Coproprietatea și partajul (Drept civil): grile date la examen
37 de grile oficiale de la Barou, INM și INPPA au verificat coproprietatea și partajul. Mai jos sunt toate, de la cea mai recentă, fiecare cu baremul oficial și subiectul din care provine.
Barou
27 de grile
INM
7 grile
INPPA
3 grile
Grilele date la examen37 de grile
Barou septembrie 2026 (avocați stagiari) · grila 25
A.dacă este încheiat în lipsa unuia dintre coproprietari, este anulabil;
B.nu este anulabil, dacă omite unul dintre bunurile comune;
C.este anulabil, dacă s-a încheiat înainte de împlinirea termenului de 5 ani pentru care coproprietarii încheiaseră în formă autentică o convenție de suspendare a partajului.
A, având calitatea de coproprietar în cotă de ¾ din dreptul de proprietate asupra unui autoturism, încheie cu B un contract de locațiune pe durata a 4 ani cu privire la acesta, obligându-se să obțină în termen de 3 luni și consimțământul celorlalți doi coproprietari (X și Y) la acest contract. La expirarea termenului, coproprietarii care nu au participat la încheierea actului declară că refuză să recunoască efectele acestuia și cer lui B restituirea bunului. În acest caz:
A.X și Y nu sunt ținuți să respecte contractul încheiat de A;
B.A nu răspunde față de B pentru refuzul lui X și Y la contract, pentru că și-a asumat doar o obligație de mijloace;
C.B poate obține rezilierea contractului de locațiune, cu daune-interese.
X, Y și Z sunt coproprietari asupra unui bun. X și Y doresc să încheie un act de administrare indispensabil menținerii valorii bunului, însă Z refuză în mod abuziv să își dea acordul. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte?
A.actul nu poate fi realizat în nicio situație fără acordul tuturor coproprietarilor;
B.coproprietarii interesați pot cere instanței să suplinească acordul coproprietarului care se opune în mod abuziv;
C.instanța poate suplini acordul dacă actul de administrare este indispensabil menținerii utilității sau valorii bunului.
A, B și C sunt coproprietari asupra unui teren intravilan, fiecare deținând o cotă-parte egală de 1/3. A intenționează să vândă întreg terenul unui terț, însă B se opune, dorind păstrarea bunului, iar C nu își exprimă voința. Într-o asemenea situație:
A.A poate dispune liber doar de cota sa-parte de 1/3, în lipsa unei stipulații contrare;
B.A nu poate înstrăina nici măcar cota sa-parte fără acordul majorității coproprietarilor;
C.Vânzarea terenului în întregime către un terț de către A este anulabilă fără consimțământul tuturor coproprietarilor.
A.poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească în cazul proprietății periodice și în celelalte cazuri de coproprietate forțată;
B.poate fi cerut în cazul părților comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci când aceste părți încetează de a mai fi destinate folosinței comune;
C.este admisibil cu privire la bunurile comune afectate utilizării a două sau a mai multor fonduri.
În cazul coproprietății obișnuite, un coproprietar:
A.nu poate să facă acte de conservare cu privire la bunul comun fără acordul celorlalți coproprietari;
B.care a suportat singur cheltuielile producerii sau culegerii fructelor are dreptul la restituirea acestor cheltuieli de către coproprietari, în proporție cu cotele lor părți;
C.poate face orice act juridic cu titlu gratuit cu privire la bunul comun fără acordul celorlalți coproprietari, cu excepția contractului de donație.
În cazul proprietății comune pe cote-părți, sancțiunea care se aplică actului juridic de dispoziție efectuat asupra bunului comun fără consimțământul tuturor coproprietarilor este:
A.nulitatea absolută deoarece legiuitorul ocrotește interesul general al tuturor coproprietarilor;
B.nulitatea relativă deoarece legiuitorul ocrotește interesul particular al coproprietarului care nu a consimțit, expres ori tacit, la încheierea actului;
C.inopozabilitatea actului juridic de dispoziție față de coproprietarul care nu a consimțit, expres ori tacit, la încheierea actului.
A.copărtașii își datorează reciproc, în limita cotelor părți, garanție pentru evicțiune;
B.drepturile copărtașilor sunt consolidate retroactiv;
C.garanțiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale părți se strămută de drept asupra bunului atribuit acestuia sau, după caz, asupra sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj.
A, B și C sunt, de mai mulți ani, coproprietari ai unui imobil (apartament), A deținând o cotă de proprietate de 5/8, B, una de 1/8 și C, una de 2/8. Printr-un contract încheiat între B și C, pe de o parte, respectiv D, pe de altă parte, primii i-au închiriat celui de-al doilea întregul apartament, pentru o perioadă de 30 de luni. Imediat după încheierea contractului, D a preluat apartamentul și s-a mutat în acesta. În această situație, A, care obișnuia, cu consimțământul lui B și al lui C, să folosească apartamentul în fiecare iarnă, dorind să se mute în acesta pentru aceeași perioadă:
A.poate intenta împotriva lui D o acțiune posesorie, dacă nu a trecut un an de la data încheierii contractului de închiriere;
B.poate intenta împotriva lui D o acțiune în revendicare, dacă a trecut un an de la data încheierii contractului de închiriere;
C.nu are la dispoziție decât o acțiune în despăgubiri îndreptată împotriva lui B și a lui C, pentru repararea întregului prejudiciu cauzat prin încheierea contractului de închiriere.
În cazul în care clădirea având mai mulți proprietari este distrusă:
A.iar distrugerea s-a produs în întregime, orice coproprietar poate oricând cere vânzarea la licitație publică a terenului;
B.iar distrugerea s-a produs într-o proporție mai mică decât jumătate din valoarea ei, coproprietarii vor contribui la refacerea părților comune, proporțional cu cotele-părți;
C.iar distrugerea s-a produs într-o proporție mai mică de jumătate din valoarea ei, în orice situație, orice coproprietar poate fi obligat să cedeze celorlalți coproprietari cotele sale părți din dreptul de proprietate.
A și B sunt coproprietari asupra unui bun imobil format din casă și teren în cote ideale de 75%, respectiv 25%. Profitând de un mandat general acordat de B, A înstrăinează prin vânzare întreg dreptul de proprietate asupra imobilului cumpărătorului C. În calitatea dvs de avocat, B se prezintă la dvs. pentru a vă cere sfatul. Potrivit opiniei dvs:
A.actul încheiat de A cu C este lovit de nulitate absolută, neexistând consimțământul lui B la înstrăinare;
B.actul încheiat de A cu C este inopozabil lui B;
C.actul încheiat de A cu C este anulabil pentru lipsa consimțământului lui B.
În ipoteza unei acțiuni în revendicare a unui bun aflat în coproprietate obișnuită, aceasta:
A.poate fi introdusă de mai mulți coproprietari doar dacă aceștia au fost în imposibilitate de a obține consimțământul tuturor celorlalți coproprietari;
B.poate fi introdusă, în toate cazurile, doar de unul dintre coproprietari;
C.poate fi introdusă numai cu acordul coproprietarilor care dețin majoritatea cotelor-părți.
A.în cazul coproprietății obișnuite, cotele-părți sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară, care se poate face întotdeauna prin orice mijloc de probă;
B.în cazul coproprietății obișnuite, actul care urmărește exclusiv înfrumusețarea bunului comun nu se poate încheia decât cu acordul coproprietarilor ce dețin majoritatea cotelor-părți;
C.potrivit regimului juridic general aplicabil coproprietății forțate, când bunul comun are caracter accesoriu, în absența unei convenții contrare, cota-parte din drept a fiecărui coproprietar se stabilește în funcție de întinderea bunului principal.
Prin promisiunea de vânzare încheiată prin înscris sub semnătură privată, în data de 01.02.2019, Primus se angajează către Secundus că va vinde acestuia din urmă, până cel târziu la data de 31.07.2019, bunul imobil, constând din construcție și teren în suprafață de 1.000 mp, situat în București, str. Institutului, nr.1, bun asupra căruia are un drept de coproprietate, în cotă de ½, alături de fratele său Tertius. Având în vedere neexecutarea obligației de către Primus, în data de 01.08.2019, Secundus introduce o acțiune prin care solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare cu privire la întregul bun. În acest caz instanța:
A.nu va putea respinge acțiunea motivat de faptul că promisiunea de vânzare nu a fost încheiată în formă autentică;
B.va admite în parte acțiunea, în limita cotei de coproprietate a proprietarului promitent;
C.va respinge acțiunea, motivat de faptul că promisiunea de vânzare nu poate fi executată în natură sub forma pronunțării unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare pentru întregul bun, în lipsa acordului tuturor coproprietarilor.
Prin cererea de chemare în judecată din data de 29.03.2016, Primus solicită instanței obligarea lui Secundus să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie o suprafață de 1.000 mp ce face parte din terenurile înscrise în titlul de proprietate eliberat în anul 1999, pe numele mamei sale, în intravilanul orașului Z, arătând, în susținerea cererii, că are calitatea de moștenitor acceptant al acesteia din urmă, conform certificatului de moștenitor emis de BNP “X”, în data de 15.02.2016. Prin întâmpinare, Secundus solicită respingerea acțiunii, motivând că terenul în litigiu este proprietatea sa, conform Sentinței nr. Y din 26 februarie 2013, rămasă definitivă, dosar în care, în acțiunea în revendicare, părți au fost el, în calitate de reclamant, și Tertius, fratele reclamantului din procesul pendinte, în calitate de pârât. Care dintre următoarele afirmații este adevărată:
A.instanța va respinge acțiunea, reținând puterea de lucru judecat a Sentinței Y din 26 februarie 2013;
B.raportat la dispozițiile C.civ., hotărârile judecătorești potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalți coproprietari;
C.instanța va respinge acțiunea, reținând că Sentința nr. Y din 26 februarie 2013 este opozabilă lui Primus, în calitate de terță persoană, atât timp cât aceasta din urmă nu a făcut, în condițiile legii, dovada contrară.
În materia coproprietății obișnuite, în absența unui contract de administrare a proprietății comune:
A.locațiunea încheiată pe o durată de 4 ani necesită acordul tuturor coproprietarilor;
B.pentru încheierea unui contract de comodat, cu termen de 2 ani, este suficient acordul coproprietarilor care dețin majoritatea cotelor-părți.
C.actele prin care urmărește exclusiv înfrumusețarea bunului se încheie cu acordul majorității coproprietarilor și a cotelor părți, sub sancțiunea nulității.
C1 i-a transferat lui T, prin contract încheiat în formă autentică, dreptul de proprietate în întregime asupra unei clădiri, deși C1 era coproprietar asupra imobilului împreună cu C2, care deținea 80% din dreptul de proprietate. Fără să cunoască despre vânzarea clădirii, C2 a încheiat, la rândul lui, un contract de locațiune cu W pe termen de un an, fără să ceară acordul lui C1. C2 a aflat despre vânzarea clădirii abia când W l-a înștiințat că este împiedicat să exercite dreptul de folosință, întrucât T se afla în posesia imobilului și pretinde un drept asupra acestuia. În raport de această situație, care dintre enunțurile de mai jos este corect din punct de vedere legal:
A.dacă C1 nu asigură transferul proprietății întregului imobil către T, acesta din urmă poate cere de la C1 numai reducerea prețului proporțional cu cota parte pe care nu a dobândit-o;
B.C2 putea încheia contractul de locațiune cu W fără acordul lui C1;
C.C2 poate introduce o acțiune posesorie împotriva lui T.
În ceea ce privește executarea silită privitoare la bunul comun:
A.creditorii unui coproprietar pot urmări silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun;
B.creditorii unui coproprietar pot cere instanței împărțeala bunului comun, caz în care urmărirea se va face asupra părții de bun sau, după caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului;
C.creditorii care au un drept de garanție asupra bunului comun au dreptul să urmărească silit bunul, în mâinile oricui s-ar găsi, numai după partaj.
X și Y sunt coproprietari asupra unui teren, deținând cote părți egale din dreptul de proprietate. Y a vândut întregul teren către T, fără a avea acordul lui X. În urma vânzării, T a intrat în posesia terenului. În această situație, X este îndreptățit să formuleze:
A.acțiune în declararea nulității contractului dintre Y și T;
B.acțiune posesorie împotriva lui T;
C.acțiune prin care să pretindă despăgubiri de la Y pentru prejudiciul cauzat prin încheierea vânzării.
A.pentru încheierea unui contract de comodat cu privire la bunul comun;
B.pentru încheierea unui contract de locațiune a bunului comun mobil pe o durată de 2 ani;
C.pentru încheierea unui contract de întreținere, dacă proprietatea asupra bunului comun este transmisă în schimbul întreținerii, însă numai în ipoteza în care în contract s-a stabilit că întreținerea se datorează pentru toată durata vieții creditorului întreținerii.
L, B și C sunt coproprietari asupra unei case din București pe care nu o locuiesc. L, căruia ii revine 75% din imobil, dorește să permită nepoatei sale, care a fost admisă la o facultate din același oraș, să locuiască timp de 2 ani si 9 luni (cât durează studiile) în respectiva casă, însă coproprietarii săi nu sunt de acord. L poate să:
A.încheie singur un contract de închiriere cu nepoata pe toată durata studiilor acesteia;
B.încheie singur un contract de comodat cu nepoata, având ca obiect imobilul, pe toată durata studiilor acesteia;
C.solicite instanței partajul de folosință asupra imobilului.
A.fiecare coproprietar poate sta singur în justiție în orice acțiune privitoare la coproprietate;
B.actele de administrare cu privire la bunul comun nu pot fi efectuate fără acordul coproprietarului căruia i s- ar impune, prin respectivele acte, o sarcină excesivă prin raportare la cota sa parte;
C.fructele bunului comun se cuvin coproprietarului care a suportat singur cheltuielile producerii sau culegerii fructelor.
X decedează, moștenirea fiind acceptată de către Y, fratele consangvin al defunctului, Z, fiul fratelui bun, predecedat, al defunctului și T, unchiul defunctului. Prin raportare la această situație de fapt:
A.Z va putea încheia singur pentru o perioadă de trei ani un contract de locațiune privind un bun din masa succesorală;
B.Y va culege 1/3 din moștenire;
C.oricare dintre moștenitori va putea încheia singur un contract de comodat având ca obiect un bun din masa succesorală.
A, B și C au moștenit, în cote egale, un imobil – construcție, în suprafață utilă de 250 mp. Întrucât imobilul este adecvat desfășurării activității unui cabinet dentar, A și B au încheiat un contract de locațiune, pe termen de 5 (cinci) ani, cu clinica dentară Beauty Smile, la data de 1 septembrie 2014. C nu a fost este de acord cu actul încheiat de frații săi A și B și vă întreabă ce ar trebui sa știe din punct de vedere legal pentru a-și proteja drepturile. Selectați din cele de mai jos:
A.să exercite, înainte de partaj, o acțiune posesorie împotriva terțului care a intrat în posesia bunului comun în urma încheierii actului, pentru restituirea posesiei în folosul tuturor coproprietarilor;
B.având în vedere că nu a consimțit expres sau tacit la încheierea contractului de locațiune, acesta nu îi este opozabil;
C.contractul de locațiune a imobilului reprezintă un act de administrare cu privire la bunul comun care poate fi făcut cu acordul coproprietarilor ce dețin majoritatea cotelor – părți.