Subiecte Barou aprilie 2026 (avocați stagiari)

Potrivit legii sunt sancțiuni disciplinare aplicabile avocatului:

1. A.mustrarea;
2. B.amenda contravențională aplicată de către Barou;
3. C.interdicția de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună la un an.

Plata onorariului din oficiu pentru asistența judiciară se face:

1. A.la desemnarea avocatului care prestează activitatea;
2. B.lunar, prin virament bancar, pe baza documentelor de decontare legal prevăzute, avizate de Consiliul baroului;
3. C.imediat după prestarea activității pe baza referatului întocmit de avocatul care a prestat activitatea.

Cabinetele individuale – forme de exercitare a profesiei de avocat:

1. A.nu se pot asocia cu societăți civile profesionale din avocatură;
2. B.se pot grupa pentru a-și crea facilități tehnico-economice în vederea exercitării profesiei, caz în care nu își păstrează individualitatea în relațiile cu clienții;
3. C.se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei.

Avocatul:

1. A.poate conveni cu clienții onorarii superioare celor stabilite în tabloul onorariilor minimale adoptat de Consiliul U.N.B.R.;
2. B.care profesează individual are dreptul la sediu profesional secundar în circumscripția baroului în care este înscris;
3. C.este partener indispensabil al justiției și este ocrotit de lege, fiind asimilat, în toate cazurile, funcționarului public.

După înscrierea în barou, avocatul stagiar este obligat:

1. A.să efectueze un stagiu de pregătire profesională, care poate fi echivalat prin cursuri de master;
2. B.să urmeze cursurile Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, în perioada de stagiu;
3. C.să obțină calitatea de avocat definitiv în maxim 1 an de la data intrării în profesie.

În anul 2025 avocatul AB a fost sancționat pentru săvârșirea unei abateri disciplinare, motiv pentru care s-a dispus măsura radierii avocatului AB din Registrul de asistență judiciară. Raportat la această situație, măsura radierii se poate dispune:

1. A.de către Consiliul Baroului;
2. B.pentru o perioadă de un an;
3. C.prin decizia avocatului care conduce serviciul de asistență judiciară.

Actualizarea Registrului de asistență judiciară pentru următorul an calendaristic se efectuează:

1. A.până la sfârșitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent;
2. B.până la sfârșitul lunii decembrie a anului în curs;
3. C.în primul trimestru al anului calendaristic următor.

Formele de exercitare a profesiei de avocat:

1. A.pot fi înstrăinate prin acte de mortis causa;
2. B.nu pot fi înstrăinate decât între avocații asociați;
3. C.pot fi înstrăinate doar între avocați definitivi, aflați în exercițiul profesiei.

Avocatul are dreptul de a alege și a fi ales în organele de conducere ale profesiei cu excepția celui care:

1. A.are datorii scadente la taxele și contribuțiile stabilite pentru formarea bugetului UNBR și al baroului;
2. B.are datorii scadente la contribuțiile stabilite pentru fondurile Casei de Asigurări a Avocaților din România și ale Filialelor CAA;
3. C.a intrat, conform legii, în profesia de avocat, fără examen.

Societatea profesională cu răspundere limitată din avocatură:

1. A.conduce contabilitatea în partidă simplă și este supusă regimului transparenței fiscale;
2. B.nu poate fi titulara unui patrimoniu propriu, deoarece nu are personalitate juridică;
3. C.este o societate cu personalitate juridică.

În materia răspunderii disciplinare a avocaților, sunt instanțe disciplinare:

1. A.Decanul Baroului;
2. B.Consiliul Baroului;
3. C.Consiliul U.N.B.R. atunci când judecă recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei Centrale de Disciplină ca instanță de fond.

Anchetarea abaterii și exercitarea acțiunii disciplinare este de competența Consiliului U.N.B.R. atunci când persoana anchetată are calitatea de:

1. A.Decan al Baroului;
2. B.membru al Consiliului U.N.B.R.;
3. C.avocat cu o vechime neîntreruptă de 12 ani de la definitivare, chiar dacă nu ocupă nicio funcție în cadrul organelor de conducere ale profesiei.

Constituie abatere disciplinară gravă, prevăzută ca atare de legislația specifică profesiei de avocat:

1. A.nerespectarea de către avocat a solemnității ședinței de judecată;
2. B.neparticiparea la toate ședințele convocate de consiliul baroului, la activitățile profesionale și la ședințele organelor de conducere din care face parte;
3. C.folosirea de cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere demnității judecătorului, procurorului, altor avocați, părților sau reprezentanților acestora în proces.

În materia răspunderii disciplinare a avocaților, împotriva deciziei disciplinare:

1. A.poate declara recurs doar avocatul sancționat;
2. B.nu se poate promova nicio cale de atac;
3. C.se poate declara recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Este incompatibilă cu exercitarea profesiei de avocat:

1. A.calitatea de consilier în proprietate industrială;
2. B.calitatea de expert în executarea contractelor cu finanțare europeană;
3. C.ocupațiile care lezează bunele moravuri.

Avocatul AB a fost înscris în tabloul avocaților stagiari cu drept de exercitare a profesiei în anul 2024. La un an de la începerea activității profesionale, din cauza unor probleme de sănătate, confirmate prin documente medicale, a fost în imposibilitate de a desfășura activitățile specifice profesiei pentru o perioadă de patru luni. În aceste condiții:

1. A.stagiul profesional al avocatului AB se suspendă pe perioada lipsei motivate din profesie;
2. B.perioada de stagiu anterior efectuată se socotește pentru îndeplinirea stagiului;
3. C.stagiul profesional al avocatului AB se întrerupe, urmând a fi reluat în integralitate la revenirea în activitatea profesională.

Interdicția de a exercita profesia de avocat, ca sancțiune disciplinară, are ca efect:

1. A.încetarea calității de avocat;
2. B.suspendarea din profesia de avocat;
3. C.nedemnitatea de a mai fi avocat pe durata stabilită prin hotărâre disciplinară privitoare la această interdicție.

Avocatul AA a redactat o promisiune de vânzare cu privire la care a atestat identitatea părților, conținutul și data actului ce urma să fie prezentat spre autentificare, însă nu a înregistrat actul redactat în Registrul electronic al actelor întocmite de avocați. În această situație este adevărat că:

1. A.actul atestat de către avocatul AA este nul absolut;
2. B.actul atestat de către avocatul AA este inopozabil terților;
3. C.în termen de cel mult 3 zile de la data întocmirii actului atestat de către avocatul AA, acesta era obligat să înregistreze operațiunea în Registrul electronic al actelor întocmite de avocați.

Avocatul stagiar:

1. A.care a avut cel puțin un mandat calitatea de consilier județean dobândește la cerere calitatea de avocat definitiv;
2. B.care a exercitat cel puțin un mandat de primar dobândește la cerere calitatea de avocat definitiv;
3. C.care a avut cel puțin un mandat calitatea de consilier local dobândește la cerere calitatea de avocat definitiv.

În materia răspunderii disciplinare, instanța disciplinară poate lua măsura suspendării avocatului din exercițiul profesiei:

1. A.în toate situațiile în care abaterea disciplinară este prevăzută expres de lege;
2. B.în caz de abatere evidentă și gravă, până la judecarea definitivă a cauzei disciplinare;
3. C.prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

În cazul coproprietății obișnuite:

1. A.denunțarea unui contract de locațiune cu privire la bunul comun, poate fi făcută numai cu acordul majorității coproprietarilor;
2. B.contractul de locațiune pe o perioadă de 5 ani cu privire la bunul comun, încheiat de un singur coproprietar, este lovit de nulitate;
3. C.hotărârile judecătorești potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalți coproprietari.

În materia confirmării contractului anulabil:

1. A.confirmarea contractului anulabil se poate face numai într-un termen de decădere de 6 luni de la data încheierii actului;
2. B.un contract anulabil poate fi confirmat dacă în momentul confirmării condițiile sale de validitate sunt întrunite;
3. C.confirmarea contractului anulabil după împlinirea termenului de prescripție pentru anularea acestuia nu produce niciun efect.

Hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă:

1. A.nu este susceptibilă de desființare prin anulare;
2. B.constată că cel declarat mort a încetat din viață la data rămânerii ei definitive;
3. C.este susceptibilă de rectificare.

Obligația vânzătorului de garanție contra evicțiunii:

1. A.nu poate fi înlăturată convențional pentru evicțiunea care provine dintr-o cauză pe care, cunoscând-o la data vânzării, i-a ascuns-o cumpărătorului;
2. B.chiar dacă este înlăturată convențional, vânzătorul este ținut întotdeauna la restituirea prețului;
3. C.acoperă și evicțiunea provenită din fapta care a survenit ulterior vânzării, imputabilă vânzătorului.

A este proprietarul unui cal. B fură calul. Apoi, într-un târg de cai, B îi vinde animalul lui C, pentru prețul de 10.000 de lei. C nu știe că B este un hoț și un neproprietar. Într-o asemenea situație:

1. A.A poate revendica animalul de la C în interiorul unui termen de prescripție extinctivă de 3 ani;
2. B.dacă A revendică animalul de la C, după 2 ani de la data furtului, iar valoarea calului a crescut la suma de 12.000 de lei, A, pentru a-și relua bunul, va trebui să-i plătească lui C 10.000 de lei;
3. C.C nu poate dobândi proprietatea asupra calului într-o manieră instantanee, din momentul în care a intrat în posesia efectivă a bunului.

Contractul de donație:

1. A.nul absolut pentru lipsa formei autentice poate fi convertit într-o promisiune de donație;
2. B.poate fi revocat de donator dacă donatarul nu îndeplinește sarcina la care s-a obligat;
3. C.care impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor este valabil chiar în lipsa stabilirii în contractul de donație a valorii maxime a acestora.

Normele aplicabile reprezentării succesorale:

1. A.permit reprezentarea ascendenților privilegiați ai defunctului;
2. B.impun, pentru a opera reprezentarea, ca reprezentantul să îndeplinească toate condițiile generale pentru a-l moșteni pe defunct;
3. C.prevăd că efectul general al reprezentării este împărțirea moștenirii pe linii.

Contractul de vânzare cu plata prețului în rate și rezerva proprietății:

1. A.este un contract real, întrucât presupune predarea materială a bunului;
2. B.atrage garanția vânzătorului împotriva evicțiunii dacă acesta, înainte de transferul proprietății către cumpărător, vinde bunul unei alte persoane;
3. C.poate fi rezoluționat de vânzător dacă cumpărătorul nu plătește o singură rată, indiferent de întinderea acesteia.

Nulitatea absolută a contractului sancționează:

1. A.lipsa cauzei;
2. B.caracterul nedeterminat al obiectului contractului;
3. C.eroarea asupra naturii contractului.

La data de 01.04.2024, A.B. — creditor al lui C.D. pentru suma de 20.000 lei — îi transmite lui E.F., prin contract scris, dreptul său de creanță față de C.D., cu titlu oneros. A doua zi, A.B. îl notifică pe C.D. cu privire la această transmitere. C.D., care nu știa de cesiune, îi plătise între timp lui A.B. integral datoria, în ziua încheierii contractului. E.F. solicită acum lui C.D. plata sumei de 20.000 lei. Pentru soluționarea acestei spețe, trebuie avute în vedere dispozițiile privitoare la:

1. A.cesiunea de creanță și condițiile de opozabilitate față de debitorul cedat;
2. B.efectele plății făcute de debitor față de creditorul aparent, anterior notificării cesiunii;
3. C.subrogația convențională consimțită de debitor, ca mecanism alternativ de transmitere a obligației.

La încetarea superficiei urmare a expirării termenului, în lipsă de stipulație contrară, proprietarul terenului dobândește dreptul de proprietate asupra construcției edificate de către superficiar:

1. A.prin consolidare;
2. B.prin accesiune;
3. C.prin cumpărare.

Pentru minorul care a săvârșit o faptă ilicită în calitatea sa de prepus, în legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor ce i-au fost încredințate de către părintele său, în calitate de comitent, acesta din urmă poate răspunde:

1. A.numai în calitatea sa de părinte;
2. B.numai în calitatea sa de comitent;
3. C.după cum victima alege temeiul răspunderii, fie în calitate de părinte, fie în calitate de comitent.

Geratul este obligat față de gerant la restituire:

1. A.numai în măsura avantajului procurat prin actele încheiate și cheltuielile efectuate de către gerant, dacă acestea nu au fost nici necesare, nici utile;
2. B.în limita cheltuielilor necesare și utile efectuate de către gerant, chiar dacă rezultatul nu a fost atins;
3. C.în limita cheltuielilor necesare și a sporului de valoare determinat de cheltuielile utile făcute de către gerant, însă numai dacă rezultatul a fost atins.

Rezoluțiunea judiciară:

1. A.nu poate fi pronunțată, chiar dacă debitorul nu a executat nejustificat/culpabil obligația asumată și neexecutarea este una însemnată, însă acesta, neaflându-se de drept în întârziere, nu a fost pus în întârziere anterior chemării sale în judecată;
2. B.desființează retroactiv atât contractul principal neexecutat de către debitor, cât și contractul accesoriu privind stabilirea cuantumului despăgubirilor datorate creditorului în caz de rezoluțiune pentru neexecutare culpabilă a contractului de către debitor;
3. C.nu poate fi pronunțată dacă, într-un termen rezonabil calculat de la data la care i-a fost comunicată cererea de chemare în judecată, debitorul, care nu se afla în întârziere anterior acesteia, execută contractul.

Conform dispozițiilor Codului civil aplicabile contractului de locațiune (în general):

1. A.moartea locatarului determină încetarea contractului de locațiune;
2. B.în cazul locațiunii unui bun mobil, nu este permisă sublocațiunea decât cu acordul scris al locatorului;
3. C.locatarul beneficiază de un drept legal de preempțiune, dacă locatorul proprietar, pe durata locațiunii, se hotărăște să vândă bunul.

Este lovit de nulitate absolută:

1. A.contractul încheiat prin nerespectarea formei convenite de către părți în timpul negocierilor, chiar dacă legea nu cere această formă pentru încheierea sa valabilă;
2. B.contractul încheiat cu nerespectarea formei obligatorii ad probationem;
3. C.contractul cu titlu oneros, constitutiv al unui drept real imobiliar, încheiat printr-un înscris sub semnătură privată.

Prin contractul autentificat de un notar public în 12.03.2026, A și B convin: „A consimte în mod definitiv (și înțelege să rămână legată de această declarație de voință) la vânzarea către B a terenului său, înscris în cartea funciară nr. 123 a UAT X, la prețul de 50.000 EUR, iar B va putea accepta sau refuza să cumpere, în termen de 1 lună”:

1. A.contractul încheiat este o promisiune unilaterală de vânzare;
2. B.B poate să accepte prin înscris autentic notarial cumpărarea bunului, contractul de vânzare-cumpărare încheindu-se când acceptarea sa ajunge la A;
3. C.dreptul lui B este supus notării în cartea funciară.

La încetarea uzufructului:

1. A.prin expirarea termenului, locațiunile de imobile încheiate de către uzufructuar, înscrise în cartea funciară, rămân opozabile proprietarului până la împlinirea termenului lor, dar nu mai mult de trei ani de la data încetării uzufructului;
2. B.uzufructuarul poate pretinde o indemnizație echitabilă pentru lucrările adăugate imobilului, chiar nenecesare, dacă prin acestea s-a sporit valoarea bunului, indiferent dacă au fost făcute cu sau fără încuviințarea proprietarului;
3. C.prin decesul uzufructuarului, locațiunile de imobile încheiate de către uzufructuar, înscrise în cartea funciară, rămân opozabile proprietarului până la împlinirea termenului lor, dar nu mai mult de trei ani de la data încetării uzufructului.

Executarea unei obligații pecuniare asumate de către un debitor față de un creditor:

1. A.în cazul prestațiilor divizibile, poate fi realizată și prin plăți parțiale, pe care creditorul nu le poate refuza;
2. B.potrivit normelor supletive ale Codului civil, se face la sediul creditorului de la data plății;
3. C.dacă se face cu întârziere, naște în sarcina debitorului obligația accesorie de a-i plăti creditorului dobânzi penalizatoare calculate de la scadență.

În 28 aprilie 2026, A și B încheie un contract. A (creditor) îi pune la dispoziție lui B (debitor) suma de 5.000 de lei. Cei doi stabilesc că suma va fi restituită în 28 aprilie 2027. Într-o asemenea ipoteză:

1. A.în măsura în care B, de bunăvoie, restituie cei 5.000 de lei în 30 aprilie 2030, el efectuează o plată nedatorată, deoarece a executat o obligație ce nu mai exista, fiind stinsă prin prescripția extinctivă;
2. B.obligația lui B de a restitui suma este afectată de un termen suspensiv;
3. C.în măsura în care, în 29 mai 2029, B plătește 2.000 de lei din cei 5.000 de lei, sumă acceptată de către A, are loc o recunoaștere tacită a dreptului creditorului A.

Comunicarea hotărârilor judecătorești:

1. A.nu se poate face, în nicio situație, prin poștă electronică;
2. B.se poate face din oficiu, prin poștă electronică, dacă partea a indicat datele corespunzătoare în acest scop, la solicitarea instanței, în timpul procesului;
3. C.se poate face din oficiu, și prin agenți procedurali ai instanței, dacă comunicarea prin poștă electronică nu este posibilă din lipsa datelor în acest sens.

În vederea executării silite a unui titlu executoriu, cererea de executare silită formulată de creditor:

1. A.se depune la executorul judecătoresc competent;
2. B.se încuviințează de către executorul judecătoresc competent;
3. C.se încuviințează de către instanța de executare.

În procedura de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept:

1. A.cererea de evacuare se judecă de urgență, în camera de consiliu;
2. B.întâmpinarea este obligatorie;
3. C.hotărârea de evacuare este executorie și poate fi atacată numai cu apel.

În cazul procedurii de administrare a probelor de către avocați:

1. A.pentru administrarea probelor de către avocați, instanța va stabili un termen de până la 6 luni, ținând seama de volumul și complexitatea acestora;
2. B.pe parcursul administrării probelor de către avocați, ședințele de judecată, atunci când acestea sunt necesare, se pot desfășura și fără participarea obligatorie a avocaților;
3. C.dacă una dintre părți invocă o excepție sau inadmisibilitatea unei probe, acest incident se va soluționa de instanța de judecată printr-o încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.

Proba cu martori:

1. A.este inadmisibilă pentru dovedirea actului juridic, în cazul în care legea cere forma scrisă pentru validitatea respectivului act juridic;
2. B.este inadmisibilă, dacă pentru dovedirea unui act juridic legea cere forma scrisă, chiar dacă partea a pierdut înscrisul doveditor din pricina unui caz de forță majoră sau unui caz fortuit;
3. C.este inadmisibilă, dacă actul juridic al cărui obiect este mai mare de 250 de lei este atacat pentru eroare – viciu de consimțământ.

În materia asigurării probelor, nu este supusă niciunei căi de atac:

1. A.încheierea de admitere a cererii de asigurare de probe;
2. B.încheierea prin care se administrează probele asigurate;
3. C.încheierea de respingere a cererii de asigurare de probe.

Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților ori cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri:

1. A.pot fi îndreptate numai la cererea părții interesate și exclusiv în ședință publică;
2. B.pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere, prin încheiere dată în camera de consiliu, părțile fiind citate numai dacă instanța socotește că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri;
3. C.se pot îndrepta doar dacă hotărârea nu a fost comunicată încă.

Poprirea asigurătorie:

1. A.nu se poate înființa în niciun caz asupra titlurilor de valoare;
2. B.se poate înființa asupra unor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană;
3. C.este desființată de drept în cazul nedepunerii cauțiunii în termenul fixat de instanță.

AA formulează o cerere de chemare în judecată împotriva lui BB pentru repararea prejudiciului cauzat printr-o faptă ilicită. După administrarea probelor în faza cercetării procesului, se deschid dezbaterile asupra fondului cauzei, iar instanța rămâne în pronunțare. În termenul de amânare a pronunțării, reclamantul AA decedează, iar pârâtul BB aduce la cunoștința instanței acest aspect, indicând, totodată, moștenitorii lui AA în vederea citării lor la repunerea pe rol a cauzei. În acest caz:

1. A.decesul lui AA nu împiedică pronunțarea hotărârii;
2. B.moștenitorii lui AA, dacă au interes, pot formula apel în cauză;
3. C.cauza va fi repusă pe rol, în mod obligatoriu, pentru reluarea dezbaterilor cu citarea moștenitorilor.

Cererea de recuzare:

1. A.se poate face și verbal în ședință, arătându-se cazul de incompatibilitate și probele de care partea înțelege să se folosească;
2. B.este inadmisibilă, dacă este îndreptată împotriva aceluiași judecător pentru același motiv de incompatibilitate, context în care inadmisibilitatea este constatată de un alt complet al instanței respective în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat;
3. C.poate fi dovedită cu orice mijloc de probă.

Reclamanta RR a formulat o acțiune în grănițuire în contradictoriu cu pârâtul PP, prin care a solicitat stabilirea liniei de hotar între proprietățile învecinate ale părților, respectiv terenurile din localitatea X. La al doilea termen de judecată, pârâtul PP a depus la dosar copia unui contract de vânzare autentificat la Biroul Notarului Public ”NN”, din care rezultă că PP a vândut persoanei CC terenul în litigiu, înainte de formularea întâmpinării în cauză. În aceste condiții:

1. A.judecata va continua între părțile inițiale;
2. B.cumpărătorul CC poate fi introdus în cauză din oficiu;
3. C.procesul va continua, în toate cazurile, între reclamanta RR și cumpărătorul CC.

Renunțarea la judecata cererii de chemare în judecată:

1. A.poate fi formulată și direct în apel, situație în care va fi considerată o achiesare la hotărârea primei instanțe;
2. B.formulată în apel, determină anularea hotărârii primei instanțe;
3. C.nu poate fi formulată pentru prima oară în recurs.

Cererea de arătare a titularului dreptului:

1. A.poate fi formulată și depusă și direct în apel, dar numai cu acordul expres al părților;
2. B.se poate face cel mai târziu la primul termen de judecată, înaintea primei instanțe, dacă întâmpinarea nu este obligatorie;
3. C.se respinge ca inadmisibilă dacă nu se depune și întâmpinare, în procesele în care aceasta este obligatorie.

Cererea de chemare în garanție:

1. A.poate fi formulată de către pârât până la terminarea cercetării procesului, în fața primei instanțe;
2. B.nu poate fi disjunsă, în nicio situație, de cererea principală;
3. C.se comunică chematului în garanție împreună cu înscrisurile care o însoțesc, precum și cu copii de pe cererea de chemare în judecată, întâmpinare și de pe înscrisurile de la dosar.

Lipsa motivelor de fapt din cererea de chemare în judecată:

1. A.atrage o nulitate absolută și extrinsecă a cererii de chemare în judecată;
2. B.atrage o nulitate absolută și expresă a cererii de chemare în judecată;
3. C.determină respingerea cererii ca inadmisibilă.

Reclamantul poate să își modifice cererea de chemare în judecată și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii:

1. A.numai până la primul termen de judecată, chiar dacă procedura de citare nu este legal îndeplinită;
2. B.până la închiderea dezbaterilor, în primă instanță, în cazul în care există acordul expres sau tacit al tuturor părților;
3. C.numai până la primul termen la care acesta este legal citat.

În cazul judecății în complet de divergență:

1. A.părțile vor pune concluzii cu privire la toate chestiunile litigioase deduse judecății, chiar dacă nu sunt vizate de divergență;
2. B.instanța poate, dacă apreciază necesar, să administreze noi dovezi și să ordone orice alte măsuri îngăduite de lege;
3. C.completul de divergență se constituie prin includerea în completul inițial și a unui judecător din planificarea de permanență.

Instanța pronunță o încheiere:

1. A.în cazul în care admite excepția necompetenței materiale și declină cauza către instanța competentă, încheiere care are caracter interlocutoriu și care este supusă numai apelului;
2. B.în cazul în care dispune suspendarea facultativă a judecății;
3. C.prin care dispune înregistrarea cererii de executare și deschiderea dosarului de executare sau, după caz, refuză deschiderea procedurii de executare.

Lipsa capacității de exercițiu:

1. A.atrage nulitatea actului de procedură, necondiționată de existența unei vătămări;
2. B.atrage nulitatea actului de procedură, condiționată de dovedirea unei vătămări;
3. C.poate fi invocată, în condițiile legii, în orice stare a procesului.

Pârâtul AA a primit citația pentru primul termen de judecată într-un litigiu cu asociația de proprietari cu mai puțin de cinci zile înainte de termen. Având în vedere că în cauză sunt aplicabile normele de procedură de drept comun:

1. A.AA poate invoca la primul termen de judecată neregulata sa citare și poate solicita amânarea judecății, caz în care instanța va acorda, în mod obligatoriu, un nou termen;
2. B.instanța poate invoca, din oficiu, neregulata citare a lui AA numai la primul termen de judecată și numai dacă acesta nu este prezent, personal sau prin mandatar;
3. C.dacă AA se prezintă la termen, prin reprezentant convențional, cauza nu se va mai amâna, chiar dacă pârâtul AA solicită expres aceasta.

În cazul infracțiunii de înlesnirea evadării:

1. A.tentativa este posibilă și se pedepsește în toate cazurile;
2. B.înlesnirea se poate realiza prin orice mijloace;
3. C.paznicul închisorii nu poate fi subiect activ, acesta urmând a răspunde doar pentru infracțiunea de neglijență în serviciu.

Abuzul în serviciu, în cazul în care se săvârșește prin îngrădirea unor drepturi:

1. A.poate avea ca subiect activ și o persoană care nu este funcționar public, dar care exercită permanent și cu remunerație o însărcinare în cadrul unei persoane juridice;
2. B.se poate referi la o discriminare pe temei de avere;
3. C.nu permite reținerea complicității concomitente.

Infracțiunea de lovire sau alte violențe se reține în variantă agravată în cazul în care:

1. A.victima este un minor;
2. B.făptuitorul are asupra sa un animal ce poate pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor;
3. C.făptuitorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul victimei.

Atât în cazul infracțiunilor contra vieții, cât și al celor contra integrității corporale sau sănătății:

1. A.întotdeauna există un obiect juridic;
2. B.pluralitatea de victime determină întotdeauna o pluralitate de infracțiuni;
3. C.culpa nu este niciodată posibilă.

În cazul infracțiunii de determinare sau înlesnire a sinuciderii, autorul răspunde penal:

1. A.chiar dacă a avut loc doar o încercare de sinucidere;
2. B.și dacă infracțiunea rămâne în forma tentativei;
3. C.pentru o variantă agravată, dacă fapta a fost săvârșită față de un minor.

Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi se execută după:

1. A.achitarea amenzii dispuse ca pedeapsă principală;
2. B.executarea pedepsei închisorii;
3. C.expirarea termenului de supraveghere, în cazul în care executarea pedepsei principale a fost suspendată sub supraveghere.

Constituie circumstanțe atenuante legale următoarele împrejurări:

1. A.tentativa, deoarece în cazul acesteia limitele pedepsei se reduc la jumătate;
2. B.acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin comiterea infracțiunii de furt, chiar dacă făptuitorul a mai beneficiat de această circumstanță cu un an înainte de comiterea faptei;
3. C.depășirea limitelor legitimei apărări.

Prescripția nu înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunilor:

1. A.de agresiune sexuală și agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor;
2. B.comise cu intenție directă calificată prin scop;
3. C.complexe.

X , în vârstă de 15 ani, împreună cu Y și Z, majori, au decis să sustragă două utilaje agricole de la vecinul lor, M. După ce au pătruns în perimetrul închis al curții unde se aflau utilajele, încercând să pornească unul dintre ele, dar fără să reușească, au fost surprinși de M și au fugit fără a mai lua vreun bun. În acest caz, sunt incidente dispozițiile referitoare la:

1. A.tentativă;
2. B.infracțiunea continuă;
3. C.circumstanța agravantă a comiterii faptei de trei sau mai multe persoane împreună pentru Y și Z, chiar dacă expertiza efectuată în cauză a arătat că X nu avea discernământ la momentul comiterii faptei.

X a fost condamnat definitiv pentru comiterea infracțiunii de viol care a avut ca urmare moartea victimei Z. La scurtă vreme după ce a fost reabilitat, X a ucis-o, cu intenție, pe Y. În cauza în care este judecat X pentru această din urmă faptă:

1. A.sunt incidente dispozițiile privind omorul calificat comis de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor;
2. B.nu se va reține starea de recidivă postexecutorie;
3. C.se poate aplica pedeapsa detențiunii pe viață, întrucât prin însumarea pedepselor pentru infracțiunile de viol care a avut ca urmare moartea victimei și omor s-ar depăși cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei închisorii.

X a comis trei infracțiuni aflate în concurs, pentru care au fost stabilite următoarele pedepse: închisoarea de 5 ani pentru prima infracțiune, închisoarea de 3 ani pentru a doua infracțiune și amenda pentru a treia infracțiune. În acest caz, pedeapsa rezultantă aplicată lui X va fi:

1. A.doar pedeapsa închisorii de 6 ani;
2. B.pedeapsa închisorii de 8 ani, la care se adaugă o treime din pedeapsa amenzii;
3. C.pedeapsa închisorii de 6 ani, la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii.

Săvârșește infracțiunea de distrugere (în oricare dintre variantele prevăzute de lege):

1. A.X care, supărat pe vecinul său, conduce cu intenție autovehiculul său în cel al vecinului, cauzând avarierea ambelor autovehicule;
2. B.soțul care, în urma unui conflict cu soția, aruncă în șemineu scrisorile de afecțiune pe care le-a primit de la aceasta de-a lungul relației;
3. C.persoana care își incendiază propriul apartament, chiar dacă datorită intervenției prompte a pompierilor focul nu s-a extins și la apartamentele vecinilor.

Într-o seară, fiind sub influența băuturilor alcoolice, X a început o ceartă cu soția sa, Y, pe motiv că aceasta face cheltuieli nejustificate. Nervos, X i-a aplicat lui Y câteva palme peste față și a împins-o, Y căzând pe jos. Ca urmare a acestor fapte, Y a suferit leziuni traumatice pentru a căror vindecare a necesitat 10 zile de îngrijiri medicale. În acest caz:

1. A.dacă viața lui Y a fost pusă în pericol, se va reține tentativă la infracțiunea de omor calificat;
2. B.acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu;
3. C.nu se va reține circumstanța agravantă constând în săvârșirea infracțiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente degradante.

Dacă o persoană este condamnată la pedeapsa închisorii în cuantum de 1 an și 6 luni pentru comiterea unei infracțiuni de abuz de încredere săvârșită prin însușirea unui bun pe care-l primise în depozit, instanța:

1. A.nu poate aplica pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi, deoarece pedeapsa principală a închisorii este mai mică de 2 ani;
2. B.poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dar nu poate stabili un termen de supraveghere de 1 an și 6 luni;
3. C.nu poate dispune confiscarea specială a bunului care constituie obiect material al infracțiunii dacă victima solicită să fie despăgubită prin restituirea acestuia, iar o astfel de cerere este întemeiată.

La data de 07.04.2023, X și Y, minori de 12 și, respectiv 13 ani au fost închiși într-un apartament împotriva voinței lor, fiind ademeniți acolo de către Z sub pretextul că vor juca jocuri video, deși acesta dorea să întrețină relații sexuale cu ei. Z a acționat împreună cu alte două persoane, M și N, care au pus la dispoziție apartamentul în cunoștință de cauză și au supravegheat cu rândul minorii pe o durată de 3 zile. Minorii au fost agresați și umiliți de M și N și constrânși să întrețină acte sexuale orale cu Z, până în data de 10.04.2023 când li s-a dat drumul. În acest caz:

1. A.cel puțin una dintre infracțiunile comise de Z este în variantă agravată;
2. B.în speță sunt incidente dispozițiile concursului real de infracțiuni cu conexitate consecvențională, unele infracțiuni fiind comise pentru a ascunde alte infracțiuni;
3. C.în cazul a cel puțin uneia dintre infracțiunile comise de M, N și Z, răspunderea penală este imprescriptibilă.

Infracțiunea de mărturie mincinoasă:

1. A.poate fi comisă și din culpă cu prevedere;
2. B.săvârșită de un membru de familie nu se pedepsește;
3. C.poate fi săvârșită și de fratele inculpatului care este de acord să dea declarație.

Lovirea victimei V cu pumnul, în scopul luării ceasului de la mâna acesteia și lovirea ulterioară cu piciorul în zona abdomenului, pentru ca V să nu mai riposteze, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de:

1. A.furt în concurs cu lovire sau alte violențe;
2. B.tâlhărie în concurs cu lovire sau alte violențe;
3. C.tâlhărie.

Persoana juridică:

1. A.nu poate fi autor al infracțiunii de incest;
2. B.care a urmărit obținerea unui folos patrimonial prin săvârșirea infracțiunii de gestiune frauduloasă, va fi pedepsită cu amenda, în cazul căreia limitele speciale ale zilelor-amendă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă se pot majora cu o treime, putându-se depăși astfel maximul general al amenzii;
3. C.poate fi autor al infracțiunii de fals intelectual.

Față de un minor care răspunde penal și care a comis o infracțiune se poate lua una dintre următoarele măsuri educative:

1. A.consemnarea la sfârșit de săptămână;
2. B.stagiul de formare civică;
3. C.amenda.

Tentativa nu este posibilă în cazul infracțiunii de:

1. A.delapidare;
2. B.omisiunea sesizării;
3. C.neglijență în serviciu.

În calitate de avocat, ați încheiat un contract de asistență juridică cu persoana vătămată X. Aceasta a fost victima unei tentative de furt și este nemulțumită de faptul că procurorul a dispus soluția de renunțare la urmărirea penală față de inculpatul A. Persoana vătămată X vă solicită să efectuați toate demersurile legal posibile astfel încât judecătorul de cameră preliminară să infirme această soluție. În pregătirea ședinței în fața judecătorului de cameră preliminară, veți avea în vedere:

1. A.dispozițiile legale privind administrarea probei cu înscrisuri;
2. B.dispozițiile legale privind formularea cererilor și excepțiilor în procedura de cameră preliminară;
3. C.dispozițiile legale privind ședințele de judecată nepublice.

În procesul penal, sunt termene de decădere:

1. A.termenul de introducere a plângerii contra soluției de clasare;
2. B.termenul de formulare a cererilor și excepțiilor în procedura de cameră preliminară;
3. C.termenul de introducere a căii de atac a apelului.

Asistența juridică este obligatorie:

1. A.pentru inculpat, dacă este arestat preventiv, chiar în altă cauză;
2. B.pentru persoana vătămată, dacă are vârsta de 13 ani;
3. C.pentru martor, dacă există riscul ca prin declarațiile sale să se autoincrimineze.

Dreptul la tăcere permite inculpatului:

1. A.să refuze să răspundă la o parte dintre întrebările procurorului, chiar dacă anterior, în cursul aceleiași audieri, a răspuns la alte întrebări ale acestuia;
2. B.să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorul chiar dacă a refuzat să dea o declarație de recunoaștere a faptei;
3. C.să refuze să dea declarație în fața instanței de apel motivând că a dat o declarație completă în fața instanței care a judecat cauza în primă instanță.

Prescripția răspunderii penale:

1. A.determină adoptarea de către procuror a soluției de clasare, dacă prescripția a intervenit în cursul urmăririi penale;
2. B.determină pronunțarea de către judecătorul de cameră preliminară a soluției de restituire a cauzei la parchet, dacă prescripția a intervenit în cursul procedurii de cameră preliminară;
3. C.determină pronunțarea de către instanța de judecată a soluției de încetare a procesului penal, dacă prescripția a intervenit în cursul judecății.

Încercarea inculpatului de a influența persoanele care au fost martore la comiterea infracțiunii poate constitui temei de arestare preventivă:

1. A.doar dacă fapta ce formează obiectul cauzei este pedepsită de lege cu pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare;
2. B.chiar dacă obiectul cauzei este reprezentat de o infracțiune comisă din culpă;
3. C.și în cazul în care propunerea de arestare preventivă a fost formulată de procuror în cursul procedurii de cameră preliminară.

Prin sentința nr. xxx/2026, inculpatul X a fost condamnat de prima instanță la pedeapsa închisorii de 14 ani pentru săvârșirea infracțiunii de omor. Prin aceeași sentință, s-a menținut măsura arestării preventive față de inculpat. Inculpatul X vă angajează la acest moment ca apărător, context în care, pentru a-i apăra interesele:

1. A.puteți uza de dispozițiile legale care permit aplicarea procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii, chiar dacă aceste dispoziții legale nu au fost invocate în primă instanță;
2. B.puteți uza de dispozițiile legale care permit, pe parcursul judecării apelului, formularea unei cereri de revocare a măsurii arestării preventive;
3. C.puteți uza de dispozițiile legale care permit, pe parcursul judecării apelului, formularea unei cereri de înlocuire a măsurii arestării preventive.

La terminarea judecății în primă instanță:

1. A.se poate pronunța o soluție de condamnare, după extinderea acțiunii penale, și față de o persoană care nu a fost trimisă în judecată, dacă din probele administrate în fața instanței rezultă că această persoană, în calitate de complice, l-a ajutat pe inculpat să comită fapta ce formează obiectul judecății;
2. B.se poate pronunța o soluție de achitare pe temei că fapta nu este prevăzută de legea penală, chiar dacă judecata s-a desfășurat după procedura recunoașterii învinuirii;
3. C.se poate pronunța o soluție de renunțare la urmărirea penală dacă instanța apreciază că nu există interes public în judecarea infracțiunii.

Are dreptul să refuze audierea ca martor:

1. A.o persoană care se află în relații de dușmănie cu inculpatul;
2. B.concubinul persoanei vătămate;
3. C.fostul soț al inculpatului.

În cursul urmăririi penale, procurorul poate respinge o cerere privitoare la administrarea unei probe dacă:

1. A.intenționează să dispună clasarea cauzei pe temei că fapta nu există;
2. B.proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu;
3. C.administrarea probei este în favoarea inculpatului.

Aplicarea procedurii recunoașterii învinuirii este posibilă dacă:

1. A.avocatul ales al inculpatului declară că acesta din urmă recunoaște fapta și este de acord ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale;
2. B.inculpatul recunoaște doar două dintre cele trei infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată;
3. C.inculpatul a formulat cererea pentru aplicarea acestei proceduri până la începerea cercetării judecătorești la prima instanță.

Declarația de retragere a apelului produce efecte dacă este formulată:

1. A.în timpul cercetării judecătorești în fața instanței de apel;
2. B.în timpul dezbaterilor în fața instanței de apel;
3. C.în timpul deliberării instanței de apel.

Nelegalitatea procedurii de citare a inculpatului la judecată:

1. A.atrage în toate cazurile sancțiunea nulității absolute;
2. B.se acoperă dacă inculpatul se prezintă personal la judecată;
3. C.nu poate fi invocată dacă judecata s-a desfășurat în ședință nepublică.

Măsura preventivă a arestului la domiciliu:

1. A.poate fi dispusă chiar și față de suspect;
2. B.presupune obligația inculpatului de a nu părăsi în nicio situație imobilul în care locuiește;
3. C.poate fi luată și fără ca inculpatului să i se impună obligația de a nu conduce anumite vehicule.

În cursul urmăririi penale măsura preventivă a controlului judiciar poate fi luată:

1. A.de organul de cercetare penală;
2. B.de procuror;
3. C.de judecătorul de drepturi și libertăți.

În cursul judecății în primă instanță, schimbarea de încadrare juridică:

1. A.va fi urmată întotdeauna de o declinare de competență dacă, sub noua încadrare juridică, infracțiunea intră în competența altei instanțe;
2. B.trebuie pusă în discuția procurorului, părților și persoanei vătămate chiar dacă problema schimbării de încadrare a fost ridicată, din oficiu, de instanța de judecată;
3. C.dacă a fost dispusă prin încheiere, aceasta este definitivă.

Plângerea împotriva unui act de urmărire penală al organului de cercetare penală:

1. A.se poate depune numai la procurorul care supraveghează urmărirea penală;
2. B.se rezolvă în cel mult 10 zile de la primire;
3. C.nu suspendă aducerea la îndeplinire a actului împotriva căruia a fost formulată.

În cursul procedurii de cameră preliminară:

1. A.procurorul nu poate formula contestație, în cazul în care s-a dispus începerea judecății;
2. B.pot fi administrate probe;
3. C.judecătorul de cameră preliminară nu poate invoca, din oficiu, nulitatea relativă.

Infracțiunea de ucidere din culpă:

1. A.nu intră, în nicio situație, în competența de judecată în primă instanță a unei judecătorii;
2. B.nu permite, în nicio situație, adoptarea de către procuror a soluției de renunțare la urmărirea penală;
3. C.nu permite, în nicio situație, exercitarea acțiunii civile în procesul penal.

Inculpatul X este cercetat pentru două infracțiuni de luare de mită, pentru fiecare dintre acestea pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 3 la 10 ani. Inculpatul a primit din partea procurorului propunerea de a încheia un acord de recunoaștere a vinovăției, context în care vă consultă, în calitate de avocat. Îi veți atrage atenția inculpatului asupra:

1. A.dispozițiilor legale privind imposibilitatea încheierii acordului doar pentru una dintre infracțiunile de luare de mită;
2. B.dispozițiilor legale care condiționează efectele acordului de avizul procurorului ierarhic superior celui care l-a încheiat;
3. C.dispozițiilor legale privind imposibilitatea ca instanța care va fi sesizată cu acordul să pronunțe o soluție de achitare sau de încetare a procesului penal față de inculpat.