Probele în procesul civil (Drept procesual civil): grile date la examen

Din subiectul complet, grila 45

Reclamantul AA a formulat o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB. Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul AA a solicitat încuviințarea probei cu declarația martorului MM. În cazul în care reclamantul AA, până în momentul încuviințării probatoriilor, renunță la proba cu declarația martorului MM, atunci:

1. A.pârâtul BB poate să-și însușească proba cu declarația martorului MM;
2. B.instanța poate dispune administrarea din oficiu a probei la care s-a renunțat;
3. C.instanța poate dispune administrarea din oficiu a probei la care s-a renunțat, numai dacă pârâtul BB nu se opune.

Din subiectul complet, grila 44

În cazul procedurii de administrare a probelor de către avocați:

1. A.pentru administrarea probelor de către avocați, instanța va stabili un termen de până la 6 luni, ținând seama de volumul și complexitatea acestora;
2. B.pe parcursul administrării probelor de către avocați, ședințele de judecată, atunci când acestea sunt necesare, se pot desfășura și fără participarea obligatorie a avocaților;
3. C.dacă una dintre părți invocă o excepție sau inadmisibilitatea unei probe, acest incident se va soluționa de instanța de judecată printr-o încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.

Din subiectul complet, grila 45

Proba cu martori:

1. A.este inadmisibilă pentru dovedirea actului juridic, în cazul în care legea cere forma scrisă pentru validitatea respectivului act juridic;
2. B.este inadmisibilă, dacă pentru dovedirea unui act juridic legea cere forma scrisă, chiar dacă partea a pierdut înscrisul doveditor din pricina unui caz de forță majoră sau unui caz fortuit;
3. C.este inadmisibilă, dacă actul juridic al cărui obiect este mai mare de 250 de lei este atacat pentru eroare – viciu de consimțământ.

Din subiectul complet, grila 46

În materia asigurării probelor, nu este supusă niciunei căi de atac:

1. A.încheierea de admitere a cererii de asigurare de probe;
2. B.încheierea prin care se administrează probele asigurate;
3. C.încheierea de respingere a cererii de asigurare de probe.

Din subiectul complet, grila 43

Reclamantul AA cheamă în judecată pe pârâtul BB întrucât acesta din urmă avea obligația de a-i restitui suma de 20.000 lei cu titlu de împrumut. În dovedirea pretențiilor invocate, reclamantul AA anexează la cerere, în copie conformă cu originalul, contractul de împrumut încheiat cu pârâtul. Pârâtul BB, în termen legal, formulează o cerere de înscriere în fals împotriva înscrisului sub semnătură privată (contract de împrumut), arătând că semnătura care apare pe înscris în locul unde este numele lui este falsificată, autorul falsului fiind fratele reclamantului AA, domnul CC. În acest caz:

1. A.dacă partea care a prezentat înscrisul stăruie să se folosească de acesta, deși denunțarea ca fals a acestuia nu a fost retrasă, instanța de judecată, procedând la declanșarea procedurii falsului, în condițiile legii, va sesiza procurorul și va putea suspenda judecata pricinii;
2. B.dacă reclamantul AA nu este prezent, instanța va ordona ca acesta să se prezinte personal în vederea depunerii originalului acestuia, luării la cunoștință de declarația de denunțare a înscrisului ca fals și prezentarea de explicații;
3. C.instanța de judecată poate aprecia că nu se impune înaintarea înscrisului defăimat ca fals parchetului competent, în acest caz falsul fiind cercetat de către instanța civilă, având în vedere că este un înscris relevant cauzei în curs.

Din subiectul complet, grila 55

Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată a pârâtului BB, cu domiciliul în Germania. Printre probele propuse prin cererea de chemare în judecată se regăsește și interogatoriul pârâtului BB. În acest caz, în ceea ce privește proba cu interogatoriul:

1. A.dacă pârâtul BB se află în străinătate la data administrării acestei probe și este reprezentat în proces printr-un mandatar, va putea fi interogat prin acesta, dacă prin tratate sau convenții internaționale la care România este parte ori prin acte normative speciale nu se prevede altfel;
2. B.luarea interogatoriului pârâtului BB prin mandatar poate fi efectuată numai atunci când mandatarul este avocat;
3. C.dacă interogatoriul pârâtului BB este luat, în condițiile legii, prin mandatar care nu are calitatea de avocat, mandatarul va depune răspunsul părții dat în cuprinsul unei procuri speciale și autentice.

Din subiectul complet, grila 39

Numele, prenumele și adresa martorilor:

1. A.trebuie să se regăsească în cererea de chemare în judecată, sub sancțiunea anulării acesteia dacă reclamantul nu le menționează în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării prin care lipsurile îi sunt aduse la cunoștință;
2. B.se menționează, în toate situațiile, cel mai târziu în cuprinsul unei liste depuse în termen de 5 zile de încuviințarea probei testimoniale, sub sancțiunea decăderii din probă;
3. C.propuși de intervenient se menționează în cererea de intervenție sau cel mai târziu până la primul termen de judecată ulterior admiterii în principiu a acesteia.

Din subiectul complet, grila 41

Expertul judiciar, numit de către instanța judecătorească într-un proces civil, pentru efectuarea unei expertize tehnice:

1. A.trebuie să depună jurământul, similar unui martor, atunci când este ascultat în ședința de judecată;
2. B.se află într-un caz de incompatibilitate dacă este tutore sau curator al uneia dintre părțile procesului;
3. C.care va primi o sumă de bani mai mare decât onorariul fixat de instanță, va fi pedepsit potrivit legii penale.

Din subiectul complet, grila 43

Cu privire la proba cu martori în procesul civil, este adevărat că:

1. A.dacă partea care s-a obligat să asigure prezența martorului la termenul de judecată stabilit pentru audierea acestuia nu își îndeplinește această obligație, din motive imputabile, va fi decăzută din dreptul de a mai administra această probă în fața acelei instanțe;
2. B.mărturia este consemnată întocmai și literal de către grefier;
3. C.persoana care beneficiază de tutelă specială nu poate fi audiată ca martor, chiar dacă ar exista acordul expres al celeilalte părți, în timp ce persoana care beneficiază de consiliere judiciară poate fi ascultată ca martor, însă instanța va ține seama, la aprecierea depoziției sale, de situația ei specială.

Din subiectul complet, grila 53

Cu privire la administrarea probei cu martori, este adevărat că:

1. A.persoanele care beneficiază de tutelă specială sau de consiliere judiciară pot fi ascultate ca martor, însă instanța va ține seama, la aprecierea depoziției sale, de situația specială în care se află;
2. B.persoanele lipsite de discernământ în momentul audierii, dar care nu beneficiază de tutelă specială sau de consiliere judiciară, pot fi ascultate ca martor, însă nu vor depune jurământ, instanța atrăgându-le atenția să spună adevărul și ținând seama, la aprecierea depoziției lor, de situația lor specială;
3. C.minorii care au împlinit vârsta de 14 ani pot fi ascultați ca martori, însă fără a depune jurământ, audierea lor ca martori fiind făcută, în toate cazurile, în camera de consiliu.

Din subiectul complet, grila 55

Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată a pârâtului BB, cu domiciliul în Germania. Printre probele propuse prin cererea de chemare în judecată se regăsește și interogatoriul pârâtului. În acest caz, în ceea ce privește proba cu interogatoriul:

1. A.dacă pârâtul BB se află în străinătate la data administrării acestei probe și este reprezentat în proces printr-un mandatar va putea fi interogat prin acesta, dacă prin tratate sau convenții internaționale la care România este parte ori prin acte normative speciale nu se prevede altfel;
2. B.luarea interogatoriului pârâtului BB prin mandatar poate fi efectuată numai atunci când mandatarul este avocat;
3. C.dacă interogatoriul pârâtului BB este luat, în condițiile legii, prin mandatar care nu are calitatea de avocat, mandatarul va depune răspunsul părții dat în cuprinsul unei procuri speciale și autentice.

Din subiectul complet, grila 45

În cazul înscrisurilor sub semnătură privată prin care o singură parte se obligă către o alta să îi plătească o sumă de bani:

1. A.sancțiunea nerespectării formalității “bun și aprobat” constă în considerarea acelui înscris ca început de dovadă scrisă;
2. B.mențiunea “bun și aprobat” de la sfârșitul actului este necesară și dacă acesta este scris în întregime de cel care se obligă;
3. C.neîndeplinirea formalității “bun și aprobat” poate fi invocată numai de instanță, din oficiu.

Din subiectul complet, grila 47

Prin cererea în grănițuire înregistrată pe rolul judecătoriei S., reclamantul AA a propus, printre altele, proba testimonială, indicând ca martor pe fiica surorii sale. Prin întâmpinare, pârâtul BB s-a opus audierii acesteia, motivat de gradul de rudenie apropiat dintre martoră și reclamant. La termenul stabilit pentru administrarea probei testimoniale a fost audiată nepoata de soră a reclamantului, pârâtul BB nefiind prezent la ședința de judecată. În aceste condiții, pârâtul BB:

1. A.este îndreptățit să invoce nulitatea declarației martorei, nulitate care este absolută și expresă;
2. B.este îndreptățit să invoce nulitatea relativă a declarației martorei, la termenul de judecată imediat următor și înainte de a se pune concluzii pe fond;
3. C.poate renunța expres sau tacit la invocarea cauzei de nulitate cu privire la declarația martorei.

Din subiectul complet, grila 53

Suspendarea executării titlului executoriu reprezentat de un înscris autentic:

1. A.poate fi obținută numai în cadrul unei contestații la executare;
2. B.poate fi cerută și în cadrul acțiunii de fond având ca obiect desființarea titlului executoriu reprezentat de înscrisul autentic;
3. C.se produce de drept în cazul în care se formulează, în termen legal, contestație la executare.

Din subiectul complet, grila 58

Reclamantul AA formulează, în contradictoriu cu pârâtul BB, o cerere de asigurare de probe, respectiv proba cu declarația martorului CC. Pârâtul BB, legal citat, nu depune întâmpinare și nu se prezintă la termenul fixat pentru judecarea cererii de asigurare de probe. În acest caz:

1. A.pârâtul BB, având în vedere că nu a depus întâmpinare, este decăzut din dreptul de a invoca excepții de ordine privată;
2. B.instanța va soluționa cererea în camera de consiliu, prin încheiere;
3. C.dacă instanța admite cererea de asigurare de probe, va pronunța o încheiere executorie care nu este supusă niciunei căi de atac.

Din subiectul complet, grila 43

Reclamanta AA a chemat-o în judecată pe pârâta BB, pentru plata prețului neachitat și a penalităților de întârziere pentru produsele livrate de reclamantă pârâtei. În fața primei instanțe, la al treilea termen de judecată, reclamanta AA a propus administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară, specialitatea contabilitate. Pârâta BB s-a opus admiterii probei, deoarece este propusă tardiv. Prima instanță a admis excepția tardivității cererii de probă cu expertiza contabilă, constatând că operează sancțiunea decăderii și, pe fondul cauzei, a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta AA și, prin cererea de apel, a propus administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară, specialitatea contabilitate, apreciind că proba este necesară procesului. În acest caz, instanța de apel:

1. A.va încuviința proba cu expertiza contabilă, în virtutea efectului devolutiv al apelului, dacă apreciază că este admisibilă, concludentă, pertinentă și utilă cauzei;
2. B.va respinge proba solicitată cu expertiza contabilă, deoarece a operat decăderea din această probă, în primă instanță;
3. C.verifică stabilirea situației de fapt în limitele cererii de apel.

Din subiectul complet, grila 45

Cu ocazia întocmirii raportului de expertiză – specialitatea construcții, dispus în cauză de către completul de judecată din cadrul Judecătoriei X, expertul judiciar a citat părțile prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, indicând data de 31.03.2025 (luni), ora și locul pentru efectuarea lucrării. Citația a fost primită de pârât în data de 28.03.2025 (vineri). În aceste condiții:

1. A.comunicarea citației cu mai puțin de 5 zile înainte de termenul fixat pentru efectuarea lucrării atrage nulitatea virtuală și absolută a raportului de expertiză;
2. B.comunicarea citației cu mai puțin de 5 zile înainte de termenul fixat pentru efectuarea lucrării atrage nulitatea expresă și relativă a raportului de expertiză;
3. C.nulitatea raportului de expertiză, motivată de comunicarea tardivă a citației, poate fi invocată doar de către pârât, la primul termen de judecată după depunerea raportului.

Din subiectul complet, grila 48

Instanța poate să dispună soluționarea fără citarea părților a unei cereri de:

1. A.lămurire a conținutului dispozitivului sau de înlăturare a dispozițiilor potrivnice;
2. B.asigurare a probelor, dacă există pericol ca prin întârziere proba să nu mai poată fi administrată;
3. C.recuzare a expertului desemnat de instanță prin tragere la sorți, în lipsa acordului părților.

Din subiectul complet, grila 59

Legea impune forma autentică:

1. A.în cazul tuturor înscrisurilor folosite ca înscrisuri de comparație în procedura de verificare a înscrisurilor;
2. B.în cazul declarației de renunțare la judecată, cu excepția cazului în care renunțarea se face verbal în ședință, de către parte, personal, ori de către reprezentantul convențional al părții, împuternicit printr-o procură specială în acest scop;
3. C.în cazul procurii speciale dată mandatarului neavocat de către partea care are domiciliul în străinătate și care răspunde la interogatoriu prin intermediul acelui mandatar.

Din subiectul complet, grila 21

Reclamantul AA introduce o acțiune în revendicare, cu privire la un imobil, în contradictoriu cu pârâtul BB. Instanța de fond admite acțiunea în revendicare. Pârâtul BB formulează, în termen legal apel și pentru dovedirea motivelor de apel, propune, în condițiile legii, ca probă pe martorul X domiciliat în localitatea Y. Având în vedere vârsta înaintată și starea de sănătate precară a matorului X, BB formulează, pe cale principală, o cerere de asigurare de probe, solicitând încuviințarea audierii martorului X. În acest caz:

1. A.cererea de asigurare de probe formulată de BB este inadmisibilă, deoarece litigiul dintre părți se află deja în apel;
2. B.cererea de asigurare de probe formulată de BB este de competența instanței care a judecat procesul în primă instanță;
3. C.cererea de asigurare de probe formulată de BB este de competența instanței de apel, fiind un incident în cadrul judecății în apel.

Din subiectul complet, grila 39

Proba cu martori:

1. A.este admisibilă pentru dovedirea unui act juridic, chiar dacă pentru validitatea acestuia legea cere forma scrisă;
2. B.este inadmisibilă pentru a dovedi, că după încheierea contractului, părțile au convenit verbal să modifice termenul de executare a obligației uneia dintre ele;
3. C.este inadmisibilă dacă pentru dovedirea unui act juridic legea cere forma scrisă, chiar dacă există început de dovadă scrisă.

Din subiectul complet, grila 43

În ceea ce privește proba testimonială, este adevărat că:

1. A.medicii și preoții nu sunt scutiți de a depune mărturie, în cazul în care sunt dezlegați de secretul de serviciu sau profesional de partea interesată la păstrarea secretului;
2. B.martorul fără confesiune religioasă este scutit de a depune jurământ;
3. C.aceasta este admisibilă și pentru dovedirea unui act juridic al cărui obiect are o valoare mai mare de 250 lei, dacă actul este atacat pentru dol.

Din subiectul complet, grila 46

În materia asigurării probelor, nu este supusă niciunei căi de atac:

1. A.încheierea de respingere a cererii de asigurare a probelor;
2. B.încheierea de admitere a cererii de asigurare;
3. C.încheierea prin care se constată administrarea probelor asigurate.

Din subiectul complet, grila 55

Reclamantul AA cheamă în judecată pe pârâtul BB, cererea având ca obiect revendicare imobiliară. Părțile au cerut, în condițiile legii, administrarea probei cu expertiză tehnică judiciară. Instanța, la al doilea termen de judecată, încuviințează pentru părți proba cu expertiză tehnică, pronunțând încheierea prin care numește și expertul judiciar. La al treilea termen de judecată, pârâtul BB depune la dosarul cauzei o cerere de recuzare a expertului numit de către instanța de judecată. În acest context, recuzarea expertului:

1. A.se judecă și cu citarea părților;
2. B.se judecă numai cu citarea expertului, nu și a părților;
3. C.este de competența instanței de judecată învestită cu soluționarea cauzei în care a fost desemnat expertul.

Din subiectul complet, grila 49

Mărturisirea judiciară:

1. A.nu poate fi divizată împotriva autorului decât în cazurile când cuprinde fapte distincte și care nu au legătură între ele;
2. B.nu poate fi revocată, afară numai dacă se face dovada că a fost urmarea unei erori de drept scuzabile;
3. C.nu produce efecte dacă a fost făcută de o persoană lipsită de discernământ.

Din subiectul complet, grila 54

Prezumția legală:

1. A.scutește de orice dovadă pe acela în folosul căruia este stabilită;
2. B.poate fi înlăturată prin proba contrară, dacă legea nu dispune altfel;
3. C.poate fi primită numai în cazurile în care legea admite dovada cu martori.

Din subiectul complet, grila 55

Recuzarea expertului judiciar:

1. A.trebuie cerută, sub sancțiunea decăderii, în termen de 15 zile de la numirea expertului, dacă motivul recuzării există la această dată;
2. B.se judecă cu citarea părților și a expertului;
3. C.se poate solicita pentru aceleași motive ca și în cazul judecătorilor.

Din subiectul complet, grila 60

Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului BB solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 25.000 lei în temeiul răspunderii civile delictuale. Pârâtul BB nu formulează întâmpinare în cauză, însă solicită audierea a doi martori la primul termen de judecată. Instanța constată că BB este decăzut din dreptul de a propune probe și audiază doar cei doi martori propuși de AA. Instanța admite cererea de chemare în judecată. Pârâtul BB formulează apel și solicită, prin chiar motivele de apel, audierea celor doi martori propuși și neaudiați în fața primei instanțe, argumentând că depoziția acestora poate schimba starea de fapt reținută în hotărârea atacată. Intimatul AA invocă inadmisibilitatea propunerii în apel a unor probe față de care a intervenit decăderea în fața primei instanțe. În acest context, instanța de apel:

1. A.va respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității probelor, excepție invocată de intimatul AA;
2. B.va putea încuviința martorii propuși prin cererea de apel, în funcție de starea de fapt concretă dedusă judecății, dacă aceste probe sunt apte să ducă la soluționarea procesului;
3. C.va admite excepția inadmisibilității probelor invocate în cererea de apel, deoarece a intervenit, pentru acestea, decăderea în fața primei instanțe.

Din subiectul complet, grila 41

În ceea ce privește proba cu martori:

1. A.la momentul propunerii, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, numai în măsura în care martorul propus este de acord cu divulgarea acestor date;
2. B.nu poate fi ascultată ca martor persoana care beneficiază de consiliere judiciară;
3. C.în cazul amânării procesului pentru administrarea acestei probe, atunci când a fost propusă și încuviințată în cursul procesului pentru că nevoia administrării acesteia a reieșit din cercetarea judecătorească și partea nu a putut-o prevedea, partea este obligată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a administra proba încuviințată, să depună lista martorilor în termen de 5 zile de la încuviințarea probei.

Din subiectul complet, grila 55

Se soluționează fără citarea părților, în toate cazurile:

1. A.atât cererea de încuviințare a executării silite, cât și contestația la executare;
2. B.atât cererea de recuzare a judecătorului, cât și cererea de recuzare a expertului;
3. C.atât cererea de instituire a sechestrului asigurător, cât și cererea de instituire a popririi asigurătorii.

Din subiectul complet, grila 56

Sunt scutite de a depune mărturie următoarele persoane:

1. A.avocații, cu privire la faptele de care au luat la cunoștință în exercitarea profesiei, chiar și după încetarea exercitării acesteia, cu excepția cazului în care primesc încuviințarea de a depune mărturie din partea organizației profesionale în care funcționează ori au funcționat;
2. B.persoanele lipsite de discernământ la momentul audierii;
3. C.slujitorii cultelor, cu privire la faptele de care au luat cunoștință în exercitarea profesiei lor, chiar și după încetarea exercitării acesteia, chiar dacă au fost dezlegate de partea interesată la păstrarea secretului profesional.

Din subiectul complet, grila 57

Se soluționează, potrivit legii, în camera de consiliu:

1. A.cererea de asigurare a probelor formulată pe cale principală;
2. B.contestația la executare, inclusiv cererea de suspendare a executării până la soluționarea contestației la executare;
3. C.cererea de evacuare formulată în procedura specială de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept.

Din subiectul complet, grila 53

Interdicția dovedirii cu martori a actului juridic cu valoare mai mare de 250 de lei:

1. A.este reglementată de norme de ordine publică, părțile neputând conveni să folosească proba cu martori în acest caz;
2. B.vizează nu doar încheierea acelui act, ci și modificarea sa;
3. C.operează, în toate cazurile, inclusiv contra unui profesionist, dacă actul a fost făcut de acesta în exercițiul activității sale profesionale.

Din subiectul complet, grila 57

Nu este supusă niciunei căi de atac:

1. A.încheierea prin care instanța constată că au fost administrate probele asigurate, indiferent dacă asigurarea probelor a fost cerută pe cale principală sau pe cale incidentală;
2. B.încheierea prin care a fost admisă cererea de întoarcere a executării silite, cerută pe cale principală, la instanța de executare, ca urmare a anulării titlului executoriu, indiferent dacă acesta era o hotărâre judecătorească sau un alt înscris căruia legea îi conferă caracter executoriu;
3. C.hotărârea prin care este admisă cererea de validare a popririi, indiferent dacă validarea a fost cerută de creditor sau de executorul judecătoresc.

Din subiectul complet, grila 41

Mărturisirea:

1. A.judiciară nu va putea fi, în nicio situație, revocată;
2. B.extrajudiciară verbală nu poate fi invocată în cazurile în care proba cu martori nu este admisă;
3. C.judiciară nu produce efecte dacă duce la pierderea unui drept de care cel care face recunoașterea nu poate dispune.

Din subiectul complet, grila 57

Contestarea scrierii sau semnăturii de pe un înscris sub semnătură privată:

1. A.trebuie făcută, de partea căreia i se opune înscrisul, la primul termen după depunerea înscrisului, sub sancțiunea decăderii;
2. B.potrivit legii, nu poate fi formulată de moștenitorii sau succesorii în drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi înscrisul;
3. C.determină administrarea obligatorie a unei expertize tehnice de către instanța care va cerceta înscrisul sub semnătură privată.

Din subiectul complet, grila 45

Nu este supusă niciunei căi de atac:

1. A.încheierea prin care se respinge cererea de recuzare de către tribunal, ca instanță de recurs;
2. B.încheierea prin care se admite în principiu, de către prima instanță, cererea de intervenție voluntară principală;
3. C.încheierea prin care se admite cererea de asigurare a probelor.

Din subiectul complet, grila 39

Instanța poate încuviința proba cu interogatoriul, în situația în care:

1. A.intervenientul principal solicită încuviințarea acestei probe la primul termen de judecată ulterior admiterii în principiu a cererii de intervenție;
2. B.reclamantul solicită încuviințarea acestei probe la ultimul termen de judecată, anterior deschiderii dezbaterilor în fond, existând acordul expres al celorlalte părți;
3. C.se solicită această probă pentru dovedirea motivelor de recuzare.

Din subiectul complet, grila 40

Instanța poate reveni asupra probei testimoniale încuviințate:

1. A.în situația în care, după administrarea probei cu interogatoriu, apreciază că aceasta nu mai este necesară;
2. B.în situația în care martorul nu s-a putut prezenta la termenul la care a fost citat și a dovedit cu acte medicale imposibilitatea prezentării la acel termen de judecată;
3. C.în situația în care partea se obligă să aducă martorul la termen și, în mod imputabil, nu își îndeplinește această obligație.

Din subiectul complet, grila 47

Este admisibilă proba cu martori:

1. A.în cazul în care legea cere forma scrisă pentru validitatea unui act juridic, dacă partea dovedește că s-a aflat în imposibilitate morală de întocmire a unui înscris;
2. B.pentru dovedirea faptului că starea sănătății unui soț face imposibilă continuarea căsătoriei;
3. C.pentru dovedirea unor fapte contrare celor constatate personal de agentul procedural care a întocmit procesul-verbal de înmânare a citației.

Din subiectul complet, grila 56

Nu este supusă niciunei căi de atac:

1. A.încheierea de admitere în principiu a cererii de arătare a titularului dreptului;
2. B.încheierea de admitere a cererii de asigurare de probe;
3. C.încheierea prin care s-a respins recuzarea ca neîntemeiată.

Din subiectul complet, grila 55

Înscrisul autentic:

1. A.face dovada, până la declararea sa ca fals, cu privire la declarațiile părților cuprinse în înscris;
2. B.face dovada, până la proba contrară, față de oricare alte persoane, cu privire la declarațiile părților cuprinse în înscris;
3. C.face dovada, până la declararea sa ca fals, cu privire la valabilitatea consimțământului părților din înscris.

Din subiectul complet, grila 50

AA formulează o cerere de chemare împotriva lui BB la judecătorie solicitând obligare acestuia la plata sume de 150.000 lei cu titlul de daune morale pentru atingeri aduse personalității sale. Pentru dovedirea prejudiciului cauzat solicită audierea a doi martori, respectiv soția și fiul reclamantului AA. Pârâtul BB formulează întâmpinare și cere respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, solicitând, de asemenea, audierea a doi martori în apărare. La primul termen de judecată, cu ambele părți prezente, instanța încuviințează toate probele solicitate. La al doilea termen, după audierea tuturor martorilor, pârâtul BB invocă faptul că martorii reclamantului se aflau în grad prohibit de rudenie și nu putea fi audiați, iar reclamantul AA modifică cuantumul pretențiilor la 300.000 lei, solicitând declinarea competenței de soluționare a cauzei la tribunal. În acest context, instanța de judecată:

1. A.va declina soluționarea cauzei în favoarea tribunalului;
2. B.va respinge excepția de necompetență materială;
3. C.va constata că a existat un acord tacit al părților cu privire la audierea martorilor aflați în grad prohibit de rudenie.

Din subiectul complet, grila 51

În ceea ce privește procedura de asigurare a probelor:

1. A.încheierea de admitere a cererii de asigurare este executorie și poate fi atacată separat numai cu apel;
2. B.încheierea prin care se constată administrarea probelor asigurate nu este supusă niciunei căi de atac;
3. C.întâmpinarea este obligatorie.

Din subiectul complet, grila 25

Reclamantul AA (persoană fizică) formulează o cerere de revendicare imobiliară, în contradictoriu cu pârâtul BB (persoană fizică). Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul AA a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și expertiza tehnică judiciară, iar pârâtul BB, prin întâmpinarea formulată în termen legal, a propus proba cu înscrisuri și interogatoriul reclamantului AA. În data de 4 octombrie 2021 (luni), la primul termen de judecată, instanța încuviințează probele pentru ambele părți, așa cum au fost propuse. De asemenea, pune în vedere reclamantului AA ca în termen de 5 zile de la încuviințare, să depună la grefă dovada achitării onorariului de 2000 de lei, pentru expertul tehnic desemnat în cauză. Totodată, instanța fixează data de 27 octombrie 2021, ca următor termen de judecată pentru administrarea probelor. Pe data de 11 octombrie 2021, reclamantul AA consemnează suma de 2000 lei, reprezentând onorariu expert, și depune dovada la grefa instanței. La termenul de judecată din 27 octombrie 2021, se prezintă personal reclamantul AA și pârâtul BB. Pârâtul BB depune, în ședință, interogatoriul ce urmează a fi luat lui AA și invocă decăderea reclamantului AA din dreptul de a administra proba cu expertiză tehnică, având în vedere că acesta nu a făcut dovada plății onorariului expertului în termenul legal imperativ de 5 zile de la încuviințarea probei. La același termen, reclamantul AA a invocat decăderea pârâtului BB din dreptul de a mai administra proba cu interogatoriu, având în vedere că BB nu a depus întrebările interogatoriului în termen de 5 zile de la încuviințarea acestei probe. În acest caz, instanța de judecată:

1. A.va constata decăderea pârâtului BB din dreptul de a administra proba cu interogatoriul reclamantului AA, prin raportare la art. 254 alin. (4) lit. c) NCPC;
2. B.va administra proba cu interogatoriul reclamantului AA, ca urmare a constatării faptului că pârâtul BB nu este decăzut din dreptul de a administra această probă;
3. C.va constata că reclamantul AA nu este decăzut din dreptul de a administra proba cu expertiză tehnică, încuviințată în cauză.

Din subiectul complet, grila 36

Se formulează întotdeauna în scris:

1. A.cererea de executare provizorie judecătorească;
2. B.propunerea probelor;
3. C.cererea de chemare în garanție.

Din subiectul complet, grila 43

Înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals:

1. A.cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii;
2. B.cu privire la declarațiile părților cuprinse în înscrisul autentic;
3. C.cu privire la mențiunile din înscris care sunt în directă legătură cu raportul juridic al părților, chiar dacă nu constituie obiectul principal al actului.

Din subiectul complet, grila 48

Instanța va încuviința înlocuirea martorului:

1. A.în toate situațiile în care din cauză de boală, nu poate veni în instanță;
2. B.în toate cazurile în care lipsește la prima citare;
3. C.doar în caz de moarte, dispariție sau motive bine întemeiate.

Din subiectul complet, grila 49

Este adevărat că:

1. A.eroarea și dolul pot fi dovedite cu proba cu martori, chiar și atunci când actul juridic a fost constatat prin înscris autentic;
2. B.cauza ilicită sau imorală nu se poate dovedi cu proba cu martori atunci când actul juridic a fost constatat prin înscris autentic;
3. C.proba cu martori este admisibilă pentru lămurirea sensului exact al unor clauze contractuale, dacă acestea sunt susceptibile de mai multe înțelesuri.

Din subiectul complet, grila 52

Înscrisul sub semnătură privată:

1. A.este titlu executoriu, fără nici o altă formalitate, dacă părțile convin să confere respectivului înscris caracter de titlu executoriu;
2. B.este titlu executoriu numai dacă este înregistrat în registrele publice în cazurile și în condițiile anume prevăzute de lege;
3. C.recunoscut de cel căruia îi este opus, face dovada între părți până la proba contrară.

Din subiectul complet, grila 42

Prin cererea de chemare în judecată promovată împotriva pârâtului BB, reclamantul AA solicită anularea contractului de vânzare cu clauză de întreținere, întrucât consimțământul acestuia a fost viciat prin dol. În dovedirea pretențiilor sale, reclamantul AA solicită administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului BB și proba cu martori, însă nu indică în cererea de chemare în judecată, numele și adresele acestora. La termenul la care se pune în discuție cererea de probatorii, reclamantul AA se prezintă, însoțit de doi martori care îi sunt rude de gradul III. În acest caz:

1. A.în ceea ce privește condițiile de admisibilitate a probei cu cei doi martori, aceasta este inadmisibilă deoarece nu este permisă, în nici un caz, împotriva sau peste ceea ce cuprinde un înscris;
2. B.dovezile care nu au fost propuse prin cererea de chemare în judecată sau care au fost propuse, dar cu nerespectarea regulilor formale referitoare la cuprinsul cererii de chemare în judecată, vor putea fi cerute și încuviințate dacă administrarea acestora nu duce la amânarea judecății;
3. C.reclamantul AA și pârâtul BB pot conveni expres sau tacit ca persoanele care nu pot fi martori, datorită gradului de rudenie, să fie ascultate ca martori.

Din subiectul complet, grila 21

Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB. Prin cererea de chemare în judecată AA a propus proba cu înscrisuri și expertiză tehnică judiciară, iar pârâtul BB a propus prin întâmpinare proba cu înscrisuri. La al doilea termen de judecată instanța admite în principiu cererea de intervenție voluntară principală formulată de CC. La al treilea termen de judecată, cu procedura de citare legal îndeplinită, AA solicită încuviințarea probei cu declarația martorului X, cu toate că nu erau incidente dispozițiile art. 254 alin. 2 pct. 1-4 NCPC. Având în vedere că la acest termen de judecată (al treilea) sunt prezenți reclamantul AA și pârâtul BB, iar terțul CC lipsește, instanța de judecată:

1. A.va înlătura sancțiunea decăderii reclamantului AA din dreptul de a propune proba cu declarația martorului X, dacă pârâtul BB își dă acordul expres cu privire la această probă propusă peste termenul legal;
2. B.indiferent de poziția pârâtului BB, instanța va dispune sancțiunea decăderii reclamantului AA din dreptul de a propune proba cu declarația martorului X având în vedere că nu există acordul expres al terțului CC, acesta lipsind la acest termen de judecată, deși era legal citat;
3. C.lipsa terțului CC la acest termen de judecată nu va putea fi asimilată cu existența acordului expres al acestuia cu privire la proba propusă peste termen.

Din subiectul complet, grila 23

Reclamantul AA (creditor – persoană fizică) formulează o cerere de chemare în judecată a pârâtului BB (debitor – persoană fizică) solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 14.000 de lei reprezentând împrumut acordat și nerestituit la termen. În dovedirea cererii sale, reclamantul AA învederează instanței că între părți s-a perfectat un contract de împrumut nr. X/2019, înscris sub semnătură privată tehnoredactat, semnat de către AA în calitate de creditor și de BB în calitate de debitor. În acest caz:

1. A.contractul de împrumut nr. X/2019, având în vedere că nu este scris în întregime de debitorul BB și nici nu este semnat de acesta cu formula „bun și aprobat pentru suma de 14.000 de lei”, va avea valoare probatorie de înscris sub semnătură privată dacă va exista o convenție în materie probatorie, în acest sens, între reclamantul AA și pârâtul BB;
2. B.indiferent de poziția pârâtului BB, contractul de împrumut nr. X/2019, având în vedere că nu respectă formalitatea impusă de art. 275 NCPC, nu va avea nicio valoare probatorie în această cauză;
3. C.contractul de împrumut nr. X/2019, având în vedere că nu respectă formalitatea impusă de art. 275 NCPC, va avea valoare probatorie de început de dovadă scrisă numai dacă pârâtul BB își dă acordul expres în acest sens.

Din subiectul complet, grila 53

În cazul înscrisurilor sub semnătură privată, formalitatea „bun și aprobat” nu este necesară:

1. A.în cazul chitanțelor liberatorii;
2. B.atunci când mai multe persoane fizice se obligă distinct, prin același act, către un singur creditor persoană fizică, cu privire la diferite sume de bani;
3. C.în cazul încheierii unui contract sinalagmatic, în care una dintre părți se obligă la plata unei sume de bani.

Din subiectul complet, grila 49

AA, cu domiciliul în București, formulează o cerere de asigurare de probe în contradictoriu cu BB, cu domiciliul în Ploiești, înainte de declanșarea procesului pe fond, respectiv acțiune cu privire la restituire bun mobil (autoturism) aflat în depozit în valoare de 250000 de lei. Prin cererea de asigurare de dovezi, AA solicită instanței audierea martorului X, declarația acestuia fiind necesară viitorului proces de restituire a autoturismului aflat în depozit. Cererea este motivată de faptul că martorul X este în vârstă, iar starea sa de sănătate ar face dificilă audierea sa în viitor. În acest context:

1. A.cererea de asigurare de probe este de competența materială a tribunalului;
2. B.cererea de asigurare de probe se va soluționa în camera de consiliu, prin încheiere;
3. C.dacă se respinge cererea de asigurare de probe, instanța competentă va pronunța o încheiere care poare fi atacată separat, de partea interesată, numai cu apel în 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților.

Din subiectul complet, grila 50

În cazul în care, potrivit legii, în cadrul unui proces civil, partea interesată AA formulează o cerere de verificare de înscrisuri cu privire la un înscris sub semnătură privată X/2020, tăgăduind scrierea ce i se atribuie în acest înscris:

1. A.instanța va obliga partea AA căreia i se atribuie scrierea să scrie sub dictarea sa părți din înscris, iar refuzul lui AA de a scrie va fi considerat obligatoriu ca o recunoaștere a scrierii;
2. B.instanța este obligată, în toate cazurile, să procedeze la verificarea înscrisului prin administrarea expertizei tehnice de specialitate;
3. C.rezultatul verificării înscrisului va fi consemnat într-o încheiere interlocutorie care poate fi atacată doar o dată cu fondul.

Din subiectul complet, grila 37

În ceea ce privește termenul pentru exercitarea căii de atac:

1. A.încheierea de respingere a cererii de asigurare a probelor poate fi atacată separat numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor;
2. B.încheierea prin care se admite ori se respinge cererea de repunere pe rol este supusă recursului pe toată durata suspendării;
3. C.hotărârea dată în recurs de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care se ia act de renunțarea la judecată este supusă recursului în termen de 30 de zile de la comunicare.

Din subiectul complet, grila 48

Începutul de dovadă scrisă:

1. A.pentru a fi valabil, trebuie datat;
2. B.este reprezentat și de o copie legalizată a ȋnscrisului sub semnătură privată, atunci când originalul este imposibil a fi prezentat;
3. C.nu trebuie să fie semnat de partea căreia i se opune.

Din subiectul complet, grila 45

Nu poate fi ascultat ca martor:

1. A.persoana afectată de o boală psihică, atestată prin act medical, chiar dacă nu este pusă sub intedicție judecătorească;
2. B.sora mamei reclamantului, chiar dacă părțile consimt;
3. C.descendentul, în procesele privitoare la filiație.

Din subiectul complet, grila 52

În cazul în care instanța de judecată a dispus efectuarea unei expertize la fața locului:

1. A.dacă una dintre părți opune rezistență la efectuarea lucrării, instanța va autoriza, în toate cazurile, folosirea forței publice, în scopul efectuării expertizei, prin încheiere executorie;
2. B.cheltuielile efectuate cu expertiza până la data în care una dintre părți împiedică în orice mod efectuarea expertizei vor fi suportate de partea care s-a opus efectuării expertizei;
3. C.expertiza nu poate fi făcută decât după citarea părților, de către instanță, prin scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire.

Din subiectul complet, grila 50

Cât priveste regimul administrării probelor:

1. A.ordinea administrării va fi stabilită de către instanța de judecată;
2. B.dovada și dovada contrară vor fi administrate, atunci când este posibil, în aceeași ședință de judecată;
3. C.instanța de judecată nu va putea reveni asupra probelor deja încuviințate.

Din subiectul complet, grila 51

Nu poate fi ascultat ca martor:

1. A.persoana afectată de o boală psihică, atestată prin act medical, chiar dacă nu este pusă sub intedicție judecătorească;
2. B.sora mamei reclamantului, chiar dacă părțile consimt;
3. C.descendentul, în procesele privitoare la filiație.

Din subiectul complet, grila 29

Prin cererea de chemare în judecată introdusă la data de 25.10.2017, reclamanta G.M. a chemat în judecată pârâtul G.I., solicitând desfacerea căsătoriei din culpa acestuia și revenirea la numele purtat înainte de căsătorie. Prin cererea de chemare în judecată a fost solicitată administrarea probei cu martori, fiind propuși ca martori A.E., mama reclamantei, și G.N., fiul major al soților. Pârâtul nu a formulat întâmpinare. La primul termen de judecată, fiind prezente toate părțile și martorii, instanța a procedat la audierea acestora, pârâtul precizând oral în fața instanței că nu este de acord cu audierea martorii propuși de reclamantă. La același termen, instanța a rămas în pronunțare. În acest context:

1. A.instanța a procedat greșit, deoarece martorii propuși de reclamantă, fiind rude de gradul I cu aceasta, nu puteau fi audiați decât cu acordul expres sau tacit al pârâtului;
2. B.instanța a procedat corect, deoarece în procesele de divorț pot fi audiați ca martori și rudele și afinii până la gradul III inclusiv;
3. C.instanța a procedat corect în ceea ce privește martorul A.E., însă a procedat greșit în ceea ce privește martorul G.N.

Din subiectul complet, grila 47

În absența ipotezelor de excepție prevăzute de lege în care probele pot fi propuse și peste termen, probele se propun, sub sancțiunea decăderii:

1. A.de către pârât, ȋn caz de completare de către reclamant a obiectului cererii de chemare de judecată având ca obiect revendicare imobiliară cu un capăt de cerere vizând pretenții, până la următorul termen de judecată ulterior completării;
2. B.de către intervenientul accesoriu, cel mai târziu până la primul termen de judecată ulterior admiterii în principiu a cererii de intervenție;
3. C.de către debitor, ȋn procedura ordonanței de plată, cu cel puțin 3 zile ȋnaintea primului termen de judecată.

Din subiectul complet, grila 48

În ceea ce privește proba cu martori:

1. A.aceasta este admisibilă ȋmpotriva unui ȋnscris ce constată un act juridic pentru dovedirea căruia legea cere forma scrisă, atunci când părțile convin, fie și tacit, să folosească această probă, ȋnsă numai ȋn privința drepturilor de care ele pot să dispună;
2. B.dacă instanța găsește că întrebarea pusă de parte martorului tinde a proba un fapt a cărui dovedire este oprită de lege va trece, din oficiu, în încheierea de ședință atât întrebarea formulată, cât și motivul pentru care aceasta nu a fost încuviințată;
3. C.ȋn cazul ȋn care proba se ȋncuviințează ca urmare a faptului că nevoia administrării acesteia a rezultat din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea, lista martorilor se depune ȋn termen de 5 zile de la ȋncuviințarea probei, sub sancțiunea decăderii.

Din subiectul complet, grila 41

În ceea ce privește soluționarea unui proces civil:

1. A.în cazul în care probele propuse de părți nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, judecătorul este obligat, sub sancțiunea nulității hotărârii, să administreze probe din oficiu, cu punerea prealabilă în discuția părților a acestui aspect;
2. B.judecătorul are dreptul de a invoca din oficiu încălcarea oricăror norme de procedură care au legătură cu procesul;
3. C.în cazurile expres prevăzute de lege, precum și în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părțile se împotrivesc.

Din subiectul complet, grila 51

Referitor la procedura administrării probelor de către avocați:

1. A.aceasta poate avea loc în orice litigiu, dacă părțile prezente personal sau reprezentate prin avocat convin acest lucru;
2. B.dacă s-a încuviințat audierea ca martori a copiilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani, aceasta se va face numai de către instanța judecătorească;
3. C.dacă s-a dispus cercetarea la fața locului, aceasta se va face numai de către instanța judecătorească.

Din subiectul complet, grila 56

Mărturisirea:

1. A.poate fi făcută doar în cadrul procedurii interogatoriului;
2. B.poate conduce la confruntarea părților în procesul civil, când ambele părți sunt de față la luarea interogatoriului;
3. C.extrajudiciară verbală nu poate fi invocată în cazurile în care proba cu martori nu este admisă.

Din subiectul complet, grila 23

În ceea ce privește convențiile asupra probelor, sunt adevărate următoarele afirmații:

1. A.convențiile privitoare la sarcina probei sunt valabile în măsura în care stabilesc reguli aplicabile părților și limitează rolul activ al judecătorului în materie probatorie;
2. B.convențiile referitoare la obiectul probei sunt valabile atunci când părțile deplasează obiectul probei la fapte vecine și conexe, mai ușor de dovedit, fără a atinge prevederile de la art. 254 alin. 5 Noul Cod de procedură civilă;
3. C.convențiile cu privire la admisibilitatea probelor sunt valabile numai dacă dispozițiile ce reglementează admisibilitatea sunt de ordine privată.

Din subiectul complet, grila 32

În materia probelor:

1. A.înscrisul sub semnătură privată, dacă nu respectă formalitatea multiplului exemplar, este lovit de nulitate relativă;
2. B.mărturisirea extrajudiciară verbală poate fi invocată în cazurile în care proba cu martori este admisibilă;
3. C.instanța la care se face expertiza prin comisie rogatorie va numi expertul și va stabili suma cuvenită acestuia.

Din subiectul complet, grila 34

Cererea de asigurare a probelor:

1. A.făcută înainte de judecată, este de competența judecătoriei, chiar dacă valoarea pretenției care ar urma să fie dedusă judecății este de peste 200.000 lei;
2. B.se judecă fără citare, însă instanța va putea dispune și citarea părților, în caz de pericol în întârziere;
3. C.nu poate avea ca obiect recunoașterea unui înscris, întrucât recunoașterea înscrisului se poate face în procedura interogatoriului sau a verificării de scripte.

Din subiectul complet, grila 49

Denunțarea ca fals a înscrisului:

1. A.de către una dintre părți poate fi făcută cel mai târziu la primul termen de judecată după prezentarea respectivului înscris în proces;
2. B.are ca efect suspendarea de drept a judecății procesului civil și înaintarea de îndată a înscrisului denunțat ca fals parchetului competent, dacă este indicat autorul falsului sau complicele acestuia ;
3. C.poate avea ca efect suspendarea judecății procesului civil, dacă este indicat autorul falsului sau complicele acestuia.

Din subiectul complet, grila 50

Atunci când pentru efectuarea unei expertize judiciare, potrivit Codului de procedură civilă, este necesară citarea părților, iar citația nu a fost comunicată pârâtului cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de efectuarea a lucrării:

1. A.citarea neregulată a pârâtului poate fi invocată cel mai târziu până la momentul închiderii dezbaterilor în fața instanței care judecă litigiul;
2. B.citarea neregulată poate fi invocată, de regulă, și direct în apel;
3. C.citarea neregulată poate fi invocată doar de către pârât.

Din subiectul complet, grila 41

Mărturisirea judiciară:

1. A.poate fi obținută numai prin intermediul interogatoriului;
2. B.poate fi divizată împotriva autorului atunci când cuprinde fapte distincte și care nu au legătură între ele;
3. C.poate fi revocată dacă se face dovada că a fost urmarea unei erori de drept scuzabile.

Din subiectul complet, grila 49

Între cererea de sechestru asigurător, cererea de ordonanță președințială și cererea de asigurare a probelor, există următoarele asemănări:

1. A.au caracter necontencios și se judecă în camera de consiliu, de urgență și cu precădere;
2. B.se soluționează întotdeauna prin hotărâre judecătorească supusă numai apelului;
3. C.hotărârea judecătorească de admitere a cererii este executorie.

Din subiectul complet, grila 52

Înscrisul autentic este :

1. A.doar înscrisul întocmit de către notarul public ;
2. B.înscrisul sub semnătură privată care a fost prezentat notarului public spre a primi dată certă ;
3. C.orice înscris emis de către autoritatea publică și căruia legea îi conferă acest caracter.

Din subiectul complet, grila 53

Încheierea de admitere a cererii de asigurare de probe :

1. A.este supusă numai apelului ;
2. B.poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea părților;
3. C.este executorie și nu este supusă niciunei căi de atac.

Din subiectul complet, grila 51

Reclamanții A și B au solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a imobilului (casă și teren), dobândit cu 18 ani în urmă de la pârâții C și D. Reclamanții au susținut că la momentul încheierii convenției au achitat integral prețul, intrând imediat și în stăpânirea imobilului. Pârâții au negat existența acestei convenții, explicând că reclamanții au fost tolerați să locuiască în imobilul respectiv. Reclamanții au solicitat admiterea probei testimoniale, susținând că există martori care au fost prezenți la momentul încheierii înțelegerii și când pârâtul D a încasat prețul. De asemenea, reclamanții au motivat lipsa unui înscris ca mijloc de probă prin aceea că reclamanta A este fiica pârâtei C și sora pârâtului D, iar la momentul încheierii convenției, aceasta nu și-a putut imagina că vor exista discuții cu privire la înțelegerea făcută. În aceste condiții:

1. A.proba testimonială este admisibilă deoarece părțile au fost în imposibilitate morală să preconstituie un înscris pentru dovedirea actului juridic;
2. B.cererea se taxează cu taxă de timbru fixă, deoarece se cere doar constatarea existenței dreptului de proprietate în patrimoniul reclamanților, nu și realizarea acestuia;
3. C.proba testimonială este admisibilă doar dacă există un început de dovadă scrisă și reclamanții dovedesc calitatea relațiilor cu pârâții, respectiv că acestea erau incompatibile cu comportări din care ar reieși o lipsă de încredere a unora față de alții.

Din subiectul complet, grila 52

Poate constitui un început de dovadă scrisă:

1. A.un înscris care nu este semnat de către parte, dar care provine de la aceasta;
2. B.un înscris sub semnatură privată, semnat de părți;
3. C.un înscris sub semnatură privată, care nu îndeplinește cerința multiplului exemplar.

Din subiectul complet, grila 26

Judecătoria X a fost învestită cu o cerere de chemare în judecată formulată de către reclamantul A.A. în contradictoriu cu pârâtul B.B. având ca obiect restituirea unui împrumut de 50.000 de lei. In motivarea cererii, reclamantul anexează contractul de împrumut, în original, încheiat în acest sens, din care reiese cuantumul împrumutului acordat și data scadentă a acestuia. În 12 octombrie 2015, la primul termen de judecată, se prezintă numai pârâtul, iar instanța de judecată constată că procedura de citare cu reclamantul a fost legal îndeplinită, acesta semnând personal de primirea citației. De asemenea, instanța ia act de faptul că pârâtul, prin întâmpinare a formulat o cerere de declanșare a procedurii falsului cu privire la „contractul de împrumut” depus de către reclamant. Totodată, pârâtul B.B. solicită și acordarea motivată a unui nou termen de judecată, pentru lipsă de apărare, în conformitate art. 222 NCPC. În acest context, instanța amână cauza pentru pentru data de 12 noiembrie 2015 când va proceda la soluționarea cererii de declanșare a procedurii falsului și reține faptul că pentru acest nou termen de judecată, părțile au termen în cunoștință potrivit art. 229 alin. 1 NCPC. La termenul din data de 12 noiembrie 2015, se prezintă pârâtul, reclamantul fiind lipsă. În calitate de avocat al pârâtului B.B.:

1. A.dacă pârâtul BB este de acord, puteți formula o cerere de renunțare la procedura falsului, aceasta procedură putând fi reluată în tot cursul cercetării procesului;
2. B.veți solicita instanței să amâne cauza și să dispună citarea reclamantului cu mențiunea declanșării procedurii falsului;
3. C.veți solicita instanței să ia act de faptul că reclamantul, având termen în cunoștință, este lipsă și, în consecință, să se facă aplicarea art. 306 alin. 2 NCPC în sensul înlăturării din materialul probator a contractului de împrumut.

Din subiectul complet, grila 50

Este admisibilă proba cu martori propusă de reclamant pentru dovedirea:

1. A.viciului de consimțământ al erorii esențiale asupra calităților substanțiale ale bunului vândut, indiferent de valoarea acestuia;
2. B.împrejurării de fapt a înmânării citației către pârât la o anumită dată, atunci când lipsește data din procesul-verbal întocmit de agentul procedural privind refuzul pârâtului de a semna dovada de înmânare;
3. C.unei vânzări a unui bun mobil cu o valoare mai mare de 250 de lei, dacă pârâtul este un profesionist și a încheiat actul în exercițiul activității sale profesionale.

Din subiectul complet, grila 53

Mărturisirea judiciară:

1. A.poate fi scindată atunci când cuprinde fapte distincte și care nu au legătură ȋntre ele;
2. B.nu poate fi niciodată revocată;
3. C.poate fi revocată dacă se face dovada că a fost urmarea unei erori de fapt scuzabile.

Din subiectul complet, grila 47

În cazul procedurii de asigurare a probelor:

1. A.încheierea de admitere a cererii de asigurare este executorie și nu este supusă nici unei căi de atac
2. B.încheierea de respingere a cererii de asigurare poate fi atacată separat cu recurs
3. C.încheierea prin care se constată administrarea probele asigurate nu este supusă nici unei căi de atac

Din subiectul complet, grila 53

Reclamantul AA introduce o cerere de chemare în jduecată, în contradictoriu cu pârâtul BB, având ca obiect revendicarea unui bun imobil (casă de locuit și teren aferent). La termenul din 10 martie 2015, termen de încuviințare a probelor, instanța de judecată, la cererea reclamantului, încuviințează o expertiză tehnică care avea ca obiective stabilirea datelor topometrice ale terenului și suprafața acestuia, respectiv valoarea construcției revendicate. Pentru efectuarea expertizei este desemnat expertul judiciar X. Pârâtul învederează instanței că știe că expertul X este rudă de gradul patru cu avocatul reclamantului AA, dar că are încredere în acesta, fiind un bun specialist în materie, sens în care nu se opune acestei desemnări. Pentru efectuarea expertizei și depunerea raportului de expertiză se acordă termen în data de 11 aprilie 2015. La acest termen, având în vedere că raportul de expertiză nu a fost depus, deși onorariul expertului era achitat:

1. A.pârâtul BB este în termen să-l recuze pe expertul X pe motivul că este rudă de gradul patru cu avocatul reclamantului AA
2. B.pârâtul BB nu-l va putea recuza pe expertul X pe motivul că este rudă de gradul patru cu avocatul reclamantului AA deoarece o asemenea cerere ar fi inadmisibilă, recuzarea expertului nefiind permisă de Codul de procedură civilă
3. C.pârâtul BB nu-l va putea recuza pe expertul X pe motivul că este rudă de gradul patru cu avocatul reclamantului AA deoarece este decăzut din acest drept.