Măsurile preventive (Drept procesual penal): grile date la examen

Din subiectul complet, grila 91

Ordonanța prin care, în cursul urmăririi penale, procurorul a luat măsura controlului judiciar față de inculpat:

1. A.trebuie confirmată de procurorul ierarhic superior celui care a emis-o;
2. B.poate să cuprindă și obligarea inculpatului la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității;
3. C.poate fi atacată de inculpat cu plângere, care este de competența unui judecător de drepturi și libertăți.

Din subiectul complet, grila 95

În ipoteza în care, pe parcursul urmăririi penale, arestarea preventivă a inculpatului atinge durata maximă de 180 de zile:

1. A.împotriva inculpatului poate fi dispusă, în continuare, în cursul urmăririi penale, măsura preventivă a arestului la domiciliu;
2. B.împotriva inculpatului poate fi dispusă, în continuare, în cursul urmăririi penale, măsura preventivă a controlului judiciar;
3. C.împotriva inculpatului nu mai poate fi dispusă, în continuare, în cursul urmăririi penale, nicio măsură preventivă.

Din subiectul complet, grila 99

Împrejurarea că un inculpat îi solicită în mod repetat altui inculpat, participant la comiterea aceleiași infracțiuni, să dea o declarație mincinoasă în fața procurorului, prin care să nege participarea primului la comiterea faptei:

1. A.poate constitui temei pentru arestarea preventivă a primului inculpat doar dacă obiectul cauzei este reprezentat de o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare;
2. B.nu poate constitui temei pentru arestarea preventivă a primului inculpat întrucât solicitarea adresată de acesta celui de-al doilea inculpat nu întrunește elementele constitutive ale niciunei infracțiuni;
3. C.poate constitui temei pentru arestarea preventivă a primului inculpat chiar dacă cel de-al doilea inculpat refuză să dea curs solicitării.

Din subiectul complet, grila 82

În calitate de avocat, sunteți contactat de un inculpat cu privire la care judecătorul de drepturi și libertăți a dispus, prin încheiere, măsura arestării preventive. Inculpatul precizează că dorește să atace cu contestație această încheiere, însă nu înțelege dispozițiile legale în materie, despre care arată că sunt contradictorii. Inculpatul precizează în acest sens că, potrivit art. 203 alin. (5) C.p.p., ”în cursul urmăririi penale și al procedurii de cameră preliminară, cererile, propunerile, plângerile și contestațiile privitoare la măsurile preventive se soluționează în cameră de consiliu, prin încheiere motivată, care se pronunță în cameră de consiliu”, însă la art. 425 indice 1 alin. (5) și alin. (7) C.p.p. se arată: ”contestația se soluționează [...] în ședință publică, cu participarea procurorului [...]” și, respectiv, ”contestația se soluționează prin [...] decizie”. Îi veți arata inculpatului că, din punct de vedere legal, contestația pe care o exercită împotriva încheierii prin care judecătorul de drepturi și libertăți l-a arestat preventiv se soluționează:

1. A.prin încheiere;
2. B.prin decizie;
3. C.în cameră de consiliu.

Din subiectul complet, grila 83

Cu privire la măsura preventivă a arestului la domiciliu este adevărat că:

1. A.în cursul judecății, instanța este obligată să verifice periodic și nu mai târziu de 30 de zile dacă mai subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii;
2. B.la luarea măsurii, judecătorul de drepturi și libertăți poate impune inculpatului obligația de a nu comunica cu ceilalți participanți la comiterea infracțiunii;
3. C.măsura încetează de drept dacă, la finalul urmăririi penale, procurorul dispune clasarea cauzei, indiferent care este temeiul acestei soluții.

Din subiectul complet, grila 85

În cursul urmăririi penale, prin ordonanță, procurorul a luat față de inculpatul X măsura preventivă a controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Conform ordonanței, pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații stabilite de procuror: să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității la o instituție publică din subordinea Primăriei sectorului 2 București, să nu depășească raza teritorială a mun. București, și să îi ceară public scuze persoanei vătămate. În calitate de avocat al inculpatului X formulați plângere împotriva ordonanței procurorului. În cadrul acesteia veți arăta că este/sunt nelegală/nelegale:

1. A.obligația impusă inculpatului să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității la o instituție publică din subordinea Primăriei sectorului 2 București;
2. B.obligația impusă inculpatului să nu depășească raza teritorială a mun. București;
3. C.obligația impusă inculpatului să îi ceară public scuze persoanei vătămate.

Din subiectul complet, grila 86

Încercarea inculpatului de a influența persoanele care au fost martore la comiterea infracțiunii poate constitui temei de arestare preventivă:

1. A.doar dacă fapta ce formează obiectul cauzei este pedepsită de lege cu pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare;
2. B.chiar dacă obiectul cauzei este reprezentat de o infracțiune comisă din culpă;
3. C.și în cazul în care propunerea de arestare preventivă a fost formulată de procuror în cursul procedurii de cameră preliminară.

Din subiectul complet, grila 87

Prin sentința nr. xxx/2026, inculpatul X a fost condamnat de prima instanță la pedeapsa închisorii de 14 ani pentru săvârșirea infracțiunii de omor. Prin aceeași sentință, s-a menținut măsura arestării preventive față de inculpat. Inculpatul X vă angajează la acest moment ca apărător, context în care, pentru a-i apăra interesele:

1. A.puteți uza de dispozițiile legale care permit aplicarea procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii, chiar dacă aceste dispoziții legale nu au fost invocate în primă instanță;
2. B.puteți uza de dispozițiile legale care permit, pe parcursul judecării apelului, formularea unei cereri de revocare a măsurii arestării preventive;
3. C.puteți uza de dispozițiile legale care permit, pe parcursul judecării apelului, formularea unei cereri de înlocuire a măsurii arestării preventive.

Din subiectul complet, grila 94

Măsura preventivă a arestului la domiciliu:

1. A.poate fi dispusă chiar și față de suspect;
2. B.presupune obligația inculpatului de a nu părăsi în nicio situație imobilul în care locuiește;
3. C.poate fi luată și fără ca inculpatului să i se impună obligația de a nu conduce anumite vehicule.

Din subiectul complet, grila 95

În cursul urmăririi penale măsura preventivă a controlului judiciar poate fi luată:

1. A.de organul de cercetare penală;
2. B.de procuror;
3. C.de judecătorul de drepturi și libertăți.

Din subiectul complet, grila 90

Prin rechizitoriu, inculpatul X este trimis în judecată, în stare de arest preventiv, sub aspectul infracțiunii de furt calificat săvârșit în dauna părții civile Y. În procedura de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriul constată, prin încheiere, încetarea de drept a măsurii preventive. Contestația împotriva acestei încheieri:

1. A.nu este suspensivă de executare;
2. B.se soluționează în cameră de consiliu;
3. C.poate fi formulată și de partea civilă Y.

Din subiectul complet, grila 91

Față de inculpatul A se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt. Prin ordonanță, procurorul dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat, stabilind în sarcina acestuia mai multe obligații. Inculpatul A este nemulțumit de o parte dintre acestea, motiv pentru care formulează plângere la judecătorul de drepturi și libertăți. În această situație:

1. A.judecătorul de drepturi și libertăți va respinge plângerea ca inadmisibilă dacă din conținutul acesteia rezultă că inculpatul A nu critică măsura controlului judiciar, ci solicită numai înlăturarea unora dintre obligațiile ce i-au fost impuse de procuror;
2. B.la soluționarea plângerii inculpatul A va fi citat, dar neprezentarea acestuia nu îl împiedică pe judecătorul de drepturi și libertăți să soluționeze plângerea;
3. C.încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți soluționează plângerea este definitivă.

Din subiectul complet, grila 92

Măsura preventivă a reținerii:

1. A.poate fi luată numai față de suspect;
2. B.nu poate fi prelungită în nicio situație;
3. C.poate fi dispusă și în lipsa suspectului.

Din subiectul complet, grila 43

Prin sentința primei instanțe, inculpatul A, aflat în stare de arest preventiv, este condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare [art. 295 C.pen.]. Prin această sentință, prima instanță dispune și menținerea arestului preventiv față de inculpat. Împotriva acestei sentințe declară apel, în termenul legal, doar inculpatul A. În acest caz:

1. A.întrucât apelul are efect suspensiv, dispoziția din sentință privind menținerea arestului preventiv nu se va pune în executare, astfel că inculpatul A va fi pus în libertate la momentul declarării apelului;
2. B.dacă instanța de apel admite apelul inculpatului A și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, aceasta nu va putea aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 5 ani;
3. C.instanța de apel este obligată să judece apelul mai înainte să expire durata pentru care, prin sentință, a fost menținută măsura arestului preventiv față de inculpatul A.

Din subiectul complet, grila 44

În dosarul nr. 25/P/2025, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție efectuează urmărirea penală față de inculpatul X, sub aspectul comiterii infracțiunii de luare de mită [art. 289 alin. (1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000]. Inculpatul X se află în stare de arest preventiv, măsură care a fost dispusă și prelungită succesiv în acest dosar. Procurorul propune judecătorului de drepturi și libertăți o nouă prelungire a măsurii arestării preventive, pentru o durată de 30 de zile. În acest caz:

1. A.judecătorul de drepturi și libertăți învestit cu propunerea de prelungire a arestării preventive este obligat să formuleze declarație de abținere, fiind incompatibil, în ipoteza în care tot el a admis una dintre propunerile anterioare de prelungire a arestării preventive a inculpatului X în dosarul nr. 25/P/2025;
2. B.dacă judecătorul de drepturi și libertăți respinge propunerea de prelungire a arestării preventive și dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu, aceasta din urmă va putea avea, pe parcursul urmăririi penale, o durată maximă de 180 de zile;
3. C.propunerea de prelungire a arestării preventive, în acest dosar, nu este, în nicio situație, de competența judecătorului de drepturi și libertăți de la o judecătorie.

Din subiectul complet, grila 84

Încheierea prin care instanța de judecată dispune înlocuirea controlului judiciar cu arestul la domiciliu:

1. A.nu trebuie motivată la data pronunțării;
2. B.este pusă în executare de la data pronunțării;
3. C.reprezintă actul procesual în temeiul căruia se emite mandatul de arestare.

Din subiectul complet, grila 81

Inculpatul X este trimis în judecată, în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat prevăzută de dispozițiile art. 229 alin. (2) lit. b) C.pen. La unul dintre termenele fixate în faza de cameră preliminară, judecătorul verifică legalitatea și temeinicia arestării preventive. La acest termen avocatul ales al inculpatului lipsește, iar inculpatul arestat își susține personal cauza, nefiind desemnat un avocat din oficiu întrucât inculpatul a precizat explicit că nu dorește să fie asistat de un asemenea avocat. În cauză sunt incidente:

1. A.dispozițiile legale privind prelungirea arestării preventive în faza de cameră preliminară;
2. B.dispozițiile legale privind ședințele de judecată în cameră de consiliu;
3. C.dispozițiile legale privind nulitatea absolută.

Din subiectul complet, grila 82

Pe rolul Tribunalului Giurgiu se află, în curs de judecată în primă instanță, dosarul penal în care este inculpat X, aflat în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 189 alin. (1) lit. f) C.pen. (omorul săvârșit asupra a două sau mai multe persoane), pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii de la 15 la 25 de ani. Fapta pentru care X a fost trimis în judecată a constat în aceea că ar fi ucis trei persoane, membre ale unei minorități naționale. Fapta a provocat o puternică indignare în rândul comunității locale, în special în rândul reprezentanților minorității naționale respective, aceștia încercând în repetate rânduri, în semn de protest, să pătrundă neautorizat în sediile organelor judiciare din mun. Giurgiu și să le perturbe activitatea, fiecare situație de acest gen finalizându-se cu intervenția organelor de ordine publică. În calitate de avocat, ați fost angajat de X să îi asigurați apărarea, context în care puteți să luați în considerare:

1. A.dispozițiile legale referitoare la desemnarea altei instanțe pentru judecarea cauzei;
2. B.dispozițiile legale referitoare la verificarea măsurilor preventive în cursul judecății;
3. C.dispozițiile legale referitoare la judecarea în lipsă a inculpatului.

Din subiectul complet, grila 91

Măsura preventivă a controlului judiciar:

1. A.poate fi dispusă, în cursul urmăririi penale, și în cazul în care inculpatul este acuzat de săvărșirea unei infracțiuni pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mică de 2 ani;
2. B.poate fi luată, în cursul urmăririi penale, numai de procuror;
3. C.nu încetează de drept în cazul în care instanța pronunță o hotărâre de amânare a aplicării pedepsei, dacă această hotărâre nu este definitivă întrucât poate fi atacată cu apel.

Din subiectul complet, grila 85

În ipoteza în care, după pronunțarea sentinței și până la sesizarea instanței de apel, apar probe din care rezultă că inculpatul face pregătiri pentru a fugi din țară în scopul de a se sustrage judecății, măsura arestării preventive poate fi luată:

1. A.doar dacă sentința a fost una de condamnare a inculpatului;
2. B.dacă sentința a fost una de renunțare la aplicarea pedepsei sau amânare a aplicării pedepsei;
3. C.indiferent care a fost soluția primei instanțe, întrucât aceasta nu este definitivă.

Din subiectul complet, grila 84

După pronunțarea sentinței prin care prima instanță a rezolvat fondul cauzei și până la sesizarea instanței de apel, măsura arestării preventive a inculpatului:

1. A.poate fi luată de prima instanță;
2. B.poate fi luată numai dacă soluția din sentință a fost una de condamnare;
3. C.poate fi luată numai dacă temeiul este reprezentat de faptul că inculpatul încearcă să se sustragă judecății în apel.

Din subiectul complet, grila 92

Măsura preventivă a controlului judiciar:

1. A.poate fi dispusă, în cursul urmăririi penale, numai de procuror;
2. B.încetează de drept dacă procurorul dispune clasarea cauzei;
3. C.poate fi luată numai față de inculpat.

Din subiectul complet, grila 100

În cursul urmăririi penale, măsura arestării preventive:

1. A.nu poate fi dispusă ca măsură înlocuitoare a arestului la domiciliu, dacă acesta din urmă a totalizat 180 de zile;
2. B.poate fi luată prin încheierea motivată a judecătorului de drepturi și libertăți, care este executorie chiar dacă inculpatul formulează contestație;
3. C.încetează de drept dacă rechizitoriul prin care procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului a fost infirmat de procurorul ierarhic superior acestuia.

Din subiectul complet, grila 96

Prin sentința primei instanțe, inculpatul B, aflat în stare de arest preventiv, este condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare [art. 295 C.pen.]. Prin sentință, prima instanță dispune și menținerea arestului preventiv față de inculpat. Împotriva acestei sentințe declară apel, în termenul legal, inculpatul B. Alegeți afirmația/afirmațiile adevărată/adevărate:

1. A.chiar dacă, potrivit legii, apelul are efect suspensiv, inculpatul B va rămâne privat de libertate întrucât dispoziția din sentință privind menținerea arestului preventiv este executorie;
2. B.dacă instanța de apel admite apelul inculpatului B și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, aceasta nu va putea aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 5 ani;
3. C.instanța de apel este obligată să judece apelul mai înainte să expire durata pentru care, prin sentință, a fost menținută măsura arestului preventiv față de inculpatul B.

Din subiectul complet, grila 50

Întrucât suspectul X nu s-a prezentat la parchet, spre a fi audiat, la data și ora menționată în citație, s-a emis în mod legal în privința sa un mandat de aducere, care a fost pus în executare de organele de poliție. În baza mandatului de aducere, suspectul X rămâne la dispoziția organului judiciar, în vederea audierii, pentru o perioadă de 3 ore. După audiere, procurorul dispune reținerea suspectului X pentru o perioadă de 24 de ore. Este/sunt adevărate următoarea/următoarele afirmații:

1. A.din durata de 24 de ore a reținerii nu se deduc cele 3 ore în care suspectul a fost la dispoziția organelor judiciare în baza mandatului de aducere;
2. B.după ce expiră durata reținerii, procurorul poate să dispună luarea măsurii controlului judiciar față de suspectul X;
3. C.împotriva măsurii reținerii, înainte de expirarea duratei acesteia, suspectul X poate formula plângere la prim-procurorul parchetului sau la procurorul ierarhic superior celui care a dispus reținerea.

Din subiectul complet, grila 88

În faza de cameră preliminară:

1. A.măsura preventivă a controlului judiciar poate fi luată doar dacă este formulată o propunere de către procuror în acest sens;
2. B.măsura arestării preventive nu trebuie revocată ori de câte ori se dispune restituirea cauzei la parchet;
3. C.nu se poate dispune modificarea obligațiilor aferente controlului judiciar.

Din subiectul complet, grila 89

Atunci când inculpatul este prezent, ascultarea sa este obligatorie la soluționarea:

1. A.tuturor contestațiilor formulate în faza de judecată;
2. B.propunerii procurorului de impunere a unor noi obligații în cadrul controlului judiciar în faza camerei preliminare;
3. C.cererii de restituire a cauțiunii în cursul urmăririi penale.

Din subiectul complet, grila 90

Arestul la domiciliu:

1. A.poate fi luat chiar dacă urmărirea penală se efectuează pentru o infracțiune sancționată cu pedeapsa închisorii alternativă cu pedeapsa amenzii;
2. B.nu poate fi înlocuit cu arestarea preventivă în faza de cameră preliminară în primele 60 de zile după sesizarea instanței;
3. C.încetează de drept în faza de judecată odată cu pronunțarea sentinței prin care a fost impusă o măsură educativă inculpatului minor.

Din subiectul complet, grila 83

Durata totală a arestării preventive a inculpatului, pe parcursul urmăririi penale:

1. A.nu include și durata arestului la domiciliu al inculpatului pe parcursul urmăririi penale;
2. B.este aceeași cu durata totală pe care arestarea preventivă a inculpatului o poate avea pe parcursul camerei preliminare și al judecății;
3. C.se calculează de la data punerii în executare a măsurii luate față de inculpat.

Din subiectul complet, grila 86

Contestația inculpatului împotriva încheierii prin care judecătorul de drepturi și libertăți a luat față de el măsura arestării preventive:

1. A.suspendă executarea măsurii arestării preventive;
2. B.poate fi introdusă în termen de 10 zile de la pronunțarea sau, după caz, de la comunicarea încheierii;
3. C.se soluționează, în mod obligatoriu, cu participarea procurorului.

Din subiectul complet, grila 87

Următoarea/următoarele încheieri sunt definitive:

1. A.încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară a confirmat soluția de renunțare la urmărirea penală dispusă de procuror;
2. B.încheierea prin care prima instanță de judecată a respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei;
3. C.încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți a admis plângerea inculpatului împotriva ordonanței prin care procurorul a dispus luarea măsurii controlului judiciar.

Din subiectul complet, grila 95

Prin sentință, Judecătoria B a dispus condamnarea inculpatului X, arestat la domiciliu, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută la art. 229 alin. (1) lit. a) C. pen., dispunând totodată și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Prin aceeași sentință, instanța va trebui să aibă în vedere și dispozițiile legale privitoare la:

1. A.încetarea de drept a măsurilor preventive;
2. B.cheltuielile judiciare;
3. C.motivarea obligatorie a opiniei separate, când aceasta există.

Din subiectul complet, grila 81

În privința controlului judiciar luat față de inculpat în cursul urmăririi penale, care dintre următoarele afirmații este/sunt adevarate:

1. A.măsura controlului judiciar poate fi luată numai de procuror;
2. B.prelungirea duratei controlului judiciar poate fi dispusă numai de procuror;
3. C.revocarea controlului judiciar poate fi dispusă numai de procuror.

Din subiectul complet, grila 83

Măsura preventivă a arestului la domiciliu:

1. A.poate fi dispusă de judecătorul de drepturi și libertăți numai ca urmare a respingerii unei propuneri de arestare preventivă a inculpatului, formulată de procuror;
2. B.presupune că inculpatul nu poate părăsi locuința, în nicio situație, fără încuviințarea organului judiciar care a luat măsura;
3. C.nu poate fi dispusă față de un inculpat care a fost anterior condamnat pentru infracțiunea de evadare.

Din subiectul complet, grila 90

În ipoteza unui acord de recunoaștere a vinovăției încheiat cu un inculpat minor, reducerea cu o treime a limitelor perioadei măsurii educative:

1. A.operează numai dacă măsura educativă este privativă de libertate;
2. B.operează numai dacă măsura educativă este neprivativă de libertate;
3. C.operează indiferent dacă măsura educativă este privativă sau neprivativă de libertate.

Din subiectul complet, grila 92

În cursul urmăririi penale, procurorul formulează propunere de arestare preventivă față de inculpatul X, cercetat pentru săvărșirea infracțiunii de șantaj asupra persoanei vătămate A. Propunerea este înaintată judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, însă, prin încheiere, acesta respinge propunerea și dispune luarea măsurii arestului la domiciliu față de inculpat.Care dintre următoarele afirmații este/sunt adevarate:

1. A.dacă inculpatul X formulează contestație împotriva încheierii, până la soluționarea acesteia el se va afla în stare de arest la domiciliu;
2. B.dacă persoana vătămată A formulează contestație împotriva încheierii, aceasta va fi respinsă ca inadmisibilă;
3. C.dacă procurorul nu formulează contestație împotriva încheierii, el nu mai poate solicita ulterior înlocuirea arestului la domiciliu cu arestarea preventivă a inculpatului X.

Din subiectul complet, grila 83

Propunerea de arestare preventivă a inculpatului, în cursul urmăririi penale:

1. A.nu poate fi formulată decât dacă, în prealabil, față de inculpat a fost luată măsura preventivă a reținerii;
2. B.poate fi soluționată și în lipsa inculpatului, însă doar în măsura în care apărarea acestuia este asigurată de un avocat, ales sau numit din oficiu;
3. C.va fi respinsă dacă judecătorul de drepturi și libertăți constată că propunerea nu a fost verificată sub aspectul temeiniciei și legalității de procurorul ierarhic superior celui care a formulat-o.

Din subiectul complet, grila 94

Prin sentința de condamnare, prima instanță a dispus și menținerea măsurii arestului la domiciliu față de inculpat. Dispoziția de menținere a arestului la domiciliu:

1. A.este executorie, chiar dacă inculpatul a declarat, în termenul legal, apel împotriva sentinței;
2. B.este nelegală, în ipoteza în care soluția de condamnare a fost la o pedeapsă cu închisoarea a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere;
3. C.este obligatorie, în ipoteza în care soluția de condamnare a fost la o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenție.

Din subiectul complet, grila 96

Judecătorul de drepturi și libertăți dispune prin încheiere definitivă:

1. A.atunci când soluționează propunerea procurorului de autorizare a unei percheziții domiciliare;
2. B.atunci când soluționează plângerea inculpatului împotriva ordonanței prin care procurorul a dispus luarea măsurii controlului judiciar;
3. C.atunci când soluționează cererea inculpatului de revocare a măsurii arestării preventive.

Din subiectul complet, grila 83

Măsura arestării preventive:

1. A.nu poate fi dispusă față de un minor;
2. B.se revocă la pronunțarea în primă instanță a unei hotărâri de condamnare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
3. C.este verificată din oficiu, în tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii, dar nu mai târziu de 60 de zile.

Din subiectul complet, grila 85

Măsura preventivă a controlului judiciar:

1. A.poate fi dispusă, pe parcursul urmăririi penale, numai de procuror;
2. B.încetează de drept dacă, în faza de cameră preliminară, judecătorul a dispus restituirea cauzei la procuror;
3. C.se poate lua, de către instanța de judecată, pe o durată inițială care nu poate depăși 60 de zile.

Din subiectul complet, grila 93

În cursul urmăririi penale, inculpatul B este arestat preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei, faptă prevăzută și pedepsită de art. 235 C.pen. În timpul în care inculpatul se afla în stare de arest preventiv, judecătorul de drepturi și libertăți emite, la propunerea procurorului, un mandat de percheziție la domiciliul inculpatului, întrucât există suspiciunea rezonabilă că în acest loc se găsesc probe ce au legătură cu infracțiunea de tâlhărie. Sunt adevărate următoarele afirmații:

1. A.la ședința la care s-a autorizat percheziția a fost obligatorie citarea și participarea inculpatului arestat B;
2. B.la efectuarea percheziției domiciliare este obligatorie prezența unui avocat care să asigure apărarea inculpatului B;
3. C.organele judiciare care efectuează percheziția au obligația de a ridica de la domiciliul inculpatului și cantitatea de 250 g de cocaină găsită cu acest prilej, chiar dacă nu au niciun indiciu că această probă ar avea legătură cu infracțiunea de tâlhărie.

Din subiectul complet, grila 100

Un echipaj de jandarmi, aflat în patrulare pe timp de noapte conform atribuțiilor prevăzute de lege, surprinde în flagrant pe făptuitorul A care, aflat pe o stradă lăturalnică, lovește persoana vătămată X și îi sustrage un lanț de aur de la gât. Echipajul de jandarmi:

1. A.are dreptul de a-l prinde pe făptuitorul A și de a-l prezenta de îndată organelor de urmărire penală;
2. B.are dreptul să dispună reținerea făptuitorului A pentru o perioadă de 24 de ore;
3. C.are obligația să întocmească un proces verbal despre împrejurările constatate.

Din subiectul complet, grila 42

Inculpatul X este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, urmărirea penală fiind efectuată de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria G. La data de 19.10.2023, ora 10.00, procurorul a dispus măsura reținerii inculpatului X pentru o durată de 24 de ore, și, în aceeași zi, a înaintat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei G propunerea de luare a măsurii arestării preventive. Judecătorul a respins propunerea de arestare preventivă, prin încheiere emisă în aceeași zi la ora 18.00, și a dispus față de inculpatul X măsura arestului la domiciliu începând cu data de 19.10.2023. Această încheiere a rămas definitivă întrucât nu a fost contestată. La data de 23.10.2023, după administrarea unor probe noi, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria G a dispus schimbarea încadrării juridice din vătămare corporală în tentativă la omor. Raportat la speța indicată, este adevărat că:

1. A.încheierea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei G este nelegală, întrucât măsura arestului la domiciliu putea fi dispusă numai cu începere din data de 20.10.2023, ora 10.00, întrucât la acest moment înceta măsura reținerii inculpatului X;
2. B.eventuala propunere de prelungire a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, va fi de competența judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei G;
3. C.procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria G este obligat să își decline competența de efectuare a urmăririi penale.

Din subiectul complet, grila 47

Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei G este sesizat de procuror, în cursul urmăririi penale, cu propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive privind pe inculpatul AB. Judecătorul respinge această propunere și dispune înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar. Încheierea rămîne definitivă prin respingerea contestației procurorului. În această situație:

1. A.prelungirea controlului judiciar, în cursul urmăririi penale, va fi de competența judecătorului de drepturi și libertăți;
2. B.prelungirea controlului judiciar, în cursul urmăririi penale, va fi de competența procurorului de caz;
3. C.în aceeași cauză, măsura arestării preventive împotriva inculpatului AB nu mai poate fi dispusă din nou, indiferent de situație.

Din subiectul complet, grila 78

Are caracter suspensiv de executare:

1. A.contestația declarată de procuror împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară prin care a fost revocată măsura arestului la domiciliu luată față de inculpat;
2. B.contestația declarată de inculpat împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți prin care a fost prelungită măsura arestării preventive, pentru o perioadă de 30 de zile;
3. C.contestația declarată de procuror împotriva încheierii instanței de judecată prin care s-a constatat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar ca urmare a împlinirii duratei maxime prevăzute de lege.

Din subiectul complet, grila 87

Inculpatul formulează contestație împotriva încheierii prin care judecătorul de drepturi și libertăți a dispus arestarea sa preventivă. Indicați varianta sau variantele adevărate:

1. A.până la soluționarea contestației, inculpatul se află în stare de libertate;
2. B.în ipoteza admiterii contestației, se poate dispune arestul la domiciliu față de inculpat;
3. C.în ipoteza admiterii contestației, nu se mai poate lua nicio măsură preventivă față de inculpat.

Din subiectul complet, grila 88

În cazul în care, pe parcursul urmăririi penale, se dispune, prin încheiere definitivă, arestarea preventivă a unui inculpat care se sustrage urmăririi penale, durata maximă a măsurii preventive se calculează:

1. A.de la data pronunțării încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă;
2. B.de la data rămânerii definitive a încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă;
3. C.de la data punerii în executare a arestării preventive.

Din subiectul complet, grila 89

În cursul urmăririi penale, măsura preventivă a controlului judiciar poate fi dispusă de:

1. A.organul de cercetare penală;
2. B.procuror;
3. C.judecătorul de drepturi și libertăți.

Din subiectul complet, grila 93

Judecătorul de drepturi și libertăți:

1. A.poate dispune luarea măsurii asigurătorii în cursul urmăririi penale;
2. B.este competent să soluționeze plângerea împotriva ordonanței de reținere emise de către procuror;
3. C.este competent să soluționeze sesizarea procurorului privind declanșarea procedurii audierii anticipate.

Din subiectul complet, grila 86

Încetarea de drept a măsurii arestării preventive:

1. A.poate fi constatată de instanța de judecată și în lipsa inculpatului;
2. B.intervine, în cursul urmăririi penale, dacă măsura a atins, în urma prelungirii succesive, durata maximă de 90 de zile;
3. C.se constată, de judecătorul de drepturi și libertăți, printr-o încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.

Din subiectul complet, grila 87

În calitate de avocat, ați încheiat un contract de asistență juridică cu inculpatul X, valabil pentru faza de urmărire penală în dosarul nr. 62/P/2022. Prin ordonanța din 21.06.2022, procurorul a dispus măsura controlului judiciar față de inculpatul X, impunându-i acestuia, printre altele, și obligația de a nu depăși raza teritorială a mun. București. După 2 săptămâni, în cauză se pune în mișcare acțiunea penală și față de inculpatul Y, participant la infracțiunea reținută în sarcina lui X. În acest context, prin ordonanța din 11.07.2022, procurorul îi impune lui X, în cadrul controlului judiciar, obligația suplimentară de a nu lua legătura cu Y. Împotriva ordonanței din 11.07.2022:

1. A.puteți formula plângere, care este de competența unui judecător de drepturi și libertăți;
2. B.puteți formula plângere, la a cărei soluționare asistența juridică a lui X este obligatorie;
3. C.legea nu prevede nicio cale de atac.

Din subiectul complet, grila 83

Instanța care judecă în primă instanță cauza:

1. A.poate dispune efectuarea unei percheziții domiciliare, în condițiile prevăzute de lege;
2. B.nu poate dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat;
3. C.se pronunță cu privire la restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii, chiar în lipsa unei constituiri de parte civilă.

Din subiectul complet, grila 87

În cursul urmăririi penale:

1. A.măsura controlului judiciar nu poate fi revocată de procuror, dacă aceasta a fost luată de judecătorul de drepturi și libertăți;
2. B.prelungirea arestării preventive se dispune de către judecătorul de drepturi și libertăți numai la propunerea motivată a procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală;
3. C.durata totală a arestării preventive a inculpatului nu poate fi niciodată mai mare de 100 de zile.

Din subiectul complet, grila 81

În cauza nr. X/P/2022, având ca obiect efectuarea urmăririi penale față de inculpatul DC cu privire la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. și ped. de disp. art. 233 C.pen., Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Sector 1 cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive față de inculpat. Prin încheierea nr. Y, judecătorul de drepturi și libertăți a admis propunerea procurorului și a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul DC pentru 30 de zile. Împotriva încheierii nr. Y pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți, a formulat contestație doar inculpatul. Contestația inculpatului AB formulată împotriva acestei încheieri la 26 de ore după pronunțare:

1. A.este formulată cu nerespectarea termenului prevăzut de lege;
2. B.nu este suspensivă de executare;
3. C.se soluționează cu participarea obligatorie a procurorului.

Din subiectul complet, grila 41

În data de 15.08.2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești a fost sesizat cu privire la săvâșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 193 C.pen., procurorul care supraveghea urmărirea penală dispunând în aceeași zi începerea urmăririi penale cu privire la faptă. După audierea martorilor NN și PP, prin ordonanța din data de 01.09.2022, organul de cercetare penală a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul TT. A doua zi, în data de 02.09.2022, procurorul a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Ploiești cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive față de suspectul TT. Raportat la această situație, considerați că:

1. A.efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect, dispusă de organul de cercetare penală, trebuie confirmată de procurorul care supraveghează urmărirea penală, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești;
2. B.efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect putea fi dispusă în mod legal de către organul de cercetare penală numai dacă a fost delegat în acest sens de către procurorul care supraveghează urmărirea penală, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești;
3. C.judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Ploiești va respinge propunerea de luare a măsurii arestării preventive față de suspectul TT.

Din subiectul complet, grila 43

În cauza nr. X/P/2022, având ca obiect efectuarea urmăririi penale față de inculpatul BC cu privire la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 233 C.pen., Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5 București a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Sector 5 București cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive față de inculpat. Prin încheierea din data de 20.05.2022, judecătorul de drepturi și libertăți a respins propunerea procurorului de arestare preventivă, dispunând luarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul BC. Raportat la această situație, considerați a fi adevărate următoarele afirmații:

1. A.măsura controlului judiciar luată de judecătorul de drepturi și libertăți poate fi revocată de procuror, în cursul urmăririi penale;
2. B.judecătorul de drepturi și libertăți, soluționând propunerea procurorului, nu putea dispune luarea vreunei alte măsuri preventive față de inculpatul BC decât cea a arestării preventive;
3. C.măsura controlului judiciar luată de judecătorul de drepturi și libertăți poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, de către procuror.

Din subiectul complet, grila 78

În cursul judecății în primă instanță s-a luat măsura arestării preventive a inculpatului, muncitor necalificat, trimis în judecată pentru comiterea unei tentative la infracțiunea de omor. Instanța, ulterior dispunerii arestării, dar anterior soluționării căii de atac împotriva acesteia, a schimbat încadrarea juridică din tentativă la infracțiunea de omor în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. (1) C.pen. În acest caz, calea de atac împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă:

1. A.se soluționează de tribunal;
2. B.se soluționează de curtea de apel;
3. C.poate fi admisă chiar dacă soluționarea ei are loc după ce prima instanță a verificat legalitatea și temeinicia măsurii preventive și a dispus menținerea acesteia.

Din subiectul complet, grila 81

Este necesară punerea în mișcare a acțiunii penale anterior:

1. A.audierii anticipate a unui martor;
2. B.dispunerii măsurii supravegherii tehnice;
3. C.luării măsurii controlului judiciar pe cauțiune.

Din subiectul complet, grila 84

Este admisibilă contestația împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță prin care:

1. A.se admite în principiu cererea de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar pe cauțiune, chiar dacă contestația vizează exclusiv valoarea cauțiunii;
2. B.se dispune revocarea internării nevoluntare în vederea efectuării expertizei psihiatrice, înainte de expirarea duratei acesteia, pe motiv că internarea nu mai este necesară;
3. C.se respinge cererea formulată de procuror de efectuare a examinării fizice.

Din subiectul complet, grila 85

Contestația formulată de către inculpat împotriva încheierii prin care judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță a dispus luarea măsurii arestării preventive pentru o durată de 15 de zile:

1. A.poate fi admisă, situație în care se poate dispune respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive;
2. B.este suspensivă de executare, dacă este formulată de procuror;
3. C.se poate soluționa în lipsa inculpatului minor care lipsește nejustificat, doar dacă este prezent unul dintre părinți sau reprezentantul legal, precum și apărătorul ales sau desemnat din oficiu.

Din subiectul complet, grila 97

Instanța de judecată:

1. A.poate schimba prin sentință încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare, inclusiv în situația în care inculpatul este judecat în procedura recunoașterii învinuirii;
2. B.poate dispune reunirea cauzelor în cazul în care constată că pe rolul altei instanțe se află o cauză având ca obiect o infracțiune săvârșită de notarul public X, în calitate de instigator la infracțiunea de uz de fals comisă de Y, minor în vârstă de 17 ani, ce face obiectul cauzei aflate pe rolul său, ambele cauze aflându-se în faza apelului;
3. C.constată încetată de drept măsura arestului la domiciliu în cursul judecății în primă instanță, dacă durata totală a acesteia (4 ani) a depășit jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracțiunea care face obiectul sesizării prin acordul de recunoaștere a vinovăției, chiar dacă inculpatul este minor.

Din subiectul complet, grila 99

Termenul de 5 zile în care procurorul trebuie să depună propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosarul cauzei la judecătorul de drepturi și libertăți:

1. A.este un termen regresiv și peremptoriu;
2. B.este un termen procedural și dilatoriu;
3. C.expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează, dacă ultima zi a termenului cade într-o zi nelucrătoare.

Din subiectul complet, grila 93

Instanța care judecă în fond cauza:

1. A.nu poate constata niciodată încetarea de drept a măsurii arestării preventive a inculpatului, dacă pronunță condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii;
2. B.constată încetarea de drept a măsurii arestării preventive a inculpatului și dispune punerea de îndată în libertate a acestuia dacă nu este reținut ori arestat în altă cauză, în cazul în care pronunță o hotărâre de amânare a aplicării pedepsei;
3. C.lasă nesoluționată acțiunea civilă în cazul în care pronunță încetarea procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile.

Din subiectul complet, grila 96

În cazul măsurii preventive a controlului judiciar:

1. A.în cursul urmăririi penale procurorul poate dispune, prin ordonanță, impunerea unor noi obligații pentru inculpat, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta, numai dacă măsura controlului judiciar a fost luată de către procuror;
2. B.în cursul urmăririi penale procurorul poate dispune, prin ordonanță, înlocuirea sau încetarea obligațiilor dispuse inițial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta, chiar dacă măsura controlului judiciar a fost luată de către judecătorul de drepturi și libertăți;
3. C.luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat poate fi dispusă, în cursul urmăririi penale, și de organul de cercetare penală.

Din subiectul complet, grila 97

Poate fi atacată cu plângere la judecătorul de drepturi și libertăți competent, în condițiile prevăzute de lege:

1. A.ordonanța organului de cercetare penală prin care s-a luat, în cursul urmăririi penale, măsura reținerii suspectului sau inculpatului;
2. B.ordonanța procurorului prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale ca urmare a neîndeplinirii cu rea-credință, de către suspect sau inculpat, a obligațiilor stabilite prin ordonanța de renunțare la urmărirea penală, conform art. 318 alin. (6) C.proc.pen;
3. C.ordonanța procurorului prin care s-a prelungit, în cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar luată față de inculpat.

Din subiectul complet, grila 98

Parchetul de pe lângă Tribunalul București s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de omor, faptă prev. și ped. de disp. art. 188 C.pen., iar după începerea urmăririi penale cu privire la faptă, prin ordonanța nr. X/P/2022 din 01.02.2022, procurorul a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul BC. În data de 02.02.2022, organele de cercetare penală au procedat la audierea martorilor PP, TT și NN și au dispus, prin ordonanță, luarea măsurii reținerii față de suspectul BC. Pentru a aprecia asupra legalității actelor procedurale și a măsurii preventive dispuse de organul de cercetare penală, considerați că trebuie avute în vedere printre altele și dispozițiile legale privind:

1. A.competența materială a organelor de urmărire penală;
2. B.instituția măsurilor preventive;
3. C.competența funcțională a instanțelor judecătorești.

Din subiectul complet, grila 85

Prin rechizitoriul nr. X/P/2021 întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucuresti, inculpatul BC a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de omor, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 188 C.pen., instanța sesizată cu judecarea cauzei fiind Tribunalul București. La primul termen de judecată stabilit în cauză, inculpatul BC, prin apărător ales, a formulat o cerere de recuzare a judecătorului fondului, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 64 lit. F) (există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată). În aceste condiții, considerați că:

1. A.dacă inculpatul formulează o cerere de recuzare a judecătorului chemat să decidă asupra recuzării, aceasta va fi respinsă ca inadmisibilă;
2. B.judecătorul recuzat nu se poate pronunța asupra măsurilor preventive;
3. C.cererea de recuzare se soluționează prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.

Din subiectul complet, grila 86

Prin încheierea Z pronunțată în data de 01.03.2022, judecătorul de drepturi și libertăți competent a admis propunerea procurorului și a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul DC pentru 30 de zile. Împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți inculpatul DC a formulat contestație în termen, contestație care a fost respinsă, măsura arestării preventive luată față de inculpat fiind menținută. În data de 20.03.2022 procurorul a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpatului DC. În aceste condiții, considerați că:

1. A.propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpatului DC a fost formulată de procuror cu respectarea termenului prevăzut de lege;
2. B.judecătorul de drepturi și libertăți care a participat la soluționarea contestației împotriva încheierii de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului DC nu devine incompatibil să soluționeze o eventuală contestație împotriva încheierii de prelungire a măsurii arestării preventive a aceluiași inculpat;
3. C.judecătorul de drepturi și libertăți care a participat la soluționarea contestației împotriva încheierii de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului DC devine incompatibil să soluționeze o eventuală contestație împotriva încheierii de prelungire a măsurii arestării preventive a aceluiași inculpat.

Din subiectul complet, grila 88

prin rechizitoriul nr. X/P/2022 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 București, inculpatul NN a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 194 alin. (1) C.pen., instanța sesizată cu judecarea cauzei fiind Judecătoria Sector 2 București. Prin sentința nr. Z din data de 30.08.2022, instanța de judecată a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de vătămare corporală în infracțiunea de lovire sau alte violente, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 193 C.pen. și a dispus încetarea procesului penal în baza dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. i) - există autoritate de lucru judecat. În raport de această situație, considerați că:

1. A.instanța de judecată a procedat corect dispunând schimbarea încadrării juridice direct prin sentință;
2. B.față de soluția pronunțată, instanța de judecată va lăsa nesoluționată acțiunea civilă exercitată în procesul penal;
3. C.față de soluția pronunțată, instanța de judecată va constata încetarea de drept a măsurii preventive a inculpatului NN și va dispune punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este reținut ori arestat în altă cauză.

Din subiectul complet, grila 90

În cauza nr. X/P/2022, având ca obiect efectuarea urmăririi penale față de inculpatul DC pentru săvârșirea infractiunii de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 244 C.pen., Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Sector 1 cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive față de inculpat. Prin încheierea din 02.08.2022, judecătorul de drepturi și libertăți a respins propunerea de arestare preventivă, dispunând luarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul DC. În aceste condiții, considerați că:

1. A.contestația formulată de inculpat împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți prin care s-a luat măsura controlului judiciar în cauză, va fi respinsă în toate cazurile ca inadmisibilă;
2. B.procurorul este competent să dispună, în cursul urmăririi penale, înlocuirea măsurii controlului judiciar luată de judecătorul de drepturi și libertăți cu măsura controlului judiciar pe cauțiune;
3. C.dacă procurorul dispune, prin ordonanță, înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura controlului judiciar pe cauțiune, inculpatul poate formula plângere împotriva ordonanței procurorului la judecătorul de drepturi și libertăți competent, în termen de 48 de ore de la comunicare.

Din subiectul complet, grila 92

În cazul în care, prin încheiere, judecătorul de drepturi și libertăți competent admite cererea de revocare formulată de inculpat și dispune revocarea măsurii arestării preventive luate față de acesta:

1. A.persoana vătămată are dreptul de a formula contestație împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți în termen de 24 de ore de la comunicare, aceasta urmând a fi admisă dacă este întemeiată;
2. B.contestația formulată de procuror împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți se soluționează înainte de expirarea duratei măsurii arestării preventive dispuse anterior;
3. C.contestația formulată de procuror împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți se soluționează în ședință publică.

Din subiectul complet, grila 100

Poate fi atacată cu plângere la judecătorul de drepturi și libertăți competent, în condițiile prevăzute de lege:

1. A.ordonanța organului de cercetare penală prin care s-a luat, în cursul urmăririi penale, măsura reținerii suspectului sau inculpatului;
2. B.ordonanța procurorului prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale ca urmare a neîndeplinirii cu rea- credință, de către suspect sau inculpat, a obligațiilor stabilite prin ordonanța de renunțare la urmărirea penală, conform art. 318 alin. (6) C.proc.pen;
3. C.ordonanța procurorului prin care s-a prelungit, în cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar luată față de inculpat.

Din subiectul complet, grila 85

Prin sentința din 10.02.2020, Judecătoria Ploiești a dispus condamnarea inculpatului B.E., judecat în stare de arest preventiv în acea cauză, la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, fapta prevăzută de art. 336 alin. (1) C.pen. Instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Prin aceeași sentință, instanța a dispus și menținerea arestării preventive față de inculpatul B.E., motivând că sentința nu este definitivă, putând fi atacată cu apel. Sunt corecte următoarele enunțuri:

1. A.sentința este nelegală sub aspectul menținerii măsurii arestării preventive a inculpatului B.E.;
2. B.împotriva sentinței se poate exercita calea de atac a apelului;
3. C.sentința este nelegală în privința dispoziției de suspendare a executării pedepsei, întrucât inculpatul a fost judecat în stare de arest preventiv în acea cauză.

Din subiectul complet, grila 86

Încheierea prin care prima instanță de judecată a luat măsura arestării preventive a inculpatului este executorie:

1. A.numai din momentul când rămâne definitivă;
2. B.din momentul pronunțării;
3. C.numai din momentul comunicării.

Din subiectul complet, grila 87

Măsură preventivă a reținerii:

1. A.poate fi luată de organul de cercetare penală sau de procuror;
2. B.se poate dispune de judecătorul de cameră preliminară;
3. C.poate fi atacată cu plângere la judecătorul de drepturi și libertăți.

Din subiectul complet, grila 84

Prin încheierea din 10.03.2020 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Satu Mare s-a admis propunerea de arestare preventivă în lipsă a inculpatului D.E., pentru o durată de 30 de zile. Inculpatul se sustrage de la urmărirea penală, fiind indicii că se ascunde în străinătate. În această situație:

1. A.este obligatorie emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Satu Mare, chiar dacă inculpatul D.E. a fost arestat în lipsă;
2. B.împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă nu se poate exercita nicio cale de atac, întrucât inculpatul D.E. se sustrage urmăririi penale, ascunzându-se în străinătate;
3. C.durata de 30 de zile a arestării preventive se va calcula de la data la care măsura va fi pusă efectiv în executare și nu de la data la care a fost dispusă de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Satu Mare.

Din subiectul complet, grila 42

Inculpatul X, pe care îl asistați în calitate de avocat din oficiu, este judecat în primă instanță de Tribunalul Prahova. În cursul cercetării judecătorești, la termenul din data de 01.11.2021, instanța admite cererea procurorului și dispune luarea măsurii arestului la domiciliu față de inculpat, pentru o durată de 30 de zile. În aceeași zi de 01.11.2021, introduceți contestație împotriva încheierii de luare a măsurii arestului la domiciliu. Față de această situație, îi veți explica inculpatului X că:

1. A.până la soluționarea contestației poate părăsi oricând domiciliul, întrucât încheierea Tribunalului Prahova nu este încă definitivă;
2. B.potrivit dispozițiilor legale, va trebui să fie citat la soluționarea contestației, caz în care poate părăsi imobilul pentru a se prezenta la instanța care soluționează contestația;
3. C.pe timpul arestului la domiciliu, organele de poliție pot pătrunde în imobilul unde se execută arestul la domiciliu pentru a supraveghea respectarea măsurii, chiar dacă inculpatul X se opune.

Din subiectul complet, grila 86

Atât măsura preventivă a controlului judiciar, cât și măsura sechestrului asigurător:

1. A.pot fi luate de către procuror în cursul urmăririi penale;
2. B.în faza de cameră preliminară, trebuie verificate periodic de către judecătorul de cameră preliminară;
3. C.pot fi dispuse numai cu privire la inculpat, respectiv la bunurile acestuia.

Din subiectul complet, grila 86

Cu privire la măsura preventivă a controlului judiciar sunt adevărate următoarele afirmații:

1. A.organul judiciar care a dispus măsura va impune întotdeauna inculpatului obligația să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme;
2. B.calitatea procesuală a persoanei față de care s-a dispus măsura este întotdeauna cea de inculpat;
3. C.calea de atac împotriva actului prin care s-a dispus măsura este întotdeauna plângerea.

Din subiectul complet, grila 87

Dacă judecata în primă instanță are ca obiect o infracțiune pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 5 ani la 8 ani și se desfășoară față de un inculpat arestat preventiv încă din cursul urmăririi penale:

1. A.durata maximă a arestării preventive a inculpatului în cursul judecății în primă instanță este de 8 ani;
2. B.în calculul duratei maxime a arestării preventive a inculpatului în cursul judecății în primă instanță nu se include și perioada cât acesta a fost arestat preventiv în cursul urmăririi penale;
3. C.din cel mult 60 în 60 de zile, prima instanță este obligată să verifice din oficiu dacă se mai justifică menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.

Din subiectul complet, grila 88

Măsura preventivă a controlului judiciar încetează de drept atunci când:

1. A.procurorul dispune renunțarea la urmărirea penală;
2. B.prima instanță dispune, prin sentință, o soluție de condamnare;
3. C.procurorul încheie cu inculpatul un acord de recunoaștere a vinovăției.

Din subiectul complet, grila 84

Inculpatul X, aflat în stare de arest preventiv, este judecat în primă instanță la Tribunalul Argeș, completul fiind format din judecătorul A. În cursul cercetării judecătorești, după ce completul a verificat de două ori și a menținut măsura arestării preventive, inculpatul X formulează cerere de recuzare a judecătorului A, motivând că acesta se află în relații de prietenie cu procurorul care a întocmit rechizitoriul. Cererea de recuzare este admisă și în cauză este desemnat un alt complet care să procedeze la judecată, format din judecătorul B. În această situație:

1. A.arestarea preventivă a inculpatului X a încetat de drept la momentul admiterii cererii de recuzare a judecătorului A;
2. B.este admisibilă o nouă cerere de recuzare, pe care inculpatul X o formulează împotriva judecătorului B, pentru același motiv de prietenie între acesta și procurorul care a întocmit rechizitoriul;
3. C.încheierea prin care s-a admis cererea de recuzare a judecătorului A nu poate fi desființată de instanța care va judeca apelul împotriva sentinței pe care Tribunalul Argeș o va pronunța în cauză.

Din subiectul complet, grila 86

În cursul urmăririi penale, măsura preventivă a controlului judiciar:

1. A.poate fi luată și de judecătorul de drepturi și libertăți;
2. B.poate fi luată numai prin ordonanță;
3. C.poate fi luată și de organul de cercetare penală.

Din subiectul complet, grila 97

Inculpatul X este judecat în primă instanță în stare de arest preventiv. Prin sentință, prima instanță dispune încetarea procesului penal, apreciind că s-a împlinit prescripția specială a răspunderii penale, și dispune totodată punerea în libertate a inculpatului. Apreciind că soluția de încetare a procesului penal este nelegală, procurorul declară apel în chiar ziua pronunțării sentinței. În acest caz:

1. A.inculpatul X va fi pus în libertate în ziua pronunțării sentinței;
2. B.inculpatul X va fi menținut în stare de arest preventiv, întrucât apelul suspendă executarea sentinței și în ceea ce privește încetarea de drept a măsurii preventive;
3. C.inculpatul X poate ataca sentința cu apel, chiar dacă aceasta îi este favorabilă.

Din subiectul complet, grila 46

Inculpatul AB este trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art. 244 alin. (2) raportat la art. 256*1 C.pen. Prin sentința penală pronunțată de Judecătoria Sinaia s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, menținerea măsurii arestului preventiv în temeiul art. 399 C.p.p. și admiterea acțiunii civile formulate de CD. Prin aceeași hotărâre, admițând cererea formulată de CD în temeiul art. 397 raportat la art. 249 CPP, instanța a luat măsura asigurătorie a sechestrului penal asupra bunurilor inculpatului până la concurența sumei de 3.000.000 lei, având în vedere că o astfel de măsură nu fusese luată anterior. În cauză:

1. A.menținerea măsurii arestării preventive este nelegală în raport cu soluția dispusă pe latura penală;
2. B.dispoziția cu privire la luarea măsurii asigurătorii este executorie;
3. C.măsura arestului preventiv trebuia înlocuită în mod obligatoriu cu măsura arestului la domiciliu față de soluția pronunțată în cauză pe latura penală.

Din subiectul complet, grila 47

Ca urmare a mandatului de arestare preventivă emis față de inculpatul A de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București - instanță căreia i-ar reveni competența să judece cauza pe fond - , inculpatul a fost plasat în Penitenciarul Giurgiu pentru o perioadă de 30 de zile, care urmează să expire la data de 04 noiembrie 2020. La data de 03 noiembrie 2020 procurorul de caz depune la Tribunalul Giurgiu propunerea de prelungire a arestării preventive dispuse față de inculpatul A, formulată în temeiul art. 234-235 CPP.

1. A.judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Giurgiu este competent să soluționeze propunerea formulată;
2. B.judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Giurgiu este obligat să restituie propunerea la procuror cu mențiunea de a o depune la judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul instanței competente;
3. C.propunerea de prelungire a arestării preventive a inculpatului A nu este formulată în termenul prevăzut de lege.

Din subiectul complet, grila 85

În cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor, organul competent dispune:

1. A.încetarea de drept a măsurii arestării preventive;
2. B.înlocuirea, în mod obligatoriu, a măsurii arestării preventive cu o măsură neprivativă de libertate;
3. C.efectuarea tratamentului sub pază permanentă în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății.

Din subiectul complet, grila 94

În cazul controlului judiciar:

1. A.în cursul urmăririi penale, măsura poate fi prelungită doar de către judecătorul de drepturi și libertăți;
2. B.măsura poate fi luată, în cursul judecății, pentru cel mult 30 de zile și poate fi prelungită în condițiile legii;
3. C.încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți soluționează plângerea împotriva ordonanței de luare a măsurii este definitivă.

Din subiectul complet, grila 85

În cursul urmăririi penale:

1. A.măsura controlului judiciar poate fi dispusă doar de către judecătorul de drepturi și libertăți;
2. B.măsura controlului judiciar poate fi prelungită doar de către judecătorul de drepturi și libertăți;
3. C.măsura controlului judiciar încetează de drept când se dispune clasarea cauzei față de inculpatul aflat sub imperiul măsurii.

Din subiectul complet, grila 88

Termenul prevăzut de lege:

1. A.pentru formularea contestației împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror este de 48 de ore de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii;
2. B.pentru formularea plângerii împotriva ordonanței de prelungire a măsurii controlului judiciar este de 10 zile de la comunicarea ordonanței;
3. C.pentru formularea cererii de continuare a urmăririi penale este de 20 de zile de la primirea copiei de pe ordonanța de soluționare a contestației.

Din subiectul complet, grila 96

Analizând actele și lucrările dosarului înregistrat sub nr.244/P/2019 pe rolul DNA – Serviciul Teritorial Ploiești, procurorul de caz a decis să sesizeze judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova cu propunerea de arestare a inculpatului J.A. pentru o perioadă de 30 de zile. În cauză, competența de judecată în primă instanță ar reveni în raport cu toate criteriile materiale, personale și teritoriale, Tribunalului București. În aceste condiții:

1. A.Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova poate proceda potrivit legii la soluționarea propunerii de arestare preventivă;
2. B.Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova este obligat să decline cauza spre competentă soluționare Tribunalului București;
3. C.Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova nu este obligat să restituie propunerea de arestare la procuror cu mențiunea de a o adresa Tribunalului București.

Din subiectul complet, grila 98

În cauza penală având ca obiect infracțiunea de tâlhărie săvârșită de inculpatul G.B., ca urmare a măsurii luate și prelungite în condițiile legii de Judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Bacău, inculpatul G.B se află în arest la domiciliu de 90 de zile. În ipoteza în care:

1. A.judecătorul de drepturi și libertăți înlocuiește arestul la domiciliu cu măsura arestării preventive, aceasta din urmă va putea fi dispusă și prelungită în cursul urmăririi penale față de inculpatul G.B doar pentru o durată care, cumulată cu cea a arestului la domiciliu, nu depășește 180 de zile;
2. B.judecătorul de drepturi și libertăți înlocuiește arestul la domiciliu cu măsura controlului judiciar, aceasta din urmă va putea fi dispusă și prelungită în cursul urmăririi penale față de inculpatul G.B doar pentru o durată care, cumulată cu cea a arestului la domiciliu, nu depășește 180 de zile;
3. C.în cauză se încheie un acord de recunoaștere a vinovăției pentru soluția condamnării la o pedeapsă de 5 ani închisoare, măsura arestului la domiciliu nu încetează de drept la semnarea acordului de inculpat și de procuror.

Din subiectul complet, grila 77

Nu suspendă executarea hotărârii contestația formulată de procuror împotriva:

1. A.încheierii prin care instanța de apel dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar;
2. B.încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a constatat încetată de drept măsura arestării preventive;
3. C.sentinței prin care s-a admis cererea de reabilitare judecătorească.

Din subiectul complet, grila 85

În cazul controlului judiciar pe cauțiune:

1. A.judecătorul de cameră preliminară poate dispune înlocuirea acestei măsuri preventive cu măsura arestării preventive, precum și confiscarea cauțiunii, dacă inculpatul încalcă cu rea credință obligațiile ce îi revin;
2. B.cererea va fi admisă dacă, după rămânerea definitivă a încheierii prin care s-a admis în principiu cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a controlului judiciar pe cauțiune, inculpatul depune cauțiunea în termenul fixat;
3. C.în cursul judecății, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar pe cauțiune se dispune prin încheiere dată în camera de consiliu.

Din subiectul complet, grila 89

Dacă instanța de fond, dispunând o soluție de condamnare a inculpatului la o pedeapsă privativă de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, omite să se pronunțe asupra măsurii controlului judiciar, până la sesizarea instanței de apel, la solicitarea procurorului:

1. A.poate dispune, prin încheiere, îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta sentinței, în urma unei proceduri desfășurate în prezența procurorului, inculpatului și a apărătorului ales sau din oficiu;
2. B.poate dispune, prin încheiere, îndreptarea omisiunii vădite strecurate în minuta sentinței, în urma unei proceduri desfășurate în prezenta procurorului, inculpatului și a apărătorului ales sau din oficiu;
3. C.va proceda, în prezența procurorului, inculpatului și a apărătorului ales sau din oficiu, la verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive putând dispune revocarea, înlocuirea sau menținerea acesteia.

Din subiectul complet, grila 92

Instanța poate dispune luarea măsurii arestării preventive:

1. A.pentru motivul constând în săvârșirea unei noi infracțiuni (furt calificat), doar în cauza în care inculpatul este cercetat pentru noua faptă, nu și în cauza în care, la momentul comiterii noii infracțiuni, acesta era deja trimis în judecată în stare de libertate, în urma revocării arestului la domiciliu;
2. B.față de inculpatul care a fost arestat anterior o perioadă de 180 de zile, în cursul urmăririi penale, pentru aceeași faptă;
3. C.cu ocazia soluționării contestației formulate de parchet împotriva încheierii prin care s-a admis cererea inculpatului și s-a dispus modificarea controlului judiciar prin încetarea obligației de a nu depăși limita teritorială a României, dacă se constată că inculpatul se sustrage judecății și a părăsit deja țara.

Din subiectul complet, grila 88

Revocarea măsurii preventive se dispune dacă:

1. A.procurorul a rezolvat cauza printr-o soluție de netrimitere în judecată;
2. B.instanța constată în cursul judecății faptul că au încetat temeiurile care au determinat-o;
3. C.instanța a pronunțat încetarea procesului penal.

Din subiectul complet, grila 92

Reținerea, ca măsură preventivă:

1. A.se poate dispune pentru 24 ore, însă în durata acesteia este inclus și timpul strict necesar conducerii celui reținut la sediul organului judiciar.
2. B.în cazul plângerii împotriva măsurii, dacă se constată faptul că au fost încălcate dispozițiile legale care reglementează condițiile luării reținerii, organul judiciar competent dispune revocarea acesteia și punerea de îndată în libertate a celui reținut;
3. C.dacă a fost dispusă de organul de cercetare penală, ordonanța de reținere trebuie confirmată de procuror care efectuează supravegherea cercetării penale în cauză.

Din subiectul complet, grila 93

Contestația împotriva hotărârii prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive în cursul urmăririi penale:

1. A.este suspensivă de executare;
2. B.poate fi introdusă de părți, persoana vătămată și inculpat;
3. C.se soluționează în cameră de consiliu, iar hotărârea luată se pronunță în cameră de consiliu.

Din subiectul complet, grila 92

Prin decizia nr. X/15.06.2018 a Curții de apel București, inculpatul AB a fost condamnat definitiv în urma admiterii apelului declarat de procuror, la 5 ani închisoare cu executare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie. Întrucât în cauză inculpatul era arestat preventiv, prin hotărârea pronunțată, instanța de apel, referitor la starea de arest preventiv:

1. A.va dispune revocarea arestului preventiv.
2. B.va constata încetarea de drept a arestului preventiv;
3. C.va menține starea de arest preventiv.

Din subiectul complet, grila 84

Inculpatul A.C. este judecat în primă instanță la Judecătoria Pitești. Prin sentința pe care o pronunță, instanța:

1. A.revocă, întotdeauna, măsurile asigurătorii luate pe parcursul judecății dacă îl achită pe inculpat pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală;
2. B.constată că arestul la domiciliu a încetat de drept și dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză, în cazul în care îl condamnă la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
3. C.poate dispune restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale.

Din subiectul complet, grila 99

Măsura preventivă:

1. A.a reținerii se poate lua față de suspect sau inculpat, de către organul de cercetare penală sau de către procuror, numai în cursul urmăririi penale;
2. B.a controlului judiciar pe cauțiune se poate lua față de suspect sau inculpat, în cursul urmării penale, de către procuror și de către judecătorul de drepturi și libertăți;
3. C.a arestului la domiciliu se poate lua față de inculpat, în cursul urmăririi penale, de către procuror și de către judecătorul de drepturi și libertăți.

Din subiectul complet, grila 85

Prin ordonanța din 01.02.2018, ora 21.00, procurorul a dispus măsura reținerii față de inculpatul S.B., acuzat de săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 189 CP. La data de 02.02.2018, procurorul a propus judecătorului de drepturi și libertăți arestarea inculpatului. În acest caz:

1. A.dacă propunerea de arestare este în curs de soluționare la ora 21.00 a zilei de 02.02.2018, inculpatul S.B. va fi pus în libertate, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză;
2. B.dacă judecătorul de drepturi și libertăți admite propunerea de arestare preventivă a inculpatului S.B., va putea dispune această măsură pentru o perioadă de maxim 29 de zile;
3. C.dacă judecătorul de drepturi și libertăți admite propunerea de arestare preventivă a inculpatului S.B., va putea dispune această măsură pentru o perioadă de maxim 30 de zile.

Din subiectul complet, grila 86

Audierea inculpatului prezent este obligatorie:

1. A.în procedura audierii anticipate în fața judecătorului de drepturi și libertăți, dacă există riscul să nu mai poată fi audiat în cursul judecății;
2. B.la luarea măsurii controlului judiciar de către procuror;
3. C.cu ocazia soluționării propunerii de luare a măsurii arestului la domiciliu.

Din subiectul complet, grila 90

Inculpatul A.F. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută și pedepsită de dispozițiile de art. 289 CP. Procurorul a dispus măsura controlului judiciar față de inculpat și a dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor acestuia în vederea confiscării speciale. La data de 12.06.2017, prin ordonanță, procurorul a dispus clasarea cauzei, constatând că nu există probe din care să rezulte că inculpatul a comis fapta. În acest caz:

1. A.procurorul va solicita judecătorului de cameră preliminară revocarea controlul judiciar;
2. B.procurorul, prin ordonanță, dispune restituirea bunurile ridicate;
3. C.procurorul va menționa în ordonanța de clasare încetarea de drept a controlului judiciar.

Din subiectul complet, grila 95

În cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar:

1. A.se dispune doar de către procuror;
2. B.poate fi prelungită de către procuror prin ordonanță;
3. C.nu poate depăși o durată de 2 ani, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață sau închisoarea mai mare de 5 ani.

Din subiectul complet, grila 48

Prin sentința penală nr. 35/17.08.2018 Judecătoria Sectorului 1 a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul AB, judecat în stare de arest la domiciliu pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., raportat la art. 273 alin. (3) C. pen., reținând incidența cauzei de nepedepsire prevăzută de lege. Ca urmare a pronunțării acestei soluții, cu privire la măsura preventivă:

1. A.instanța poate dispune înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar;
2. B.instanța va constata încetată de drept măsura arestului la domiciliu;
3. C.dispoziția instanței este executorie.

Din subiectul complet, grila 83

În cazul cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar pe cauțiune, termenul pentru depunerea cauțiunii de către inculpat curge de la data pronunțării încheierii prin care:

1. A.prima instanță a admis în principiu cererea formulată de inculpat;
2. B.instanța de control judiciar a respins contestația declarată de procuror împotriva încheierii de admitere în principiu a cererii;
3. C.prima instanță a admis cererea și a stabilit obligațiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata măsurii preventive a controlului judiciar pe cauțiune.

Din subiectul complet, grila 86

În cursul judecății, durata totală a arestării preventive a inculpatului nu poate depăși:

1. A.în fața primei instanțe, minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea care a făcut obiectul sesizării instanței de judecată;
2. B.în fața primei instanțe, jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracțiunea ce a făcut obiectul sesizării instanței de judecată;
3. C.în fața instanței de apel, jumătate din pedeapsa aplicată prin sentința de condamnare de către prima instanță.

Din subiectul complet, grila 95

Instanța de judecată dispune prin sentință punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv, dacă nu este arestat în altă cauză, atunci când:

1. A.aplică inculpatului minor măsura educativă a internării într-un centru educativ;
2. B.condamnă inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare cu executare și revocă măsura arestării preventive pentru motive medicale;
3. C.constată încetată de drept măsura arestării preventive a inculpatului.

Din subiectul complet, grila 84

Măsura arestării preventive:

1. A.nu poate fi dispusă față de un suspect minor;
2. B.poate fi dispusă doar în cauzele privind infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani ori mai mare;
3. C.poate fi dispusă și în procedura de cameră preliminară.

Din subiectul complet, grila 85

În cursul urmăririi penale:

1. A.revocarea unei măsuri preventive se dispune doar de către judecătorul de drepturi și libertăți;
2. B.procurorul poate delega prin ordonanță organului de cercetare penală punerea în mișcare a acțiunii penale;
3. C.durata maximă a măsurii arestării preventive este de 180 de zile.

Din subiectul complet, grila 93

Înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive poate fi dispusă, în condițiile prevăzute de lege:

1. A.în toate cazurile în care inculpatul refuză să dea declarații pe parcursul procesului penal;
2. B.la cererea motivată a procurorului sau din oficiu;
3. C.în cazul în care inculpatul încalcă cu rea-credință obligațiile care îi revin.

Din subiectul complet, grila 83

Inculpatul AB este trimis în judecată, în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. În cursul urmăririi penale inculpatul s-a aflat în stare de arest preventiv pentru o perioadă de 120 de zile. Verificând din oficiu, în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, judecătorul de cameră preliminară:

1. A.poate dispune prelungirea arestării preventive a inculpatului pentru o durată de cel mult 30 de zile;
2. B.poate revoca măsura arestării preventive;
3. C.poate dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura reținerii.

Din subiectul complet, grila 95

Propunerea de arestare preventivă în cursul urmăririi penale, potrivit legii:

1. A.nu poate fi întocmită de către organul de cercetare penală;
2. B.poate fi soluționată și de către un judecător de drepturi și libertăți de la o altă instanță decât cea căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță;
3. C.nu poate fi soluționată în nicio situație în lipsa inculpatului.

Din subiectul complet, grila 43

În cauza nr. X/Y/2015 aflată pe rolul Curții de apel București, având ca obiect judecarea apelului declarat de inculpatul NN împotriva sentinței nr. Z pronunțată de Tribunalul București, instanța de apel a dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar față de inculpatul NN pentru 60 de zile. Împotriva încheierii instanței de apel, în termen de 30 de ore de la pronunțare, a formulat contestație procurorul, criticând soluția sub aspectul nelegalității sale în sensul în care durata măsurii controlului judiciar nu poate depăși 30 de zile. Contestația procurorului:

1. A.va fi respinsă ca tardivă;
2. B.va fi respinsă ca neîntemeiată;
3. C.va fi respinsă ca inadmisbilă.

Din subiectul complet, grila 80

În procedura plângerii împotriva ordonanței procurorului prin care s-a luat ori s-a prelungit controlul judiciar:

1. A.se poate formula contestație împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți în termen de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare;
2. B.contestația formulată de procuror împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți prin care s-a eliminat o obligație din conținutul controlului judiciar nu suspendă executarea;
3. C.încheierea pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți se comunică inculpatului prezent la pronunțare, arestat în altă cauză.

Din subiectul complet, grila 88

Judecătorul de drepturi și libertăți sesizat cu o propunere de prelungire a măsurii arestării preventive:

1. A.poate dispune respingerea propunerii și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu;
2. B.poate dispune respingerea propunerii și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar;
3. C.poate dispune prelungirea arestării preventive prin sentință supusă contestației.

Din subiectul complet, grila 82

Judecătorul de drepturi și libertăți:

1. A.poate audia anticipat un martor doar dacă în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală;
2. B.încuviințează cererea de efectuare a percheziției domiciliare în cursul urmăririi penale;
3. C.poate dispune prelungirea măsurii controlului judiciar în cursul urmăririi penale.