furt calificat;
3. C.Y este complice la infracțiunea de furt calificat.

Sunt aplicabile dispozițiile art. 231 alin. (1) C.pen. privind pedepsirea unor furturi la plângerea prealabilă în cazul în care subiectul activ este:

1. A.o persoană care locuiește cu victima;
2. B.găzduitorul care săvârșește furtul în paguba celui pe care îl găzduiește;
3. C.găzduitul care sustrage bunuri de la persoana care îl găzduiește.

Arătați care dintre următoarele împrejurări califică atât infracțiunea de furt calificat, cât și pe cea de tâlhărie calificată:

1. A.simularea, de către făptuitor, a unor calități oficiale;
2. B.comiterea faptelor prin efracție;
3. C.comiterea faptelor într-un tramvai.

Poate exista infracțiunea de abuz de încredere (art. 238 C.pen.) în cazul în care făptuitorul își însușește:

1. A.o sumă de bani pe care avea obligația să o depună la o instituție bancară pe numele proprietarului;
2. B.o sumă de bani care îi fusese dată cu titlu de împrumut;
3. C.o sumă de bani care îi fusese înmânată pentru a procura plătitorului anumite servicii (o excursie, un bilet la spectacol etc.).

La infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare, una din cerințele esențiale ale laturii obiective se poate realiza și atunci când învinuirea mincinoasă se referă la:

1. A.o faptă ce nu mai este prevăzută de legea penală;
2. B.o faptă penală rămasă în forma tentativei;
3. C.o faptă penală comisă de un alt participant, iar nu de autorul propriu-zis.

Există infracțiunea de luare de mită (art. 289 C.pen.) și atunci când:

1. A.bunurile au fost primite de funcționarul public după ce a îndeplinit un act în virtutea funcției sale, în baza unei înțelegeri anterioare;
2. B.bunurile oferite de mituitor au fost refuzate de funcționarul public;
3. C.bunurile au fost primite de funcționar după ce a îndeplinit un act în virtutea funcției sale, fără o înțelegere prealabilă.

Acțiunea de falsificare a unui înscris prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod se regăsește în latura obiectivă a infracțiunii de:

1. A.fals material în înscrisuri oficiale;
2. B.fals intelectual;
3. C.fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Denunțul:

1. A.este încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârșirea unei infracțiuni;
2. B.se poate face personal ori prin mandatar cu mandat special;
3. C.se poate face numai personal.

Instanța de judecată dispune, prin încheiere, suspendarea judecății:

1. A.când se constată pe baza unei adeverințe medicale că inculpatul suferă de o boală gravă, care îl împiedică să participe la judecată;
2. B.pe perioada desfășurării procedurii de mediere, potrivit legii;
3. C.daca a fost ridicată o excepție de neconstituționalitate.

Incheierea de ședință se semnează:

1. A.de toți membrii completului de judecată;
2. B.de toți membrii completului de judecată din apel si de grefier;
3. C.de președintele completului de judecată si de grefier.

În cauza X/Y/2014, prin sentința nr. Z din data de 02.06.2015 inculpatul AB a fost condamnat la 1 an închisoare pentru săvârșirea infractiunii prev. si ped. de disp. art. 253 C.pen.(distrugerea) și obligat la plata sumei de 2000 lei către partea civilă BC cu titlu de daune materiale. După pronunțarea hotărârii, partea civilă BC a renunțat în mod expres la calea de atac a apelului în ceea ce privește latura civilă a cauzei. Asupra renunțării la apelul care privește latura civilă a cauzei, partea civilă BC:

1. A.poate reveni înăuntrul termenului pentru declararea apelului;
2. B.nu mai poate reveni;
3. C.poate reveni până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel.

Plângerea, ca act de sesizare, se poate face și de către:

1. A.unul dintre soți pentru celălalt soț;
2. B.oricare din membrii de familie ai persoanei vătămate;
3. C.copilul minor pentru părinți.

Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în urmatoarele cazuri:

1. A.judecata a avut loc în lipsa avocatului persoanei vătămate, când asistența juridică a persoanei vătămate era obligatorie, potrivit legii;
2. B.ședința de judecată a fost publică, deși legea prevedea expres lipsa de publicitate a ședinței de judecată;
3. C.instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate.

Persoana vătămată și oricare dintre părți își pot retrage apelul declarat:

1. A.până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel;
2. B.până la începerea dezbaterilor la instanța de apel;
3. C.până la primul termen de judecată în fața instanței de apel.

Când completul de judecată nu poate rămâne același în tot cursul judecării cauzei, acesta se poate schimba:

1. A.până la închiderea dezbaterilor;
2. B.până la începerea cercetării judecătorești;
3. C.până la începerea dezbaterilor.

Procurorii din cadrul parchetului ierarhic superior pot prelua, în vederea efectuării sau supravegherii urmăririi penale, cauze de competența parchetelor ierarhic inferioare:

1. A.prin dispoziția motivată a conducătorului parchetului ierarhic superior;
2. B.numai prin dispoziția motivată a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
3. C.prin dispoziția motivată a conducătorului parchetului ierarahic inferior de la care se preia cauza.

Suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal:

1. A.în caz de retragere a plângerii prealabile;
2. B.în cazul renunțării la urmărirea penală;
3. C.în cazul în care nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea.

Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal:

1. A.numai până la începerea cercetării judecătorești în fața primei instanțe de judecată;
2. B.până la închiderea dezbaterilor în fața primei instanțe de judecată;
3. C.până la terminarea cercetării judecătorești la prima instanță de judecată.

Excepția de necompetență materială sau după calitatea persoanei a instanței superioare celei competente potrivit legii poate fi invocată:

1. A.până la începerea cercetării judecătorești;
2. B.până la terminarea cercetării judecătorești;
3. C.în tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii definitive.

După strămutarea cauzei, contestațiile și celelalte căi de atac:

1. A.se judecă de instanțele corespunzătoare din circumscripția instanței la care s-a strămutat cauza;
2. B.se judecă de instanțele competente din circumscripția instanței de la care s-a strămutat cauza;
3. C.se judecă de instanțele competente din circumscripția instanței de la care s-a strămutat cauza, dacă legea nu prevede altfel.

Nu pot fi audiați în calitate de martor:

1. A.soțul, ascendenții și descendenții în linie directă, precum și frații și surorile suspectului sau inculpatului;
2. B.subiecții procesuali principali;
3. C.minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani.

Acțiunea penală se pune în mișcare:

1. A.de către judecătorul de cameră preliminară prin încheiere, în cazurile expres prevăzute de lege;
2. B.de către procuror prin declarație orală, în cazul infracțiunilor de audiență.
3. C.de către instanța de judecată, prin încheiere, în cazurile expres prevăzute de lege.

Dacă declinarea a fost determinată de competența materială sau după calitatea persoanei:

1. A.instanța căreia i s-a trimis cauza poate menține, motivat, probele administrate, actele îndeplinite și măsurile dispuse de instanța care și-a declinat competența;
2. B.instanța căreia i s-a trimis cauza nu poate menține probele administrate, actele îndeplinite și măsurile dispuse de instanța care și-a declinat competența;
3. C.probele administrate, actele îndeplinite și măsurile dispuse se mențin.

Până la terminarea cercetării judecătorești la prima instanță de judecată:

1. A.partea civilă poate îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă;
2. B.partea civilă poate mări sau micșora întinderea pretențiilor indicate în cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă;
3. C.poate avea loc introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente, la cererea părții îndreptățite potrivit legii civile.

Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă soluționează cererea de strămutare:

1. A.prin sentință care poate fi atacată cu contestație de către procuror și părți;
2. B.prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac;
3. C.prin sentință care nu este supusă niciunei căi de atac.

Este sancționată cu nulitatea absolută încălcarea dispozițiilor privind:

1. A.competența materială a instanțelor judecătorești, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente;
2. B.competența materială a organelor de urmărire penală;
3. C.prezența suspectului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii.

Până la soluționarea repunerii în termenul de apel:

1. A.executarea hotărârii atacate se suspendă de drept;
2. B.instanta de apel poate suspenda executarea hotărârii atacate;
3. C.executarea hotărârii se suspendă de drept numai cu privire la latura penală a cauzei.