24 de grile oficiale de la Barou, INM și INPPA au verificat tranzacția. Mai jos sunt toate, de la cea mai recentă, fiecare cu baremul oficial și subiectul din care provine.
Barou
18 grile
INM
3 grile
INPPA
3 grile
Grilele date la examen24 de grile
Barou septembrie 2026 (avocați stagiari) · grila 39
În cursul unui proces având ca obiect plata unei sume de bani, A și B încheie o tranzacție prin care sting litigiul, iar instanța pronunță o hotărâre prin care consfințește învoiala acestora. Ulterior, A urmărește desființarea tranzacției. În această situație:
A.tranzacția poate fi desființată numai pentru cauze de nulitate, fiind exclusă rezoluțiunea sau rezilierea;
B.tranzacția poate fi desființată pentru cauze de nulitate, rezoluțiune sau reziliere și poate fi atacată prin acțiune revocatorie ori prin acțiune în declararea simulației;
C.desființarea tranzacției, în cazurile prevăzute de lege, face ca hotărârea judecătorească prin care aceasta a fost constatată să fie lipsită de orice efect.
Prin cererea de chemare în judecată, la 10 ianuarie 2025, reclamanta, A., l-a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând să se constate neîndeplinite în mod culpabil de către pârât obligațiile contractuale asumate în contractul nr. X/2016, să se dispună obligarea pârâtului la plata de despăgubiri totale în cuantum de 100.000 euro, echivalent în lei la data plății, conform cursului BNR, formate din suma primită cu titlu de bursă reprezentând taxe de studiu, cheltuieli de cazare, masă, asigurări de sănătate și transport, respectiv din penalitățile aferente calculate până la data plății efective și integrale a debitului, în procent de 10% pe an din suma totală datorată. Reclamanta și-a întemeiat cererea atât pe prevederile contractului X/2016, care trebuia executat integral până la finele anului 2019, cât și pe cele ale tranzacției Y/2023, încheiate între părțile litigante, prin care pârâtul și-a asumat faptul că nu și-a executat obligațiile conform contractului de studii perfectat cu reclamanta, precum și că are să îi restituie acesteia suma totală de 50.000 euro. În aceste condiții:
A.dacă B va invoca stingerea dreptului material la acțiune al lui A prin prescripție, excepția prescripției extinctive va fi admisă și cererea lui A va fi respinsă ca atare;
B.dacă B va invoca stingerea dreptului material la acțiune al lui A prin prescripție, excepția prescripției extinctive va fi respinsă, cererea lui A va fi admisă în parte și B va fi obligat la plata de despăgubiri în valoare totală de 50.000 euro;
C.dacă B va invoca stingerea dreptului material la acțiune al lui A prin prescripție, excepția prescripției extinctive va fi respinsă, cererea lui A va fi admisă și B va fi obligat la plata de despăgubiri în valoare totală de 100.000 euro.
În vederea stingerii procesului început, reclamantul X a încheiat cu pârâtul Y o tranzacție, constatată prin hotărâre judecătorească. Ulterior, Y a promovat o acțiune revocatorie. X s-a opus admiterii acțiunii, invocând faptul că tranzacția constatată printr-o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată cu acțiune revocatorie. Reclamantul Y s-a apărat cu aceea că tranzacția este un contract, chiar dacă este constatată printr-o hotărâre judecătorească. Apreciați că în speță sunt corecte următoarele afirmații:
A.tranzacția constatată printr-o hotărâre judecătorească poate fi atacată cu acțiune revocatorie;
B.tranzacția constatată printr-o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată cu acțiune revocatorie;
C.chiar constatată printr-o hotărâre judecătorească, tranzacția reprezintă un contract.
A.tranzacția trebuie încheiată în formă autentică sub sancțiunea nulității absolute, în situația în care în schimbul unei renunțări făcute de o parte, cealaltă parte transmite un bun imobil;
B.tranzacția nu se poate încheia în faza executării silite;
C.tranzacția trebuie încheiată în formă scrisă, sub sancțiunea nulității relative.
A.contractul de tranzacție neîncheiat în formă scrisă;
B.contractul de locațiune încheiat sub semnătură privată, după ce, în cadrul negocierilor anterior purtate, A și B au convenit expres asupra formei notariale a acestuia;
C.clauza prin care părțile vânzării declară imprescriptibil dreptul material la acțiunea pentru plata prețului.
A.este valabil contractul încheiat pentru executarea unui act juridic lovit de nulitate absolută, chiar dacă părțile nu au tranzacționat în mod expres asupra nulității;
B.este anulabil contractul încheiat asupra unui act afectat de nulitate relativă, dacă cel puțin una dintre părți nu cunoștea, la data încheierii tranzacției, cauza de anulabilitate;
C.tranzacția poate fi anulată pentru orice viciu de consimțământ, fără excepție.
A.obiectul său este divizibil, ea putând fi desființată în parte, chiar în lipsă de stipulație în acest sens;
B.părțile trebuie să aibă deplina capacitate de exercițiu de a dispune de drepturile care formează obiectul contractului, cei care nu au această capacitate putând tranzacționa numai în condițiile prevăzute de lege;
C.nu se poate tranzacționa asupra acțiunii civile derivând din săvârșirea unei infracțiuni.
X încheie cu Y un contract de tranzacție pentru a preveni un litigiu derivat din renunțarea nejustificată de către beneficiarul X la un contract de antrepriză pentru a cărui manoperă antreprenorul Y ar fi fost îndreptățit la suma de 10.000 euro. În cuprinsul tranzacției se prevede că „Pentru a stinge orice pretenție, trecută, prezentă sau viitoare în legătură cu contractul de antrepriză, Y îi recunoaște lui X dreptul de a renunța la contract, numai dacă X achită suma de 4.000 euro către Y”. După semnarea tranzacției, X consideră că prestația la care s-a obligat este prea mare și se prezintă la avocat, căruia îi solicită să identifice o modalitate de desființare a tranzacției. În calitate de avocat al lui X, emiteți următoarea opinie juridică conformă cu dispozițiile legale specifice:
A.contractul de tranzacție nu ar putea fi anulat pentru vicierea consimțământului lui X prin leziune chiar dacă aceasta ar fi depășit jumătate din valoarea pe care o avea, la momentul încheierii contractului, prestația promisă de X;
B.contractul de tranzacție ar putea fi anulat pentru vicierea consimțământului lui X prin leziune numai dacă acesta ar fi fost minor;
C.contractul de tranzacție nu ar putea fi anulat pentru eroare de drept referitoare la chestiunile ce constituie obiectul neînțelegerii părților.
În luna august 2021, X se prezintă la avocatul Y pentru o consultație juridică în materie civilă. X susține că în luna februarie 2021 a încheiat o tranzacție constatată printr-o hotărâre judecătorească prin care a pus capăt unui proces început în anul 2019, tranzacție prin care pârâtul Z s-a obligat ca, pentru un utilaj agricol să-i plătească lui X în fiecare lună și pentru o perioadă de 1 an suma de 10.000 lei, iar Z nu a mai plătit nicio rată din luna mai 2021, utilajul agricol fiind înstrăinat în luna iunie 2021 către Q care cunoștea conținutul hotărârii prin s-a constatat tranzacția. În calitate de avocat îi prezentați lui X, ca fiind corecte juridic, următoarea/următoarele afirmație/afirmații:
A.tranzacția poate fi desființată prin acțiune în rezoluțiune;
B.tranzacția nu poate fi desființată decât prin acțiune în constatarea nulității absolute deoarece a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească;
C.hotărârea prin care s-ar desființa tranzacția face ca hotărârea judecătorească prin care tranzacția fusese constatată să fie lipsită de orice efect.
În materia contractului de tranzacție este adevărată afirmația:
A.prin tranzacție se pot naște sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre părți;
B.se poate tranzacționa inclusiv asupra capacității sau stării civile a persoanelor, dar numai dacă tranzacția produce efecte strict declarative;
C.tranzacția este esențialmente indivizibilă în ceea ce privește obiectul său, ea neputând fi desființată în parte nici măcar prin stipulație contrară.
În materia contractului de tranzacție este adevărată afirmația:
A.prin tranzacție se pot naște sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre părți;
B.se poate tranzacționa inclusiv asupra capacității sau stării civile a persoanelor, dar numai dacă tranzacția produce efecte strict declarative;
C.tranzacția este esențialmente indivizibilă în ceea ce privește obiectul său, ea neputând fi desființată în parte nici măcar prin stipulație contrară.
Între X și Y se încheie un contract de tranzacție pentru a soluționa conflictul ivit între părți în legatură cu executarea unui contract de vânzare intervenit anterior între ele, având ca obiect un teren, contract în care X avea calitatea de vânzător, iar Y pe aceea de cumpărător. Care dintre enunțurile următoare sunt corecte:
A.X va putea solicita anularea tranzacției dacă va dovedi că vânzarea era anulabilă pentru vicierea consimțământului său prin leziune, pe care a descoperit-o ulterior încheierii tranzacției;
B.Tranzacția va fi nulă dacă vânzarea nu a fost încheiată în formă autentică, chiar dacă părțile au tranzacționat expres asupra nulității;
C.Y nu va putea solicita nulitatea tranzacției invocând descoperirea ulterioară a unor înscrisuri, despre care niciuna dintre părți nu avea cunoștință, dar care ar fi putut influența conținutul tranzacției.
X și Y au încheiat o tranzacție prin care au pus capăt unui proces început între ei și de care instanța a luat act prin hotărâre judecătorească. Tranzacția cuprinde o singură clauză prin care X se obligă față de Y să-i transfere dreptul de proprietate asupra unui imobil în valoare de 40.000 euro pentru achitarea unor pretinse despăgubiri, evaluate de părți în acest cuantum după propria apreciere. În acest fel, X și-a creat o stare de insolvabilitate care ar putea aduce atingere drepturilor creditorului chirografar Z, față de care X are o datorie de 25.000 euro. În raport de această situație, tranzacția constatată prin hotărâre judecătorească:
A.nu poate fi desființată decât prin căile de atac împotriva hotărârii;
B.poate fi desființată în parte la cererea lui X, în limita sumei de 25.000 euro;
A.care pune capăt unui proces început și este constatată prin hotărâre judecătorească poate fi atacată cu acțiune revocatorie de către creditori;
B.încheiată pentru executarea unui act juridic lovit de nulitate absolută este nulă în orice situație;
C.încheiată pentru executarea unui act anulabil poate fi anulată doar la cererea părții care, la data încheierii tranzacției, nu cunoștea cauza de anulabilitate.
A.părțile transmit, una către cealaltă, drepturi de creanță, în scopul stingerii procesului;
B.actul juridic pentru a cărui executare se încheie tranzacția este un act cu titlu gratuit, deoarece tranzacția presupune concesii reciproce;
C.procesul pentru a cărui stingere s-a încheiat tranzacția fusese soluționat printr-o hotărâre intrată în puterea lucrului judecat, la cererea părții care nu cunoștea, la data încheierii tranzacției, această împrejurare.
A.constatată printr-o hotărâre judecătorească poate fi atacată cu acțiune revocatorie;
B.încheiată pentru executarea unui act juridic lovit de nulitate absolută este nulă, în afară de cazul în care părțile au tranzacționat expres asupra nulității;
C.constatată printr-o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată cu acțiune în declararea simulației.
R și P au pus capăt unui proces care dura de ani de zile prin încheierea unei tranzacții prin care P recunoștea că R este proprietarul imobilului revendicat și se obliga să i-l restituie în deplină posesie. La scurt timp, P a aflat că, la data tranzacției, litigiul dintre părți era deja soluționat printr-o hotărâre judecătorească intrată în autoritate de lucru judecat prin care acțiunea în revendicare a lui R fusese respinsă. Selectați dintre răspunsurile de mai jos pe cel/cele corect/e din punct de vedere legal:
A.prin tranzacție părțile sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau renunțări reciproce la drepturi, așa încât tranzacția e valabilă chiar dacă P nu a cunoscut hotărârea definitivă;
B.P poate cere anularea tranzacției dacă nu a cunoscut că litigiul a fost soluționat printr-o hotărâre judecătorească intrată în autoritate de lucru judecat;
C.descoperirea ulterioară a hotărârii intrată în autoritate de lucru judecat nu reprezintă o cauză de nulitate a tranzacției, întrucât hotărârea nu a fost ascunsă de către cealaltă parte.
Minorul R, în vârstă de 17 ani și 10 luni, a făcut o mișcare bruscă în curtea școlii și a lovit-o, fără să vrea, pe colega lui de clasă, N. Din cauza loviturii, aceasta a suferit niște contuzii minore care au necesitat câteva zile de îngrijiri medicale. Tatăl minorei N a fost revoltat de întregul incident și, de față cu aceasta și alți colegi, l-a amenințat pe R cu plângere la poliție și reclamații la Inspectoratul școlar, așa încât să-l împiedice să-și dea bacalaureatul. Sub presiunea acestor amenințări R, devenit major între timp, a acceptat încheierea unei tranzacții prin care și-a asumat plata unor despăgubiri în sumă de 15.000 euro (echivalentul în lei la data plății). Cuantumul despăgubirilor era vădit excesiv față de prejudiciul real suferit de victimă și circumstanțele faptei, dar R era speriat de amenințările tatălui victimei și nu voia să rateze examenul de bacalaureat. Întrucât lui R i-a fost imposibil să procure suma menționată, a fost chemat în judecată recent pentru a fi obligat la plată. R vă cere sfatul juridic. Selectati dintre apararile de mai jos:
A.R poate cere anularea contractului de tranzacție pentru vicierea consimțământului prin violență;
B.R poate cere anularea contractului de tranzacție pentru leziune;
C.R poate opune nulitatea relativă a contractului de tranzacție pe cale de excepție, dacă i se cere executarea acestuia.