Camera preliminară (Drept procesual penal): grile date la examen

Din subiectul complet, grila 81

În calitate de avocat al inculpatului în procedura de cameră preliminară declanșată ca urmare a sesizării instanței prin rechizitoriu, se poate formula, potrivit legii:

1. A.cererea de excludere a unui proces-verbal de percheziție domiciliară, pe motiv că procedeul a fost autorizat de un judecător de drepturi și libertăți de la o instanță inferioară celei legal competente;
2. B.cererea de schimbare a încadrării juridice date faptei de către procuror, pe motiv că din probele administrate reiese că forma de vinovăție cu care a fost comisă fapta nu este intenția, așa cum s-a reținut în rechizitoriu, ci culpa;
3. C.cererea de constatare a nulității ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale, pe motiv că există probe din care rezultă că, la momentul emiterii ordonanței, procurorul se afla într-o situație de incompatibilitate, întreținând o relație extraconjugală cu persoana vătămată cu care și conviețuia.

Din subiectul complet, grila 85

Cererea prin care, în procedura de cameră preliminară declanșată după sesizarea instanței cu rechizitoriul, inculpatul solicită să fie exclusă din probatoriu declarația sa din cursul urmăririi penale, pe motiv că, deși era arestat preventiv, a fost audiat de procuror în lipsa unui avocat care să îi asigure asistență juridică:

1. A.poate fi formulată direct în etapa contestației împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriul;
2. B.va fi respinsă în ipoteza în care se constată că audierea s-a realizat în lipsa avocatului întrucât inculpatul nu era arestat preventiv în cauza în care s-a efectuat audierea, ci în altă cauză;
3. C.poate fi admisă numai dacă a fost formulată de inculpat în interiorul termenului de 25 de zile pe care judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriul l-a stabilit pentru formularea de cereri și excepții.

Din subiectul complet, grila 81

Judecătorul de cameră preliminară învestit cu propunerea de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală față de un inculpat:

1. A.poate verifica numai aspectele de legalitate ale soluției, nu și lipsa interesului public în urmărirea faptei, acesta din urmă fiind un aspect de oportunitate aflat exclusiv în competența de apreciere a procurorului;
2. B.nu poate desființa ordonanța de renunțare la urmărirea penală și dispune începerea judecății față de inculpat;
3. C.poate exclude o parte dintre probele administrate în cursul urmăririi penale, caz în care comunică procurorului încheierea pentru ca acesta să precizeze dacă își menține sau nu soluția de renunțare la urmărirea penală.

Din subiectul complet, grila 84

În ipoteza unei plângeri formulate de inculpat împotriva soluției de clasare, judecătorul de cameră preliminară:

1. A.poate schimba încadrarea juridică a faptei pentru care s-a dispus clasarea și poate dispune o soluție de renunțare la urmărirea penală în considerarea noii încadrări juridice;
2. B.nu poate exclude probele administrate în cursul urmăririi penale;
3. C.nu poate dispune începerea judecății.

Din subiectul complet, grila 96

Obiectul procedurii de cameră preliminară, după trimiterea în judecată prin rechizitoriu:

1. A.se determină diferit, după cum inculpatul optează sau nu pentru procedura recunoașterii învinuirii;
2. B.include și problema competenței materiale a procurorului care a emis rechizitoriul;
3. C.poate fi extins, după luarea concluziilor procurorului, părților și persoanei vătămate, și la alte persoane decât cele trimise în judecată.

Din subiectul complet, grila 99

În dosarul nr. 333/P/2026 se efectuează urmărirea penală față de inculpații A și B. Inculpatul A este urmărit pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie, constând în aceea că, prin violență, i-a sustras telefonul mobil persoanei vătămate X. Inculpatul B este urmărit pentru infracțiunea de tăinuire, constând în aceea că a cumpărat telefonul mobil de la A. Prin rechizitoriu, inculpatul A este trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunii de tâlhărie, iar față de inculpatul B se dispune clasarea, procurorul apreciind că B nu a cunoscut și nici nu a putut să prevadă că telefonul mobil pe care l-a cumpărat provenea din comiterea unei infracțiuni. Apreciați că, odată ajunsă cauza în faza judecății:

1. A.persoana vătămată X poate solicita primei instanțe să extindă acțiunea penală și față de B, dacă face dovada că acesta a cunoscut că telefonul mobil cumpărat provine din infracțiunea de tâlhărie comisă de inculpatul A;
2. B.chiar dacă se află în termenul prevăzut de lege, persoana vătămată X nu se poate constitui parte civilă împotriva lui B;
3. C.persoana vătămată X nu poate solicita primei instanțe să dispună reluarea procedurii de cameră preliminară pe motiv că judecătorul de cameră preliminară a omis să verifice legalitatea soluției de clasare dispusă față de B.

Din subiectul complet, grila 98

În cursul procedurii de cameră preliminară:

1. A.procurorul nu poate formula contestație, în cazul în care s-a dispus începerea judecății;
2. B.pot fi administrate probe;
3. C.judecătorul de cameră preliminară nu poate invoca, din oficiu, nulitatea relativă.

Din subiectul complet, grila 94

Instanța de judecată dispune reluarea procedurii de cameră preliminară atunci când:

1. A.inculpatul a fost prezent la fiecare termen în faza de cameră preliminară, a formulat cereri și excepții și a pus concluzii, dar procedura de citare a acestuia nu a fost legal îndeplinită;
2. B.la ședința în care au avut loc dezbaterile din faza camerei preliminare, procurorul a fost prezent fizic, dar nu i-a fost acordat cuvântul în dezbateri;
3. C.întreaga procedură de cameră preliminară s-a desfășurat în ședință publică.

Din subiectul complet, grila 93

În faza de cameră preliminară:

1. A.nu pot fi invocate excepții după pronunțarea, de către judecătorul de cameră preliminară sesizat cu rechizitoriul, a unei încheieri de începere a judecății;
2. B.se poate reveni chiar și după pronunțarea unei sentințe de condamnare;
3. C.nu se poate dispune restituirea cauzei la parchet dacă a fost exclus doar un mijloc de probă dintre cele administrate în cauză.

Din subiectul complet, grila 86

În procedura de cameră preliminară:

1. A.este obligatorie asistența juridică a inculpatului trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani;
2. B.judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra cererilor și excepțiilor ridicate de inculpat în ședință publică, prin încheiere;
3. C.judecătorul de cameră preliminară dispune restituirea cauzei la parchet, dacă a exclus toate probele administrate în faza de urmărire penală.

Din subiectul complet, grila 94

Judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriul a admis prin încheiere cererile și excepțiile ridicate de inculpat, a exclus o parte dintre probele administrate în cursul urmăririi penale și a comunicat încheierea procurorului. În termenul legal, procurorul a comunicat că menține dispoziția de trimitere în judecată, situație față de care, după ce a luat concluziile procurorului, părților și persoanei vătămate, judecătorul a dispus, printr-o nouă încheiere, începerea judecății. Este adevărat că:

1. A.calea de atac a contestației poate fi exercitată de procuror într-un termen de 3 zile, care curge de la momentul la care i s-a comunicat încheierea de excludere a probelor;
2. B.inculpatul poate formula contestație prin intermediul căreia să invoce orice fel de cereri și excepții legate de obiectul camerei preliminare, chiar dacă nu fuseseră invocate sau ridicate în fața judecătorului de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriul;
3. C.termenul în care poate fi formulată contestația este unul procedural și se poate proroga dacă ultima zi a termenului cade într-o zi nelucrătoare.

Din subiectul complet, grila 86

Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare a finalizat urmărirea penală în privința inculpatului AA și a dispus trimiterea acestuia în judecată, prin rechizitoriu, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) C.pen, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Satu Mare. Primind dosarul, judecătorul de cameră preliminară a comunicat inculpatului, la adresa unde locuiește, copia certificată a rechizitoriului, aducându-i la cunoștință obiectul procedurii în cameră preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul de 20 de zile în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Este adevărat că:

1. A.inculpatul poate invoca nulitatea actelor de urmărire penală, dar numai până la încheierea procedurii de cameră preliminară;
2. B.Tribunalul Satu Mare trebuie să își decline competența către Judecătoria Satu Mare, întrucât numai această instanță poate fi sesizată prin rechizitoriu de Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare;
3. C.inculpatul poate să invoce cazuri de nulitate absolută cu privire la actele de urmărire penală direct în etapa contestației în procedura de cameră preliminară, chiar dacă nu le-a invocat în fața judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Satu Mare.

Din subiectul complet, grila 83

În cursul judecății de primă instanță, reluarea procedurii de cameră preliminară:

1. A.poate fi dispusă dacă se constată că, în etapa contestației în procedura de cameră preliminară, inculpatul nu a fost asistat de apărător, deși asistența juridică era obligatorie;
2. B.nu poate fi dispusă întrucât încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecății este definitivă;
3. C.se dispune prin sentință care nu este supusă niciunei căi de atac.

Din subiectul complet, grila 88

Sunteți avocat și asigurați asistența juridică a inculpatului în procedura de cameră preliminară desfășurată la instanța sesizată cu rechizitoriul. Intenționați să formulați cereri și excepții care formează obiectul acestei proceduri. Veți putea avea în vedere:

1. A.dispozițiile legale privitoare la competența procurorului de a efectua urmărirea penală;
2. B.dispozițiile legale privitoare la caracterul complet al urmăririi penale;
3. C.dispozițiile legale privitoare la legalitatea administrărilor probelor în cursul urmăririi penale.

Din subiectul complet, grila 86

Judecătorul de cameră preliminară a adus la cunoștință persoanei vătămate obiectul procedurii de cameră preliminară la data de 14.10.2023 și a stabilit un termen de 30 de zile de la data comunicării în vederea formulării de cereri și excepții legate de obiectul camerei preliminare. La data de 02.12.2023, constatând că în cauză nu au fost formulate cereri și excepții nici de către părți și nici de persoana vătămată, judecătorul a stabilit termen de judecată pentru 20.12.2023, întrucât intenționa să invoce din oficiu unele excepții. La data de 15.12.2023, persoana vătămată a depus la dosarul cauzei un memoriu scris cuprinzând cereri și excepții legate de obiectul camerei preliminare. În acest caz, judecătorul de cameră preliminară:

1. A.va analiza cererile și excepțiile formulate de persoana vătămată, chiar dacă termenul de 30 de zile acordat acesteia a fost depășit;
2. B.nu va mai analiza cererile și excepțiile formulate de persoana vătămată, constatând decăderea acesteia din dreptul de a le formula;
3. C.va dispune ca, pentru termenul din 20.12.2023, să fie citată atât persoana vătămată, cât și părțile, chiar dacă acestea din urmă nu au formulat cereri și excepții;

Din subiectul complet, grila 92

În dosarul nr. X/114/2024, judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului respinge cererea inculpatului de a exclude din probatoriu raportul de constatare tehnico-științifică și convorbirile telefonice interceptate și înregistrate, dar admite cererea acestuia de a exclude declarațiile martorilor A și B, întrucât aceștia fuseseră audiați de procuror fără ca avocatul inculpatului să fie prezent, deși formulase cerere în acest sens. Încheierea este comunicată parchetului pentru a preciza dacă menține sau nu trimiterea în judecată. Următoarea/următoarele afirmații sunt adevărate:

1. A.dacă procurorul solicită restituirea cauzei, judecătorul de cameră preliminară nu este ținut de această cerere, putând dispune începerea judecății pe baza raportului de constatare tehnico-științifică și a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate;
2. B.dacă procurorul comunică, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, că menține dispoziția de trimitere în judecată, judecătorul de cameră preliminară va fixa un termen la care va cita părțile și persoana vătămată;
3. C.în termenul de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul nu poate să procedeze la reaudierea, în condițiile de legalitate, a martorilor A și B, comunicând apoi noile declarații către judecătorul de cameră preliminară.

Din subiectul complet, grila 99

Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul București s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului A.B., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor [art. 32 alin. (1) raportat la art. 188 alin. (1) C.pen.]. Aveți calitate de avocat și ați fost angajat de inculpatul A.B. să îi asigurați apărarea în cursul procedurii de cameră preliminară. Apreciați că, în procedura de cameră preliminară desfășurată la Tribunalul București, puteți formula în mod legal următoarele cereri/excepții:

1. A.cererea de constatare a nulității absolute a percheziției domiciliare efectuate, în cursul urmăririi penale, la locuința inculpatului arestat, pe motiv că la acest procedeu probatoriu nu a fost prezent niciun apărător al inculpatului;
2. B.cererea de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea de vătămare corporală care a avut ca urmare punerea în primejdie a vieții victimei, pe baza evaluării concluziilor expertizei medico-legale efectuate în cursul urmăririi penale;
3. C.cererea de recuzare a judecătorului de cameră preliminară, pe motiv că, în cursul urmăririi penale, a încuviințat procedura de audiere anticipată a unui martor și a participat la aceasta.

Din subiectul complet, grila 42

Prin rechizitoriul nr. 147/P/2022, procurorul a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului A.N. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 32 raportat la art. 188 C.pen. La data de 12.01.2023 cauza a fost înregistrată la Tribunalul Brașov și a intrat în procedura de cameră preliminară. Judecătorul de cameră preliminară este obligat să ia măsuri pentru:

1. A.desemnarea unui avocat din oficiu pentru inculpatul A.N., dacă acesta nu are avocat ales;
2. B.comunicarea rechizitoriului către inculpatul A.N. la locul de deținere și către persoana vătămată, constituită parte civilă, la adresa unde locuiește;
3. C.verificarea condițiilor de aplicare în cauză a procedurii recunoașterii învinuirii.

Din subiectul complet, grila 85

În faza de judecată:

1. A.formularea unei cereri de recuzare constituie un caz de suspendare de drept a judecății;
2. B.instanța poate dispune reluarea fazei de cameră preliminară, chiar dacă procedura de citare fusese legal îndeplinită în respectiva fază;
3. C.circumstanțele atenuante legale nu constituie obiect al probei.

Din subiectul complet, grila 88

În faza de cameră preliminară:

1. A.măsura preventivă a controlului judiciar poate fi luată doar dacă este formulată o propunere de către procuror în acest sens;
2. B.măsura arestării preventive nu trebuie revocată ori de câte ori se dispune restituirea cauzei la parchet;
3. C.nu se poate dispune modificarea obligațiilor aferente controlului judiciar.

Din subiectul complet, grila 98

În cazul judecății în primă instanță:

1. A.niciuna dintre dispozițiile sentinței nedefinitive nu este executorie de la data pronunțării;
2. B.nu este obligatorie acordarea unui nou termen pe motiv că judecătorul de cameră preliminară nu a procedat la comunicarea rechizitoriului;
3. C.după începerea cercetării judecătorești nu este posibilă luarea unei măsuri asiguratorii în vederea garantării reparării prejudiciului.

Din subiectul complet, grila 91

În ipoteza în care, pe parcursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul a admis prin încheiere o parte dintre cererile și excepțiile formulate de inculpat și a exclus ca nelegale o parte dintre probele administrate pe parcursul urmăririi penale:

1. A.încheierea se comunică procurorului, iar acesta are posibilitatea de a readministra în condiții de legalitate probele excluse și de a le comunica judecătorului, cu precizarea că menține dispoziția de trimitere în judecată;
2. B.încheierea se comunică procurorului, iar acesta are posibilitatea de a comunica judecătorului că menține dispoziția de trimitere în judecată chiar dacă probele excluse nu vor fi avute în vedere la judecata în fond;
3. C.încheierea se comunică procurorului în același timp cu dispoziția judecătorului de restituire a dosarului la parchet pentru reluarea urmăririi penale.

Din subiectul complet, grila 85

Cererea prin care inculpatul propune administrarea de probe:

1. A.nu poate fi formulată în procedura de cameră preliminară;
2. B.poate fi formulată și după începerea cercetării judecătorești la prima instanță;
3. C.este inadmisibilă în procedura recunoașterii învinuirii.

Din subiectul complet, grila 94

În dosarul nr. 113/P/2024 se efectuează urmărirea penală față de inculpatul X, sub aspectul infracțiunii de furt calificat (într-un mijloc de transport în comun), pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 1 la 5 ani. Inculpatul X se află în stare de recidivă postexecutorie (infracțiunea anterioară fiind tot un furt calificat comis într-un mijloc de transport în comun), astfel că maximul special al pedepsei închisorii care i se poate aplica este de 7 ani și 6 luni. Procurorul dispune, prin ordonanță, renunțarea la urmărirea penală, însă judecătorul de cameră preliminară desființează soluția și dispune trimiterea cauzei la procuror pentru a completa urmărirea penală. Apreciați că:

1. A.soluția judecătorului de cameră preliminară este legală, întrucât maximul special al pedepsei închisorii care i se poate aplica inculpatului X este de 7 ani și 6 luni, depășind astfel limita maximă permisă de lege pentru renunțarea la urmărirea penală;
2. B.împrejurarea că inculpatul X este recidivist, fiind condamnat anterior tot pentru o infracțiune de furt calificat comisă într-un mijloc de transport în comun, poate constitui un temei legal pentru soluția pronunțată de judecătorul de cameră preliminară;
3. C.chiar dacă apreciază că soluția judecătorului de cameră preliminară este nelegală sau netemeinică, procurorul nu o poate ataca nici cu apel, nici cu contestație.

Din subiectul complet, grila 98

În calitate de avocat, sunteți angajat de persoana vătămată A pentru a-i asigura apărarea la ședința de judecată la care se dezbate propunerea de confirmare a soluției procurorului de renunțare la urmărirea penală față de inculpatul X. Cu această ocazie:

1. A.puteți reprezenta persoana vătămată la ședința de judecată, dacă aceasta, deși legal citată, nu dorește să se prezinte;
2. B.puteți propune judecătorului de cameră preliminară audierea a doi martori, dacă apreciați că declarațiile acestora relevă netemeinicia soluției dispuse de procuror;
3. C.puteți solicita judecătorului de cameră preliminară să își decline competența, dacă apreciați că aceasta revine unei alte instanțe.

Din subiectul complet, grila 85

Împrejurarea că, în cursul urmăririi penale, inculpatul minor nu a fost asistat de către avocat:

1. A.atrage sancțiunea nulității doar atunci când se dovedește că s-a produs o vătămare a drepturilor procesuale ale inculpatului;
2. B.poate fi invocată, pentru prima dată, în cadrul contestației împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriul a dispus începerea judecății;
3. C.poate fi constatată din oficiu doar în ipoteza în care reprezentantul legal al minorului nu a invocat-o în fața judecătorului de cameră preliminară.

Din subiectul complet, grila 98

Prin rechizitoriu, inculpatul X a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 alin. (1) C.pen. raportat la art. 188 alin. (1) C.pen. Până la termenul ce urmează a fi fixat pentru soluționarea eventualelor cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară trebuie să aibă în vedere dispozițiile legale privitoare la:

1. A.verificarea măsurilor preventive în procedura de cameră preliminară;
2. B.procedura audierii anticipate a persoanei vătămate;
3. C.asistența juridică obligatorie a inculpatului în procedura de cameră preliminară.

Din subiectul complet, grila 91

În cursul urmăririi penale inculpatul A este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 C.pen. Inculpatului nu îi este asigurată asistența de către un avocat, cu toate că este arestat într-o altă cauză. La momentul trimiterii în judecată prin rechizitoriu, inculpatul își angajează un avocat, care poate invoca nulitatea absolută determinată de lipsa asistenței juridice obligatorii a inculpatului în faza de urmărire penală:

1. A.numai până la închiderea procedurii în cameră preliminară;
2. B.în orice stare a procesului;
3. C.în etapa contestației în procedura de cameră preliminară, chiar dacă nu a ridicat-o în fața judecătorului de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriul.

Din subiectul complet, grila 95

Inculpatul X, trimis în judecată prin rechizitoriu pentru o infracțiune de înșelăciune, invocă în fața judecătorului de cameră preliminară împrejurarea că, cu prilejul audierii de către organele de cercetare penală, a fost bătut de polițiști pe motiv că nu este sincer și nu spune ”tot adevărul”. În sprijinul afirmațiilor sale, inculpatul depune la dosar un certificat medico-legal care atestă existența urmelor de violență și solicită judecătorului constatarea nulității declarației pe care a dat-o în cursul urmăririi penale și excluderea acesteia din dosar. Judecătorul de cameră preliminară:

1. A.va respinge solicitarea, deoarece obiectul judecății nu este reprezentat de existența violențelor din partea organelor de cercetare penală, ci de infracțiunea de înșelăciune;
2. B.nu poate dispune restituirea cauzei la procuror cu dispoziția ca acesta să clarifice modul în care a fost obținută declarația inculpatului X și să comunice dacă menține sau exclude acest mijloc de probă;
3. C.poate dispune audierea organelor de cercetare penală pentru a se stabili legalitatea modului în care a fost obținută, în cursul urmăririi penale, declarația inculpatului X.

Din subiectul complet, grila 97

Prin rechizitoriu, inculpatul X a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 alin. (1) C.pen. raportat la art. 188 alin. (1) C.pen. Până la termenul ce urmează a fi fixat pentru soluționarea eventualelor cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară trebuie să aibă în vedere dispozițiile legale privitoare la:

1. A.verificarea măsurilor preventive în procedura de cameră preliminară;
2. B.procedura audierii anticipate a persoanei vătămate;
3. C.asistența juridică obligatorie a inculpatului în procedura de cameră preliminară.

Din subiectul complet, grila 43

Prin rechizitoriul nr. 147/P/2022, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a dispus trimiterea în judecată a inculpatului AN pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, sancționată de lege cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani. La data de 12.01.2023, cauza a fost înregistrată la Tribunalul T și a intrat în procedura de cameră preliminară. Judecătorul de cameră preliminară are următoarele obligații:

1. A.să ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu pentru inculpatul AN;
2. B.să dispună ca inculpatului AN să i se comunice o copie certificată a rechizitoriului;
3. C.să comunice inculpatului AN că are posibilitatea legală de a urma procedura recunoașterii învinuirii.

Din subiectul complet, grila 91

În procedura de cameră preliminară, judecătorul:

1. A.poate audia, la cererea părții responsabile civilmente, martori pentru dovedirea unor aspecte de nelegalitate care vizează cercetarea la fața locului efectuată în cursul urmăririi penale;
2. B.va dispune începerea judecății dacă, după ce anterior, admițând cererile și excepțiile inculpatului și excluzând două declarații de martori, obținute nelegal, a comunicat încheierea parchetului, iar procurorul nu a răspuns în termenul de 5 zile prevăzut de lege;
3. C.poate invoca excepția necompetenței materiale, ca urmare a faptului că a admis cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice.

Din subiectul complet, grila 93

În calitate de avocat, sunteți contactat de X, care vă relatează că a fost trimis în judecată prin rechizitoriul procurorului, iar dosarul se află în procedura de cameră preliminară, în calea de atac a contestației. Studiind dosarul, observați că pe parcursul urmăririi penale, deși X era arestat preventiv, a fost audiat de două ori de procuror fără a fi asistat de vreun avocat. Îi veți comunica lui X că nelegalitatea celor două audieri:

1. A.poate fi invocată în actualul stadiu al procedurii de cameră preliminară chiar dacă nu a fost invocată în fața judecătorului de cameră preliminară de la instanța învestită cu rechizitoriul;
2. B.poate fi invocată în actualul stadiu al procedurii de cameră preliminară chiar dacă a fost invocată anterior, pe parcursul urmăririi penale, pe calea unei plângeri la procurorul ierarhic superior, pe care acesta a respins-o;
3. C.nu poate fi invocată în actualul stadiu al procedurii de cameră preliminară.

Din subiectul complet, grila 95

În cursul procedurii de cameră preliminară:

1. A.procurorul nu are dreptul de a formula contestație, în cazul în care s-a dispus începerea judecății;
2. B.poate fi administrată proba cu înscrisuri;
3. C.judecătorul de cameră preliminară nu poate invoca, din oficiu, nulitatea relativă a unui act de urmărire penală.

Din subiectul complet, grila 97

Judecătorul de cameră preliminară:

1. A.poate dispune începerea judecății atunci când, fiind sesizat cu o cerere de confirmare a ordonanței de renunțare la urmărirea penală, respinge cererea de confirmare și desființează soluția de renunțare la urmărirea penală dispusă față de inculpat;
2. B.dispune restituirea cauzei la parchet, în procedura de cameră preliminară, dacă a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale;
3. C.dispune începerea judecății, în procedura de cameră preliminară, numai dacă a respins toate cererile și excepțiile invocate ori ridicate din oficiu.

Din subiectul complet, grila 82

Prin rechizitoriul nr. X/P/2022 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 București s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului AB pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, faptă prev. și ped. de disp. art. 205 C.pen., instanța sesizată fiind Judecătoria Sector 1 București. În procedura de cameră preliminiară, admițând cererea inculpatului, Curtea de apel București a dispus strămutarea cauzei de la Judecătoria Sector 1 București la Judecătoria Sector 5 București. După parcurgerea procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Sector 5 București a dispus, prin încheiere, excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale și restituirea cauzei la parchet, în temeiul disp.art. 346 alin. (3) lit.b) C.p.p. În condițiile date, considerați a fi corecte următoarele afirmații:

1. A.strămutarea a fost în mod corect dispusă de curtea de apel, ca instanță competentă să se pronunțe asupra cererii de strămutare a cauzei de la o judecătorie din circumscripția sa;
2. B.contestația formulată împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Sector 5 București, va fi soluționată de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de apel București;
3. C.procurorul căruia i-a fost restituit dosarul, dacă dispune din nou trimiterea în judecată, va sesiza tot Judecătoria Sector 5 București, cu excepția situației în care această instanță nu mai este competentă.

Din subiectul complet, grila 88

Persoana vătămată AB a formulat, în termen, plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, împotriva ordonanței prin care, în cauza nr. Y/P/2022, procurorul de caz din cadrul acestui parchet a dispus soluția clasării față de suspectul BC. Prin ordonanța nr. X, comunicată persoanei vătămate AB în data de 01.02.2023, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova a respins ca nefondată plângerea formulată de aceasta, menținând soluția dispusă de procuror. După respingerea plângerii, persoana vătămată AB a formulat plângere împotriva soluției clasării la judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Craiova, în temeiul disp. art. 340 C.proc.pen. Raportat la această situație, considerați că sunt corecte următoarele afirmații:

1. A.judecătorul de cameră preliminară, admițând plângerea, poate dispune schimbarea temeiului de drept al soluției de clasare atacate numai dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru suspectul BC;
2. B.judecătorul de cameră preliminară va respinge ca tardivă plângerea persoanei vătămate AB, în cazul în care aceasta a fost formulată în data de 25.02.2023;
3. C.încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară respinge ca nefondată plângerea persoanei vătămate AB, este definitivă.

Din subiectul complet, grila 95

În procedura camerei preliminare:

1. A.copia certificată a rechizitoriului se comunică în mod obligatoriu persoanei vătămate, părții civile și părții responsabile civilmente;
2. B.judecătorul de cameră preliminară, dacă respinge toate cererile și excepțiile invocate ori ridicate din oficiu, dispune, prin aceeași încheiere, și începerea judecății;
3. C.judecătorul de cameră preliminară soluționează cererile și excepțiile formulate numai pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală, fără să fie posibilă administrarea altor mijloace de probă.

Din subiectul complet, grila 83

Contestația formulată împotriva:

1. A.măsurii asigurătorii luate de procuror este suspensivă de executare;
2. B.sentinței prin care instanța respinge cererea de reabilitare se judecă în ședință nepublică;
3. C.încheierii judecătorului de cameră preliminară, prin care se constată că instanța sesizată nu are competența de a judeca în primă instanță respectiva cauză, se poate formula în termen de 3 zile de la comunicare.

Din subiectul complet, grila 95

În cursul procedurii de cameră preliminară:

1. A.se poate dispune excluderea procesului-verbal întocmit ca urmare a identificării de persoane după fotografii, identificare efectuată de către persoana vătămată, ce s-a desfășurat în lipsa și fără încunoștințarea avocatului din oficiu al inculpatului, care a solicitat să participe la efectuarea actelor de urmărire penală;
2. B.nu pot fi administrate alte mijloace de probă, în afară de proba cu înscrisuri;
3. C.judecătorul de cameră preliminară nu poate invoca, din oficiu, nulitatea relativă.

Din subiectul complet, grila 84

Prin ordonanța nr. X/P/2022, procurorul a dispus clasarea cauzei față de inculpatul DC pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. După respingerea, de către procurorul ierarhic superior, a plângerii formulate de persoana vătămată împotriva soluției clasării, aceasta s-a adresat cu plângere judecătorului de cameră preliminară. Prin încheierea din data de 06.06.2022, judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea formulată de persoana vătămată împotriva soluției clasării, a desființat soluția atacată și a trimis motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală. În aceste condiții considerați că:

1. A.încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă;
2. B.încheierea judecătorului de cameră preliminară este supusă contestației în termen de 3 zile de la comunicare;
3. C.judecătorul de cameră preliminară este incompatibil să participe în aceeași cauză la judecata în fond, în cazul în care procurorul, după completarea urmăririi penale, dispune trimiterea în judecată a inculpatului DC.

Din subiectul complet, grila 95

În procedura camerei preliminare:

1. A.judecătorul poate constata și din oficiu neregularitatea actului de sesizare;
2. B.termenul în care inculpatul poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea actelor de urmărire penală este un termen imperativ, prevăzut sub sancțiunea decăderii;
3. C.copia certificată a rechizitoriului este comunicată din oficiu tuturor părților și persoanei vătămate.

Din subiectul complet, grila 98

Judecătorul de cameră preliminară poate dispune:

1. A.clasarea;
2. B.achitarea;
3. C.începerea judecății.

Din subiectul complet, grila 82

Prin ordonanța nr. 172/P/2019 din 20.03.2021, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare a dispus clasarea cauzei față de inculpatul A.M., pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie. Procurorul a reținut că inculpatul A.M. a ocupat fără drept terenul proprietatea persoanei vătămate B.E., dar fapta nu s-a comis prin niciuna din modalitățile prevăzute de norma de incriminare (violență, amenințare sau strămutarea semnelor de hotar), astfel că nu este prevăzută de legea penală. Împotriva ordonanței de clasare persoana vătămată B.E. a formulat plângere, în termen, la prim- procurorul parchetului, însă acesta a respins plângerea. În termenul legal B.E. a formulat plângere la judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Satu Mare. Prin încheierea din 20.08.2021, judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea, a desființat soluția de clasare și a trimis cauza la procuror pentru completarea urmăririi penale, întrucât soluția de clasare fusese dispusă fără a se fi efectuat cercetarea locului faptei și fără a fi audiați doi dintre martorii ce rezultau din lucrările dosarului. În aceste condiții, după ce efectuează cercetarea locului faptei și îi audiază pe cei doi martori, procurorul:

1. A.poate dispune din nou soluția clasării, chiar dacă aceasta se întemeiază tot pe împrejurarea că fapta nu este prevăzută de legea penală;
2. B.nu poate dispune soluția clasării pe motiv că nu există probe că inculpatul A.M. ar fi săvârșit infracțiunea, întrucât probatoriul a fost completat ca urmare a încheierii judecătorului de cameră preliminară;
3. C.poate administra și alte mijloace de probă decât cele indicate în încheierea judecătorului de cameră preliminară.

Din subiectul complet, grila 83

Prin încheierea din data de 16.06.2020, judecătorul de camera preliminară din cadrul Tribunalului Dolj a admis cererile și excepțiile formulate de inculpatul B.M, a constatat că urmărirea penală a fost efectuată în integralitate de un organ necompetent sub aspect material și a dispus excluderea tuturor probelor administrate în faza de urmărire penală. În această situație:

1. A.prin aceeași încheiere din 16.06.2020, judecătorul de cameră preliminară va dispune și restituirea cauzei la parchet;
2. B.procurorul poate exercita calea de atac a contestației împotriva încheierii din 16.06.2020, în termen de 3 zile de la comunicarea acesteia;
3. C.prin încheierea din 16.06.2020, judecătorul de cameră preliminară va solicita procurorului să precizeze dacă își menține sau nu dispoziția de trimitere în judecată a inculpatului B.M..

Din subiectul complet, grila 91

Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești s-a dispus renunțarea la urmărirea penală față de inculpatul X, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire față de persoana vătămată A. Ordonanța a fost verificată sub aspectul legalității și temeiniciei de către prim- procurorul parchetului, a fost comunicată inculpatului X și persoanei vătămate A și a fost transmisă, spre confirmare, judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Ploiești. La termenul fixat, deși persoana vătămată A nu a fost citată și nici nu a fost prezentă, judecătorul de cameră preliminară a admis cererea de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală față de inculpatul X. În această situație:

1. A.dacă persoana vătămată introduce apel împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Ploiești, acesta va fi respins ca inadmisibil;
2. B.împrejurarea că persoana vătămată A nu a fost citată și nu a fost prezentă în fața judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Ploiești poate justifica redeschiderea urmăririi penale față de inculpatul X;
3. C.dacă persoana vătămată introduce contestație împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară din cadrul judecătoriei Ploiești, aceasta va fi respinsă ca inadmisibilă.

Din subiectul complet, grila 89

În faza de cameră preliminară:

1. A.excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale determină restituirea cauzei la parchet, fără a se mai solicita procurorului să comunice dacă își menține dispoziția de trimitere în judecată;
2. B.solicitarea procurorului de a se dispune restituirea cauzei, în situația în care au fost excluse una sau mai multe dintre probele administrate în cursul urmăririi penale, poate fi respinsă dacă este posibilă stabilirea obiectului și limitelor judecății;
3. C.poate fi dispusă încetarea procesului penal în cazul în care se constată împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale.

Din subiectul complet, grila 92

Procurorul a dispus renunțarea la urmărirea penală față de un inculpat și a sesizat judecătorul de cameră preliminară cu cererea de confirmare a acestei soluții. Sunt adevărate următoarele afirmații:

1. A.dacă a infirmat soluția, judecătorul de cameră preliminară nu poate dispune începerea judecății chiar dacă apreciază, contrar procurorului, că fapta constituie infracțiune, a fost săvârșită de inculpat și există interes public în urmărirea acesteia;
2. B.dacă judecătorul de cameră preliminară a confirmat soluția, procurorul nu mai poate ulterior să dispună redeschiderea urmăririi penale;
3. C.ședința de judecată în fața judecătorului de cameră preliminară este contradictorie, chiar dacă soluția de renunțare la urmărirea penală, dispusă de procuror, este favorabilă inculpatului.

Din subiectul complet, grila 95

Prin rechizitoriul procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, inculpatul D.A. este trimis în judecată sub aspectul comiterii unei infracțiuni de luare de mită. În procedura de cameră preliminară desfășurată în fața judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul București, inculpatul formulează cerere de excludere din probatoriu a declarațiilor date, în faza de urmărire penală, de doi martori cu identitate protejată, precum și a interceptărilor și înregistrărilor care privesc convorbirile sale telefonice. Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București respinge cererile formulate de inculpat și dispune începerea judecății. Împotriva acestei încheieri, inculpatul D.A. introduce contestație. În cuprinsul contestației, inculpatul critică modul în care judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București a soluționat cererile pe care le-a formulat și, suplimentar, formulează și o excepție pe care nu o ridicase în fața judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul București. Pe calea acestei noi excepții, inculpatul solicită să se constate că urmărirea penală a fost efectuată de un organ necompetent, motivând că, la data faptei, deținea o funcție de control în cadrul unei instituții publice centrale, calitate ce atrage în mod obligatoriu competența de urmărire penală a Direcției Naționale Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În soluționarea contestației, judecătorul de cameră preliminară va avea în vedere și următoarele dispoziții legale:

1. A.cele din materia nulității absolute, prevăzute la art. 281 C.p.p;
2. B.cele privind soluționarea contestației prin decizie, prevăzute la art. 425 indice 1 alin. (7) C.p.p.;
3. C.cele privind soluționarea contestației în cameră de consiliu, prevăzute la art. 347 alin. (3) C.p.p..

Din subiectul complet, grila 91

Prin rechizitoriul emis la data de 24.06.2021, inculpatul H.R. este trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, compusă din 5 acte materiale. În procedura de cameră preliminară, judecătorul fixează un termen de 25 de zile de la comunicarea rechizitoriului către inculpat, în care acesta poate formula în scris cereri și excepții legate de obiectul camerei preliminare. Prin memoriul scris depus în termen la dosarul cauzei, inculpatul H.R. invocă excepția neregularității rechizitoriului, susținând că există neclarități în ceea ce privește data la care ar fi fost comise 2 dintre actele materiale reținute în sarcina sa. La ședința de judecată din data de 01.09.2021, deși termenul de 25 de zile acordat de judecătorul de cameră preliminară expirase, inculpatul H.R. depune un supliment la memoriul de cameră preliminară, prin care invocă nelegalitatea percheziției domiciliare la locuința sa, autorizată în faza de urmărire penală de un judecător de drepturi și libertăți. Sunt adevărate următoarele afirmații:

1. A.dacă judecătorul admite excepția neregularității rechizitoriului, așa cum a fost invocată de inculpat, va comunica încheierea procurorului, care nu poate să mențină dispoziția de trimitere în judecată doar pentru celelalte 3 acte materiale ale infracțiunii continuate de înșelăciune;
2. B.judecătorul de cameră preliminară nu poate respinge, potrivit legii, excepția de nelegalitate a percheziției domiciliare pe motiv că a fost introdusă după expirarea termenului de 25 de zile pe care îl acordase pentru formularea de cereri și excepții legate de obiectul camerei preliminare;
3. C.judecătorul de cameră preliminară va respinge ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a percheziției domiciliare întrucât, conform legii, încheierea de autorizare a percheziției domiciliare în cursul urmăririi penale nu este supusă niciunei căi de atac.

Din subiectul complet, grila 92

În procedura de cameră preliminară, contestația:

1. A.poate fi introdusă de inculpat, chiar dacă soluția de începere a judecății s-a dispus întrucât inculpatul nu a ridicat cereri și excepții ce țin de obiectul camerei preliminare;
2. B.poate fi introdusă de procuror, chiar dacă soluția de restituire a cauzei la parchet s-a dispus întrucât însuși procurorul a solicitat restituirea cauzei la parchet;
3. C.poate fi introdusă atât de procuror cât și de inculpat împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară și-a declinat competența de soluționare a cauzei.

Din subiectul complet, grila 86

În procedura de cameră preliminară:

1. A.nu se verifică temeinicia dispoziției de trimitere în judecată;
2. B.este obligatorie citarea inculpatului la termenul fixat pentru discutarea cererilor și excepțiilor invocate;
3. C.cauza se restituie la parchet ori de câte ori judecătorul de cameră preliminară a constatat nulitatea unor acte de urmărire penală.

Din subiectul complet, grila 100

Prin rechizitoriul întocmit de către Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului H.R. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. În procedura de cameră preliminară nu se formulează cereri și excepții și nici judecătorul de cameră preliminară nu ridică din oficiu excepții. În aceste condiții:

1. A.încheierea prin care se dispune începerea judecății este definitivă;
2. B.împotriva încheierii prin care se dispune începerea judecății inculpatul H.R poate face contestație chiar dacă nu a formulat cereri și excepții;
3. C.măsura arestării preventive va fi verificată din oficiu sub aspectul legalității și temeiniciei de judecătorul de cameră preliminară competent.

Din subiectul complet, grila 89

Prin rechizitoriu, procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A.B. În urma desfășurării procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecății. Împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară, în termen, au formulat contestații inculpatul A.B. și procurorul. Sunt corecte următoarele afirmații:

1. A.în cazul invocării de către inculpat a unei excepții ce nu fusese invocată în fața judecătorului de cameră preliminară de la instanța sesizată de procuror prin rechizitoriu, contestația acestuia va fi, întotdeauna, respinsă;
2. B.chiar dacă se admite contestația inculpatului A.B., se poate menține soluția de începere a judecății pe care a dispus-o judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată de procuror prin rechizitoriu;
3. C.contestația procurorului va fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât soluția judecătorului de cameră preliminară de la instanța sesizată prin rechizitoriu a fost cea de începere a judecății, ceea ce și procurorul a urmărit, atunci când l-a trimis în judecată pe inculpatul A.B.

Din subiectul complet, grila 90

În procedura de cameră preliminară, după ce judecătorul a exclus prin încheiere toate probele administrate în cursul urmăririi penale, procedează după cum urmează:

1. A.comunică încheierea procurorului, solicitându-i să precizeze dacă menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei la parchet, după care, printr-o nouă încheiere, în funcție de poziția procurorului, dispune începerea judecății sau restituirea cauzei la parchet;
2. B.prin aceeași încheiere prin care a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale, dispune și restituirea cauzei la parchet, fără a-i mai solicita procurorului să precizeze dacă menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei;
3. C.comunică încheierea procurorului, solicitându-i să administreze în condiții de legalitate probele excluse și să comunice dacă menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei la parchet, după care, printr-o nouă încheiere, în funcție de poziția procurorului, dispune începerea judecății sau restituirea cauzei la parchet.

Din subiectul complet, grila 91

Indicați ipotezele în care judecătorul de cameră preliminară nu poate dispune excluderea unor probe administrate în cursul urmăririi penale:

1. A.când judecătorul de cameră preliminară confirmă soluția de renunțare la urmărire penală;
2. B.când, după sesizarea instanței prin rechizitoriu, inculpatul formulează în fața judecătorului de cameră preliminară cerere de constatare a nulității ordonanței prin care s-a dispus audierea unui martor;
3. C.când, în cursul urmăririi penale, inculpatul încheie cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției.

Din subiectul complet, grila 92

Prin încheierea din 06.03.2018, judecătorul de cameră preliminară a admis cererea formulată de inculpatul T.V, constatând neregularitatea actului de sesizare a instanței, datele privitoare la fapta reținută fiind incomplete. Prin aceeași încheiere a exclus declarațiile martorilor A.B. și D.E., întrucât nu au fost audiați în prezența avocatului inculpatului, deși acesta solicitase să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală. Încheierea a fost comunicată procurorului care:

1. A.procedează la citarea martorilor A.B. și D.E. și îi reaudiază în prezența avocatului inculpatului, trimițând judecătorului de cameră preliminară declarațiile lor în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii;
2. B.poate remedia neregularitatea actului de sesizare în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii;
3. C.poate comunica judecătorului de cameră preliminară că nu menține dispoziția de trimitere în judecată.

Din subiectul complet, grila 44

Prin încheierea din data de 3 aprilie 2018 judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel X a respins ca neîntemeiate cererile și excepțiile formulate de inculpat, a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cu privire la infracțiunea de vătămare corporală din culpă săvârșită de inculpatul AB, avocat în cadrul Baroului București. În aceste condiții:

1. A.judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecății nu poate exercita funcția de judecată în cauză;
2. B.contestația formulată împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară se soluționează în camera de consiliu;
3. C.încheierea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară este definitivă.

Din subiectul complet, grila 89

Efectuarea de acte de urmărire penală:

1. A.nu poate avea loc, indiferent de oportunitatea lor, în perioada în care urmărirea penală a fost suspendată ca urmare a bolii grave de care suferă inculpatul, pentru a nu afecta dreptul la apărare al acestuia;
2. B.poate avea loc și în lipsa ordonanței de delegare date de procuror, dacă la momentul accidentului soldat cu moartea unei persoane nu era cunoscută calitatea de executor judecătoresc a persoanei care l-a produs;
3. C.este posibilă în termenul de 5 zile de la comunicarea încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a exclus mai multe probe și a trimis cauza procurorului pentru a-și exprima poziția cu privire la menținerea dispoziției de trimitere în judecată a inculpatului.

Din subiectul complet, grila 82

În procedura de cameră preliminară:

1. A.persoana vătămată nu se citează pentru termenul stabilit în vederea soluționării cererilor și excepțiilor formulate;
2. B.asistența juridică a inculpatului nu este niciodată obligatorie;
3. C.termenul stabilit de judecător pentru formularea cererilor și excepțiilor nu poate fi mai scurt de 20 de zile.

Din subiectul complet, grila 82

Prin ordonanța din data de 14 martie 2017 s-a dispus clasarea cauzei față de suspectul AD în temeiul disp. art. 315 alin. (1) lit. b) raportat la disp. art. 16 alin. (1) lit. c) – nu există probe că acesta ar fi săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală. În situația formulării unei plângeri la judecătorul de cameră preliminară împotriva acestei soluții de netrimitere în judecată, judecătorul de cameră preliminară poate dispune:

1. A.respingerea plângerii ca nefondată;
2. B.admiterea plângerii și începerea judecății;
3. C.admiterea plângerii și punerea în mișcare a acțiunii penale.

Din subiectul complet, grila 81

În procedura de cameră preliminară:

1. A.se poate dispune stramutarea cauzei;
2. B.în cazul în care nu au fost invocate și nu s-au ridicat din oficiu cereri și excepții judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății prin încheiere pronunțată în cameră de consiliu, fără participarea procurorului, a părților și a persoanei vătămate;
3. C.rechizitoriul se comunică în mod obligatoriu inculpatului și celorlalte părți din procesul penal.

Din subiectul complet, grila 85

În procedura de cameră preliminară:

1. A.fixarea unui termen pentru înfățișarea părților în camera de consiliu este obligatorie în toate situațiile;
2. B.se poate dispune strămutarea cauzei;
3. C.este obligatorie asistența juridică a inculpatului trimis în judecată pentru o faptă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

Din subiectul complet, grila 83

Termenul de declarare a contestației este întotdeauna de:

1. A.3 zile de la comunicare, când vizează sentința prin care se soluționează cererea de reabilitare judecătorească;
2. B.48 de ore de la pronunțare, când vizează încheierea prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive de către judecătorul de drepturi și libertăți;
3. C.3 zile de la comunicarea încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a respins excepțiile invocate și a dispus începerea judecății.

Din subiectul complet, grila 93

În procedura de cameră preliminară:

1. A.cererile formulate și excepțiile invocate se discută în contradictoriu în ședință publică;
2. B.dacă inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest la domiciliu, asistența sa juridică nu este obligatorie;
3. C.judecătorul de cameră preliminară poate invoca din oficiu excepții.

Din subiectul complet, grila 98

Atunci când cauza se află în procedura de cameră preliminară, dar în etapa soluționării contestației împotriva încheierii prin care s-a dispus începerea judecății:

1. A.verificarea măsurii preventive a inculpatului aflat în stare de arest preventiv se face numai la cererea procurorului de pe lângă Parchetul corespunzător instanței în fața căreia se află cauza;
2. B.nu poate fi dispusă prelungirea măsurii arestului la domiciliu la cererea formulată în acest sens de procuror;
3. C.citarea inculpatului este obligatorie.

Din subiectul complet, grila 47

Prin ordonanța prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova din data de 03.11.2015 s-a dispus respingerea plângerii formulată de suspectul A.B. împotriva ordonanței de clasare a cauzei în temeiul disp. art. 16 alin. (1) lit. d) teza | C. proc. pen. - există o cauză justificativă. In soluționarea plangerii formulate de A.B. împotriva soluției de clasare a cauzei, la judecătorul de cameră preliminară, acesta din urmă poate:

1. A.admite plângerea, desființa soluția atacată și punând în mișcare acțiunea penală, dispune începerea judecății;
2. B.respinge plângerea ca nefondată;
3. C.admite plângerea, și schimba temeiul de drept al soluției de clasare atacate dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru AB.

Din subiectul complet, grila 76

În procedura de cameră preliminară:

1. A.judecătorul de cameră preliminară poate lua act de intervenirea împăcării și dispune încetarea procesului penal;
2. B.pot fi invocate excepții de neconstituționalitate;
3. C.judecătorul de cameră preliminară poate dispune menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, chiar în lipsa acestuia, dacă el nu poate fi adus.

Din subiectul complet, grila 86

În cazul în care, în procedura de camera preliminară, judecătorul de cameră preliminară a dispus restituirea cauzei la parchet în temeiul art. 346 alin. (3) lit. a) C.proc.pen., constatând că rechizitoriul este neregulamentar întocmit iar neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecații:

1. A.reluarea urmăririi penale este întotdeauna obligatorie, fiind dispusă de conducătorul parchetului ori de procurorul ierarhic superior;
2. B.reluarea urmăririi penale se dispune de conducătorul parchetului ori procurorul ierarhic superior prevăzut de lege, numai atunci când constată că pentru remedierea neregularității este necesară efectuarea unor acte de urmărire penală;
3. C.reluarea urmăririi penale este întotdeauna obligatorie, fiind dispusă de procurorul care a supravegheat sau a efectuat urmărirea penală.