Acțiunea penală (Drept procesual penal): grile date la examen
40 de grile oficiale de la Barou și INM au verificat acțiunea penală. Mai jos sunt toate, de la cea mai recentă, fiecare cu baremul oficial și subiectul din care provine.
A.determină adoptarea de către procuror a soluției de clasare, dacă prescripția a intervenit în cursul urmăririi penale;
B.determină pronunțarea de către judecătorul de cameră preliminară a soluției de restituire a cauzei la parchet, dacă prescripția a intervenit în cursul procedurii de cameră preliminară;
C.determină pronunțarea de către instanța de judecată a soluției de încetare a procesului penal, dacă prescripția a intervenit în cursul judecății.
În cursul judecății, acțiunea penală se stinge la data:
A.rămânerii definitive a hotărârii care soluționează fondul cauzei chiar dacă latura civilă este în continuare pe rolul instanței într-o cauză disjunsă;
B.pronunțării unei sentințe prin care s-a dispus achitarea sau încetarea procesului penal;
C.expirării termenului de apel pentru inculpatul condamnat, chiar dacă persoana vătămată a declarat apel în termen.
În dosarul nr. 12/P/2025, aflat pe rolul unei unități de parchet, asigurați asistența juridică pentru inculpatul X, cercetat sub aspectul săvărșirii infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 alin. (1) C.pen., pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În calitate de avocat al inculpatului intenționați ca, printr-un memoriu, să solicitați procurorului să dispună soluția de clasare. Pentru elaborarea acestui memoriu, poate fi necesar să verificați:
A.dispozițiile legale privitoare la cauzele care împiedică exercitarea acțiunii penale;
B.dispozițiile legale privitoare la reluarea cercetării judecătorești;
C.dispozițiile legale privitoare la calculul termenelor pe luni.
Persoana vătămată X a fost victima unei infracțiuni de loviri sau alte violențe din partea lui A, infracțiunea fiind urmăribilă la plângere prealabilă. La acest eveniment a fost martor ocular Y, care este prieten cu X. Este adevărat că:
A.plângerea prealabilă a persoanei vătămate X poate fi formulată și oral;
B.Y nu poate fi audiat ca martor în cauză, dată fiind relația sa de prietenie cu X;
C.dacă organul de urmărire penală a audiat persoana vătămată X imediat după ce aceasta a depus plângerea prelabilă, declarația constituie mijloc de probă chiar dacă în cauză încă nu fusese începută urmărirea penală in rem.
Lipsa plângerii prealabile, în cazul infracțiunilor pentru care legea o impune, poate determina adoptarea de către procuror sau de către instanța de judecată a soluției de:
A.se stinge în cursul judecății prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de încetare a procesului penal, în cazul în care există o cauză de neimputabilitate;
B.se stinge în cursul urmăririi penale prin clasare, în cazul în care există autoritate de lucru judecat;
C.se stinge în cursul procedurii de cameră preliminară, în cazul în care se constată că rechizitoriul a fost neregulamentar întocmit.
Judecătoria I judecă în primă instanță o cauză privind o infracțiune de vătămare corporală din culpă, comisă de inculpatul X împotriva victimei A, minor de 12 ani. Instanța este învestită atât cu acțiunea penală cât și cu acțiunea civilă exercitată din oficiu de procuror. Prin sentință, în urma aprecierii materialului probator, instanța dispune achitarea în temeiul art. 16 lit. c) CPP, considerând că nu există probe că X este cel care a comis infracțiunea. În acest caz:
A.prima instanță va respinge acțiunea civilă;
B.procurorul poate exercita apel și în latura civilă a cauzei;
C.dacă sentința Judecătoriei I rămâne definitivă, principiul ne bis in idem împiedică urmărirea penală a altei persoane pentru vătămarea corporală a lui A.
A.poate fi extinsă, în cursul urmăririi penale, de către organul de cercetare penală, în cazurile în care urmărirea penală nu se efectuează în mod obligatoriu de către procuror;
B.poate fi pusă în mișcare de către instanța de judecată, dacă în cursul ședinței de judecată se săvâșește o faptă prevăzută de legea penală;
C.se stinge, în cursul judecății, prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de renunțare la aplicarea pedepsei.
A.în cazul clasării ca urmare a intervenirii prescripției, suspectul sau inculpatul poate cere continuarea urmăririi penale în termen de cel mult 20 zile de la comunicarea copiei de pe ordonanța de clasare;
B.referatul de terminare a urmăririi penale se întocmește de către procuror, în cauzele în care efectuarea urmăririi penale este dată în competența exclusivă a acestuia;
C.referatul de terminare a urmăririi penale se întocmește de organul de cercetare penală numai în cauzele în care se propune soluția clasării.
C.decesului inculpatului, se mențin măsurile asigurătorii luate asupra bunurilor acestuia în vederea reparării pagubei produse prin infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată.
A.se poate stinge, în faza urmăririi penale, numai printr-o ordonanță de clasare;
B.este lipsită de obiect în cazul în care a intervenit decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;
C.nu mai poate fi pusă ulterior în mișcare, în nicio situatie, în cazul în care a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat.
Dacă prima instanță de judecată constată că fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriu nu este prevăzută de legea penală, sunt adevărate următoarele afirmații:
A.instanța va dispune admiterea acțiunii civile exercitată în cauză;
B.instanța va dispune lăsarea nesoluționată a acțiunii civile exercitate în cauză;
C.inculpatul poate cere continuarea procesului penal spre a se constata că fapta nu există.
În caz de prescripție a răspunderii penale, față de inculpatul care a cerut continuarea procesului penal, instanța va dispune:
A.achitarea și lăsarea nesoluționată a acțiunii civile dacă, în urma cercetării judecătorești se constată că, deși termenul de prescripție a răspunderii penale s-a împlinit, fapta nu este prevăzută de legea penală;
B.încetarea procesului penal și soluționarea acțiunii civile, dacă în urma cercetării judecătorești se constată că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, însă termenul de prescripție a răspunderii penale s-a împlinit;
C.încetarea procesului penal și lăsarea nesoluționată a acțiunii civile, dacă în urma cercetării judecătorești se constată că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, însă termenul de prescripție a răspunderii penale s-a împlinit.
După ce s-a dispus, prin ordonanță, punerea în mișcare a acțiunii penale:
A.schimbarea încadrării juridice a faptei, dispusă de procuror, se supune confirmării obligatorii a procurorului ierarhic superior;
B.organul de urmărire penală nu este obligat să-l cheme pe inculpat pentru a-l audia, dacă acesta a refuzat anterior să dea declarație în calitate de suspect;
C.organul de urmărire penală este obligat să-i elibereze inculpatului, la cerere, o copie a ordonanței prin care s-a pus în mișcare acțiunea penală.
A.pentru formularea contestației împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror este de 48 de ore de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii;
B.pentru formularea plângerii împotriva ordonanței de prelungire a măsurii controlului judiciar este de 10 zile de la comunicarea ordonanței;
C.pentru formularea cererii de continuare a urmăririi penale este de 20 de zile de la primirea copiei de pe ordonanța de soluționare a contestației.
La data de 2.06.2018, PV, în calitate de persoană vătămată, a depus plângere prealabilă la organul de cercetare penală împotriva lui AB, pentru comiterea infracțiunii de loviri sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. 2 cp. În plângere,PV precizează că la data de 2.02 2018, în urma unei discuții contradictorii cu o persoană necunoscută, a fost lovită de acesta, iar conform certificatului medico- legal obținut în aceeași zi, leziunile provocate au necesitat 5-6 zile îngrijiri medicale pentru vindecare. Identitatea făptuitorului PV a aflat-o la data de 1.06.2018, a doua zi depunând și plângerea prealabilă. Față de datele speței:
A.plângerea prealabilă a fost introdusă peste termenul prevăzut de lege;
B.plângerea prealabilă a fost introdusă în termenul prevăzut de lege;
C.dacă, după trimiterea în judecată a lui AB, tardivitatea plângerii prealabile, va fi constatată de instanță, se va dispune achitarea inculpatului.
C.A. a introdus plângere prealabilă împotriva numitului O.V.R. pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 224 CP. După punerea în mișcare a acțiunii penale, C.A. s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea inculpatului la repararea prejudiciului moral evaluat la suma de 10.000 lei. Inculpatul O.V.R. a fost trimis în judecată prin rechizitoriu. Sunt corecte următoarele afirmații:
A.dacă C.A. își retrage plângerea prealabilă, instanța va respinge acțiunea civilă;
B.dacă disjunge acțiunea civilă de acțiunea penală, instanța va lăsa întotdeauna nesoluționată acțiunea civilă;
C.dacă îl condamnă pe inculpat, instanța este obligată să rezolve și acțiunea civilă.
Inculpatul are dreptul să solicite continuarea procesului penal, atunci când:
A.instanța a dispus încetarea procesului penal ca urmare a constatării tardivității introducerii plângerii prealabile pentru infracțiunea de amenințare, deoarece tardivitatea este asimilată lipsei plângerii prealabile;
B.procurorul a dispus clasarea cauzei față de inculpat, întrucât acesta și-a retras mărturia mincinoasă înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva persoanei pe care o privea mărturia sa;
C.inculpatul a fost nemulțumit de soluția de renunțare la urmărire penală, considerându-se nevinovat.
Pe rolul Judecătoriei Brașov se află înregistrată cauza privind infracțiunea de loviri și alte violențe săvârșită de inculpatul AC. După terminarea cercetării judecătorești, persoana vătămată BD își retrage plângerea prealabilă formulată în cauză. Soluționând acțiunea penală și acțiunea civilă exercitată cu respectarea dispozițiilor legale în procesul penal, în condițiile în care inculpatul nu solicită continuarea procesului penal, Judecătoria Brașov:
A.pronunță pe latură penală încetarea procesului penal față de inculpat;
Urmărirea penală este continuată la solicitarea inculpatului în cazul în care:
A.a intervenit împăcarea;
B.procurorul dispune, prin ordonanță, clasarea cauzei pe motiv că fapta reținută în sarcina inculpatului a fost comisă în condițiile cauzei justificative a legitimei apărări;
C.procurorul dispune, prin rechizitoriu, clasarea cauzei pentru una dintre infracțiunile concurente reținute în sarcina acestuia, pe motiv că a intervenit o cauză de nepedepsire.
Plângerea prealabilă pentru o infracțiune de amenințare:
A.comisă în formă continuată, consumată la 30 ianuarie 2014 și epuizată la 1 februarie 2014, este în termen dacă a fost introdusă după 70 de zile de la comiterea ultimei acțiuni;
B.permite persoanei vătămate cu deplină capacitate de exercițiu să se împace cu inculpatul doar până la citirea actului de sesizare a instanței;
C.se consideră valabilă dacă a fost trimisă în termen la Curtea Constituțională, care a transmis-o, pe cale administrativă, după expirarea termenului, la parchetul competent.
Pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București se află înregistrat dosarul nr. Z/301/2015 în care AB este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe – infracțiune pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă (art.193 C.pen.). În cursul urmăririi penale persoana vătămată BC s-a constituit parte civilă pentru suma de 5000 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului material produs prin fapta inculpatului. După citirea actului de sesizare, persoana vătămată BC și-a retras plângerea prealabilă formulată. În această situație instanța:
A.poate admite acțiunea civilă dacă pretențiile persoanei vătămate sunt dovedite prin probele aflate la dosar;
B.trebuie să pronunțe, pe latură penală, soluția încetării procesului penal;