Infracțiunea și vinovăția (Drept penal): grile date la examen

Din subiectul complet, grila 66

În situația în care o persoană trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunii de violare a sediului profesional demonstrează că avea dreptul de a intra în sediul persoanei juridice care formulase plângere prealabilă pentru această infracțiune, nu se va reține:

1. A.existența unei cauze de nepedepsire;
2. B.lipsa de tipicitate a faptei;
3. C.existența unei cauze justificative.

Din subiectul complet, grila 64

Atât în cazul infracțiunilor contra vieții, cât și al celor contra integrității corporale sau sănătății:

1. A.întotdeauna există un obiect juridic;
2. B.pluralitatea de victime determină întotdeauna o pluralitate de infracțiuni;
3. C.culpa nu este niciodată posibilă.

Din subiectul complet, grila 52

În cazul infracțiunilor de rezultat, obiectul material:

1. A.nu poate lipsi;
2. B.nu poate face obiectul confiscării speciale;
3. C.poate aparține făptuitorului.

Din subiectul complet, grila 59

Infracțiunea comisivă prin omisiune:

1. A.nu permite participația penală sub forma complicității;
2. B.nu poate îmbrăca forma unei infracțiuni progresive;
3. C.poate îmbrăca forma unei infracțiuni complexe.

Din subiectul complet, grila 61

Fapta este săvârșită cu intenție directă atunci când:

1. A.făptuitorul prevede și urmărește producerea rezultatului faptei sale;
2. B.făptuitorul urmărește producerea rezultatului faptei sale, dar acțiunea sa produce un rezultat mai grav, pe care făptuitorul nu l-a prevăzut;
3. C.făptuitorul prevede și acceptă posibilitatea producerii rezultatului faptei sale.

Din subiectul complet, grila 63

Constituie infracțiuni având ca obiect juridic principal relațiile sociale privind ocrotirea patrimoniului:

1. A.furtul și tăinuirea;
2. B.tâlhăria și gestiunea frauduloasă;
3. C.înșelăciunea și șantajul.

Din subiectul complet, grila 65

Potrivit Codului penal, sunt infracțiuni contra patrimoniului:

1. A.furtul și tăinuirea;
2. B.abuzul de încredere și tâlhăria;
3. C.înșelăciunea și șantajul.

Din subiectul complet, grila 70

Fapta comisă din culpă:

1. A.presupune în toate cazurile prevederea de către făptuitor a rezultatului faptei;
2. B.constituie infracțiune în toate cazurile când elementul material constă într-o inacțiune;
3. C.poate fi comisă și prin inacțiune.

Din subiectul complet, grila 71

Inculpatul a pătruns prin efracție, în timpul nopții, în locuința persoanei vătămate, în timp ce aceasta era în vacanță, de unde a sustras un laptop și suma de 5000 lei. În această situație:

1. A.se va reține tentativa la infracțiunea de furt dacă, până la primul termen de judecată, inculpatul restituie laptopul și suma sustrasă;
2. B.nu se va reține un concurs de infracțiuni;
3. C.violarea de domiciliu va fi absorbită în infracțiunea de furt calificat reținută în sarcina inculpatului.

Din subiectul complet, grila 77

Subiectul pasiv nu este circumstanțiat (calificat), ci general, în cazul infracțiunii de:

1. A.omor calificat, indiferent de elementul circumstanțial agravant aplicabil;
2. B.însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor;
3. C.lipsire de libertate în mod ilegal în varianta tip.

Din subiectul complet, grila 59

În cazul infracțiunii comisive prin omisiune, obligația de a acționa:

1. A.nu poate reveni unei persoane care nu are capacitate deplină de exercițiu;
2. B.poate fi doar o obligație legală în cazul în care subiectul activ este un minor care răspunde penal;
3. C.poate privi și protecția unei valori sociale ce nu aparține unei persoane fizice.

Din subiectul complet, grila 61

Obiectul material al infracțiunii:

1. A.este întotdeauna supus confiscării speciale;
2. B.poate exista și în cazul tentativei;
3. C.nu poate exista în cazul infracțiunilor comisive prin omisiune.

Din subiectul complet, grila 61

Fapta prevăzută de legea penală:

1. A.comisă din culpă constituie infracțiune întotdeauna dacă se comite prin omisiune;
2. B.nu este suficient a fi comisă, pentru a justifica luarea unei măsuri de siguranță, fiind obligatoriu și ca fapta să fie imputabilă persoanei care a săvârșit-o;
3. C.care a fost dezincriminată nu poate constitui prim termen al recidivei.

Din subiectul complet, grila 61

Fapta prevăzută de legea penală:

1. A.comisă din culpă constituie infracțiune întotdeauna dacă se comite prin acțiune;
2. B.nu este suficient a fi comisă, pentru a justifica luarea unei măsuri de siguranță, fiind obligatoriu și ca fapta să fie imputabilă persoanei care a săvârșit-o;
3. C.care a fost dezincriminată nu poate constitui prim termen al recidivei.

Din subiectul complet, grila 74

În data de 15.03.2014, inculpata A S.R.L., persoană juridică română, având de executat contractul de lucrări nr. 1/2014, încheiat cu un consiliu local, a executat groapa pentru fosa septică a unei școli cu nerespectarea contractului încheiat de părți și a proiectului care a stat la baza emiterii autorizației de construcție. Astfel, deși potrivit acestor documente, pe toata durata de execuție a lucrării, perimetrul de lucru trebuia închis printr-un gard metalic înalt de 2 m, din neglijența persoanei juridice, acest gard nu a fost niciodată instalat. Această împrejurare a făcut ca victima minoră X să cadă în groapa săpată și să decedeze în urma căderii. În acest caz:

1. A.încadrarea juridică a faptei comise de A S.R.L. este de ucidere din culpă;
2. B.în sarcina persoanei juridice se va reține infracțiunea de omor comis cu intenție indirectă:
3. C.infracțiunea comisă de persoana juridică este una comisivă săvârșită prin omisiune.

Din subiectul complet, grila 38

X, medic la Unitatea de Primire Urgențe din cadrul Spitalului de Stat B., a primit la camera de gardă un pacient în stare gravă în vederea acordării de îngrijiri medicale. X și-a dat seama că acesta este un politician din partidul aflat la putere, pe care îl detesta și despre care considera că nu este atât de bine pregătit ca alte persoane din partidul din opoziție pe care el îl susținea, persoane care ar fi putut să ocupe anumite funcții dacă politicianul în cauză murea. Pe cale de consecință, X a decis să rămână în pasivitate și să nu-i acorde pacientului asistența medicală urgentă de care avea nevoie, producându-se, astfel, decesul respectivului pacient ca urmare a stopului cardiac. În această situație:

1. A.X comite o infracțiune comisivă prin omisiune;
2. B.în sarcina lui X se va putea reține cel puțin o circumstanță agravantă;
3. C.X va răspunde pentru infracțiunea de ucidere din culpă în variantă agravată.

Din subiectul complet, grila 67

Potrivit Codului penal, însușirea ca element material al laturii obiective poate caracteriza infracțiunea de:

1. A.distrugere;
2. B.abuz de încredere;
3. C.delapidare.

Din subiectul complet, grila 69

Fapta comisă din culpă:

1. A.constituie infracțiune numai când legea o prevede în mod expres;
2. B.presupune că făptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, întrucât nu trebuia și nu putea să îl prevadă;
3. C.atunci când este pedepsită de legea penală, nu constituie infracțiune dacă este săvârșită de o persoană care, în momentul comiterii acesteia, nu cunoștea existența unei stări, situații ori împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei, iar necunoașterea stării, situației ori împrejurării respective nu este ea însăși rezultatul culpei.

Din subiectul complet, grila 68

Fapta comisă din culpă:

1. A.constituie infracțiune chiar dacă legea nu prevede în mod expres acest lucru;
2. B.poate presupune că făptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă;
3. C.atunci când este pedepsită de legea penală, nu constituie infracțiune dacă este săvârșită de o persoană care, în momentul comiterii acesteia, nu cunoștea existența unei stări, situații ori împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei, iar necunoașterea stării, situației ori împrejurării respective este ea însăș rezultatul culpei.

Din subiectul complet, grila 68

Constituie infracțiune:

1. A.comiterea unei fapte constând într-o acțiune, cu intenție, dacă legea care incriminează fapta respectivă nu specifică în mod expres forma de vinovăție cu care trebuie comisă fapta;
2. B.comiterea unei fapte constând într-o acțiune, din culpă, dacă legea care incriminează fapta respectivă nu specifică în mod expres forma de vinovăție cu care trebuie comisă fapta;
3. C.comiterea unei fapte constând într-o inacțiune, din culpă, dacă legea care incriminează fapta respectivă nu specifică în mod expres forma de vinovăție cu care trebuie comisă fapta.

Din subiectul complet, grila 76

Inculpatul a primit de la persoana vătămată o sumă de bani pentru a o depune la bancă în contul acesteia din urmă. Intrat în posesia banilor inculpatul și-a cumpărat o serie de bunuri pentru propria folosință. În speță, în sarcina inculpatului:

1. A.nu se poate reține nicio infracțiune, fapta având caracterul unui litigiu civil;
2. B.se poate reține infracțiunea de abuz de încredere;
3. C.se poate reține infracțiunea de înșelăciune.

Din subiectul complet, grila 66

Există culpă cu prevedere:

1. A.În cazul în care agentul comite fapta prevăzând producerea rezultatului, dar neacceptând producerea acestuia, întrucât a socotit fără temei că acesta nu se va produce;
2. B.În cazul în care agentul comite fapta al cărei rezultat, deși prevăzut și acceptat în mod indiferent, apare ca inevitabil;
3. C.În cazul în care agentul comite fapta, urmărind producerea unui rezultat, dar în fapt se produce un rezultat mai grav, care, deși a fost prevăzut de către acesta, nu a fost și acceptat.

Din subiectul complet, grila 55

În dreptul penal român infracțiunea comisivă prin omisiune:

1. A.poate fi o infracțiune de pericol sau de rezultat;
2. B.se consumă la momentul la care ar fi trebuit comisă acțiunea la care agentul era obligat;
3. C.poate îmbrăca forma unei infracțiuni progresive.

Din subiectul complet, grila 58

Infracțiunea comisivă prin omisiune:

1. A.nu permite niciodată reținerea cauzei de nepedepsire a împiedicării producerii rezultatului;
2. B.poate îmbrăca forma infracțiunii complexe;
3. C.se comite cu intenție depășită (praeterintenție) ori de câte ori acțiunea anterioară, ce a creat starea de pericol care a înlesnit producerea rezultatului, este intenționată.

Din subiectul complet, grila 62

Fapta se comite cu intenție atunci când:

1. A.făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui;
2. B.făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce;
3. C.făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și acceptă posibilitatea producerii lui, dar, în realitate, se produce un rezultat mai grav.

Din subiectul complet, grila 62

Fapta se comite din culpă atunci când:

1. A.făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui;
2. B.făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce;
3. C.făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și acceptă posibilitatea producerii lui, dar, în realitate, se produce un rezultat mai grav.