Subiecte Barou septembrie 2026 (avocați stagiari)

În cazul avocatului condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, intervine:

1. A.suspendarea din profesia de avocat;
2. B.incompatibilitatea cu exercitarea profesiei de avocat;
3. C.încetarea calității de avocat.

Potrivit legii, avocatul stagiar poate pune concluzii la:

1. A.toate instanțele judecătorești, cu excepția Înaltei Curți de Casație și Justiție;
2. B.toate instanțele judecătorești;
3. C.numai la judecătorii.

Este nedemn de a fi avocat:

1. A.cel care a renunțat la exercițiul profesiei;
2. B.cel în sarcina căruia s-a reținut de către organele profesiei de avocat fapta de a fi sprijinit exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat;
3. C.cel care a fost sancționat disciplinar cu avertisment pentru că a exercitat fapte materiale de comerț în paralel cu activitățile profesionale.

Profesia de avocat poate fi exercitată:

1. A.numai în cabinete individuale sau în societăți civile profesionale;
2. B.în cabinete individuale, în cabinete asociate, în societăți civile profesionale ori în societăți profesionale cu răspundere limitată, în condițiile legii;
3. C.numai în cadrul unei societăți profesionale cu răspundere limitată.

În cursul anului 2026, avocatul AB, asociat în cadrul societății civile profesionale „AB, CD și EF - Societate civilă de avocați”, a decis să se retragă din activitate. În această situație:

1. A.denumirea formei de exercitare a profesiei se va modifica în mod obligatoriu;
2. B.forma de exercitare a profesiei va continua cu avocații CD și EF;
3. C.denumirea formei de exercitare a profesiei poate fi păstrată cu acordul avocatului AB exprimat în formă autentică.

Excluderea din profesia de avocat:

1. A.operează doar ca sancțiune disciplinară în caz de abatere disciplinară;
2. B.atrage suspendarea din profesie pe durata existenței acestei stări;
3. C.are ca efect încetarea calității de avocat.

În cazul avocatului primit în profesie ca stagiar:

1. A.stagiul de pregătire profesională nu poate fi suspendat;
2. B.respingerea sa de două ori la examenul de definitivare conduce la excluderea din profesie;
3. C.activitatea sa poate fi îndrumată numai de un avocat definitiv cu o vechime de cel puțin 6 ani în această calitate și care se bucură de o reputație profesională neștirbită.

În cazul formelor de exercitare a profesiei de avocat:

1. A.avocatul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înștiințarea baroului din care face parte;
2. B.avocații au dreptul să stabilească un patrimoniu afectat exercitării profesiei;
3. C.avocatul poate exercita profesia, în același timp, în una sau mai multe forme de exercitare a profesiei, cu înștiințarea baroului din care face parte.

Activitatea profesională a avocatului poate consta în:

1. A.consultații și cereri cu caracter juridic;
2. B.efectuarea de acte de urmărire penală;
3. C.asistarea și reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în fața autorităților publice cu posibilitatea atestării identității părților, a conținutului și a datei actelor încheiate.

Prin Decizia disciplinară nr. y/2026 pronunțată de Comisia de disciplină a Baroului X, avocatul AA a fost sancționat cu amendă. În acest caz:

1. A.plata amenzii se va face în termen de maxim 5 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare;
2. B.împotriva Deciziei disciplinare y/2026, avocatul AA poate face contestație;
3. C.contestația formulată de avocatul AA împotriva Deciziei disciplinare y/2026 se judecă de către Comisia centrală de disciplină, în complet de 5 membri.

Avocatul nu poate furniza relații niciunei autorități sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredințată decât dacă are:

1. A.un interes legitim si personal cu privire la furnizarea acestor relații;
2. B.dezlegarea, chiar și verbală, din partea clienților;
3. C.dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă din partea tuturor clienților săi interesați în cauză.

Comisia centrală de disciplină judecă cauzele privitoare la abaterile disciplinare săvârșite de avocați:

1. A.doar în complet de 5 membri;
2. B.fie în primă instanță, fie în contestație, după caz;
3. C.pronunțând o hotărâre în materie disciplinară care nu este supusă niciunei căi de atac.

Calitatea de avocat este suspendată:

1. A.în cazul neplății taxelor și contribuțiilor profesionale, în condițiile prevăzute de lege și de statutul profesiei;
2. B.în cazul trimiterii în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate;
3. C.la momentul formulării unei plângeri disciplinare împotriva avocatului.

În cazul avocatului:

1. A.calitatea de martor are întâietate față de cea de avocat pentru fapte pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător al părții în cauză;
2. B.dacă a fost ascultat ca martor, nu mai poate desfășura nicio activitate profesională în acea cauză;
3. C.acesta poate îndeplini și funcția de traducător în cauza în care este angajat apărător.

Potrivit legii, activitățile profesionale ale avocatului includ, printre altele:

1. A.activități fiduciare desfășurate în condițiile Codului civil;
2. B.reprezentarea unei persoane juridice în fața altor persoane juridice;
3. C.stabilirea definitivă a sediului societăților la sediul profesional al avocatului.

În materia asistenței judiciare:

1. A.Baroul organizează serviciile de asistență judiciară la sediile tuturor instanțelor judecătorești din județ;
2. B.fiecare barou organizează Registrul de asistență judiciară în care sunt înscriși avocații ce pot fi desemnați pentru acordarea asistenței judiciare și a asistenței extrajudiciare;
3. C.Departamentul de coordonare a asistenței judiciare din cadrul UNBR desemnează direct avocatul care acordă asistența judiciară într-un caz concret.

Împotriva avocatului AA a fost luată măsura temporară a radierii din Registrul de asistență judiciară. În acest caz:

1. A.măsura radierii avocatului AA nu mai poate fi contestată;
2. B.măsura radierii este opozabilă publicului prin afișare pe pagina de internet a baroului, precum și pe pagina de internet a U.N.B.R.;
3. C.măsura radierii este dispusă de Consiliul Baroului.

Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:

1. A.exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț;
2. B.calitatea de consilier în consiliul local;
3. C.calitatea de arbitru în litigii arbitrale.

În materia răspunderii disciplinare a avocaților, sunt instanțe disciplinare:

1. A.Consiliul U.N.B.R.;
2. B.Comisia permanentă din cadrul U.N.B.R.;
3. C.Comisia centrală de disciplină.

Constituie vechime în profesia de avocat perioada în care avocatul:

1. A.a exercitat funcția de judecător;
2. B.a exercitat funcția de notar public;
3. C.a prestat activități didactice în învățământul juridic superior.

Remiterea de datorie:

1. A.nu este prezumată din renunțarea creditorului la ipoteca ce garantează creanța;
2. B.se realizează întotdeauna printr-un act cu titlu gratuit;
3. C.se probează, în lipsa unei prevederi legale contrare, prin orice mijloc de probă.

Este considerată nescrisă clauza negociată prin care:

1. A.debitorul este exonerat de răspundere pentru prejudiciile materiale cauzate altuia din culpă gravă;
2. B.se stipulează o prestație în schimbul denunțării contractului încheiat pe durată determinată;
3. C.se declară intangibilă clauza penală.

Donația:

1. A.încheiată între soți poate fi revocată oricând, dar nu mai târziu de 3 ani după încetarea căsătoriei;
2. B.poate antrena răspunderea donatorului pentru prejudiciul cauzat donatarului prin viciile bunului donat, pe care primul le-a cunoscut și nu le-a comunicat celui din urmă la încheierea contractului;
3. C.este nulă absolut când conține o clauză de denunțare unilaterală în favoarea donatorului.

În materia răspunderii civile delictuale:

1. A.victima nu poate obține repararea prejudiciului cauzat prin culpă ușoară de către persoana care i-a acordat ajutor în mod dezinteresat;
2. B.părțile pot limita prin convenție răspunderea pentru prejudiciul material cauzat altuia, indiferent de forma de vinovăție la săvârșirea faptei ilicite;
3. C.declarația de acceptare a riscului producerii unui prejudiciu constituie, prin ea însăși, renunțare la dreptul de a obține plata despăgubirilor.

Partajul convențional:

1. A.dacă este încheiat în lipsa unuia dintre coproprietari, este anulabil;
2. B.nu este anulabil, dacă omite unul dintre bunurile comune;
3. C.este anulabil, dacă s-a încheiat înainte de împlinirea termenului de 5 ani pentru care coproprietarii încheiaseră în formă autentică o convenție de suspendare a partajului.

Între A și B se încheie în formă autentică notarială un contract de vânzare prin care A îi vinde lui B bunul imobil proprietatea lui C. În acest sens, A se obligă față de B să îl determine pe C să ratifice contractul de vânzare. Între A și B s-a încheiat:

1. A.o stipulație pentru altul;
2. B.o promisiune a faptei altuia;
3. C.o vânzare a bunului altuia.

Conform dispozițiilor legale privind contractul de mandat, sunt corecte următoarele afirmații:

1. A.în cazul în care mandatarul își substituie un terț în executarea mandatului fără a fi autorizat în acest sens de către mandant, mandatarul răspunde pentru actele persoanei pe care și-a substituit-o ca și cum le-ar fi îndeplinit el însuși;
2. B.în absența unei stipulații contrare, mandatul conferit mai multor persoane pentru a lucra împreună produce efecte și îl obligă pe mandant chiar dacă a fost acceptat doar de către una dintre aceste persoane;
3. C.în materia mandatului fără reprezentare, dacă bunurile dobândite de mandatar sunt imobile, el este obligat să le transmită mandantului, iar în caz de refuz, instanța de judecată, la cererea mandantului, poate pronunța o hotărâre care să țină loc de act de transmitere a bunurilor.

Excepția de neexecutare a contractului:

1. A.nu se poate întemeia pe o neexecutare a celeilalte părți cauzată de o împiedicare ce constituie forță majoră;
2. B.permite părții care o invocă, în măsura corespunzătoare neexecutării invocate, să refuze executarea propriei obligații;
3. C.impune cerința ca obligațiile părților să fie reciproce, dar nu neapărat și interdependente, ele putând rezulta din contracte diferite încheiate între aceleași părți.

Leziunea:

1. A.se deosebește de dol prin aceea că nu implică în niciun caz reaua-credință a celuilalt cocontractant;
2. B.dă dreptul părții al cărei consimțământ a fost afectat să ceară anularea contractului în termen de un an de la încheierea lui;
3. C.poate fi invocată numai când partea al cărei consimțământ a fost afectat este un minor sau un major față de care s-a luat o măsură legală de protecție.

La data de 02.05.2025, între Primus și Secundus, persoane fizice, a fost încheiat un contract de vânzare cu privire la un utilaj agricol, părțile convenind plata prețului în 4 tranșe lunare, care se vor achita până la data de 15 a lunii începând cu luna următoare încheierii contractului. În contract a fost prevăzut că termenul de prescripție a acțiunii vizând plata prețului este de un an. La data de 10.05.2025, Secundus achită prima rată, iar Primus o acceptă. Întrucât Secundus nu plătește ultimele trei rate din preț, Primus introduce o acțiune la data de 10.09.2026 împotriva lui Secundus în care solicită obligarea la achitarea plății prețului restant. Secundus se apără invocând că acțiunea cu privire la plata prețului este prescrisă. În aceste condiții:

1. A.excepția prescripției se respinge;
2. B.obligația de plată a prețului a devenit scadentă integral la data de 15.09.2025;
3. C.clauza privind durata termenului de prescripție este ineficace.

În materia întreruperii prescripției extinctive:

1. A.dacă cererea formulată împotriva fideiusorului a fost anulată prin hotărâre definitivă, dar creditorul introduce în termen de 6 luni o nouă cerere, care este admisă, prescripția se consideră întreruptă prin prima cerere și față de debitorul principal;
2. B.punerea în întârziere a debitorului principal întrerupe prescripția și față de fideiusor, dacă este urmată de chemarea debitorului principal în judecată în termen de 6 luni de la punerea în întârziere;
3. C.dacă prescripția a fost întreruptă prin recunoașterea dreptului de către fideiusor, efectele întreruperii nu pot fi opuse debitorului principal, deoarece recunoașterea nu poate fi opusă decât autorului său.

În cazul unei obligații civile afectate de o condiție rezolutorie:

1. A.niciuna din părți nu poate renunța la condiție înainte de îndeplinirea ei;
2. B.dacă se îndeplinește condiția cu privire la un contract cu executare uno ictu, vor fi aplicabile regulile privind restituirea prestațiilor executate în temeiul obligației;
3. C.debitorul nu poate fi obligat la executare anterior îndeplinirii condiției.

Soțul supraviețuitor:

1. A.nu are vocație la moștenire, dacă la data deschiderii moștenirii este pe rol o acțiune de divorț promovată de de cuius;
2. B.are un drept legal de abitație asupra casei în care a locuit și care face parte din bunurile moștenirii, drept care se stinge doar dacă acesta se recăsătorește;
3. C.nu poate fi înlăturat în totalitate de la succesiune prin voința lui de cuius.

În cazul unui uzufruct, cine suportă cheltuielile cu reparațiile de întreținere a bunului?

1. A.nudul proprietar, în totalitate;
2. B.statul, dacă bunul este de utilitate publică;
3. C.uzufructuarul.

În materia imposibilității fortuite de executare:

1. A.dovada imposibilității de executare revine creditorului;
2. B.debitorul este în drept să invoce imposibilitatea fortuită definitivă de executare și în cazul în care obligația are ca obiect bunuri de gen;
3. C.când imposibilitatea este temporară, executarea obligației se suspendă pentru un termen rezonabil.

Contractul de mandat:

1. A.dacă a fost încheiat între persoane fizice, este prezumat gratuit;
2. B.este, ca regulă, un contract solemn;
3. C.atrage răspunderea mandatarului față de mandant, pentru neexecutarea de către terțul cu care a contractat, pe seama mandantului, a obligațiilor asumate, dacă mandatarul trebuia să cunoască insolvabilitatea terțului la data încheierii contractului cu acesta.

Prescripția extinctivă:

1. A.nu se aplică unei acțiuni prin care se cere obligarea pârâtului la încetarea încălcării dreptului la nume al reclamantului;
2. B.poate fi invocată din oficiu de instanță numai în interesul statului sau al unității-administrativ-teritoriale;
3. C.poate fi modificată prin clauzele contractuale ale părților, dacă se respectă limitele de durată prevăzute de lege, indiferent care ar fi natura contractului.

Dreptul de superficie:

1. A.poate fi înscris în cartea funciară și în temeiul unui contract prin care a fost dobândită exclusiv construcția aflată pe terenul vânzătorului;
2. B.nu se transmite moștenitorilor;
3. C.se stinge întotdeauna prin pieirea construcției.

În cursul unui proces având ca obiect plata unei sume de bani, A și B încheie o tranzacție prin care sting litigiul, iar instanța pronunță o hotărâre prin care consfințește învoiala acestora. Ulterior, A urmărește desființarea tranzacției. În această situație:

1. A.tranzacția poate fi desființată numai pentru cauze de nulitate, fiind exclusă rezoluțiunea sau rezilierea;
2. B.tranzacția poate fi desființată pentru cauze de nulitate, rezoluțiune sau reziliere și poate fi atacată prin acțiune revocatorie ori prin acțiune în declararea simulației;
3. C.desființarea tranzacției, în cazurile prevăzute de lege, face ca hotărârea judecătorească prin care aceasta a fost constatată să fie lipsită de orice efect.

Potrivit Codului Civil, în materia acțiunii în revendicare:

1. A.dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel;
2. B.posesorul de bună-credință va fi obligat, la cerere, la restituirea fructelor produse de bun până la înapoierea acestuia către proprietar;
3. C.în toate cazurile, despăgubirile datorate de pârât vor fi evaluate în raport cu momentul restituirii.

AA, în calitate de persoană interesată, care nu a fost citată la soluționarea unei cereri necontencioase introduse de petentul BB, ia cunoștință de încheierea pronunțată în procedura judiciară necontencioasă, după opt luni de la pronunțare. În acest context, potrivit Codului de procedură civilă:

1. A.AA nu are calitate procesuală activă pentru a exercita o cale de atac, întrucât nu a fost parte în procedură;
2. B.AA are calitate procesuală pentru a exercita calea de atac prevăzută de lege, chiar dacă nu a fost citată la soluționarea cererii;
3. C.AA poate exercita apel de la data la care a luat cunoștință de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la pronunțare.

Necompetența teritorială de ordine privată poate fi invocată:

1. A.numai de către pârât, prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii;
2. B.de către oricare dintre părți, în orice stare a procesului;
3. C.numai din oficiu, de către instanță.

Calitatea procesuală activă:

1. A.rezultă din identitatea dintre pârât și debitorul raportului juridic litigios, astfel cum este dedus judecății;
2. B.este o condiție de exercitare a acțiunii civile, prevăzută sub sancțiunea nulității cererii;
3. C.poate aparține, în cazuri și condiții prevăzute exclusiv prin lege, unor persoane, organizații, instituții care, fără a justifica un interes personal, acționează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale.

În materia prescripției executării silite, este adevărat că:

1. A.termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârilor judecătorești și arbitrale;
2. B.după încetarea suspendării termenului de prescripție, va începe să curgă un nou termen de aceeași durată;
3. C.cursul prescripției se suspendă cât timp debitorul își sustrage veniturile și bunurile de la urmărire.

Reclamantul AA a formulat o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB. Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul AA a solicitat încuviințarea probei cu declarația martorului MM. În cazul în care reclamantul AA, până în momentul încuviințării probatoriilor, renunță la proba cu declarația martorului MM, atunci:

1. A.pârâtul BB poate să-și însușească proba cu declarația martorului MM;
2. B.instanța poate dispune administrarea din oficiu a probei la care s-a renunțat;
3. C.instanța poate dispune administrarea din oficiu a probei la care s-a renunțat, numai dacă pârâtul BB nu se opune.

În cazul în care, potrivit legii, a fost suspendată judecata unui proces civil:

1. A.încheierea de respingere a cererii de repunere pe rol poate fi atacată, în toate cazurile, cu recurs, în mod separat, la instanța ierarhic superioară;
2. B.încheierea de respingere a cererii de repunere pe rol este definitivă, atunci când suspendarea a fost dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție;
3. C.încheierea prin care s-a admis cererea de repunere pe rol este supusă apelului, pe cale separată.

Președintele completului de judecată:

1. A.va putea desemna pe un asistent judiciar sau pe un magistrat-asistent să redacteze hotărârea, numai dacă aceștia intră în compunerea completului de judecată care a soluționat cauza respectivă;
2. B.va fixa, prin încheiere interlocutorie, primul termen de judecată, în termen de 3 zile de la depunerea întâmpinării sau, după caz, la expirarea termenului de depunere a întâmpinării, dacă pârâtul nu a depus întâmpinare;
3. C.va chema la ordine pe avocatul uneia dintre părți, dacă acesta tulbură liniștea ședinței, iar dacă din cauza atitudinii avocatului continuarea dezbaterilor nu mai este cu putință, procesul se va suspenda, aplicându-se avocatului amendă judiciară.

Măsura sechestrului asigurător:

1. A.este admisibilă numai atunci când creanța creditorului-reclamant este exigibilă;
2. B.odată încuviințată, se va aduce la îndeplinire de către executorul judecătoresc potrivit prevederilor legale specifice executării silite, fără a se mai cere vreo autorizare sau încuviințare în acest sens;
3. C.pentru a fi încuviințată, presupune în toate cazurile plata unei cauțiuni a cărei valoare este fixată de instanța judecătorească.

Reclamantul AA a formulat o cerere de reexaminare împotriva încheierii prin care Judecătoria X a anulat cererea de chemare în judecată, pe motiv că acesta nu a adus la îndeplinire obligațiile ce i-au fost puse în vedere prin adresa de regularizare a cererii. În această situație:

1. A.cererea de reexaminare formulată de reclamantul AA va fi admisă, dacă instanța a dispus anularea cererii de chemare în judecată pe motiv că aceasta nu a fost motivată în drept;
2. B.cererea de reexaminare se va soluționa în camera de consiliu, cu citarea reclamantului AA, de un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie;
3. C.cererea de reexaminare va fi respinsă ca tardivă dacă este formulată în a 7-a zi de la comunicarea, către reclamantul AA, a încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată.

Potrivit legii, în apel, apelantul poate:

1. A.să formuleze pretenții noi, distincte de cele deduse judecății în primă instanță, în toate cazurile în care acestea au legătură cu litigiul inițial;
2. B.să expliciteze pretențiile care au fost cuprinse implicit în cererile sau apărările adresate primei instanțe;
3. C.să schimbe cauza cererii de chemare în judecată.

Dacă excepția procesuală invocată:

1. A.este neîntemeiată, instanța o va respinge printr-o hotărâre supusă, în toate cazurile, numai apelului și va continua judecata;
2. B.este întemeiată, instanța o va admite, pronunțând o încheiere interlocutorie, atunci când decide amânarea judecății;
3. C.este admisă și instanța rămâne în continuare învestită, se va pronunța o încheiere care se poate ataca separat, în toate cazurile.

În ceea ce privește procedura de citare și de comunicare a actelor de procedură, potrivit legii:

1. A.persoanele juridice de drept public nu își pot alege un sediu procesual la care să le fie comunicate toate actele de procedură;
2. B.entitățile fără personalitate juridică, constituite potrivit legii, se vor cita, prin reprezentantul desemnat, la sediul entității respective;
3. C.militarii încazarmați se vor cita la unitatea din care fac parte, prin comandamentul acesteia.

Se poate formula apel:

1. A.împotriva încheierii prin care instanța respinge cererea creditorului privind ordonanța de plată pe motiv că apărările de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe decât cele admisibile, potrivit legii, în procedura specială a ordonanței de plată, iar acestea ar fi admisibile, potrivit legii, în procedura de drept comun;
2. B.împotriva încheierii prin care a fost îndreptată o eroare materială strecurată în cuprinsul unei sentințe prin care s-a luat act de renunțarea la judecata unei cereri având ca obiect plata unei sume de 30000 de lei;
3. C.în mod separat, împotriva încheierii prin care a fost respinsă de judecătorie o cerere de suspendare a executării până la soluționarea, în primă instanță, a unei contestații privind executarea silită înseși, termenul de apel fiind de 5 zile de la pronunțare, pentru partea prezentă și de la comunicare, pentru cea lipsă.

Cererea (acțiunea) în constatare este inadmisibilă în cazul în care:

1. A.unul dintre soți solicită instanței să se constate că mai multe bunuri dobândite în timpul căsătoriei, sub regimul comunității legale, sunt bunuri comune;
2. B.se solicită instanței să se constate că un înscris s-a pierdut în anumite împrejurări;
3. C.se solicită instanței să se constate că un spațiu dintr-un imobil constituie o singură unitate locativă.

În cazul unei nulități procedurale relative pentru o neregularitate săvârșită în cursul judecății:

1. A.nulitatea poate fi invocată de orice parte, în orice stare a procesului;
2. B.nulitatea poate fi invocată numai de partea interesată, la termenul la care s-a săvârșit neregularitatea sau, dacă partea lipsește, la termenul imediat următor și înainte de a pune concluzii pe fond;
3. C.partea interesată poate renunța tacit la dreptul de a invoca această nulitate.

Sesizarea instanței competente să soluționeze conflictul de competență:

1. A.se face numai de instanța înaintea căreia s-a ivit conflictul de competență, în cazul conflictului negativ;
2. B.se face de oricare dintre instanțele aflate în conflict, în cazul conflictului pozitiv;
3. C.se poate face și de părțile litigante, indiferent dacă conflictul de competență este pozitiv sau negativ.

Potrivit Codului de procedură civilă, termenul de perimare se suspendă:

1. A.pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate;
2. B.prin cererea de repunere pe rol a cauzei făcută de către partea care justifică un interes;
3. C.timp de o lună de la data când s-au petrecut faptele care au determinat suspendarea de drept a judecății, dacă aceste fapte s-au petrecut în cele din urmă 3 luni ale termenului de perimare.

Cererea de intervenție voluntară principală, formulată de terț, este inadmisibilă în cazul:

1. A.în care cererea principală de chemare în judecată are ca obiect desființarea/nulitatea căsătoriei;
2. B.în care cererea principală are ca obiect partaj judiciar cu privire la un imobil, iar terțul intervenient invocă faptul că este proprietar al imobilului respectiv;
3. C.litigiilor individuale de muncă, dacă terțul intervenient invocă un drept de creanță, în contradictoriu cu reclamantul, drept ce rezultă dintr-un alt raport juridic decât contractul de muncă.

Spre deosebire de procedura ordonanței de plată, în procedura ordonanței președințiale:

1. A.întâmpinarea nu este obligatorie;
2. B.cererea poate fi soluționată, potrivit legii, și fără citarea părților;
3. C.hotărârea judecătorească care se pronunță este executorie.

În cazul formulării unei cereri de recuzare:

1. A.judecătorul recuzat poate declara că se abține, situație în care declarația de abținere se va soluționa cu prioritate;
2. B.până la soluționarea cererii de recuzare nu se poate face niciun act de procedură în cauză;
3. C.ascultarea judecătorului recuzat de către completul care soluționează cererea de recuzare este obligatorie.

Nu constituie circumstanțe atenuante legale:

1. A.împiedicarea producerii rezultatului;
2. B.depășirea limitelor stării de necesitate;
3. C.acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat în cazul infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Retragerea plângerii prealabile:

1. A.poate fi făcută doar față de un inculpat, într-o cauză în care există mai mulți inculpați;
2. B.produce efecte doar dacă este însușită de procuror în cazul unei infracțiuni de lovire sau alte violențe comisă la 30 iunie 2026 față de un membru de familie;
3. C.poate interveni în toate cazurile în care este posibilă împăcarea.

Infracțiunea de tulburare de posesie:

1. A.se poate comite și prin ocuparea în parte, fără drept, a unui imobil aflat în posesia altuia, prin amenințare;
2. B.se reține în variantă agravată când se comite prin violență;
3. C.poate avea ca obiect material și un bun mobil, aflat în posesia altuia.

Potrivit Codului penal, participația penală este improprie atunci când:

1. A.toți participanții contribuie din culpă la săvârșirea faptei;
2. B.autorul acționează cu intenție, iar complicele din culpă;
3. C.autorul acționează fără vinovăție, iar instigatorul acționează cu intenție.

În sensul legii penale este funcționar public:

1. A.un membru al unui partid politic care nu deține o funcție de conducere în cadrul acelui partid;
2. B.expertul tehnic judiciar;
3. C.secretara angajată în cadrul unui birou notarial.

Se va reține infracțiunea de omor calificat:

1. A.dacă victima este un minor în vârstă de 17 ani, dar autorul era convins că este majoră;
2. B.dacă X o ucide, pe 15 septembrie 2026, pe fosta sa iubită, Y, pentru că aceasta nu a dorit să se căsătorească cu el și a decis să rupă relația;
3. C.în concurs cu infracțiunea de tâlhărie calificată dacă autorul împușcă victima în cap pentru a-i sustrage bunurile, după care fuge cu ele, victima decedând la scurt timp după aceea.

Începând cu anul 2020 și până în luna august 2026, S.C. A SRL a fost racordată la rețeaua de energie electrică a Sucursalei Regionale de Căi Ferate I în baza contractului de furnizare a energiei electrice, însă nu a plătit contravaloarea energiei reactive consumate, întrucât numita X, angajată în cadrul acestei sucursale regionale nu i-a centralizat și nici nu i-a facturat acest tip de energie. Prejudiciul astfel cauzat a fost de 1.000.000 lei în dauna Sucursalei Regionale, întrucât aceasta plătește furnizorului său de energie electrică contravaloarea energiei reactive consumată de societate. În baza probelor administrate în cauză, s-a stabilit că X era prietena din copilărie a lui Y, administratorul societății S.C. A SRL și a acționat în înțelegere cu acesta. În această situație:

1. A.administratorul societății S.C. A SRL nu a comis nicio infracțiune;
2. B.X va răspunde pentru infracțiunea de delapidare;
3. C.nu a fost comisă o infracțiune progresivă.

Infracțiunea de nedenunțare se poate comite:

1. A.și din culpă, dacă se raportează la o infracțiune de agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor;
2. B.de o victimă a unei tentative de viol care nu denunță această faptă;
3. C.de un membru de familie al autorului unei infracțiuni de omor, însă nu se pedepsește.

Fiind deranjat că și-a găsit locul de parcare din fața blocului ocupat, X s-a hotărât să incendieze autoturismul vecinului său Y. X a cumpărat o canistră de benzină pe care a turnat-o peste autoturismul vecinului său și i-a dat foc. În urma incendiului, autoturismul a fost distrus în totalitate și focul aproape că s-a extins la mașinile din jur, numai intervenția promptă a pompierilor prevenind și distrugerea acestora. În această situație:

1. A.împăcarea nu înlătură răspunderea penală;
2. B.acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a lui Y;
3. C.X va răspunde pentru o variantă agravată a infracțiunii de distrugere.

Potrivit Codului penal, poate fi aplicată atât persoanei fizice, cât și persoanei juridice o pedeapsă complementară care constă în:

1. A.publicarea hotărârii de condamnare;
2. B.interzicerea exercitării dreptului de a deține arme;
3. C.suspendarea activității profesionale, dacă prin infracțiunea săvârșită s-a urmărit obținerea unui folos patrimonial.

Tentativa:

1. A.se pedepsește numai atunci când infracțiunea consumată este sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani;
2. B.se pedepsește cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea consumată, ale cărei limite se reduc la jumătate în cazul pedepsei închisorii;
3. C.nu se pedepsește dacă făptuitorul renunță la săvârșirea unei infracțiuni de furt după începerea executării, întrucât fusese descoperit.

În cazul infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale:

1. A.subiectul activ este întotdeauna calificat, infracțiunea putând fi comisă doar de un funcționar public aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu;
2. B.sunt asimilate înscrisurilor oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producătoare de consecințe juridice;
3. C.tentativa se pedepsește.

Infracțiunea de lipsire de libertate se va reține în variantă agravată în situația în care este comisă:

1. A.în timpul nopții, de către un minor;
2. B.prin simularea de calități oficiale și prin amenințarea victimei că fiul ei va fi de asemenea lipsit de libertate dacă strigă după ajutor;
3. C.de o persoană înarmată.

La data de 8 august 2025, X a comis o infracțiune de neglijență în serviciu în calitate de angajat al S.C. Z SRL, societate cu capital integral privat. S-a stabilit că X fusese condamnat anterior la pedeapsa amenzii pentru o infracțiune de lovire și alte violențe, pedeapsă pe care o executase, dar pentru care nu intervenise reabilitarea la data comiterii faptei de neglijență în serviciu. În acest caz:

1. A.termenul de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunea de neglijență în serviciu se va calcula raportat la limitele de pedeapsă reduse ca efect al calității sale de angajat al unei societăți comerciale cu capital integral privat;
2. B.dacă instanța aplică o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de neglijență în serviciu, poate fi dispusă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere cu privire la aceasta;
3. C.termenul de reabilitare în cazul condamnării anterioare este de 2 ani.

Tentativa este posibilă și se pedepsește în cazul infracțiunii de:

1. A.evadare în varianta agravată;
2. B.înșelăciune, atât în varianta tip, cât și în varianta agravată;
3. C.distrugere din culpă.

În cazul detențiunii pe viață:

1. A.nu poate fi aplicată pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi;
2. B.nu este obligatoriu să fie aplicată pedeapsa complementară a publicării hotărârii de condamnare;
3. C.una dintre condițiile liberării condiționate este ca persoana condamnată să fi executat efectiv cel puțin 25 de ani de detențiune.

Infracțiunea de purtare abuzivă și cea de ultraj:

1. A.pot fi comise și prin amenințare;
2. B.au același obiect juridic principal;
3. C.au subiect pasiv secundar necircumstanțiat.

Infracțiunea de mărturie mincinoasă:

1. A.nu poate avea ca subiect activ participantul la comiterea unei infracțiuni care a fost judecat separat de ceilalți participanți și audiat ulterior ca martor în cauza disjunsă cu privire la aceștia;
2. B.se poate reține și dacă martorul nu spune tot ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale cu privire la care este întrebat;
3. C.poate fi săvârșită de interpret și din culpă.

Amenda care însoțește pedeapsa închisorii:

1. A.se poate aplica dacă prin infracțiunea săvârșită s-a urmărit obținerea unui folos patrimonial, iar la stabilirea cuantumului sumei corespunzătoare unei zile-amendă se va ține seama de valoarea folosului patrimonial obținut sau urmărit;
2. B.va fi dispusă întotdeauna în cazul infracțiunilor de corupție;
3. C.nu poate fi dispusă în cazul infracțiunilor din culpă.

Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere se poate dispune chiar dacă:

1. A.infractorul a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă cu închisoarea de 6 luni pentru o infracțiune de distrugere din culpă;
2. B.infractorul nu și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, deși era apt de muncă;
3. C.pedeapsa aplicată este numai amenda.

În calitate de avocat al inculpatului în procedura de cameră preliminară declanșată ca urmare a sesizării instanței prin rechizitoriu, se poate formula, potrivit legii:

1. A.cererea de excludere a unui proces-verbal de percheziție domiciliară, pe motiv că procedeul a fost autorizat de un judecător de drepturi și libertăți de la o instanță inferioară celei legal competente;
2. B.cererea de schimbare a încadrării juridice date faptei de către procuror, pe motiv că din probele administrate reiese că forma de vinovăție cu care a fost comisă fapta nu este intenția, așa cum s-a reținut în rechizitoriu, ci culpa;
3. C.cererea de constatare a nulității ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale, pe motiv că există probe din care rezultă că, la momentul emiterii ordonanței, procurorul se afla într-o situație de incompatibilitate, întreținând o relație extraconjugală cu persoana vătămată cu care și conviețuia.

Prin sentință, inculpatul X a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere. Împotriva acestei sentințe a declarat apel procurorul, care, prin motivele de apel depuse la dosar, a apreciat că pedeapsa aplicată este în cuantum prea redus față de gravitatea concretă a faptei și că nu a fost legal dispusă nici suspendarea executării acestei pedepse. Sunteți avocatul inculpatului și, în perspectiva judecării apelului, elaborați strategia de apărare a acestuia. Veți putea avea în vedere:

1. A.dispozițiile legale privind termenul de introducere a apelului de către procuror;
2. B.dispozițiile legale privind restituirea cauzei la procuror;
3. C.dispozițiile legale privind posibilitatea inculpatului de a solicita să fie judecat în lipsă.

Cu ocazia judecării apelului pe care inculpatul l-a formulat împotriva sentinței prin care prima instanță a soluționat cauza pe fond, instanța de apel va proceda la ascultarea inculpatului:

1. A.doar atunci când, prin sentința primei instanțe, inculpatul a fost condamnat;
2. B.în toate cazurile în care audierea este posibilă;
3. C.doar atunci când urmează să pronunțe o soluție diametral opusă față de cea pronunțată de prima instanță.

Apelul împotriva unei sentințe prin care prima instanță a soluționat cauza pe fond:

1. A.trebuie însoțit, sub sancțiunea inadmisibilității, de motivele pentru care apelantul critică sentința primei instanțe;
2. B.poate fi declarat, pentru inculpat, și de către soția acestuia, chiar dacă soția nu are procură specială în acest sens;
3. C.nu suspendă executarea dispoziției de menținere a măsurii preventive pe care o conține sentința primei instanțe.

Cererea prin care, în procedura de cameră preliminară declanșată după sesizarea instanței cu rechizitoriul, inculpatul solicită să fie exclusă din probatoriu declarația sa din cursul urmăririi penale, pe motiv că, deși era arestat preventiv, a fost audiat de procuror în lipsa unui avocat care să îi asigure asistență juridică:

1. A.poate fi formulată direct în etapa contestației împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriul;
2. B.va fi respinsă în ipoteza în care se constată că audierea s-a realizat în lipsa avocatului întrucât inculpatul nu era arestat preventiv în cauza în care s-a efectuat audierea, ci în altă cauză;
3. C.poate fi admisă numai dacă a fost formulată de inculpat în interiorul termenului de 25 de zile pe care judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriul l-a stabilit pentru formularea de cereri și excepții.

În calitate de avocat, sunteți contactat de inculpatul X care este urmărit penal în dosarul nr. 121/P/2025 sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de delapidare, pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 2 la 7 ani. Inculpatul vă relatează că are 67 de ani, se află într-o stare precară de sănătate, suferind de o boală incurabilă, este nevoit să se deplaseze în mod regulat în străinătate pentru a fi supus unor proceduri medicale, iar medicii i-au comunicat că speranța sa de viață este de maxim 1 an. Fapta de delapidare pentru care este urmărit a constat în sustragerea sumei de 300 de euro din casieria unității bancare la care X lucrează, suma fiindu-i necesară pentru a suporta în parte costurile acestor proceduri medicale, iar inculpatul a restituit-o deja din proprie inițiativă unității păgubite. Față de această situație, în construirea strategiei de apărare puteți avea în vedere:

1. A.dispozițiile legale privind renunțarea la urmărirea penală;
2. B.dispozițiile legale privind procedura audierii anticipate;
3. C.dispozițiile legale privind acordul de recunoaștere a vinovăției.

Cererea de strămutare poate intra în competența de soluționare:

1. A.a unui tribunal;
2. B.a unei curți de apel;
3. C.a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În cazul unei infracțiuni de ucidere din culpă, sancționată de lege cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani, este posibilă:

1. A.dispunerea unei soluții de renunțare la urmărirea penală;
2. B.încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției;
3. C.judecata în procedura recunoașterii învinuirii.

Legea procesual penală:

1. A.interzice audierea ca martor a unei persoane despre care s-a dovedit că se află în relații de dușmănie cu inculpatul;
2. B.permite ca la o percheziție domiciliară să fie ridicate și obiecte care nu au legătură cu fapta pentru care se efectuează urmărirea penală în cauza în care s-a autorizat percheziția;
3. C.interzice audierea persoanei vătămate înainte de începerea in rem a urmăririi penale.

În cursul urmăririi penale, percheziția domiciliară:

1. A.poate fi autorizată provizoriu de către procuror, dacă există urgență;
2. B.poate fi efectuată numai în prezența unor martori asistenți;
3. C.poate fi dispusă și în cauzele având ca obiect infracțiuni urmăribile la plângerea prealabilă.

Ordonanța prin care, în cursul urmăririi penale, procurorul a luat măsura controlului judiciar față de inculpat:

1. A.trebuie confirmată de procurorul ierarhic superior celui care a emis-o;
2. B.poate să cuprindă și obligarea inculpatului la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității;
3. C.poate fi atacată de inculpat cu plângere, care este de competența unui judecător de drepturi și libertăți.

În soluționarea unei plângeri pe care persoana vătămată a formulat-o împotriva soluției de clasare dispusă față de un inculpat, judecătorul de cameră preliminară:

1. A.poate dispune admiterea plângerii, desființarea soluției de clasare și înlocuirea acesteia cu o soluție de renunțare la urmărirea penală;
2. B.poate dispune admiterea plângerii, desființarea soluției de clasare și începerea judecății față de inculpat;
3. C.poate dispune admiterea plângerii, desființarea soluției de clasare și trimiterea cauzei la procuror pentru a completa urmărirea penală.

Partea civilă poate renunța la pretențiile civile formulate:

1. A.până la închiderea dezbaterilor în apel;
2. B.numai cu acordul procurorului;
3. C.doar în cauzele având ca obiect infracțiuni contra patrimoniului.

Prin rechizitoriu, inculpatul X a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni continuate compuse din 12 acte materiale. În procedura de cameră preliminară, inculpatul a formulat cereri și excepții, însă acestea au fost respinse și s-a dispus începerea judecății, prin încheiere care a rămas definitivă. Primul termen de judecată a fost fixat pentru data de 28 septembrie 2026. Sunteți avocatul inculpatului X, iar acesta vă spune că dorește să uzeze de procedura de recunoaștere a învinuirii. Îi veți atrage atenția inculpatului asupra:

1. A.dispozițiilor legale privind soluția renunțării la urmărire penală;
2. B.dispozițiilor legale privind obligația inculpatului de a recunoaște toate cele 12 acte materiale ale infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată;
3. C.dispozițiilor legale care permit instanței de judecată să respingă cererea inculpatului dacă apreciază că probele existente la dosar nu sunt suficiente pentru aflarea adevărului.

În ipoteza în care, pe parcursul urmăririi penale, arestarea preventivă a inculpatului atinge durata maximă de 180 de zile:

1. A.împotriva inculpatului poate fi dispusă, în continuare, în cursul urmăririi penale, măsura preventivă a arestului la domiciliu;
2. B.împotriva inculpatului poate fi dispusă, în continuare, în cursul urmăririi penale, măsura preventivă a controlului judiciar;
3. C.împotriva inculpatului nu mai poate fi dispusă, în continuare, în cursul urmăririi penale, nicio măsură preventivă.

În privința excepției de necompetență teritorială, este adevărat că:

1. A.poate fi ridicată și din oficiu de către instanța de judecată;
2. B.dacă este admisă și cauza se declină, probele administrate la instanța care și-a declinat competența se mențin;
3. C.poate fi formulată de inculpat până la începerea dezbaterilor în fața primei instanțe de judecată.

Încheierea prin care instanța dispune ca judecata să se desfășoare în continuare în ședință nepublică:

1. A.este executorie;
2. B.nu poate fi atacată cu contestație;
3. C.nu poate viza etapa dezbaterilor.

Rechizitoriul:

1. A.se comunică inculpatului, în copie, de către procurorul care l-a întocmit, înainte de a fi trimis către instanța de judecată;
2. B.nu se supune verificării de către procurorul ierarhic superior celui care l-a întocmit, atunci când este emis într-o cauză în care urmărirea penală a fost efectuată de organele de cercetare penală ale poliției judiciare;
3. C.poate cuprinde și o soluție de clasare cu privire la o altă faptă decât cea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Împrejurarea că un inculpat îi solicită în mod repetat altui inculpat, participant la comiterea aceleiași infracțiuni, să dea o declarație mincinoasă în fața procurorului, prin care să nege participarea primului la comiterea faptei:

1. A.poate constitui temei pentru arestarea preventivă a primului inculpat doar dacă obiectul cauzei este reprezentat de o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare;
2. B.nu poate constitui temei pentru arestarea preventivă a primului inculpat întrucât solicitarea adresată de acesta celui de-al doilea inculpat nu întrunește elementele constitutive ale niciunei infracțiuni;
3. C.poate constitui temei pentru arestarea preventivă a primului inculpat chiar dacă cel de-al doilea inculpat refuză să dea curs solicitării.

O plângere prealabilă în care persoana vătămată nu indică nicio probă privind fapta pe care o reclamă:

1. A.va fi respinsă ca inadmisibilă;
2. B.este valabil introdusă;
3. C.atrage automat soluția clasării.