Subiecte Barou martie 2019 (avocați stagiari)

Cazurile de nedemnitate:

1. A.se verifică o singură dată, numai cu ocazia primirii în profesia de avocat;
2. B.nu se verifică cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, dacă această reînscriere este cerută și, mai apoi, dispusă drept consecință a încetării, din motive neimputabile, a funcției în considerarea căreia avocatul a solicitat suspendarea din exercițiul profesiei de avocat și înscrierea pe tabloul avocaților, în secțiunea dedicată incompatibililor;
3. C.se verifică pe întreaga perioadă de exercitare a profesiei de avocat.

Contractul de colaborare încheiat între o formă de exercitare a profesiei și un avocat colaborator va cuprinde, în mod obligatoriu:

1. A.durata contractului;
2. B.timpul de muncă;
3. C.obligația privind confidențialitatea datelor și informațiilor cu care, cu prilejul exercitării profesiei, avocatul colaborator intră în contact.

Avocatul asigură asistența și reprezentarea juridică a unei persoane:

1. A.numai în fața instanțelor judecătorești;
2. B.și în fața organelor administrației publice;
3. C.și în fața autorităților cu atribuții jurisdicționale.

Contractul de asistență juridică:

1. A.constituie titlu executoriu cu privire la restanțele din onorariul cuvenit avocatului și din cheltuielile efectuate de avocat în interesul clientului, în condițiile legii;
2. B.poate fi încheiat, în mod excepțional, și în formă verbală;
3. C.în toate situațiile, nu va fi încheiat decât în limba română.

Potrivit Statutului profesiei de avocat, pactul de quota litis,

1. A.este, în principiu, interzis, dar de la această regulă există și excepții;
2. B.constă într-o convenție încheiată între avocat și clientul său după soluționarea definitivă a unei cauze, convenție care fixează exclusiv onorariile cuvenite avocatului în funcție de rezultatul judiciar al unei cauze finalizate și care pot fi stabilite sub forma unor sume de bani, sub cea a unui bun ori sub cea a unei alte valori convenite;
3. C.constă într-o convenție încheiată între avocat și clientul său înainte de soluționarea definitivă a unei cauze, convenție care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcție de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare.

Transferul avocatului dintr-un barou în alt barou:

1. A.se face numai la cererea avocatului interesat;
2. B.prilejuiește verificarea respectării de către petent a condițiilor de primire în profesie;
3. C.se soluționează de către baroul din care avocatul solicită transferul.

Comisia de disciplină a baroului:

1. A.judecă, în primă instanță, în complet de 3 membri, abaterile săvârșite de avocații înscriși în respectivul barou, cu excepția abaterilor săvârșite de decanul baroului și de membrii Consiliului UNBR;
2. B.judecă, în primă instanță, în complet de 5 membri, abaterile săvârșite de avocații care au calitatea de membri ai consiliului respectivului barou;
3. C.este coordonată de un președinte ales de către membrii acesteia.

Dl. O.C., avocat trecut pe tabloul incompatibililor din Baroul S., a săvârșit o abatere disciplinară constând în reprezentarea unei persoane în fața unei instanțe judecătorești de pe raza Baroului B. Plângerea împotriva d-lui O.C.:

1. A.se adresează Consiliului Baroului S., acesta fiind competent să soluționeze o asemenea plângere, întrucât avocatul O.C. este membru al acestui barou;
2. B.se adresează Consiliului Baroului B., acesta fiind competent să soluționeze o asemenea plângere, întrucât avocatul O.C. a săvârșit abaterea disciplinară pe raza acestui barou;
3. C.nu poate fi în mod eficient formulată și depusă la niciunul din cele două consilii ale celor două barouri, deoarece, la data săvârșirii abaterii disciplinare, avocatul O.C. nu avea dreptul de exercitare a profesiei, fiind trecut pe tabloul incompatibililor.

Printre altele, dreptul de a exercita profesia de avocat:

1. A.se suspendă în temeiul unei hotărâri disciplinare definitive, de interdicție temporară de a profesa;
2. B.se suspendă la cererea avocatului, pentru alte motive decât cele care îi atrag incompatibilitatea;
3. C.se suspendă, în mod obligatoriu, în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată a avocatului pentru săvârșirea unei infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei.

Justițiabilul G.R. a renunțat unilateral la contractul de asistență juridică încheiat cu avocatul P.T. după cinci termene de judecată și a solicitat restituirea integrală a onorariului achitat avocatului. Cererea de restituire a onorariului poate fi:

1. A.admisă integral, ca efect al rezilierii unilaterale a contractului;
2. B.admisă parțial, după ce, printre altele, se deduce și onorariul cuvenit, dar numai pentru serviciile avocațiale deja prestate;
3. C.admisă parțial, după ce, printre altele, se deduc și cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului său, dacă se dovedește că aceste cheltuieli au fost făcute.

Fără să-i consulte, în prealabil, pe ceilalți asociați ai săi, dl. avocat M.I., membru coordonator al unei societăți civile profesionale, alcătuită din trei avocați definitivi, a încheiat o convenție de colaborare cu un expert, care să-i asigure suportul tehnic de care avea nevoie într-o cauză civilă. Convenția astfel încheiată este:

1. A.legală, deoarece avocatul M.I. poate încheia o astfel de convenție, independent de împrejurarea că exercită profesia de avocat într-o formă asociativă;
2. B.nelegală, deoarece avocatul M.I. nu a avut acordul tuturor asociaților;
3. C.legală, deoarece avocatul M.I. este membru coordonator al societății civile profesionale.

Dl. avocat C.I. a devenit incompatibil la 1 februarie 2018, a fost trecut pe tabloul incompatibililor începând cu această dată, dar a continuat să exercite profesia de avocat până în luna februarie a anului 2019, inclusiv. În acest caz, fapta avocatului constituie:

1. A.infracțiunea de exercitare, fără drept, a profesiei de avocat;
2. B.abatere disciplinară gravă, sancționată cu excluderea din profesie;
3. C.contravenție la regimul exercitării profesiei de avocat, fiind definită ca atare în Legea nr. 51/1995.

Dl. avocat B.R., înscris în Baroul A., cu o vechime în avocatură de cinci ani, a fost sancționat disciplinar printr-o decizie definitivă. După șase luni de la aplicarea sancțiunii disciplinare, dl. avocat B.R. a solicitat înscrierea în Registrul de asistență judiciară, prin cerere adresată Consiliului Baroului A., cerere ce i-a fost respinsă. Decizia Consiliul Baroului A. este:

1. A.legală, deoarece solicitantul fusese sancționat disciplinar;
2. B.nelegală, deoarece, la data înregistrării cererii sale de înscriere în Registrul de asistență judiciară, trecuseră șase luni de la sancționarea disciplinară aplicată d-lui. avocat B.R.;
3. C.nelegală, deoarece prin decizia de sancționare disciplinară, nu i-a fost interzis exercițiul profesiei de avocat.

Dl. avocat B.D. nu este înscris în Registrul de asistență judiciară, însă, la solicitarea justițiabilului G.I., a fost desemnat să-i acorde acestuia asistență extrajudiciară, desemnare care a fost dispusă de către decanul baroului din care dl. avocat B.D. face parte. Dl. avocat B.D. a refuzat acordarea asistenței judiciare pentru care a fost desemnat, iar refuzul acestuia este:

1. A.justificat, deoarece dl. avocat B.D. nu este înscris în Registrul de asistență judiciară;
2. B.nejustificat, deoarece dl. avocat B.D. este obligat să asiste orice persoană fizică sau juridică;
3. C.nejustificat, deoarece dl. avocat B.D. a încălcat decizia organului de conducere al profesiei, care a dispus acordarea asistenței extrajudiciare justițiabilului G.I.

Potrivit Statutului profesiei de avocat, secretul profesional:

1. A.face obiectul unei obligații absolute și nelimitate în timp;
2. B.revine și persoanelor cu care avocatul conlucrează în exercitarea profesiei;
3. C.nu face obiectul unei obligații care să incumbe și organelor profesiei de avocat, respectiv salariaților acestora, în privința informațiilor cunoscute în exercitarea funcțiilor și atribuțiilor ce le revin.

În cazul în care a fost încuviințată de o instanță judecătorească o cerere de ajutor public judiciar, sub forma asistenței judiciare prin avocat:

1. A.decanul baroului desemnează un avocat înscris în Registrul de asistență judiciară, pentru a asigura asistența prin avocat, solicitată;
2. B.decanul baroului aprobă acordarea asistenței judiciare gratuite, dacă persoana interesată este lipsită de mijloace materiale, iar drepturile ei ar fi prejudiciate prin întârziere;
3. C.decanul baroului are competența de a aprecia caracterul justificat sau nejustificat al refuzului avocatului desemnat să acorde asistența judiciară, consecință a încuviințării date de instanță.

Este nedemn de a fi avocat:

1. A.cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin hotărâre disciplinară;
2. B.cel care exercită, în mod nemijlocit, fapte materiale de comerț;
3. C.cel în sarcina căruia s-a reținut, în baza unei hotărâri judecătorești definitive sau prin acte ale organelor profesiei de avocat, fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat.

Avocatul este obligat să se asigure pentru răspundere profesională:

1. A.sub sancțiunea neînscrierii în tabloul anual al avocaților cu drept de exercitare a profesiei;
2. B.pentru un risc asigurat, a cărui valoare se stabilește anual de avocat, în funcție de venitul estimat al încasărilor;
3. C.anual, iar primele de asigurare profesională reprezintă cheltuieli profesionale integral deductibile, pentru anul fiscal în curs.

O persoană nu își alege în mod liber avocatul în una sau mai multe din următoarele situații:

1. A.beneficiază de asistență judiciară din oficiu, în cauzele penale în care apărarea este obligatorie și atât timp cât nu dispune de mijloacele materiale necesare angajării unui avocat ales;
2. B.încheie un contract de asistență juridică, întrucât pe durata de existență a unui astfel de contract, clientul nu mai poate recurge și la serviciile unui alt avocat, altul decât cel cu care a contractat;
3. C.a renunțat în mod expres la dreptul de a-și alege avocatul.

Avocatul are dreptul la:

1. A.un sediu profesional, în circumscripția baroului în care este înscris pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei;
2. B.sedii secundare, în circumscripția altui barou din țară sau din străinătate, unde este luat în evidență;
3. C.unul sau mai multe birouri de lucru, în afara circumscripției baroului în care este înscris pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei.

În materia încheierii contractului, oferta:

1. A.în formă autentică de a încheia o promisiune de vânzare a unui imobil poate fi acceptată, în mod valabil, numai printr-un înscris în aceeași formă;
2. B.devine caducă dacă destinatarul său o refuză;
3. C.poate fi retrasă dacă retragerea ajunge la destinatar cel mai târziu concomitent cu oferta.

La data de 1 aprilie 2010, L și F au încheiat un contract de locațiune prin care L a închiriat lui F un apartament pentru o perioadă de 2 ani, convenind o chirie lunară de 800 de lei, ce trebuia plătită la data de 15 a fiecărei luni pentru luna în curs. Întrucât F nu și-a îndeplinit obligația de plata a chiriei pentru lunile ianuarie 2011 - aprilie 2012, la data de 22 aprilie 2015 acesta a fost chemat în judecată de L pentru a fi obligat de către instanță la plata chiriei aferente intervalului menționat. În raport de această situație:

1. A.instanța invocă din oficiu excepția de prescripție a dreptului material la acțiune cu privire la întreaga creanță și respinge în tot acțiunea;
2. B.dacă pârâtul invocă prin întâmpinare excepția de prescripție a dreptului material la acțiune, instanța respinge excepția invocată și admite acțiunea așa cum a fost formulată;
3. C.instanța poate admite în parte acțiunea, dacă pârâtul nu invocă excepția prescripției dreptului material la acțiune.

Rezoluțiunea contractului:

1. A.poate fi declarată unilateral, în orice contract, prin notificare trimisă de partea îndreptățită;
2. B.nu poate opera de drept;
3. C.poate avea loc și numai pentru o parte a contractului.

La data de 10 iunie 2015, M l-a chemat în judecată pe N într-o acțiune în revendicare a unui teren intravilan. La data de 15 decembrie 2015, în cursul procesului de fond, profitând de faptul că litigiul nu era notat în cartea funciară, N a vândut terenul lui S. Acțiunea în revendicare a fost admisă și hotărârea a rămas definitivă la data de 20 septembrie 2016. În raport de situația descrisă?

1. A.M are dreptul să pună în executare hotărârea numai împotriva lui N;
2. B.M are dreptul să pună în executare hotărârea împotriva lui S;
3. C.în cazul în care este evins, S este îndreptățit să ceară angajarea răspunderii pentru evicțiune a lui N.

Prin contractul de novație încheiat între creditorul W și noul debitor K, acesta din urmă se obligă să execute obligația de plată a sumei de 100.000 lei asumată de debitorul inițial Z, garantată cu ipotecă pe imobilul proprietatea lui Z. În raport de situația descrisă:

1. A.novația prin schimbarea debitorului Z produce efecte fără acordul acestuia;
2. B.ipoteca pe imobilul lui Z, ce garanta creanța inițială, va însoți noua creanță;
3. C.ipoteca se strămută de drept asupra bunurilor lui K.

Ca și în cazul vânzării, în cazul locațiunii:

1. A.prețul poate consta într-o sumă de bani sau altă prestație;
2. B.funcționarii publici, judecătorii – sindici și practicienii în insolvență sunt incapabili de a lua în locațiune bunurile pe care le administrează ori a căror administrare o supraveghează, sub sancțiunea nulității absolute;
3. C.locatorul nu răspunde pentru viciile care erau aparente la data încheierii contractului pe care locatarul nu le-a reclamat fără întârziere.

În materia cesiunii de creanță

1. A.cesiunea este opozabilă fideiusorului de la data îndeplinirii formalităților de opozabilitate a acesteia față de debitor;
2. B.dacă este cu titlu oneros, cedentul are, de drept, obligație de garanție față de cesionar;
3. C.creanțele încorporate în titluri la purtător se transmit prin simplul acord de voință al părților.

Care dintre enunțurile de mai jos este corect din punct de vedere legal:

1. A.stipulația pentru altul poate fi acceptată de către terțul beneficiar și după decesul stipulantului sau al promitentului;
2. B.contractul secret nu poate fi opus de părți creditorilor dobânditorului aparent care, cu bună credință, au obținut sechestru asupra bunurilor care au făcut obiectul simulației;
3. C.stipulantul poate revoca oricând stipulația, fără acordul promitentului.

Reprezentarea succesorală:

1. A.poate fi invocată de către fiul unui unchi predecedat al defunctului pentru a veni la moștenire alături de mătușa defunctului;
2. B.nu operează dacă reprezentantul a renunțat la moștenirea lăsată de reprezentat;
3. C.operează chiar și în situația în care reprezentatul este în viață la data deschiderii moștenirii dar este nedemn față de defunct.

Mandatul conferit mai multor persoane pentru a lucra împreună:

1. A.nu are efect dacă nu a fost acceptat de către toate aceste persoane, orice stipulație contrară fiind considerată nescrisă;
2. B.atrage, în lipsă de stipulație contrară, răspunderea solidară a mandatarilor față de mandant, dacă s-au obligat să lucreze împreună;
3. C.acceptat de acestea, obligă pe mandant, în toate cazurile, la respectarea actelor încheiate chiar și numai de una dintre ele.

Clauza:

1. A.prin care părțile instituie sau înlătură cauze de nulitate este valabilă;
2. B.prin care creditorul are dreptul la rezoluțiune atunci când neexecutarea este de mică însemnătate este considerată nescrisă;
3. C.prin care locatorul este îndreptățit să diminueze, fără contraprestație echivalentă, prestațiile la care s-a obligat prin contract, este considerată nescrisă.

În urma încheierii contractului de donație asupra unui apartament, la data de 15 septembrie 2017, donatarul V l-a agresat verbal și fizic pe donatorul său B, la data de 20 decembrie 2017, pretinzând că acesta din urmă a lăsat liberalități mai valoroase unui alt beneficiar. La 30 ianuarie 2018, B a murit într- un accident de circulație iar, la 15 noiembrie 2018, V a decedat din cauze necunoscute. Față de această situație, cererea de revocare a donației:

1. A.putea fi introdusă de moștenitorii lui B împotriva lui V, dacă B a decedat fără să-l fi iertat pe donatar;
2. B.putea fi introdusă de moștenitorii lui B împotriva moștenitorilor lui V;
3. C.putea fi continuată de moștenitorii lui B, dacă ar fi fost introdusă de acesta din urmă.

X achită către Y suma de 50.000 lei crezând că o datora acestuia. Ulterior, descoperind că suma era datorată, de fapt, de către Z, fostul său soț, solicită instanței obligarea lui Y la restituirea plății efectuate. În această situație:

1. A.X nu va putea obține restituirea, decât dacă va înlatura prezumția efectuării plății cu intenția de a-l gratifica pe Z;
2. B.X nu va putea obține restituirea, dacă la momentul plății era deja împlinit termenul de prescripție extinctivă a dreptului lui Y față de Z;
3. C.cererea sa va fi respinsă dacă, în urma plății, Y a renunțat la ipoteca pe care Z o constituise în vederea garantării achitării sumei datorate lui Y.

La data de 15 iunie 2012, Q a încheiat cu M un contract de locațiune pe durată nedeterminată în care s-a stipulat că locatarul M poate să denunțe unilateral contractul cu un termen de preaviz de 60 de zile și cu plata unei sume reprezentând echivalentul a 5 chirii lunare. La data de 1 iulie 2017, M a trimis o notificare de denunțare unilaterală a contractului iar, la expirarea termenului de preaviz, a eliberat spațiul închiriat. Q l-a chemat în judecată pe M pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, instanța să dispună obligarea pârâtului la executarea contractului și la plata chiriilor restante sau, în subsidiar, obligarea pârâtului la plata sumei de 5 chirii lunare pentru a considera contractul încetat prin denunțare. În raport de situația descrisă, instanța:

1. A.va admite acțiunea și va obliga pârâtul la executarea contractului;
2. B.va admite acțiunea, va obliga pârâtul la plata sumei reprezentând 5 chirii lunare și va constata contractul încetat;
3. C.va respinge acțiunea ca neîntemeiată.

În materia răspunderii civile delictuale:

1. A.repararea prejudiciului se face prin plata unei despăgubiri numai dacă victima nu este interesată de reparația în natură;
2. B.despăgubirea este stabilită, ca regulă, prin raportare la data producerii prejudiciului;
3. C.despăgubirea trebuie să cuprindă și cheltuielile pe care victima le-a făcut pentru limitarea prejudiciului.

Tranzacția:

1. A.poate fi anulată pentru leziune ca orice alt contract;
2. B.poate fi desființată prin acțiune în rezoluțiune, dar nu poate fi desființată prin acțiune în reziliere;
3. C.poate fi atacată cu acțiune revocatorie.

În cazul condiției suspensive a cărei realizare depinde de voința creditorului:

1. A.condiția se consideră îndeplinită dacă debitorul împiedică realizarea ei;
2. B.obligația asumată este valabilă, chiar dacă realizarea condiției nu depinde și de un element exterior voinței creditorului;
3. C.prescripția extinctivă va începe să curgă de la momentul încheierii actului juridic.

Între F și M, proprietarii a doua terenuri învecinate, se încheie o convenție prin care F constituie în favoarea lui M un drept de uzufruct asupra terenului său. M realizează o construcție-locuință parțial pe terenul său și parțial pe terenul lui F. La încetarea dreptului de uzufruct F poate pretinde:

1. A.ridicarea construcției de pe terenul său;
2. B.înscrierea în cartea funciară a unui drept de coproprietate al vecinilor asupra imobilului rezultat, cotele părți fiind stabilite tinându-se seama de valoarea terenului său și de jumatate din valoarea contribuției lui M;
3. C.înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al construcției realizată de M, urmând a-i plăti acestuia jumătate din valoarea materialelor și a manoperei.

Uzufructul:

1. A.presupune, în toate cazurile, existența obligației uzufructuarului de a depune o garanție pentru îndeplinirea obligațiilor sale;
2. B.nu se stinge în toate cazurile prin moartea uzufructuarului;
3. C.se stinge prin neuz.

Care dintre enunțurile de mai jos este corect din punct de vedere legal:

1. A.donația lovită de nulitate absolută pentru vicii de formă poate fi confirmată de către moștenitorii universali ori cu titlu universal ai donatorului;
2. B.în ipoteza în care natura nulității nu este determinată ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege, operează prezumția de nulitate relativă.
3. C.contractul în care nu este prevăzută cauza este lovit de nulitate absolută.

În ceea ce privește principiul contradictorialității:

1. A.acesta este încălcat dacă partea chemată la interogatoriu nu se înfățișează, indiferent de motive;
2. B.acesta nu presupune că obiectul procesului este stabilit prin cererile și apărările părților;
3. C.acesta nu guvernează etapa deliberării și pronunțării hotărârii.

Cererea de recuzare:

1. A.este întemeiată dacă avocatul uneia dintre părți este afin de gradul II cu judecătorul membru al completului de judecată;
2. B.se soluționează în camera de consiliu, cu prezența obligatorie a părților;
3. C.determină suspendarea judecării cauzei în care a fost formulată.

Pentru a putea dispune conexarea a două cauze, printre altele, este necesar ca:

1. A.cele două cauze ce urmează a fi conexate să se afle în cursul judecății în primă instanță, pe rolul unor instanțe diferite sau pe rolul aceleiași instanțe;
2. B.excepția de conexitate să se invoce cel mai târziu la primul termen de judecată înaintea primei instanțe sesizate;
3. C.părțile să invoce excepția de conexitate, instanța neputând-o invoca din oficiu.

Este competentă teritorial:

1. A.pentru cererile reale mobiliare, instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel;
2. B.pentru cererile reale imobiliare, instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul;
3. C.pentru cererile personal imobiliare, exclusiv instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.

Nu poate fi ascultat ca martor:

1. A.persoana afectată de o boală psihică, atestată prin act medical, chiar dacă nu este pusă sub intedicție judecătorească;
2. B.sora mamei reclamantului, chiar dacă părțile consimt;
3. C.descendentul, în procesele privitoare la filiație.

Nulitatea relativă a actelor de procedură poate fi invocată:

1. A.numai de partea protejată prin dispoziția legală încălcată, chiar dacă neregularitatea a fost cauzată prin propria sa faptă;
2. B.până la primul termen de judecată, în toate cazurile, când vizează neregularități săvârșite anterior începerii judecății;
3. C.direct în apel atunci când cauza de nulitate s-a ivit la ultimul termen de judecată, iar partea legal citată nu a fost prezentă la acel termen.

Nerespectarea unui termen prohibitiv:

1. A.dă dreptul părții interesate să solicite anularea actului de procedură făcut înaintea împlinirii termenului;
2. B.poate fi invocată de instanță, din oficiu;
3. C.atrage decăderea din exercitarea dreptului procesual.

Dacă la al doilea termen de judecată se constată că procedura de citare cu pârâtul nu a fost legal îndeplinită, instanța va dispune:

1. A.citarea pârâtului, reclamantul nemaifiind citat dacă a fost prezent la termenul anterior și are termen în cunoștință;
2. B.citarea atât a pârâtului cât și a reclamantului, chiar prezent la termenul anterior, dacă reclamantul este deținut;
3. C.acordarea unui nou termen, fără a fi necesară citarea părților dacă, potrivit legii, ședința se desfășoară în cameră de consiliu.

Cererea de sechestru asigurător:

1. A.se judecă de urgență în camera de consiliu, cu citarea părților;
2. B.se soluționează prin încheiere executorie ce se comunică, de către instanță, creditorului și debitorului;
3. C.se soluționează prin încheiere care este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare.

Nu intervine suspendarea de drept a judecății:

1. A.când s-a înregistrat o plângere penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, dacă legea nu prevede altfel;
2. B.în cazul ivirii unui conflict de competență;
3. C.în cazul în care s-a formulat o cerere de strămutare a procesului întemeiată pe motive de siguranță publică.

La primul termen de judecată în fața primei instanțe, cu procedura de citare legal îndeplinită, reclamantul AA, prezent personal, renunță la dreptul pretins împotriva pârâtului BB. În această situație:

1. A.declarația sa de renunțare va fi luată în considerare numai dacă este conținută într-un înscris autentic notarial;
2. B.hotărârea pronunțată de instanța de judecată va putea fi atacată cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare;
3. C.instanța va pronunța o hotărâre prin care va respinge cererea în fond, fără a fi necesar acordul pârâtului.

În cazul în care instanța de judecată a dispus efectuarea unei expertize la fața locului:

1. A.dacă una dintre părți opune rezistență la efectuarea lucrării, instanța va autoriza, în toate cazurile, folosirea forței publice, în scopul efectuării expertizei, prin încheiere executorie;
2. B.cheltuielile efectuate cu expertiza până la data în care una dintre părți împiedică în orice mod efectuarea expertizei vor fi suportate de partea care s-a opus efectuării expertizei;
3. C.expertiza nu poate fi făcută decât după citarea părților, de către instanță, prin scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire.

Termenul de grație:

1. A.poate fi acordat la cererea creditorului sau debitorului, neputând fi acordat din oficiu;
2. B.poate fi acordat de instanța de apel, în cazul în care judecă pricina în fond după anularea hotărârii apelate;
3. C.nu poate fi stabilit pe calea ordonanței președințiale.

Cu privire la efectul suspensiv al termenului de apel, este adevărat că:

1. A.termenul de apel suspendă, în toate cazurile, executarea hotărârii de primă instanță;
2. B.termenul de apel nu are efect suspensiv dacă hotărârea de primă instanță a fost dată cu executare provizorie de drept;
3. C.termenul de apel are efect suspensiv dacă hotărârea de primă instanță a fost dată cu executare provizorie judecătorească.

Hotărârea judecătorească:

1. A.se va pronunța în ședință publică, sub sancțiunea nulității exprese, în toate cazurile;
2. B.pronunțată de judecătorie, prin care se consfințește tranzacția părților poate fi atacată, pentru motive procedurale, numai cu recurs la instanța ierarhic superioară;
3. C.prin care se constată perimarea, este supusă recursului la instanța ierarhic superioară, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cu privire la regulile aplicabile soluționării cererii de revizuire:

1. A.soluționarea se va face, în toate cazurile, potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile la judecata în primă instanță;
2. B.modificarea cererii de revizuire, sub aspectul motivelor, poate avea loc până la primul termen de judecată la care revizuentul este legal citat;
3. C.întâmpinarea este obligatorie, dar nu se comunică revizuentului care va lua la cunoștință de cuprinsul întâmpinării de la dosarul cauzei.

Hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept:

1. A.se pronunță de un complet format din judecători ai Înaltei Curți de Casație si Justiție în termen de 6 luni de la data învestirii;
2. B.este obligatorie de la data pronunțării deciziei, pentru instanța care a solicitat dezlegarea;
3. C.se pronunță cu citarea părților.

Hotărârea pronunțată în procedura ordonanței de plată:

1. A.este executorie, chiar dacă este atacată cu cerere în anulare;
2. B.poate fi pusă în executare silită, dar debitorul este în drept să formuleze contestație la executare prin care poate invoca orice apărări de fond cu privire la existența creanței certe, lichide și exigibile;
3. C.poate fi atacată de creditor sau de debitor, cu cerere în anulare, în cazul în care s-a admis în parte cererea creditorului.

Este obligatorie:

1. A.citarea părților, în apel, în procedura ordonanței președințiale;
2. B.citarea persoanelor arătate în cerere, în prima instanță, în procedura necontencioasă;
3. C.citarea părților, în prima instanță, în procedura de îndreptare a hotărârii judecătorești.

În procedura contestației la executare:

1. A.nu este obligatorie întâmpinarea;
2. B.suspendarea executării este obligatorie dacă debitorul face dovada cu orice mijloc de probă că a obținut de la creditor o amânare ori beneficiază de un termen de plată;
3. C.contestatorul își poate modifica cererea inițială adaugând motive noi de contestație dacă, în privința acestora din urmă, este respectat termenul de exercitare a contestației la executare.

Legea penală română nu se aplică în baza principiului teritorialității dacă:

1. A.infracțiunea a fost comisă la bordul unei nave comerciale sub pavilion străin care tranzitează marea teritorială a României, ca regulă generală;
2. B.rezultatul infracțiunii s-a produs în totalitate în străinătate, dar actele de executare s-au comis pe teritoriul României;
3. C.deși infracțiunea a fost comisă pe teritoriul României, se dispune altfel printr-un tratat internațional la care România este parte.

Indicați răspunsul/răspunsurile corect/e în legătură cu cauza justificativă a consimțământului:

1. A.se produce efectul justificativ chiar dacă persoana vătămată nu și-a dat consimțământul anterior comiterii faptei, existând și posibilitatea ratificării ulterioare a acțiunii sau inacțiunii tipice a făptuitorului;
2. B.consimțământul produce efect justificativ în cazul în care numitul X solicită unui minor de 4 ani să îi remită o brățară de aur în schimbul unei ciocolate, iar minorul consimte acest lucru;
3. C.consimțământul poate fi exprimat și prin mijloace tehnice de comunicare la distanță.

Indicați răspunsul/răspunsurile corect/e în ceea ce privește tentativa:

1. A.nu există posibilitatea desistării voluntare când tentativa este perfectă;
2. B.tentativa este imperfectă atunci când infractorul împinge victima pe geamul apartamentului situat la etajul III al unui bloc, cu intenția de a o ucide, dar aceasta nu decedează deoarece cade pe prelata unei terase;
3. C.tentativa se pedepsește în cazul infracțiunii de nedenunțare atunci când a fost săvârșită de o persoană care nu este membru de familie.

În cazul recidivei:

1. A.se poate aplica pedeapsa detențiunii pe viață, în cazul persoanei fizice, chiar dacă pentru niciuna dintre infracțiunile care constituie termenii recidivei postcondamnatorii nu este prevăzută pedeapsa detențiunii pe viață;
2. B.pedeapsa pentru infracțiunea comisă în stare de recidivă de către persoana juridică poate depăși maximul general al pedepsei amenzii, ca efect al majorării limitelor speciale de pedeapsă;
3. C.nu se mai poate agrava pedeapsa pentru infracțiunea comisă în stare de recidivă, dacă primul termen constă într-o pedeapsă cu închisoarea pronunțată de o instanță străină, care a fost executată integral în străinătate, pentru o faptă incriminată și de legea penală română, dacă hotărârea străină a fost recunoscută în România.

Interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României ca pedeapsă complementară:

1. A.nu se aplică dacă s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
2. B.se execută de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare în toate cazurile;
3. C.nu se aplică pe lângă pedeapsa închisorii.

Înlocuirea pentru persoana fizică a pedepsei detențiunii pe viață cu pedeapsa închisorii este obligatorie:

1. A.dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsa detențiunii pe viață și pe parcursul executării ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeași faptă numai pedeapsa închisorii;
2. B.în cazul în care condamnatul la pedeapsa detențiunii pe viață a împlinit 65 de ani în timpul executării pedepsei, a avut o bună conduită pe durata executării pedepsei, a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească și a făcut progrese constante și evidente în vederea reintegrării sociale;
3. C.în cazul în care condamnatul la pedeapsa detențiunii pe viață a executat efectiv 20 de ani de detențiune.

Perioada în care o persoană fizică a fost supusă măsurii preventive privative de libertate a reținerii:

1. A.se scade din durata pedepsei rezultante a închisorii stabilite pentru infracțiunile concurente dintre care una este cea care a determinat luarea măsurii reținerii;
2. B.se scade din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi;
3. C.se scade din pedeapsa amenzii prin înlăturarea în parte a zilelor-amendă.

Reabilitarea în cazul condamnării la pedeapsa amenzii are loc:

1. A.de drept, la împlinirea a 3 ani de la data când amenda a fost achitată integral sau executarea ei s-a stins în orice alt mod;
2. B.de drept, la împlinirea a 3 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare la pedeapsa amenzii;
3. C.de drept, la împlinirea a 3 ani de la data săvârșirii faptei, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda.

Prescripția răspunderii penale:

1. A.stinge acțiunea civilă;
2. B.începe să curgă în cazul infracțiunilor continuate de la data săvârșirii ultimei inacțiuni;
3. C.începe să curgă în cazul infracțiunii de act sexual cu un minor de la data decesului victimei, dacă aceasta a decedat înainte de a împlini vârsta de 18 ani.

Dezincriminarea faptei:

1. A.în cazul în care inculpatul a fost condamnat prin hotărâre definitivă, determină restituirea bunurilor confiscate, dacă acestea au fost confiscate din cauza naturii lor;
2. B.se va reține în ipoteza în care legea nouă instituie o cauză de neimputabilitate neprevăzută de legea veche și incidentă în cazul inculpatului;
3. C.nu operează în situația în care fapta este incriminată de o lege nouă sub o altă denumire.

În cazul liberării condiționate:

1. A.condițiile pentru acordarea liberării condiționate se verifică de către instanța de judecată raportat la momentul introducerii cererii de liberare;
2. B.fracțiunea de pedeapsă necesară a fi executată efectiv pentru a avea vocație la liberare este de jumătate din durata pedepsei, în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani și care a prestat și muncă pe parcursul executării, dacă pedeapsa aplicată prin hotărârea de condamnare este închisoarea mai mare de 10 ani;
3. C.obligația de a urma un curs de calificare profesională nu poate fi impusă de către instanța de judecată dacă persoana condamnată mai avea de executat la data liberării condiționate 1 an și 6 luni de închisoare.

Numiții A și B, în baza unei înțelegeri anterioare, îl determină împreună pe C (minor în vârstă de 15 ani) să sustragă împreună cu ei o sumă de bani din casa lui D, știind că D este plecat în concediu. În continuare, A și B stau de pază, iar C pătrunde prin forțarea încuietorii în casa lui D și caută banii în locul indicat, dar nu găsește nimic. Este surprins de E, o amică al lui D, care venise să ude florile, pe care o lovește pentru a putea să scape. Numita E a suferit doar leziuni ușoare în urma loviturii primite. Indicați răspunsurile corecte:

1. A.numitul A va răspunde penal în calitate de coautor al infracțiunii de furt calificat în forma tentativei;
2. B.numitul B va răspunde penal în calitate de instigator al infracțiunii de furt calificat;
3. C.în speță este incidentă participația improprie, dacă C nu răspunde penal.

Infracțiunea de tâlhărie:

1. A.nu are în mod necesar două obiecte materiale;
2. B.este comisă în coautorat atunci când numitul X distrage atenția victimei cerându-i indicații cu privire la o adresă, iar numitul Y îmbrâncește victima sustrăgându-i telefonul mobil;
3. C.poate avea ca subiect pasiv principal aceeași persoană care are și calitatea de subiect pasiv secundar.

Constituie infracțiunea de furt care se pedepsește la plângerea prealabilă:

1. A.luarea prin amenințare a unui autovehicul, în scopul de a merge la o petrecere, de către minorul de 16 ani de la tutorele său;
2. B.sustragerea de către gazdă a unui ceas de la un student pe care îl găzduiește temporar, pe perioada examenelor de la facultate;
3. C.sustragerea unor bijuterii de către nepotul de frate venit în vizită la mătușa sa.

X și Y au văzut-o pe V pe stradă, au imobilizat-o și au dus-o la apartamentul lui X. Numitul X a târât-o pe V într-o cameră, unde a încercat să întrețină un act sexual normal, dar, nu a reușit. Atunci l-a strigat pe Y, neștiind ce să facă. Numitul Y i-a spus că ar fi mai bine să înceapă cu un act sexual oral. Văzând că X nu reușește nici în acest mod, i-a strigat lui X să o țină pe V, că îi arată el cum se face. Apoi, sub ochii acestuia, a întreținut cu V un act sexual normal. Văzând că V sângerează puternic în zona vaginală, i-a spus lui X că e cazul să pună capăt acțiunii. Au luat-o apoi pe V și au abandonat-o într-o stație de taxi. Ca urmare a faptului că V era însărcinată în luna a III-a, hemoragia declanșată i-a fost fatală, în ciuda intervenției medicilor.

1. A.X și Y sunt coautori la infracțiunea de viol în variantă agravată comis de două sau mai multe persoane împreună și urmat de moartea victimei, comisă în formă continuată;
2. B.Y nu este autor al unei infracțiuni de viol în varianta agravată comis de două sau mai multe persoane împreună, în concurs cu infracțiunea de ucidere din culpă;
3. C.Y va răspunde pentru săvârșirea infracțiunii de viol în variantă agravată comis de două sau mai multe persoane împreună și urmat de moartea victimei.

La data de 04.12.2015, în intervalul orar 03.40 - 05.50, inculpatul X, având pe față o cagulă, s-a cățărat pe acoperișul clădirii constituind sediul societății AIT care se ocupă de producerea și comercializarea de produse electronice, apoi, pătrunzând în clădire printr-o ușă uitată deschisă de pe acoperiș, a tăiat peretele de rigips al magazinului de prezentare aflat în incinta clădirii, și a pătruns în interiorul magazinului, de unde a sustras aparatură electronică, laptop-uri și telefoane mobile. Încadrarea juridică corectă a faptelor comise de inculpat este:

1. A.furt calificat comis de o persoană mascată, prin efracție și escaladare și distrugere, în concurs;
2. B.furt calificat comis în timpul nopții, de o persoană mascată, prin efracție și escaladare, prin violare de sediu profesional;
3. C.furt calificat comis în timpul nopții, de o persoană mascată, prin efracție, fără a se putea reține și varianta comiterii prin violarea sediului profesional, deoarece la momentul comiterii actelor de sustragere nu se desfășura efectiv vreo activitate profesională.

Infracțiunea de purtare abuzivă

1. A.se reține în concurs cu vătămarea corporală dacă s-a produs vreuna din urmările prevăzute de textul de lege care definește infracțiunea de vătămare corporală;
2. B.este variantă de specie față de infracțiunea de cercetare abuzivă;
3. C.nu poate fi reținută în sarcina femeii de serviciu care, în urma observațiilor care i se fac privind modul cum își îndeplinește sarcinile, lovește persoana care a angajat-o.

A lucrează în primărie ca femeie de serviciu și a aflat că B a depus o cerere la primărie pentru eliberarea unei autorizații de funcționare, intenționând să-și deschidă un bar. Întrucât A a aflat de la funcționarul competent că autorizația lui B fusese eliberată și urma să-i fie comunicată prin poștă, s-a deplasat la domiciliul acestuia din urmă și i-a spus că, dacă vrea să-l ajute să i se elibereze autorizația de funcționare, să-i dea ei suma de 300 de lei, pentru a interveni pe lângă funcționarul competent. Neștiind că autorizația sa a fost deja emisă, B a acceptat să-i dea lui A suma respectivă, însă i-a spus că o să-i remită banii peste 3 zile, când va încasa pensia. Cum în ziua următoare B a primit prin poștă autorizația de funcționare, acesta nu i-a mai dat lui A suma de 300 de lei. Fapta lui A:

1. A.constituie tentativă la infracțiunea de înșelăciune;
2. B.nu constituie nicio infracțiune;
3. C.constituie infracțiunea de trafic de influență.

Fapta directorului unui magazin prin intermediul căruia A.N.A.F. valorifică în regim de consignație bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, de a sustrage din cutia de valori a magazinului alăturat, în mod repetat, pe timp de noapte, prin scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă și prin folosirea unor chei mincinoase pe care le deține, diverse sume de bani, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de:

1. A.furt calificat în formă continuată;
2. B.delapidare în formă continuată;
3. C.abuz de încredere în formă continuată.

Constituie infracțiunea de fals în declarații:

1. A.declararea necorespunzătoare adevărului în privința propriei identități prin folosirea unui act falsificat de identitate, declarare făcută de către o persoană în fața avocatului, în vederea producerii unor consecințe juridice pentru altul;
2. B.declararea necorespunzătoare adevărului în privința existenței unei relații de rudenie cu privire la care nu există acte doveditoare, declarare făcută de către o persoană în fața notarului public în vederea producerii de consecințe juridice pentru altul;
3. C.declararea necorespunzătoare adevărului în privința unei stări de fapt, declarare făcută de către martoră în fața instanței civile, în vederea producerii unor consecințe juridice pentru sine.

Instanța penală lasă nesoluționată, în toate cazurile, acțiunea civilă atunci când:

1. A.dispune disjungerea acțiunii civile de cea penală;
2. B.dispune încetarea procesului penal întrucât a intervenit amnistia;
3. C.dispune încetarea procesului penal ca efect al împăcării.

În competența următoarelor instanțe judecătorești intră judecarea contestației, dar nu intră judecarea apelului:

1. A.tribunal;
2. B.curte de apel;
3. C.Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cererea de încuviințare a percheziției domiciliare în cursul urmăririi penale:

1. A.se soluționează prin încheiere;
2. B.poate fi admisă și atunci când privește locuința unei alte persoane decât făptuitorul;
3. C.poate fi soluționată și fără participarea procurorului.

Inculpatul A.C. este judecat în primă instanță la Judecătoria Pitești. Prin sentința pe care o pronunță, instanța:

1. A.revocă, întotdeauna, măsurile asigurătorii luate pe parcursul judecății dacă îl achită pe inculpat pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală;
2. B.constată că arestul la domiciliu a încetat de drept și dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză, în cazul în care îl condamnă la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
3. C.poate dispune restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale.

Se sancționează cu nulitatea absolută încălcarea dispozițiilor privind:

1. A.compunerea completului de judecată;
2. B.participarea părții civile la judecată;
3. C.publicitatea ședinței de judecată.

Mandatul de arestare preventivă a inculpatului expiră la data de 24.06.2017, ora 24,00 (zi de sâmbătă). În acest caz, inculpatul va fi pus în libertate, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză, la data de:

1. A.23.06.2017, ora 24,00 (zi de vineri), întrucât administrația locului de deținere nu are program de lucru în zilele de sâmbătă și duminică;
2. B.24.06.2017, ora 24,00 (zi de sâmbătă), chiar dacă această zi este nelucrătoare;
3. C.26.06.2017, ora 24,00 (zi de luni), întrucât termenele care expiră în zile nelucrătoare se prorogă până la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează.

Se supun confirmării motivate a procurorului care supraveghează urmărirea penală:

1. A.extinderea urmăririi penale dispusă de organul de cercetare penală cu privire la fapte noi săvârșite de același suspect;
2. B.începerea urmăririi penale cu privire la faptă, dispusă de organul de cercetare penală într-o cauză dată prin lege în competența acestuia;
3. C.reținerea suspectului, dispusă de organul de cercetare penală într-o cauză dată prin lege în competența acestuia.

Înainte ca procurorul să dispună trimiterea în judecată, este obligatoriu ca:

1. A.rechizitoriul să fie comunicat inculpatului;
2. B.să fie pusă în mișcare acțiunea penală;
3. C.față de inculpat să fie luată măsura arestării preventive.

Prin rechizitoriu, procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A.B. În urma desfășurării procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecății. Împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară, în termen, au formulat contestații inculpatul A.B. și procurorul. Sunt corecte următoarele afirmații:

1. A.în cazul invocării de către inculpat a unei excepții ce nu fusese invocată în fața judecătorului de cameră preliminară de la instanța sesizată de procuror prin rechizitoriu, contestația acestuia va fi, întotdeauna, respinsă;
2. B.chiar dacă se admite contestația inculpatului A.B., se poate menține soluția de începere a judecății pe care a dispus-o judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată de procuror prin rechizitoriu;
3. C.contestația procurorului va fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât soluția judecătorului de cameră preliminară de la instanța sesizată prin rechizitoriu a fost cea de începere a judecății, ceea ce și procurorul a urmărit, atunci când l-a trimis în judecată pe inculpatul A.B.

În procedura de cameră preliminară, după ce judecătorul a exclus prin încheiere toate probele administrate în cursul urmăririi penale, procedează după cum urmează:

1. A.comunică încheierea procurorului, solicitându-i să precizeze dacă menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei la parchet, după care, printr-o nouă încheiere, în funcție de poziția procurorului, dispune începerea judecății sau restituirea cauzei la parchet;
2. B.prin aceeași încheiere prin care a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale, dispune și restituirea cauzei la parchet, fără a-i mai solicita procurorului să precizeze dacă menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei;
3. C.comunică încheierea procurorului, solicitându-i să administreze în condiții de legalitate probele excluse și să comunice dacă menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei la parchet, după care, printr-o nouă încheiere, în funcție de poziția procurorului, dispune începerea judecății sau restituirea cauzei la parchet.

Indicați ipotezele în care judecătorul de cameră preliminară nu poate dispune excluderea unor probe administrate în cursul urmăririi penale:

1. A.când judecătorul de cameră preliminară confirmă soluția de renunțare la urmărire penală;
2. B.când, după sesizarea instanței prin rechizitoriu, inculpatul formulează în fața judecătorului de cameră preliminară cerere de constatare a nulității ordonanței prin care s-a dispus audierea unui martor;
3. C.când, în cursul urmăririi penale, inculpatul încheie cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției.

La primul termen de judecată, inculpatul A.C., arestat preventiv, a fost prezent și a formulat în scris cerere de a fi judecat în lipsă, arătând că nu dorește să participe la niciun termen de judecată. Judecata la următoarele termene se poate desfășura în mod legal în lipsa inculpatului A.C.:

1. A.dacă inculpatul, legal citat, este reprezentat de avocatul său ales;
2. B.dacă instanța a dispus, la cerere, ca inculpatul legal citat să poată pune concluzii în cadrul dezbaterilor și să i se dea cuvântul prin intermediul videoconferinței în prezența avocatului său ales;
3. C.numai dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este judecat A.C., este mai mică de 10 ani.

În cursul judecății, persoana vătămată:

1. A.poate formula cereri, ridica excepții și pune concluzii în latura penală a cauzei;
2. B.va fi citată din oficiu la fiecare termen de judecată, dacă se află în executarea unei pedepse privative de libertate;
3. C.nu poate cere administrarea de probe noi.

În ceea ce privește repunerea în termenul de apel, sunt corecte următoarele afirmații:

1. A.până la soluționarea repunerii în termen, executarea hotărârii atacate este suspendată;
2. B.hotărârea este definitivă până la momentul în care instanța de apel admite cererea de repunere în termen;
3. C.apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanța de apel constată că cererea de apel a fost făcută în cel mult 30 zile de la încetarea cauzei temeince de împiedicare care a determinat întârzierea.

În urma deliberării într-un complet format din trei judecători, judecătorul A. opinează pentru condamnarea inculpatului la 3 ani de închisoare, judecătorul B. pentru 4 ani de închisoare, iar judecătorul C. pentru 5 ani de închisoare. În acest caz, se va dispune:

1. A.condamnarea inculpatului la 4 ani închisoare;
2. B.condamnarea inculpatului la 3 ani închisoare;
3. C.condamnarea inculpatului la 5 ani închisoare.

Inculpatul A.C. a exercitat calea de atac a contestației împotriva încheierii prin care judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a dispus fată de el măsura arestului la domiciliu, la propunerea formulată de procuror în acest sens. În susținerea contestației, inculpatul a arătat că nu a fost prezent la termenul fixat pentru soluționarea propunerii, nefiind legal citat. În cazul în care judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București, care soluționează contestația, constată că susținerile inculpatului sunt reale:

1. A.va admite contestația, va desființa încheierea atacată și va proceda el însuși la soluționarea propunerii de luare a măsurii arestului la domiciliu;
2. B.își va declina competența către judecătorul de drepturi și libertăți care a luat măsura arestului la domiciliu, dispunând ca acesta să soluționeze propunerea procurorului cu citarea legală a inculpatului;
3. C.va admite contestația, va desființa încheierea atacată și va trimite cauza spre rejudecare.

Identificați ipotezele care sunt corecte în procedura specială a acordului de recunoaștere a vinovăției:

1. A.este obligatorie recunoașterea comiterii faptei și acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, prin declarație expresă a inculpatului;
2. B.limitele încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției se stabilesc prin avizul prealabil și scris al procurorului ierarhic superior;
3. C.nu este posibilă lăsarea nesoluționată a acțiunii civile de către instanță.

Sunt titulari ai apelului:

1. A.procurorul, referitor la latura penală și latura civilă;
2. B.organul de cercetare penală care a efectuat urmărirea penală;
3. C.persoana vătămată, în ceea ce privește latura penală.

Măsura preventivă:

1. A.a reținerii se poate lua față de suspect sau inculpat, de către organul de cercetare penală sau de către procuror, numai în cursul urmăririi penale;
2. B.a controlului judiciar pe cauțiune se poate lua față de suspect sau inculpat, în cursul urmării penale, de către procuror și de către judecătorul de drepturi și libertăți;
3. C.a arestului la domiciliu se poate lua față de inculpat, în cursul urmăririi penale, de către procuror și de către judecătorul de drepturi și libertăți.

Inculpatul M.M., judecător în cadrul tribunalului militar, cu gradul de colonel, a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de amenințare, prevăzută de art. 206 CP. Instanța competentă să judece în primă instanță este:

1. A.curtea de apel;
2. B.curtea militară de apel;
3. C.Înalta Curte de Casație și Justiție.