Subiecte Barou septembrie 2017 (avocați stagiari)

Persoana primită în profesia de avocat are dreptul să exercite activitățile specifice profesiei, potrivit legii și statutului profesiei:

1. A.imediat după promovarea examenului de primire în profesie;
2. B.numai după emiterea deciziei de primire în barou și înscrierea în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei;
3. C.numai după ce este înștiințată în scris de Consiliul baroului.

Un avocat aflat în exercițiul profesiei este îndreptățit să realizeze venituri:

1. A.prin desfășurarea unei activități fiduciare în conformitate cu prevederile legale;
2. B.prin desfășurarea activității de consilier fiscal;
3. C.prin desfășurarea activității de consilier juridic.

Nu pot exercita profesia de avocat:

1. A.foștii judecători, în fața instanțelor în care au funcționat, timp de 3 ani de la încetarea funcției de judecător, anterior deținută;
2. B.foștii magistrați-asistenți de la Curtea Constituțională, în fața acestei instanțe, timp de 5 ani de la încetarea funcției de magistrat-asistent, anterior deținută;
3. C.fostele cadre de poliție, în cadrul organelor de urmărire penală în care și-au desfășurat activitatea, timp de 4 ani de la încetarea calității de cadru de poliție.

Avocatul salarizat în interiorul profesiei:

1. A.nu are dreptul la clientelă proprie;
2. B.are dreptul la clientelă proprie, dar numai după încheierea contractului de salarizare în interiorul profesiei în formă scrisă;
3. C.poate avea clientelă proprie dacă nu mai este stagiar.

Avocatul răspunde disciplinar pentru:

1. A.nerespectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 și Statutului profesiei de avocat;
2. B.nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului, ale uniunii, precum și pentru orice fapte săvârșite care sunt de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei de avocat sau ale instituției;
3. C.pentru neplata taxelor profesionale pe o perioadă de 2 luni.

Societatea civilă profesională (de avocați):

1. A.este constituită din cel putin 3 avocați definitivi;
2. B.se individualizează printr-o denumire specifică, cuprinzând numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmat de sintagma "societate civilă de avocați";
3. C.nu încetează în situația divizării parțiale (desprindere) în cazul în care o parte din patrimoniul său de afectațiune profesională se desprinde și se transmite către o altă formă de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care ia astfel ființă.

Avocatul stagiar:

1. A.este îndreptățit să constituie o societate civilă profesională, dar numai împreună cu unul sau mai mulți avocați definitivi;
2. B.are dreptul să-și desfășoare activitatea numai sub îndrumarea titularului unui cabinet individual de avocat cu o vechime de cel puțin 6 ani ca avocat definitiv și care se bucură de o reputație profesională neștirbită;
3. C.își poate desfășura activitatea în baza unui contract de colaborare profesională sau în baza unui contract de salarizare în interiorul profesiei încheiat cu o formă de exercitare a profesiei.

În activitatea sa de îndeplinire a serviciului profesional ce i-a fost încredințat, avocatul:

1. A.nu poate fi substituit în niciun caz;
2. B.poate fi substituit în cazul în care este împiedicat să își îndeplinească serviciul profesional, dacă în prealabil obține acordul clientului în acest scop;
3. C.poate fi substituit numai dacă avocatul care preia cauza beneficiază de un alt onorariu de la client.

Plângerea pentru o abatere disciplinară îndreptată împotriva unui avocat, în mod corect, se adresează:

1. A.Comisiei de disciplină din cadrul baroului din care face parte avocatul reclamat;
2. B.Comisiei centrale de disciplină;
3. C.Consiliului baroului pe al cărui tablou figurează avocatul respectiv, cu drept de exercitare a profesiei.

Avocatul:

1. A.este obligat să se asigure de răspundere profesională;
2. B.este obligat să încheie contract de asigurare pentru fiecare contract de asistență juridică;
3. C.poate exercita profesia de avocat fără asigurare profesională, deoarece răspunderea civilă se poate stabili separat.

Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza, printre altele, următoarele mijloace de publicitate:

1. A.amplasarea unei firme conforme cu prevederile statutului;
2. B.publicarea unor materiale cu conținut publicitar în publicații care nu sunt de specialitate juridică;
3. C.prezentarea formei de exercitare a profesiei sau a avocaților care funcționează în cadrul acesteia prin postări pe internet realizate sau asociate cu numele și denumirea unui operator economic ce face parte din clientela respectivei forme de exercitare a profesiei.

Suspendarea stagiului:

1. A.se dispune de către decanul baroului după o analiză a împrejurărilor ce justifică lipsa avocatului stagiar din profesie;
2. B.poate fi dispusă în caz de încetare a îndrumării profesionale chiar și fără culpa avocatului stagiar;
3. C.poate fi dispusă numai în situația neîndeplinirii culpabile a obligațiilor profesionale de către avocatul stagiar.

Acțiunea disciplinară împotriva unui avocat:

1. A.nu poate fi exercitată mai târziu de 3 ani de la data la care avocatul a săvârșit abaterea disciplinară;
2. B.poate fi exercitată numai în termen de un an de la data săvârșirii abaterii disciplinare;
3. C.este formulată de către comisia de disciplină constituită la nivelul baroului din care face parte avocatul cercetat, numai după convocarea acestuia în scris prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, trimisă la sediul său profesional, ori prin alt mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii și a datei la care s-a făcut înștiințarea;

Activitatea unui avocat stagiar poate fi îndrumată:

1. A.numai de avocați definitivi cu o vechime de cel puțin 6 ani în această calitate și care se bucură de o reputație profesională neștirbită;
2. B.de orice avocat cu vechime din cadrul baroului respectiv;
3. C.numai de consilieri din cadrul consiliului baroului.

Calitatea de avocat este suspendată:

1. A.în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și contribuțiilor profesionale către barou, către UNBR, și către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadența acestora și până la lichidarea integrală a datoriilor;
2. B.prin deces;
3. C.în cazul în care avocatul desfășoară concomitent activități didactice în învățământul juridic superior.

Acordarea asistenței judiciare obligatorii se face:

1. A.numai la solicitarea persoanelor lipsite de posibilitatea de a angaja un apărător;
2. B.numai ca urmare a solicitării motivate din partea instanței, a organului de urmărire penală, a organului de cercetare penală sau a organului administrației publice locale, adresată baroului;
3. C.numai la propunerea decanului baroului.

În cazul în care un avocat este desemnat să acorde asistență judiciară în conformitate cu prevederile legii și statutului profesiei de avocat:

1. A.acesta nu poate refuza exercitarea mandatului primit;
2. B.acesta poate refuza exercitarea mandatului primit numai în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate;
3. C.decanului baroului îi revine competența de a aprecia caracterul justificat sau nejustificat al refuzului avocatului să-și exercite mandatul astfel primit.

Sediul unei societăți constituite în temeiul Legii 31/1990 poate fi stabilit la sediul profesional al avocatului printre altele:

1. A.pe o perioadă ce nu poate depăși un an;
2. B.cu condiția încheierii unui contract separat de asistență juridică având acest obiect între avocatul care va găzdui societatea la sediul său profesional și reprezentantul societății;
3. C.pe o perioadă ce poate depăși un an cu acordul consiliului baroului, acord ce va fi transmis Registrului Comerțului.

Contractul de asistență juridică, legal încheiat:

1. A.constituie titlu executoriu, în condițiile legii;
2. B.permite avocatului să recupereze restanțele din onorariu și alte cheltuieli efectuate de acesta în interesul clientului;
3. C.nu poate permite avocatului să se îndrepte împotriva clientului, întrucât cadrul normativ în această materie interzice avocatului să îl prejudicieze în vreun fel pe clientul său.

Este nedemn de a fi avocat:

1. A.cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
2. B.cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la orice pedeapsă pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate;
3. C.cel care are calitatea de consilier fiscal sau consilier în proprietate industrială.

În executarea obligației de acoperire a unui prejudiciu produs prin distrugerea accidentală a unei anexe gospodărești a vecinului său, debitorul s-a obligat față de creditor să-i transfere proprietatea unui teren intravilan care avea o valoare de piață mai mare decât prejudiciul efectiv suferit de creditor. După transferul bunului, creditorul a fost chemat în judecată de către un terț care revendică terenul. Prin raportare la situația de mai sus:

1. A.dacă este evins, creditorul nu mai poate cere prestația inițială;
2. B.creditorul poate să-l cheme în cauză pe debitor care are obligația de răspundere pentru evicțiune;
3. C.creditorul poate păstra bunul plătind terțului evingător o sumă de bani pe care poate s-o ceară debitorului.

X a încheiat un contract de vânzare cu doamna Y cu privire la un apartament elegant din centrul orașului, dar prețul a fost plătit de Z, prietenul doamnei Y. Z a decedat de curând iar W, fiul acestuia, vă întreabă ce drepturi are, cât timp în masa succesorală nu au rămas decât niște obiecte vechi de mobilier pe care le-a dăruit deja unor vecini iar apartamentul este intabulat pe numele doamnei Y. În raport de situația descrisă, îl sfătuiți:

1. A.dacă nu dorește să fie considerat acceptant al moștenirii, să dea o declarație autentică notarială în acest sens;
2. B.să ceară reducțiunea liberalității excesive;
3. C.să revendice apartamentul, întrucât a fost cumpărat cu banii defunctului;

La data de 15 august 2016, proprietarul R a încheiat o promisiune unilaterală de cumpărare cu promitentul S cu privire la un imobil, prilej cu care S i-a plătit lui R suma de 20.000 lei. Având nevoie să obțină un împrumut pentru lansarea unei afaceri, R a constituit o ipotecă pe imobil la data de 10 aprilie 2017. La 10 mai 2017, R i-a trimis o notificare lui S prin care l-a invitat la notarul public pentru perfectarea vânzării. Întrucât R nu s-a prezentat la data stabilită, S poate:

1. A.să ceară instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare;
2. B.să ceară restituirea sumei de 20.000 de lei de la R;
3. C.să ceară rezoluțiunea promisiunii unilaterale pentru refuzul nejustificat al lui R de a vinde imobilul.

Dacă X a continuat să locuiască într-un imobil mai mult de un an de la expirarea contractului de închiriere, executându-și obligațiile în tot acest interval de timp, iar Y, proprietarul imobilului, i-a interzis recent accesul prin schimbarea încuietorilor, ce opțiuni legale credeți că are X?

1. A.să introducă o acțiune posesorie în reintegrare împotriva lui Y;
2. B.să introducă o acțiune personală, bazată pe contractul de închiriere;
3. C.să ceară rezilierea contractului cu daune interese.

Ca regulă generală, dacă la momentul încheierii unui contract debitorul este în imposibilitate de a-și executa obligația, contractul este:

1. A.nul absolut;
2. B.valabil;
3. C.lovit de nulitate relativă.

La data de 15 august 2014, A dobândește prin cumpărare de la minorul B, în vârstă de 17 ani, un ceas valoros, achitând prețul său de catalog. La data de 13 februarie 2016, A îl notifică pe B, somându-l să confirme actul anulabil sau să introducă acțiunea în anulare. Prin cererea de chemare în judecată, introdusă la data de 14 august 2017, B solicită anularea contractului și restituirea bunului vândut, cu daune interese, arătând că refuză să confirme vânzarea. În apărare, A invocă prescripția dreptului la acțiune și, în subsidiar, decăderea din dreptul de a cere anularea vânzării. Instanța:

1. A.va admite acțiunea în anularea vânzării;
2. B.va respinge acțiunea în anularea vânzării, considerând împlinită prescripția extinctivă;
3. C.va constata că reclamantul B este decăzut din dreptul de a cere anularea vânzării și va respinge acțiunea.

În cazul încetării superficiei prin expirarea termenului:

1. A.ipotecile constituite cu privire la teren pe perioada superficiei nu se extind asupra construcției, dacă proprietarul terenului dobândește dreptul de proprietate asupra clădirii prin accesiune;
2. B.ipotecile constituite cu privire la construcție nu se extind asupra terenului, dacă proprietarul construcției dobândește terenul la valoarea de circulație pe care acesta ar fi avut-o dacă nu se edifica construcția;
3. C.dezmembrămintele constituite de superficiar se strămută de drept asupra sumei primite de la proprietarul terenului, dacă acesta înțelege să invoce accesiunea.

Regulile gestiunii de afaceri:

1. A.îl obligă pe gerant să continue și după decesul geratului gestiunea începută până când moștenitorii acestuia din urmă sunt în măsură să o preia;
2. B.îl obligă pe gerat să execute obligațiile născute din actele necesare și utile încheiate pe seama sa de gerant;
3. C.îl obligă pe gerat să ramburseze gerantului cheltuielile utile chiar dacă rezultatul gestiunii de afaceri nu a fost atins.

În cazul vânzării cu plata prețului în rate și cu rezerva proprietății:

1. A.riscul bunului este transferat cumpărătorului la momentul predării acestuia;
2. B.în cazul rezoluțiunii contractului, vânzătorul poate reține, dacă s-a convenit astfel, toate sumele încasate cu titlu de rate, instanța neputând reduce aceste sume percepute cu titlu de clauză penală;
3. C.neplata unei singure rate de o cincime din preț dă dreptul la rezoluțiunea contractului.

Dacă donatarul nu îndeplinește sarcina la care s-a obligat:

1. A.numai donatorul poate cere revocarea donației, aceasta fiind o acțiune intuitu personae;
2. B.acțiunea în revocarea donației pentru neexecutarea sarcinii poate fi introdusă de succesorii în drepturi ai donatorului defunct în termen de trei ani de la deschiderea succesiunii;
3. C.în cazul în care sarcina a fost stipulată în favoarea unui terț, acesta poate cere executarea sarcinii.

În cazul mandatului cu reprezentare:

1. A.mandatarul datorează dobânzi pentru sumele întrebuințate în folosul său din ziua în care a fost pus în întârziere de mandant;
2. B.mandatarul va exercita drepturile mandantului față de terți, dacă bunurile primite pentru mandant au ajuns cu întârziere;
3. C.dacă substituirea făcută de mandatar a fost autorizată de mandant, mandatarul răspunde doar pentru diligența cu care a ales persoana care l-a substituit și i-a dat instrucțiunile privind executarea mandatului;

X închiriază lui Y un imobil cu destinația de spațiu comercial. Y încheie un contract de sublocațiune cu Z, având ca obiect o parte din imobilul respectiv. Ulterior, X vinde imobilul către T. Prin raportare la situația descrisă:

1. A.T este obligat să respecte locațiunea, dacă aceasta nu prevedea încetarea în cazul înstrăinării imobilului și avea dată certă anterioară înstrăinării, în condițiile în care imobilul nu era înscris în cartea funciară;
2. B.în contul chiriilor restante, datorate de Y la data înstrăinării imobilului, T va putea cere lui Z chiria pe care acesta o datorează lui Y;
3. C.Y nu va putea opune lui T plata anticipată a chiriei, chiar dacă aceasta fusese menționată în actul prin care T a dobândit imobilul.

Efectul special al suspendării cursului prescripției extinctive:

1. A.se produce în toate cazurile în care intervine o cauză de suspendare;
2. B.determină amânarea împlinirii termenului de prescripție extinctivă în ipoteza în care, după încetarea cauzei de suspendare, a rămas mai puțin de o lună până la împlinirea termenului de prescripție;
3. C.se aplică atunci când au rămas mai puțin de 6 luni până la împlinirea termenului de prescripție, dacă acesta este de 6 luni.

Nulitatea relativă:

1. A.poate fi invocată, în principiu, de către instanță din oficiu;
2. B.poate fi acoperită prin confirmare expresă sau tacită;
3. C.este prescriptibilă extinctiv și în cazul în care se invocă pe cale de excepție, atunci când are drept cauză leziunea.

În cazul divizării totale a unei persoane juridice:

1. A.aceasta presupune, în mod necesar, înființarea uneia sau mai multor persoane juridice;
2. B.patrimoniul persoanei juridice divizate se împarte întotdeauna în mod egal între persoanele juridice dobânditoare;
3. C.contractele încheiate în considerarea calității persoanei juridice divizate nu își încetează efectele, cu excepția cazului în care părțile au stipulat expres contrariul sau menținerea ori repartizarea contractului este condiționată de acordul parții interesate.

La data de 12.08.2012, L, amenințată de către F cu dezvăluirea relației dintre ei, îi predă acestuia un tablou al unui pictor celebru, evaluat la suma de 400.000 lei, primind dovezile pe care F își întemeia amenințarea. La data de 04.03.2016, L vă solicită o consultație pentru a identifica modalitatea în care poate obține recuperarea tabloului, precizându-vă că acesta era bunul său propriu, că nu a fost întocmit niciun înscris la data predării către F, că i-a mărturisit soțului său toată întâmplarea imediat după externarea din spital, unde a fost internată în perioada 02.02.2015 – 28.06.2015. Veți recomanda formularea unei cereri:

1. A.în declararea nulității relative a transferului, însoțită de o cerere de repunere în termenul de prescripție, întemeiată pe spitalizarea lui L în perioada 02.02.2015 – 28.06.2015;
2. B.în declararea nulității relative a actului juridic, considerând că termenul de prescripție a început să curgă la data la care L i-a mărturisit soțului său transferul tabloului și motivul acestuia;
3. C.în constatarea nulității absolute a transferului.

Subrogația:

1. A.poate fi consimțită de către debitor fără consimțământul creditorului inițial, în lipsă de stipulație contrară;
2. B.nu produce efecte și împotriva celor care au garantat obligația;
3. C.se produce de drept în favoarea celui care a efectuat din eroare o plată și nu poate obține restituirea acesteia de la creditorul plătit.

A a constituit în favoarea lui B un drept de uzufruct asupra unui imobil construcție pentru o durată de șapte ani. După un an de la constituirea uzufructului, B a cedat dreptul său lui C fără acordul lui A, iar C a închiriat imediat imobilul către D pentru o perioadă egală cu cea rămasă până la împlinirea termenului uzufructului. După trecerea a trei ani de la data constituirii uzufructului, B a decedat. În raport de această situație:

1. A.dacă cesiunea uzufructului a fost înscrisă în cartea funciară și notificată lui A anterior decesului lui B, dreptul de uzufruct va continua până la împlinirea termenului pentru care fusese constituit;
2. B.D va putea cere respectarea contractului de locațiune până la împlinirea termenului pentru care fusese încheiat, dacă locațiunea a fost înscrisă în cartea funciară;
3. C.C nu va putea pretinde lui A despăgubiri pentru îmbunătățirile aduse imobilului, chiar dacă acestea au determinat sporirea valorii construcției.

Cei care:

1. A.răspund pentru fapta altuia au întotdeauna drept de regres împotriva celui care a cauzat prejudiciul;
2. B.răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație;
3. C.moștenesc victima unei fapte ilicite delictuale, pot introduce acțiune pentru repararea prejudiciului nepatrimonial produs autorului lor.

Prestația stabilită prin clauza penală:

1. A.poate fi redusă de către instanță, dacă este vădit excesivă față de prejudiciul ce putea fi prevăzut de părți la încheierea contractului, însă numai cu condiția de a rămâne superioară obligației principale;
2. B.poate fi cerută și în cazul în care executarea obligației principale a devenit imposibilă din cauze neimputabile debitorului;
3. C.nu poate fi cerută de către creditor decât dacă face dovada prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligației principale.

Tribunalele judecă în primă instanță:

1. A.cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;
2. B.acțiunea având ca obiect constatarea nulității absolute a unui contract al cărui obiect are o valoare de peste 200.000 lei, în cazul în care nu s-a respectat forma cerută ad validitatem;
3. C.cererile de declarare judecătorească a morții unei persoane.

Sunt de competența exclusivă a instanței de la ultimul domiciliu al defunctului:

1. A.cereri prin care moștenitorii valorifică drepturi culese din succesiune împotriva terților;
2. B.orice cereri mobiliare sau imobiliare formulate de terți împotriva moștenitorilor;
3. C.cereri prin care creditorii personali ai defunctului, în contradictoriu cu moștenitorii, valorifică drepturi din contractele încheiate cu defunctul.

Asemănător excepției lipsei capacității de exercițiu a drepturilor procedurale, excepția lipsei capacității procesuale de folosință:

1. A.poate fi invocată în orice stare a procesului;
2. B.poate fi invocată și de instanță, din oficiu;
3. C.dacă este admisă, actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate procesuală de folosință sunt lovite de nulitate absolută.

Nu este o cerere incidentală:

1. A.cererea reconvențională;
2. B.cererea de intervenție în interes propriu;
3. C.cererea reclamantei prin care solicită, în cadrul unui proces de stabilire a paternității, și stabilirea contribuției la cheltuielile de creștere și educare a minorului în sarcina pârâtului.

De la regula potrivit căreia mandatarul neavocat al persoanei fizice nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat sunt exceptați:

1. A.mandatarul neavocat, rudă până la gradul al doilea cu partea pe care o reprezintă, chiar dacă nu este licențiat în drept, dar numai dacă reprezentarea are loc în fața judecătoriei;
2. B.mandatarul neavocat, soț cu partea pe care o reprezintă, chiar dacă nu este licențiat în drept, dar numai dacă reprezentarea are loc în fața instanțelor de fond;
3. C.mandatarul neavocat, rudă până la gradul al doilea cu partea pe care o reprezintă, dacă este licențiat în drept, chiar dacă reprezentarea are loc în fața instanțelor de control judiciar.

Partea lezată de efectuarea unui act de procedură cu nerespectarea cerințelor legale:

1. A.poate renunța la dreptul de a invoca nulitatea relativă sau absolută, acest drept fiind prevăzut expres de Codul de procedură civilă;
2. B.poate renunța, dar numai în mod expres, la dreptul de a invoca nulitatea relativă;
3. C.poate renunța tacit la dreptul de a invoca nulitatea relativă.

Modificarea cererii de chemare în judecată:

1. A.poate fi făcută, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care reclamantul și pârâtul sunt legal citați;
2. B.în primă instanță, nu poate fi făcută peste termenul prevăzut de lege, chiar dacă părțile își dau acordul expres cu privire la depășirea acestui termen;
3. C.nu se poate face direct în instanța de apel, chiar dacă există acordul expres al părților.

În ceea ce privește cererea reconvențională:

1. A.aceasta este obligatorie dacă pârâtul are, în legătură cu cererea de chemare în judecată a reclamantului, pretenții derivând din același raport juridic ca cel dedus judecății;
2. B.aceasta se depune cel mai târziu la primul termen de judecată, dacă pârâtul nu este obligat prin lege la întâmpinare, sub sancțiunea decăderii;
3. C.în cazul în care legea nu prevede altfel, instanța poate dispune judecarea separată a acesteia, dacă numai cererea principală este în stare de a fi judecată.

Cererea de sechestru asigurător:

1. A.va fi soluționată de urgență, în camera de consiliu, fără citarea părților, prin încheiere executorie;
2. B.va fi soluționată prin încheiere care se comunică părților, de îndată, de către instanță;
3. C.se adresează instanței care este competentă să judece procesul în primă instanță.

Recursul împotriva încheierii:

1. A.prin care a fost suspendată judecata este inadmisibil dacă încheierea a fost pronunțată de instanță, alta decât Înalta Curte de Casație și Justiție, într-o cauză în care hotărârea ce urmează a se da asupra fondului este definitivă;
2. B.prin care a fost suspendată judecata este inadmisibil dacă încheierea a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție;
3. C.prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a cauzei este admisibil, indiferent dacă încheierea a fost pronunțată de instanță, alta decât Înalta Curte de Casație și Justiție, într-o cauză în care hotărârea ce urmează a se da asupra fondului este sau nu definitivă.

Dacă, în cursul judecății, părțile ajung la tranzacție:

1. A.instanța va putea lua act de tranzacție numai dacă aceasta este încheiată în formă scrisă;
2. B.instanța va putea lua act de tranzacție în ședința de judecată, chiar dacă învoiala este prezentată doar verbal în fața instanței;
3. C.cererea pentru darea hotărârii de expedient va putea fi primită chiar de un singur judecător, în cazul în care părțile se înfățișează în ziua stabilită pentru judecată.

Hotărârea judecătorească:

1. A.are autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată când soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident;
2. B.are forța probantă a unui înscris autentic;
3. C.este obligatorie și produce aceleași efecte între părți, succesorii acestora și terți.

Poate fi invocată direct în apel:

1. A.excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului din fața primei instanțe;
2. B.excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții înaintea primei instanțe;
3. C.excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu.

În ceea ce privește apelul incident:

1. A.acesta poate fi formulat de apelantul principal sau intimat și este îndreptat împotriva părții cu interese contrare;
2. B.acesta se exercită după împlinirea termenului de apel și trebuie depus până la primul termen de judecată în apelul principal;
3. C.prin acest apel intimatul trebuie să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe.

Dacă s-a solicitat revizuirea unei hotărâri:

1. A.de primă instanță ce a rămas definitivă prin neapelare, hotărârea ce se va pronunța în revizuire nu este susceptibilă de apel;
2. B.a instanței de apel care era susceptibilă de recurs, indiferent dacă recursul a fost exercitat sau nu, hotărârea ce se va pronunța în revizuire poate fi atacată pe calea recursului;
3. C.pentru motivul referitor la existența unor hotărâri definitive potrivnice, hotărârea ce se va pronunța în revizuire este susceptibilă de apel dacă hotărârea a cărei anulare se cere putea fi atacată cu apel, potrivit legii.

Cererea în anulare împotriva ordonanței de plată:

1. A.nu se poate formula, fiind inadmisibilă, în cazul în care instanța de judecată a respins cererea de ordonanță de plată;
2. B.trebuie formulată de către debitor în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării ordonanței de plată;
3. C.nu suspendă executarea, suspendarea putând fi încuviințată la cererea debitorului, fără dare de cauțiune.

În procedura specială a evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept, potrivit Codului de procedură civilă:

1. A.cererea de evacuare este de competența judecătoriei din raza localității de domiciliu a pârâtului;
2. B.cererea de evacuare este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află situat imobilul ocupat fără drept ori, după caz, închiriat sau arendat, chiar dacă locatarul a părăsit imobilul sau contractul a încetat;
3. C.pârâtul poate formula cerere reconvențională doar dacă cererea de evacuare se judecă cu citarea părților.

În ceea ce privește prescripția dreptului de a obține executarea silită:

1. A.organul de executare căruia i se prezintă un titlu executoriu, după împlinirea termenului de prescripție, nu este îndreptățit să refuze punerea în executare a acestuia;
2. B.instanța de executare nu este îndreptățită să respingă cererea de încuviințare a executării silite pe motiv că s-a împlinit termenul de prescripție;
3. C.împlinirea termenului de prescripție atrage, în toate cazurile, pierderea caracterului executoriu al înscrisului care constituie titlu executoriu, fără a exista posibilitatea, pentru creditor, de a obține un nou tiltu executoriu.

Sunt supuse procedurii regularizării:

1. A.cererea confesorie de servitute;
2. B.contestația la executare, atunci când executarea silită privește un titlu executoriu altul decât o hotărâre judecătorească;
3. C.cererea de chemare în garanție.

Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va face de către completul de judecată sesizat, printr-o încheiere:

1. A.pronunțată în urma unor dezbateri contradictorii, încheiere care poate fi atacată odată cu fondul;
2. B.prin care se va suspenda obligatoriu cauza în care a fost admisă sesizarea, până la pronunțarea hotărârii prealabile;
3. C.prin care se pot suspenda cauze similare, aflate pe rolul instanțelor judecătorești, până la soluționarea sesizării.

Un cetățean somalez care este suspectat de săvârșirea infracțiunii de piraterie în afara apelor teritoriale ale Somaliei, în apele internaționale din aproprierea acestora, poate fi tras la răspundere penală în România:

1. A.Dacă fapta este săvârșită contra statului român, contra unui cetățean român ori a unei persoane juridice române, iar punerea în mișcare a acțiunii penale este autorizată conform legii;
2. B.Dacă fapta este incriminată și de legea penală somaleză;
3. C.Dacă se dispune astfel printr-un tratat internațional la care România este parte.

În situația în care inculpatul a săvârșit 3 infracțiuni sub imperiul C. pen. 1969 și două infracțiuni sub imperiul NCP:

1. A.Instanța va aplica legea mai favorabilă în mod global;
2. B.Instanța va aplica legea penala mai favorabilă (identificată ca fiind legea veche sau legea nouă) pentru infracțiunile săvârșite sub imperiul legii vechi;
3. C.Instanța va determina legea penală mai favorabilă pentru contopirea pedepselor (identificată ca fiind legea veche sau legea nouă).

În cazul aplicării legii penale mai favorabile:

1. A.Nu este permisă combinarea prevederilor mai favorabile din legi penale succesive;
2. B.Pedepsele complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca fiind mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă;
3. C.Este posibilă aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei.

Nu este posibilă tentativa la:

1. A.Infracțiunea de omor comisă prin omisiune;
2. B.Infracțiunea de mărturie mincinoasă comisă de martor;
3. C.Infracțiunea de nedenunțare a unor infracțiuni.

Eroarea constituie o cauză de neimputabilitate atunci când:

1. A.Făptuitorul, în momentul comiterii faptei, nu și-a dat seama că subiectul pasiv vizat de acțiunea sa nu este cel pe care dorea să-l vatăme;
2. B.Necunoașterea stării, situației ori împrejurării respective este ea însăși rezultatul culpei făptuitorului;
3. C.Fapta prevăzută de legea penală a fost săvârșită ca urmare a necunoașterii sau cunoașterii greșite a caracterului ilicit al acesteia din cauza unei împrejurări care nu putea fi în niciun fel evitată.

Există culpă cu prevedere:

1. A.În cazul în care agentul comite fapta prevăzând producerea rezultatului, dar neacceptând producerea acestuia, întrucât a socotit fără temei că acesta nu se va produce;
2. B.În cazul în care agentul comite fapta al cărei rezultat, deși prevăzut și acceptat în mod indiferent, apare ca inevitabil;
3. C.În cazul în care agentul comite fapta, urmărind producerea unui rezultat, dar în fapt se produce un rezultat mai grav, care, deși a fost prevăzut de către acesta, nu a fost și acceptat.

Reprezintă exemplu de infracțiune complexă:

1. A.Tâlhăria care a avut ca urmare moartea victimei;
2. B.Dezastrul (distrugerea calificată);
3. C.Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte.

X., în vârstă de 17 ani, a comis împreună cu Y. și Z. o infracțiune praeterintenționată pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 8 ani. Știind că Y. a comis infracțiunea fiind în termenul de supraveghere al grațierii condiționate a unei pedepse cu închisoarea de 5 ani pentru o infracțiune intenționată, iar Z. se află în faza de judecată a apelului pentru o infracțiune din culpă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 3 ani, arătați care dintre enunțurile următoare sunt adevărate:

1. A.Incupatul Z. nu a comis noua infracțiune în stare de pluralitate intermediară;
2. B.Inculpatul Y. nu a comis noua infracțiune în stare de recidivă postcondamnatorie;
3. C.Pentru noua infracțiune, față de Y. și Z. nu se poate reține circumstanța agravantă a comiterii faptei de 3 sau mai multe persoane împreună deoarece X. este minor.

Inculpatul X a comis mai multe acte de înlesnire a unor infracțiuni distincte, comise de autori diferiți. Inculpatul X va răspunde penal pentru:

1. A.Un singur act de complicitate;
2. B.Mai multe acte de complicitate continuată;
3. C.Mai multe acte de complicitate comise în concurs.

Este adevărat enunțul:

1. A.În cazul contopirii pedepselor pentru infracțiuni concurente se ține seama și de pedepsele aplicate prin orice hotărâre de condamnare pronunțată în străinătate pentru infracțiuni concurente;
2. B.Pentru stabilirea stării de recidivă se ține seama și de hotărârea de condamnare pronunțată în străinătate, pentru o faptă prevăzută și de legea penală română, dacă hotărârea de condamnare a fost recunoscută potrivit legii;
3. C.La stabilirea stării de recidivă nu se ține seama de hotărârile de condamnare anterioare la pedepse care au fost ulterior grațiate.

X a comis o infracțiune pentru care legea prevede exclusiv pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi. În acest caz:

1. A.Instanța nu este obligată să aplice pedeapsa accesorie;
2. B.Instanța poate aplica pedeapsa amenzii dacă reține față de X circumstanțe atenuante legale;
3. C.Instanța este obligată să aplice pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.

Nu răspund penal niciodată:

1. A.Partidele politice;
2. B.Autoritățile publice;
3. C.Guvernul României.

Pedepsele principale aplicabile persoanei juridice sunt:

1. A.Dizolvarea persoanei juridice;
2. B.Amenda;
3. C.Închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani.

Tribunalul București, secția I penală, a condamnat inculpatul la 10 de ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol [art. 218 alin. 3 C.p., lit. a) – victima se află în îngrijirea făptuitorului, (b) – asupra unei rude în linie directă – și (c) – asupra unui minor] și la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de incest (art. 377 C.p.), urmând să execute pedeapsa de 11 ani și 8 luni, întrucât inculpatul a întreținut în repetate rânduri, prin violență și amenințări, relații sexuale normale și anale cu fiica sa în vârstă de 13 ani. Curtea de Apel București, secția I penală, a admis apelul declarat de parchet și a schimbat încadrarea juridică a faptelor în viol [art. 218 alin. 3 lit. a), b) și c) C.p.]. Este corectă această decizie?

1. A.Da, infracțiunea de incest este absorbită în infracțiunea de viol în varianta agravată prevăzută de art. 218, alin. 3, lit. (b) C.p. atunci când se comite, cu același prilej, elementul material comun ambelor fapte prevăzute de legea penală;
2. B.Da, infracțiunea de incest fiind absorbită în infracțiunea de viol în varianta prevăzută de art. 218, alin. 3, lit. (b) C.p. atunci când violul se săvârșește în modalitatea raportului sexual cu o rudă în linie directă;
3. C.Nu, infracțiunea de viol, fiind o infracțiune contra libertății și integrității sexuale, intră în concurs formal cu infracțiunea de incest, care este o infracțiune contra familiei, cele două infracțiuni având obiect juridic diferit, astfel că trebuia reținut concursul de infracțiuni, astfel cum a fost fapta încadrată prin rechizitoriul parchetului și inculpatul a fost condamnat de tribunal.

În cursul unui conflict derulat în locuința sa, inculpatul a aplicat mai multe lovituri victimei C.D., prieten de mai mulți ani, care s-a dezechilibrat și a căzut. În cădere C.D. s-a lovit la cap de muchia de lemn a patului și a leșinat. Cand și-a revenit, l-a amenințat pe inculpat că-l va reclama la poliție, iar inculpatul a închis victima în cameră pentru a o împiedica să-l reclame. După 2 zile inculpatul a eliberat victima, care i-a promis să nu-l reclame. La câteva zile după eliberare, victima a decedat, decesul fiind consecința leziunii craniene produse prin cădere. În această situație:

1. A.Inculpatul va răspunde pentru lipsire de libertate în mod ilegal și loviri sau vătămări cauzatoare de moarte;
2. B.Inculpatul va răspunde pentru lipsire de libertate în mod ilegal urmată de moartea victimei;
3. C.Inculpatul va răspunde pentru lipsire de libertate în mod ilegal și ucidere din culpă.

Tribunalul Suceava l-a condamnat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat (art. 188 rap. la art. 189 alin. 1 lit. e C.p. – omorul săvârșit de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor, cu aplicarea art. 43 alin. 5 Cod penal privind starea de recidivă) reținându-se că acesta, după executarea unei pedepse pentru tentativă de omor, și-a lovit violent mama, cu pumnii și cu picioarele, până ce aceasta a decedat. Împotriva hotărârii a declarat apel procurorul pe motiv că încadrarea juridică a faptei este incorectă. Ce va hotărî instanța de apel?

1. A.Va respinge apelul parchetului și va menține sentința apelată;
2. B.Va admite apelul parchetului și va schimba încadrarea juridică a faptei în omor calificat (art. 188 rap. la art. 189 alin. 1 lit. e, cu aplicarea art. 43 alin. 5 și art. 199 Cod penal - privind violența în familie);
3. C.Va admite apelul parchetului și va schimba încadrarea juridică a faptei în omor calificat (art. 188 rap. la art. 189 alin. 1 lit. e, cu aplicarea art. 199 Cod penal - privind violența în familie), fără a mai reține art. 43 alin. 5 C.p., considerând că omorul calificat în varianta de la art. 189 alin. 1 lit. e C.p. înlătură aplicarea regulilor de majorare a limitelor pedepsei prevăzute de lege în caz de recidivă postexecutorie.

În speță, inculpatul a pătruns în locuința persoanei vătămate, de unde a sustras diferite bunuri, dar, fiind surprins de organele de poliție, acesta a încercat să-și asigure scăparea lovind doi polițiști. Prima instanță l-a condamnat pe inculpat pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie și două infracțiuni de ultraj. Împotriva soluției sus-menționate, inculpatul a declarat apel, susținând că s-a reținut greșit săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie, întrucât prin acțiunea de sustragere a fost vizat un singur patrimoniu, dar și parchetul a declarat apel, întrucât încadrarea juridică nu este completă. Decizia corectă a instanței de apel va fi:

1. A.Admite ambele apeluri, schimbă încadrarea juridică a faptelor în infracțiunile de: tâlhărie calificată (art. 234 alin. 1 lit f C.p. – prin violare de domiciliu), două infracțiuni de ultraj (art. 257 alin. 1 și 4 C.p.), toate în concurs, și-l condamnă pe inculpat;
2. B.Respinge ambele apeluri și menține sentința apelată;
3. C.Admite doar apelul inculpatului și schimbă încadrarea juridică a faptelor în infracțiunile de: tâlhărie (art. 233 C.p.), două infracțiuni de ultraj (art. 257 alin. 1 și 4 C.p.), toate în concurs, și-l condamnă pe inculpat.

Inculpații A.B. și C.D., angajați ai primăriei, în timpul programului de muncă, s-au certat cu victima G.H., care încerca să depună o reclamație la serviciul de registratură, dar funcționara de la ghișeu lipsea. La acuzele victimei că funcționara de la ghișeu încearcă de fapt să se ascundă, deoarece a mai înregistrat reclamații rămase fără răspuns privind faptul că primarul este corupt, inculpații A.B. și C.D. au înjurat victima și i-au cerut să iasă afară, iar la refuzul acesteia inculpatul A.B. i-a aplicat o lovitură peste față. Victima G.H. s-a dezechilibrat, a căzut și s-a lovit la cap, decedând la scurt timp. În această situație:

1. A.Inculpații A.B. și C.D. vor răspunde pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă;
2. B.Inculpații A.B. și C.D. vor răspunde pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, primul în calitate de autor, al doilea în calitate de complice;
3. C.Inculpatul A.B. va răspunde pentru infracțiunile de purtare abuzivă și lovituri cauzatoare de moarte, în timp ce inculpatul C.D. va răspunde doar pentru purtare abuzivă.

Fapta inculpatului, șofer al unei societăți private, care, însărcinat fiind cu ridicarea unei cantități de marfă, a întocmit și a prezentat documente false cu ajutorul cărora a ridicat o cantitate mai mare de marfă, iar diferența și-a însușit-o, constituie:

1. A.Fals în înscrisuri sub semnătură privată în concurs cu infracțiunea de delapidare;
2. B.Fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și înșelăciune;
3. C.Fals în înscrisuri sub semnătură privată și înșelăciune.

Inculpatul X., în calitate de șef al Poliției Municipiului Y, s-a întâlnit cu martorul-denunțător Z într-o parcare. Z. a urcat în autoturismul inculpatului aducându-i un costum de haine și o sacoșă în care se aflau 5 sticle de vin. Bunurile au fost pretinse și primite de inculpat ca să-și încalce atribuțiile de serviciu și să permită lui Z., proxenet, să amplaseze două prostituate care să presteze servicii sexuale remunerate la marginea pădurii din localitate. De asemenea, inculpatul urma să-și folosească influența pe care lăsa să se creadă că ar avea-o asupra conducerii Penitenciarului B, precum și a Comisiei de liberare condiționată, în scopul de a-l transfera pe fratele lui Z. în alt penitenciar. Care va fi încadrarea juridică a faptelor inculpatului X.?

1. A.Abuz în serviciu (art. 297 C.p.), luare de mită (art. 189 C.p.), trafic de influență (art. 291 C.p.);
2. B.Luare de mită (art. 189 C.p.), trafic de influență (art. 291 C.p.);
3. C.Luare de mită (art. 189 C.p.), trafic de influență (art. 291 C.p.), înșelăciune (art. 244 C.p.).

În procedura de cameră preliminară:

1. A.se poate dispune stramutarea cauzei;
2. B.în cazul în care nu au fost invocate și nu s-au ridicat din oficiu cereri și excepții judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății prin încheiere pronunțată în cameră de consiliu, fără participarea procurorului, a părților și a persoanei vătămate;
3. C.rechizitoriul se comunică în mod obligatoriu inculpatului și celorlalte părți din procesul penal.

În cazul audierii martorului în cursul urmăririi penale:

1. A.depunerea jurământului religios este obligatorie în toate situațiile;
2. B.fiecare martor este audiat separat și fară prezența altor martori;
3. C.audierea se înregistrează prin mijloace tehnice dacă martorul solicită expres acest lucru și înregistrarea este posibilă.

În cazul în care reprezentantul legal al unei persoane vătămate lipsită capacitate de exercițiu nu a exercitat acțiunea civilă în procesul penal:

1. A.instanța din oficiu se pronunță cu privire la restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii;
2. B.instanța din oficiu dispune repararea prejudiciului material prin acordarea de despăgubiri;
3. C.instanța, la cererea procurorului formulată oral în cursul dezbaterilor pe fond, dispune repararea prejudiciului material prin acordarea de despăgubiri.

Percheziția domicilară:

1. A.poate fi dispusă și din oficiu în cursul judecății;
2. B.poate fi dispusă doar cu privire la locuințe aparținând suspectului sau inculpatului;
3. C.poate fi dispusă și de către procuror în cursul urmăririi penale în caz de urgență sau de risc de distrugere a probelor însă doar dacă măsura este confirmată de judecător în cel mult 24 de ore de la efectuare.

Apelul:

1. A.poate fi exercitat de către expertul care a fost desemnat în cauză, în ceea ce privește indemnizația stabilită acestuia, de îndată după pronunțarea încheierii prin care s-a dispus asupra indemnizației;
2. B.declarat de procuror poate fi retras de către procurorul ierarhic superior chiar dacă nu există acordul procurorului care l-a declarat;
3. C.declarat de procuror și retras ulterior nu poate fi însușit de partea în favoarea căreia a fost declarat în măsura în care aceasta nu a declarat apel.

Acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal este soluționată de instanța penală atunci când aceasta dispune achitarea pe temeiul că:

1. A.fapta nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de legea penală;
2. B.fapta a fost justificată;
3. C.fapta nu este prevăzută de legea penală.

Mandatul de aducere:

1. A.se emite în cursul urmăririi penale doar de către judecătorul de drepturi și libertăți;
2. B.nu poate fi emis cu privire la un suspect care nu a fost în prealabil chemat prin citație;
3. C.poate fi executat și prin organele de ordine publică.

Judecătorul de drepturi și libertăți sesizat cu o propunere de prelungire a măsurii arestării preventive:

1. A.poate dispune respingerea propunerii și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu;
2. B.poate dispune respingerea propunerii și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar;
3. C.poate dispune prelungirea arestării preventive prin sentință supusă contestației.

În cursul judecății:

1. A.inculpatul care a solicitat în scris instanței să fie judecat în lipsă poate fi adus la termen cu mandat de aducere;
2. B.suspendarea judecății pe motiv că inculpatul suferă de o boală gravă se dispune prin încheiere ce poate fi atacată separat cu contestație și de către persoana vătămată;
3. C.instanța poate dispune extinderea acțiunii penale cu privire la alte acte materiale.

Suspectul:

1. A.poate fi reținut de organul de cercetare penală doar dacă ordonanța de reținere este confirmată de procurorul care supraveghează urmărirea penală;
2. B.nu poate fi audiat anticipat de către judecătorul de drepturi și libertăți;
3. C.are dreptul să solicite consultarea dosarului înainte de a fi audiat.

Nu poate fi atacată cu nicio cale de atac:

1. A.încheierea prin care prima instanță de judecată declară ședința nepublică;
2. B.încheierea prin care prima instanță de judecată dispune disjungerea acțiunii civile;
3. C.încheierea prin care prima instanță de judecată respinge cererea persoanei vătămate de constituire ca parte civilă în proces.

Este supusă confirmării:

1. A.ordonanța procurorului prin care se dispune renunțarea la urmărirea penală față de un suspect;
2. B.ordonanța procurorului prin care se dispune redeschiderea urmăririi penale ca urmare a admiterii, de către judecătorul de cameră preliminară, a plângerii împotriva soluției de clasare și trimiterii cauzei la procuror în vederea completării urmăririi penale;
3. C.ordonanța organului de cercetare penală prin care se dispune extinderea urmăririi penale cu privire la o altă faptă față de suspect.

Avocatul persoanei vătămate:

1. A.are dreptul de a solicita consultarea dosarului și în cursul urmăririi penale;
2. B.are dreptul de a formula contestație împotriva încheierii prin care judecătorul de drepturi și libertăți a dispus respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului;
3. C.are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, în condițiile legii.

Este inadmisibilă:

1. A.plângerea adresată procurorului ierarhic superior împotriva ordonanței prin care s-a pus în mișcare acțiunea penală;
2. B.contestația împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară dispune declinarea cauzei către un judecător de cameră preliminară de la o altă instanță;
3. C.cererea de recuzare a judecătorului chemat să decidă asupra recuzării.

Nulitatea relativă:

1. A.poate fi invocată și de procuror în condițiile legii;
2. B.este sancțiunea care intervine în caz de încălcare a dispozițiilor referitoare la competența teritorială a instanței de judecată;
3. C.poate fi invocată în orice stare a procesului dacă a intervenit în procedura de cameră preliminară.

În caz de clasare a cauzei:

1. A.măsurile preventive încetează de drept;
2. B.măsurile asigurătorii pot fi menținute în condițiile legii;
3. C.ordonanța nu se comunică persoanei care a făcut sesizarea.

Asistența juridică este obligatorie:

1. A.pentru martorul minor, în tot cursul procesului penal;
2. B.pentru inculpat, în cursul procedurii de camera preliminară, dacă legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani;
3. C.pentru persoana vătămată majoră arestată în altă cauză, în cursul urmăririi penale.

Competența de a judeca în primă instanță o infracțiune de omor săvârșită de o persoană care, fără a avea o altă calitate, după începerea urmăririi penale în cauză devine notar public aparține:

1. A.judecătoriei;
2. B.tribunalului;
3. C.curții de apel;

După audierea inculpatului de către prima instanță de judecată și înainte de audierea martorilor încuviințați:

1. A.partea responsabilă civilmente nu mai poate interveni în cauză.
2. B.partea civilă nu își mai poate mări întinderea pretențiilor;
3. C.procurorul nu mai poate invoca excepția de necompetență teritorială a instanței de judecată;

Sesizată cu un acord de recunoaștere a vinovăției, instanța:

1. A.poate pronunța o soluție mai blândă decât cea cu privire la care s-a încheiat acordul;
2. B.poate obliga inculpatul la plata despăgubirilor civile chiar dacă între părți nu s-a încheiat tranzacție sau acord de mediere;
3. C.poate admite acordul de recunoaștere a vinovăției numai cu privire la unii dintre inculpați.