Subiecte Barou septembrie 2016 (avocați stagiari)

Profesia de avocat se exercită:

1. A.printre altele, potrivit principiului independenței, sub rezerva respectării legislației incidente în activitatea desfășurată;
2. B.de către acea persoană căreia i s-a confirmat apartenența la un barou din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România, chiar dacă nu a fost operată înscrierea respectivei persoane pe tabloul unui astfel de barou;
3. C.numai de avocații înscriși într-un tablou al avocaților, întocmit de orice barou parte a U.N.B.R.

Independența:

1. A.este un principiu care vizează funcționarea organelor profesiei de avocat;
2. B.este un principiu care vizează exercițiul profesiei de avocat;
3. C.este un principiu care implică posibilitatea avocatului de a acționa chiar și cu depășirea limitelor unui mandat anterior încredințat, dacă apreciază că este în interesul clientului său.

Principiul libertății ce guvernează, printre altele, exercițiul profesiei de avocat:

1. A.conferă avocatului, printre altele, libertatea de a-și alege forma de exercitare a profesiei, în condițiile prevăzute de Legea cu nr. 51/1995 și de Statutul profesiei de avocat;
2. B.conferă oricărei persoane dreptul de a-și alege, în mod liber, avocatul;
3. C.conferă avocatului o deplină libertate în gestiunea intereselor clientului său, chiar și cu depășirea limitelor mandatului încredințat, în acele situații în care avocatul apreciază că această depășire este benefică celui reprezentat.

Pot accede în profesia de avocat, fără susținerea unui prealabil examen de verificare a cunoștințelor, printre alții:

1. A.foștii procurori ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după încetarea, din motive neimputabile, a calității lor de magistrați;
2. B.foștii judecători ai Curții de Justiție a Uniunii Europene, cărora le-a încetat această calitate, din motive neimputabile lor;
3. C.foștii judecători ai curților de apel, după încetarea, din motive neimputabile, a calității lor de magistrați.

Este incompatibilă cu exercițiul profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel, printre altele:

1. A.calitatea de primar;
2. B.calitatea de asociat într-o societate cu răspundere limitată;
3. C.calitatea de asociat într-o societate pe acțiuni.

Examenul de primire în profesia de avocat:

1. A.trebuie organizat, în condițiile legii, de cel puțin două ori pe an;
2. B.se organizează la nivel regional, de către barourile anume desemnate prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.;
3. C.se organizează, la nivel național, de U.N.B.R.

Decizia de primire în profesia de avocat:

1. A.se emite de consiliul baroului căruia i-a fost adresată cererea de primire în profesie;
2. B.se emite de către Consiliul U.N.B.R., după validarea rezultatelor examenului de primire în profesie;
3. C.se emite de consiliul baroului și se comunică U.N.B.R., în situația în care o astfel de decizie a fost dată în soluționarea unei cereri de primire în profesia de avocat, cu scutire de examen.

Printre altele, este interzis avocatului, membru al unui barou din cadrul U.N.B.R. și care se bucură de exercițiul profesiei:

1. A.să exercite calitatea de director general, încadrat în baza unui contract individual de muncă, în structura de personal al unei regii autonome de interes local;
2. B.să colaboreze, în orice mod, cu persoanele care îndeplinesc acte ori desfășoară fără drept activități specifice profesiei de avocat;
3. C.să desfășoare activitate literar-publicistică.

În condițiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat, exercițiul profesiei se suspendă, printre altele:

1. A.în temeiul unei hotărâri a comisiei de cenzori a baroului, prin care se constată faptul că avocatul despre a cărui situație este vorba a înregistrat restanțe la plata contribuțiilor profesionale, pe o durată mai mare de 3 luni;
2. B.de către decanul baroului, la adresa avocatului dovedit culpabil, cu prilejul soluționării, prin mediere, a unei stări de conflict profesional, angajat de către cel vinovat cu un alt membru al aceluiași barou;
3. C.în ipoteza în care, la adresa avocatului, a fost pronunțată o hotărâre definitivă, cu caracter disciplinar, prin care respectivului avocat i s-a interzis temporar exercițiul profesiei.

Tabloul avocaților:

1. A.cuprinde, printre altele, mențiuni privind încetarea calității de avocat;
2. B.se supune, de către decan, aprobării consiliului baroului, până cel mai târziu la 1 ianuarie a fiecărui an, pentru anul respectiv;
3. C.se întocmește și, respectiv, se ține, spre a fi comunicat U.N.B.R., și în format electronic.

Decizia de transfer a unui avocat dintr-un barou într-un alt barou:

1. A.se dă de decanul baroului la care se face transferul;
2. B.se dă de consiliul baroului de la care se face transferul, în baza unui aviz favorabil al consiliului baroului la care se face transferul, aviz încorporat într-un certificat anume eliberat în acest sens;
3. C.se dă de consiliul baroului la care se face transferul, în baza unui aviz favorabil al consiliului baroului de la care se face transferul, aviz încorporat într-un certificat anume eliberat în acest sens.

Pierderea calității de avocat:

1. A.operează numai ca urmare a pensionării;
2. B.are loc, printre altele, printr-o declarație de renunțare a avocatului la exercițiul profesiei, declarație dată în fața decanului baroului din care avocatul renunțător face parte;
3. C.nu operează ca urmare a pensionării, dacă avocatul își manifestă intenția de a-și continua activitatea profesională.

Un act juridic:

1. A.poate fi semnat de părți înaintea unui avocat, ocazie cu care acesta are posibilitatea de a atesta identitatea părților care înțeleg să-și asume, prin semnare, conținutul respectivului act;
2. B.poate fi autentificat de către avocat, în condițiile în care a fost semnat de către părți în fața acestuia;
3. C.poate fi supus autentificării notariale, în ipoteza descrisă la lit. a), în prezența părților.

Exercitând activități fiduciare, avocatul:

1. A.este ținut față de client în condițiile stabilite de contractul de asistență juridică, special încheiat în acest scop;
2. B.are față de client, în exclusivitate, obligații de diligență;
3. C.nu este ținut să acționeze cu diligența unui bun proprietar, pentru că nici într-o atare particulară ipoteză, obligațiile profesionale ale avocatului față de clientul său, nu sunt obligații de rezultat.

În baza unui contract de asistență juridică, avocatul poate desfășura următoarele activități conexe:

1. A.activități de consultanță;
2. B.completarea, în numele, în reprezentarea și în interesul clientului, a unor declarații fiscale;
3. C.încasarea unor chirii, în numele, în reprezentarea și în interesul clientului.

Sunt organe ale baroului:

1. A.Comisia centrală de cenzori;
2. B.Comisia permanentă;
3. C.comisia de disciplină.

În situația în care, cu prilejul primei convocări, adunarea generală a avocaților unui barou (pe a cărei ordine de zi nu figurează alegerea organelor de conducere ale profesiei) nu întrunește condiția necesară de prezență:

1. A.prezidiul adunării va consemna această împrejurare într-un proces-verbal, pe care îl va înainta consiliului baroului;
2. B.data noii convocări nu va putea fi stabilită mai târziu de 25 de zile de la cea dintâi convocare;
3. C.la cea de-a doua convocare, adunarea generală este legal constituită cu participarea a cel puțin o treime din numărul total al membrilor săi.

Baroul înființat potrivit Legii cu nr. 51/1995, republicată:

1. A.este membru de drept a U.N.B.R.;
2. B.este persoană juridică de drept privat, de interes public;
3. C.este persoană juridică de drept public, de interes privat.

Hotărârile consiliului unui barou:

1. A.sunt acte administrative;
2. B.sunt acte juridice civile stricto sensu;
3. C.se aduc la cunoștința întregului public.

Avocatul:

1. A.salarizat - are dreptul la clientelă proprie;
2. B.colaborator - în nici o situație, nu are dreptul la clientelă proprie;
3. C.titular al unui cabinet individual - nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei.

X încheie un contract cu Y, prin care transmite acestuia din urmă dreptul de proprietate asupra a două automobile de lux, Y obligându-se să efectueze, în folosul lui X, prestațiile necesare întreținerii și îngrijirii acestuia pentru o durată de șase ani. Prin raportare la această situație de fapt:

1. A.contractul va fi lovit de nulitate absolută, dacă nu a fost încheiat în formă autentică;
2. B.contractul încetează prin declarația unilaterală de rezoluțiune a lui Y, în ipoteza în care comportamentul lui X face imposibilă executarea contractului în condiții conforme bunelor moravuri, iar părțile au prevăzut expres în contract posibilitatea rezoluțiunii unilaterale;
3. C.dacă X a cerut rezoluțiunea contractului pentru neexecutarea fără justificare de către Y a obligațiilor asumate prin contract, oferta de întreținere făcută de Y după introducerea acțiunii nu poate împiedica rezoluțiunea.

Rezilierea poate interveni:

1. A.prin declarație unilaterală a celeilalte părți, atunci când debitorul nu a executat obligația în termenul fixat prin punerea în întârziere;
2. B.atunci când neexecutarea are caracter repetat, cu excepția situației în care părțile au convenit contrariul;
3. C.fără a mai fi necesară punerea în întârziere a debitorului, când acesta din urmă a încălcat o obligație de a nu face.

Subrogația:

1. A.se produce de drept în folosul dobânditorului unui bun care îl plătește pe titularul creanței însoțite de o ipotecă asupra bunului respectiv;
2. B.ca regulă, dacă este parțială, permite creditorului inițial, titular al unei garanții, să își exercite drepturile sale pentru partea neplătită din creanță cu preferință față de noul creditor;
3. C.convențională presupune, în toate cazurile, acordul creditorului inițial.

Lipsa discernământului:

1. A.provocată de autorul prejudiciului prin consumul de alcool, îl exonerează pe acesta de răspundere;
2. B.trebuie dovedită, pentru a obține anularea unui contract încheiat de o persoană pusă ulterior sub interdicție, inclusiv în situația în care, la momentul încheierii actului, cauzele punerii sub interdicție existau și erau îndeobște cunoscute;
3. C.nu îl scutește pe autorului prejudiciului de plata unei indemnizații către victimă, dacă nu poate fi angajată răspunderea persoanei care avea îndatorirea de a-l supraveghea.

Contractul prin care X transmite către Y proprietatea asupra unei colecții de bijuterii în valoare de 500.000 euro, cu obligația acestuia din urmă de a plăti lui Z anual suma de 10.000 lei, timp de patru ani:

1. A.trebuie încheiat în formă autentică sub sancțiunea nulității;
2. B.dă dreptul lui Z la desființarea contractului, în ipoteza în care Y nu își execută obligația asumată;
3. C.ar fi lovit de nulitate absolută, dacă ar permite lui X să dispună în viitor de colecția de bijuterii, în cazul în care Y ar muri fără să fi dispus de aceasta.

Locațiunea încheiată pentru o durată de 50 ani:

1. A.este lovită de nulitate relativă;
2. B.nu poate fi încheiată valabil decât cu respectarea condițiilor cerute de lege pentru actele de dispoziție;
3. C.va produce efecte prin aplicarea unei reguli derogatorii de la principiul forței obligatorii a actului juridic.

Renunțarea la prescripția extinctivă:

1. A.poate fi expresă sau tacită;
2. B.produce efecte numai în privința celui care a făcut-o;
3. C.nu poate fi făcută cât timp prescripția nu s-a împlinit.

Reducțiunea liberalităților excesive:

1. A.poate fi invocată oricând pe cale de excepție;
2. B.nu poate fi cerută de creditorii chirografari ai moștenitorilor rezervatari;
3. C.operează numai în limita cotei de rezervă cuvenite celui care a cerut-o și profită numai acestuia.

Eroarea asupra motivului care a determinat o parte să încheie un act juridic:

1. A.atrage sancțiunea nulității absolute;
2. B.nu influențează valabilitatea actului juridic, decât dacă eroarea este comună ambelor părți ori cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia să o cunoască;
3. C.atrage sancțiunea nulității, dacă sunt îndeplinite condițiile privitoare la eroarea esențială.

În cazul condiției suspensive a cărei realizare depinde de voința creditorului:

1. A.dacă debitorul plătește înainte de împlinirea condiției, nu va putea cere restituirea plății;
2. B.obligația asumată este valabilă, chiar dacă realizarea condiției nu depinde și de un element exterior voinței creditorului;
3. C.prescripția extinctivă va începe să curgă de la momentul încheierii actului juridic.

În anul 2014, F a introdus o acțiune în revendicare mobiliară împotriva lui B, având ca obiect un utilaj agricol, acțiune care, în anul 2015, a fost admisă de instanța de judecată prin hotărâre definitivă. Potrivit hotărârii judecătorești, B a fost obligat să restituie bunul lui F. Profitând de faptul că F nu a pus de îndată în executare hotărârea judecătorească, în anul 2016, B a înstrăinat lui C bunul care a făcut obiectul litigiului. C a intrat în posesia bunului, având cunoștință de existența hotărârii judecătorești. Alegeți varianta optimă care asigură protecția eficientă și rapidă a dreptul de proprietate privată a lui F:

1. A.să formuleze o nouă acțiune în revendicare împotriva lui C;
2. B.să formuleze o acțiune în nulitate absolută a contractului de vânzare, încheiat între B și C, invocând cauza ilicită;
3. C.să pună în executare împotriva lui C hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiunea sa în revendicare formulată împotriva lui B.

La data de 15.03.2014 P decedează, neavând nici descendenți, nici soție supraviețuitoare. Moștenirea după acesta este acceptată de B, care este văr primar, respectiv fiul unchiului C (fratele tatălui lui P) predecedat și de D, care este mătușa lui P (sora tatălui lui P). Conform devoluțiunii legale a moștenirii, aceasta urmează a fi culeasă de:

1. A.B în întregime;
2. B.D în întregime;
3. C.B, împreună cu D, în cote egale.

Minorul:

1. A.păstrează capacitatea deplină de exercițiu dobândită prin căsătorie, în toate cazurile în care căsătoria este anulată;
2. B.poate invoca singur, în apărare, anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultată din minoritate;
3. C.care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde pentru prejudiciul produs prin fapta sa ilicită delictuală, chiar dacă se dovedește că avea discernământ la data faptei.

Atunci când novația are loc prin schimbarea debitorului:

1. A.noul debitor nu poate opune creditorului mijloacele de apărare pe care le avea împotriva debitorului inițial;
2. B.debitorul inițial rămâne obligat în calitate de fideiusor, dacă noul debitor era insolvabil la data novației;
3. C.noul debitor poate opune creditorului mijloacele de apărare pe care le avea față de acesta din urmă debitorul inițial.

L, B și C sunt coproprietari asupra unei case din București pe care nu o locuiesc. L, căruia ii revine 75% din imobil, dorește să permită nepoatei sale, care a fost admisă la o facultate din același oraș, să locuiască timp de 2 ani si 9 luni (cât durează studiile) în respectiva casă, însă coproprietarii săi nu sunt de acord. L poate să:

1. A.încheie singur un contract de închiriere cu nepoata pe toată durata studiilor acesteia;
2. B.încheie singur un contract de comodat cu nepoata, având ca obiect imobilul, pe toată durata studiilor acesteia;
3. C.solicite instanței partajul de folosință asupra imobilului.

Preluarea datoriei prin convenție încheiată între creditor și noul debitor, respectiv, novația prin schimbare de debitor se aseamănă prin faptul că:

1. A.produc efect extinctiv asupra garanțiilor strâns legate de debitorul inițial;
2. B.nu este necesar acordul debitorului inițial;
3. C.presupun nașterea unui raport obligațional nou.

Răspunderea civilă:

1. A.contractuală este înlăturată întotdeauna atunci când prejudiciul este cauzat de un eveniment de forță majoră sau caz fortuit, orice clauză contrară fiind considerată nescrisă;
2. B.delictuală pentru fapta animalului nu este înlăturată de cazul fortuit;
3. C.este înlăturată prin declarația victimei de acceptare a riscului producerii unui prejudiciu.

La data de 12.09.2011 X îi acordă lui Y un împrumut fără dobândă, în sumă de 100.000 lei, stabilindu- se că acesta va restitui întreaga sumă la data de 12.09.2012. La data de 03.08.2012 părțile încheie un act adițional la contractul de împrumut prin care convin plata unei dobânzi și, totodată, stabilesc că termenul de prescripție aplicabil va fi de 6 luni. Față de cererea de chemare în judecată introdusă de către X, la data de 12.09.2015, Y se apără invocând prescripția extinctivă. Pronunțându-se asupra excepției prescripției, instanța:

1. A.o va admite, considerând că s-a împlinit prescripția conform convenției părților;
2. B.o va respinge, considerând că este aplicabilă reglementarea în vigoare la momentul încheierii contractului de împrumut, potrivit căreia termenul de prescripție nu putea fi modificat de părți;
3. C.o va respinge, invocând din oficiu nulitatea clauzei actului adițional prin care părțile stabileau termenul de prescripție.

X, bijutier, încheie o convenție cu un colecționar, Y, prin care îi acordă acestuia un drept de preempțiune cu privire la un diamant. Ulterior, X încorporează diamantul respectiv într-o diademă, alături de alte pietre prețioase, și vinde diadema unui terț. Prin raportare la această situație de fapt:

1. A.Y va putea exercita dreptul de preempțiune, consemnând o parte proporțională din prețul stabilit pentru diademă, prin raportare la valoarea diamantului;
2. B.dreptul de preempțiune va putea fi exercitat în termen de 30 de zile de la notificarea lui Y cu privire la cuprinsul contractului de vânzare încheiat cu terțul;
3. C.Y nu se va putea prevala de termenele de plată a prețului stabilite în contractul de vânzare încheiat cu terțul.

X si Y împrumută de la Z suma de 800 lei, fără dobândă și cu termen de restituire la data de 17.11.2014, fiecare dintre cei doi primind câte 400 lei. X achită suma de 800 lei către Z, la data de 25.11.2014, în urma notificării prin care creditorul îi solicită plata întregii sume. Prin raportare la această situație de fapt:

1. A.Z este îndreptățit să solicite suma de 400 de lei de la Y;
2. B.X este îndreptățit să solicite de la Z restituirea sumei de 400 lei;
3. C.Z este îndreptățit să refuze restituirea către X a sumei de 400 lei, motivat de faptul că plata nu a fost obținută prin dol sau violență.

Dreptul la apărare nu este încălcat:

1. A.dacă partea chemată la interogatoriu refuză să răspundă, fără motive temeinice, iar instanța socotește această împrejurare ca o mărturisire în favoarea celui care a propus interogatoriul;
2. B.dacă partea, nelegal citată, se prezintă la termenul de judecată și solicită amânarea cauzei, iar instanța refuză acordarea unui termen în acest scop;
3. C.dacă judecătorul dispune înfățișarea în persoană a părților, chiar dacă acestea sunt reprezentate.

Cererile în justiție privind obligațiile de a face:

1. A.sunt de competența tribunalului, dacă sunt neevaluabile în bani;
2. B.sunt de competența judecătoriei, dacă sunt neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual;
3. C.sunt de competența tribunalului, dacă au valoare de peste 200.000 de lei.

Instanța este învestită cu o cerere de predare a unui imobil ca urmare a expirării termenului de locațiune. În acest caz:

1. A.competența teritorială aparține numai instanței în circumscripția căreia se află situat imobilul;
2. B.dacă pârâtul este un judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate alege o altă instanță de același grad aflată în circumscripția oricărei curți de apel învecinate curții de apel în circumscripția căreia se află instanța care ar fi fost competentă ;
3. C.reclamantul poate alege între instanța de la domiciliul pârâtului și cea de la locul situării bunului.

Spre deosebire de litispendență, în caz de conexitate :

1. A.procesele reunite pot fi disjunse și judecate separat, dacă numai unul dintre ele este în stare de judecată;
2. B.excepția de conexitate poate fi invocată de părți sau de instanță din oficiu, cel mai târziu la primul termen de judecată și numai înaintea instanței ulterior sesizate ;
3. C.încheierea prin care s-a soluționat excepția poate fi atacată numai odată cu fondul ;

In cazul în care se invocă excepția lipsei dovezii calității de reprezentant al celui care a acționat în numele reclamantului:

1. A.instanța va acorda un termen scurt pentru prezentarea dovezii de reprezentare;
2. B.fiind o excepție absolută, ea poate fi invocată pentru prima dată în calea de atac, chiar dacă nu a fost invocată în fața primei instanțe;
3. C.instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă dacă nu se face dovada calității de reprezentant, în condițiile legii.

În cazul intervenției principale, spre deosebire de cea accesorie:

1. A.cererea de intervenție principală poate fi făcută chiar și în căile extraordinare de atac ;
2. B.cererea de intervenție principală nu poate fi disjunsă de judecarea cererii principale, instanța fiind obligată să se pronunțe asupra acesteia prin aceeași hotărâre, odată cu fondul ;
3. C.cererea de intervenție principală poate fi făcută numai în fața primei instanțe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond, precum și în instanța de apel, însă numai cu acordul expres al părților.

Există următoarele asemănări între renunțarea la judecată și renunțarea la dreptul pretins :

1. A.ambele renunțări se fac numai prin înscris autentic ;
2. B.dacă renunțarea intervine în instanța de apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză ;
3. C.hotărârea prin care instanța ia act de renunțare este supusă numai apelului.

Decăderea intervine:

1. A.numai dacă legea o prevede expres;
2. B.în cazul nerespectării termenelor legale imperative, în afara de cazul în care legea dispune altfel;
3. C.în cazul nerespectării oricăror termene procedurale.

În cazul cererii reconvenționale :

1. A.dacă pretențiile formulate de către pârât privesc și alte persoane decât reclamantul, acestea nu vor putea fi chemate în judecată în calitate de pârâți ;
2. B.reclamantul nu poate formula cerere reconvențională la cererea reconvențională a pârâtului inițial ;
3. C.aceasta se timbrează după regulile aplicabile cererii de chemare în judecată.

Nu este obligatorie întâmpinarea, potrivit legii, în cazul :

1. A.ordonanței președințiale;
2. B.contestației la executare și revizuirii;
3. C.ordonanței de plată.

În cazul excepției procesuale:

1. A.încheierea de respingere a excepției poate fi atacată numai odată cu fondul, dacă legea nu dispune altfel;
2. B.aceasta este analizată înaintea apărărilor de fond, chiar dacă excepția procesuală a fost unită cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei;
3. C.aceasta este analizată înaintea apărărilor de fond, numai dacă excepția procesuală a fost unită cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei.

Înscrisul autentic este :

1. A.doar înscrisul întocmit de către notarul public ;
2. B.înscrisul sub semnătură privată care a fost prezentat notarului public spre a primi dată certă ;
3. C.orice înscris emis de către autoritatea publică și căruia legea îi conferă acest caracter.

Încheierea de admitere a cererii de asigurare de probe :

1. A.este supusă numai apelului ;
2. B.poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea părților;
3. C.este executorie și nu este supusă niciunei căi de atac.

Suspendarea de drept a judecării cauzei nu intervine în cazul:

1. A.conflictului negativ de competență;
2. B.formulării unei cereri de strămutare;
3. C.când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

Cheltuielile de judecată:

1. A.pot fi probate până la închiderea dezbaterilor asupra fondului;
2. B.privind onorariul avocațial pot fi reduse de instanță numai la cererea părții interesate;
3. C.asupra cărora prima instanță a omis să se pronunțe pot fi solicitate prin procedura completării hotărârii;

Dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, cu încălcarea autorității de lucru judecat:

1. A.se poate cere revizuirea celei de a doua hotărâri, chiar dacă aceasta nu evocă fondul;
2. B.termenul de revizuire este de 30 de zile și curge de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri ;
3. C.cererea de revizuire este de competența instanței mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre, cu excepția situației în care una dintre instanțele de recurs este Inalta Curte de Casație și Justiție, caz în care cererea de revizuire se va judeca de această instanță.

În procedura ordonanței președințiale:

1. A.ordonanța președințială are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului;
2. B.reclamantul poate transforma cererea de ordonanță președințială într-o cerere de drept comun până la închiderea dezbaterilor în primă instanță;
3. C.apelul împotriva hotărârii judecătorești se declară în termen de 5 zile de la pronunțare, indiferent dacă judecata s-a făcut cu sau fără citarea părților.

Hotărârea judecătorească de primă instanță în procedura ordonanței de plată:

1. A.devine definitivă ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii în anulare;
2. B.poate fi pusă în executare silită, iar împotriva executării nu se poate face contestație la executare;
3. C.nu este executorie, dacă este atacată cu cerere în anulare.

În cazul procesului de divorț :

1. A.dacă niciunul dintre soți nu locuiește în țară, cererea de divorț este, în toate cazurile, de competența Judecătoriei sectorului 5 al municipiului București;
2. B.cererea de divorț întemeiată pe separarea în fapt a soților pe o perioadă mai mare de 2 ani, prin care reclamantul își asumă eșecul căsătoriei, dacă este acceptată de pârât, nu determină desfacerea căsătoriei pe baza acordului soților ;
3. C.dacă reclamantul decedează în cursul procesului și cererea se întemeiază pe culpa pârâtului, moștenitorii reclamantului pot continua procesul.

Nu poate fi făcută contestație la executare :

1. A.de o terță persoană care pretinde un drept de proprietate sau un alt drept real cu privire la bunul supus procedurii urmăririi silite;
2. B.de către aceeași parte pentru motive care au existat la data primei contestații la executare;
3. C.în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită, în condițiile legii.

Pot retroactiva:

1. A.legile penale de dezincriminare;
2. B.legile penale noi mai favorabile;
3. C.legile extrapenale cu dispoziții penale.

Tentativa constă în:

1. A.punerea în executare a hotărârii infracționale;
2. B.punerea în executare a intenției de a săvârși infracțiunea, executare care nu și-a produs efectul sau a fost întreruptă;
3. C.efectuarea de acte de pregătire în vederea comiterii infracțiunii.

Potrivit noului Cod penal, constituie al doilea termen al recidivei:

1. A.o infracțiune comisă cu intenție pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an;
2. B.o infracțiune săvârșită cu intenție sau cu intenție depășită, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni;
3. C.o infracțiune săvârșită cu praeterintenție pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an.

Interzicerea exercitării dreptului de a se afla în anumite localități stabilite de instanță constituie:

1. A.o măsură educativă;
2. B.o pedeapsă complementară;
3. C.o măsură de siguranță.

Autorul infracțiunii de mărturie mincinoasă nu se pedepsește dacă își retrage mărturia:

1. A.în cauzele penale înainte de citirea actului de sesizare a instanței;
2. B.în cauzele civile înainte de se fi pronunțat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluție, ca urmare a mărturiei mincinoase;
3. C.în cauzele penale, înainte de reținere, arestare sau de punerea în mișcare a acțiunii penale, ca urmare a mărturiei mincinoase.

Asistarea zilnică:

1. A.este o măsură educativă privativă de libertate și constă în obligația minorului de a respecta un program stabilit de serviciul de probațiune;
2. B.constituie o măsură preventivă ce se poate dispune față de inculpatul minor;
3. C.poate fi înlocuită cu o măsură educativă privativă de libertate, dacă minorul săvârșește o nouă infracțiune.

Prescripția răspunderii penale:

1. A.este o cauză care înlătură răspunderea penală, pentru toate infracțiunile, indiferent de forma de vinovăție;
2. B.începe să curgă de la data săvârșirii infracțiunii, iar în cazul infracțiunii continuate de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni;
3. C.înlătură răspunderea penală, oricâte întreruperi ar interveni , dacă termenul de prescripție este depășit cu încă o dată.

Persoana juridică răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite:

1. A.indiferent de activitatea desfășurată;
2. B.în realizarea obiectului de activitate;
3. C.în interesul ori în numele persoanei juridice.

Prin sentința penală nr.441/2014 a Judecătoriei B., rămasă definitivă prin neapelare în data de 25.04.2014 inculpatul C.D. a fost condamnat la pedeapsa 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, instanța dispunând suspendarea executării sub supraveghere. Pe parcursul termenului de supraveghere s-a descoperit că persoana condamnată mai săvârșise anterior condamnării o infracțiune de amenințare pentru care i s-a aplicat, după împlinirea termenului de supraveghere, pedeapsa de 6 luni închisoare. Sesizându-se din oficiu, instanța care a judecat cea de a doua infracțiune va dispune:

1. A.menținerea suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere;
2. B.anularea pedepsei suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere;
3. C.revocarea suspendării pedepsei închisorii sub supraveghere.

Constituie circumstanțe atenuante legale următoarele împrejurări:

1. A.dolul repentin (provocarea);
2. B.depășirea limitelor legitimei apărări;
3. C.excesul neimputabil.

Infracțiunea de neglijență în serviciu:

1. A.poate fi săvârșită numai din culpă cu prevedere sau fără prevedere;
2. B.poate fi săvârșită în formă continuată;
3. C.actele de pregătire și tentativa nu sunt posibile.

În cazul infracțiunii de înșelăciune:

1. A.nu este necesar ca prin fapta săvârșită să se producă un prejudiciu material;
2. B.retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală;
3. C.împăcarea înlătură răspunderea penală.

Infracțiunea de cumpărare de influență se săvârșește atunci când:

1. A.o persoană oferă ori dă bani unui funcționar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească ori să nu îndeplinească un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu;
2. B.o persoană pretinde bani ori foloase, lăsând să se creadă că are influență asupra unui funcționar public;
3. C.o persoană oferă bani ori alte foloase, direct ori indirect, unei persoane care lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească ori să nu îndeplinească un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu.

Înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii are loc în cazul:

1. A.neexecutării pedepsei amenzii, în întregime;
2. B.neexecutării pedepsei amenzii, în tot sau doar în parte;
3. C.neexecutării pedepsei amenzii, în tot sau în parte, cu rea-credință.

Inculpatul F.G. a hotărât impreună cu inculpatul A.D. să sustragă o motocicletă, după care a păzit intrarea în garaj pentru ca inculpatul A.D. să nu fie surprins în timpul săvârșirii faptei, iar ulterior a transformat motocicleta sustrasă prin revopsirea ei și schimbarea unor piese. Fapta lui F.G. constituie:

1. A.infracțiunea de tăinuire;
2. B.complicitate la infracțiunea de furt;
3. C.infracțiunea de furt în concurs cu infracțiunea de tăinuire.

Inculpatul Z.M. și-a asmuțit câinele asupra victimei M.R. și ca urmare a multiplelor plăgi mușcate aceasta a decedat.

1. A.fapta reprezintă infracțiunea de ucidere din culpă, întrucât inculpatul nu a prevăzut rezultatul acțiunii sale;
2. B.fapta constituie infracțiunea de omor, fiind comisă cu intenție indirectă;
3. C.fapta reprezintă infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte,fiind săvârșită cu intenție depășită.

Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală:

1. A.numai cu privire la persoana la care a fost retrasă;
2. B.numai dacă retragerea a intervenit până la pronunțarea unei hotărâri definitive;
3. C.a tuturor participanților.

Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere:

1. A.nu produce efecte asupra măsurilor de siguranță și a obligațiilor civile prevăzute în hotărârea judecătorească;
2. B.are loc pe durata unui termen de supraveghere cuprins între 2 și 4 ani, care se calculează de la data când hotărârea prin care s-a pronunțat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a rămas definitivă;
3. C.se poate dispune indiferent de durata pedepsei stabilite, dacă infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii.

Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc prin aplicarea succesivă a dispozițiilor legale în următoarea ordine:

1. A.circumstanțe atenuante, tentativă și cazuri speciale de reducerea pedepsei;
2. B.cazuri speciale de reducere a pedepsei, circumstanțe atenuante și tentativă;
3. C.tentativă, circumstanțe atenuante și cazuri speciale de reducerea pedepsei.

Acțiunea penală poate fi pusă în mișcare:

1. A.de către instanța de judecată prin încheiere, în cazul săvârșirii infracțiunilor de audiență;
2. B.de către procuror, prin declarație orală, în cazul săvârșirii infracțiunilor de audiență.
3. C.de către organul de cercetare penală, prin declaratie orala, în timpul urmaririi penale.

Hotărârea prin care prima instanță de judecată își declină competența:

1. A.poate fi atacată separat cu apel de către procuror, părți și persoana vătămată;
2. B.nu este supusă căilor de atac;
3. C.poate fi atacată cu contestație de către procuror, părți și persoana vătămată.

Reunirea cauzelor este obligatorie:

1. A.în cazul infracțiunii continuate;
2. B.în toate cazurile când între două sau mai multe infracțiuni există legătură și reunirea cauzelor se impune pentru buna înfăptuire a justiției;
3. C.în cazul concursului real de infracțiuni.

Curtea de Apel:

1. A.judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție;
2. B.judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe;
3. C.judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe parcursul procesului penal:

1. A.numai avocatul suspectului sau al inculpatului;
2. B.numai avocatul părților în procesul penal;
3. C.avocatul părților și al subiecților procesuali principali.

Instanța, judecând apelul, desființează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată:

1. A.pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în prezența unei părți nelegal citate, invocată de acea parte;
2. B.pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți legal citate dar care a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, invocată de acea parte;
3. C.atunci când există oricare dintre cazurile de nulitate absolută.

Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:

1. A.când judecata în apel a avut loc în prezența unei părți nelegal citate;
2. B.când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;
3. C.când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri pentru aceeași faptă, dintre care cel puțin una definitivă.

Partea responsabilă civilmente:

1. A.nu poate fi introdusă în procesul penal la cererea procurorului;
2. B.poate interveni în procesul penal la termenul la care a fost audiat inculpatul de către instanța de apel;
3. C.poate fi obligată singură sau în solidar la repararea prejudiciului în cazul în care acțiunea civilă este admisă.

Renunțarea la pretențiile civile în procesul penal:

1. A.împiedică exercitarea acțiunii civile în fața instanței civile pentru aceleași pretenții;
2. B.poate fi făcută la prima instanță de judecată și după terminarea cercetării judecătorești;
3. C.poate fi facută și de către procurorul care exercită acțiunea civilă în numele persoanei vătămate lipsite de capacitate de exercițiu.

Acordul de recunoaștere a vinovăției:

1. A.trebuie semnat și de către persoana vătămată;
2. B.poate fi încheiat și în formă orală;
3. C.nu poate fi încheiat înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale.

Persoana vătămată:

1. A.poate fi audiată anticipat în cursul urmăririi penale de către judecătorul de drepturi și libertăți;
2. B.poate face apel pe latura civilă a cauzei;
3. C.poate formula cerere de administrare de probe în cursul urmăririi penale.

În apel:

1. A.instanța de apel poate dispune trimiterea cauzei la organul de urmărire penală;
2. B.instanța de apel poate administra doar probe noi;
3. C.instanța de apel poate examina cauza și cu privire la alte aspecte decât cele pentru care s-a formulat apel.

În procedura de cameră preliminară:

1. A.cererile formulate și excepțiile invocate se discută în contradictoriu în ședință publică;
2. B.dacă inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest la domiciliu, asistența sa juridică nu este obligatorie;
3. C.judecătorul de cameră preliminară poate invoca din oficiu excepții.

Contestația în anulare:

1. A.poate fi formulată și de persoana vătămată;
2. B.trebuie formulată în toate cazurile în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanței de apel;
3. C.nu poate fi formulată pe motivul că inculpatul nu a fost legal citat la judecata în primă instanță.

Inculpatul X nu se mai bucură de prezumția de nevinovăție:

1. A.la pronunțarea în primă instanță a unei hotărâri de amânare a aplicării pedepsei;
2. B.dacă față de acesta s-a dispus prin hotărâre rămasă definitivă renunțarea la aplicarea pedepsei;
3. C.din momentul în care acesta a semnat cu procurorul, un acord de recunoaștere a vinovăției.

Desemnarea unei alte instanțe pentru judecarea cauzei:

1. A.se poate dispune doar la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală;
2. B.este dată exclusiv în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție;
3. C.se dispune de către instanța competentă prin încheiere.

Nu are dreptul de a refuza să dea declarații în calitate de martor:

1. A.sora persoanei vătămate;
2. B.sora fostei soții a suspectului, cu excepția cazului în care divorțul s-a pronunțat prin acordul părților;
3. C.bunica maternă a inculpatului.

Atunci când cauza se află în procedura de cameră preliminară, dar în etapa soluționării contestației împotriva încheierii prin care s-a dispus începerea judecății:

1. A.verificarea măsurii preventive a inculpatului aflat în stare de arest preventiv se face numai la cererea procurorului de pe lângă Parchetul corespunzător instanței în fața căreia se află cauza;
2. B.nu poate fi dispusă prelungirea măsurii arestului la domiciliu la cererea formulată în acest sens de procuror;
3. C.citarea inculpatului este obligatorie.

Este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancțiunea nulității:

1. A.ordonanța de reluare a urmării penale după încetarea cauzei de suspendare;
2. B.ordonanța prin care procurorul ierarhic superior infirmă soluția de netrimitere în judecată și dispune redeschiderea urmăririi penale, dar doar atunci când procurorul ierarhic superior a dispus această soluție anterior comunicării ordonanței care cuprinde această soluție de netrimitere;
3. C.ordonanța prin care procurorul de caz își revocă ordonanța prin care a dispus renunțarea la urmărire penală și dispune redeschiderea urmăririi penale, constatând că inculpatul nu și-a îndeplinit cu rea credință obligațiile ce i-au fost stabilite.

Hotărârea prin care se soluționează cauza de către prima instanță de judecată:

1. A.este întotdeauna o sentință;
2. B.se redactează de grefierul de ședință în maxim 30 de zile de la pronunțare;
3. C.trebuie că cuprindă, în conținutul expunerii, și arătarea temeiurilor de drept care justifică soluțiile date în cauză.