Nulitatea actului juridic (Drept civil): grile date la examen
60 de grile oficiale de la Barou, INM și INPPA au verificat nulitatea actului juridic. Mai jos sunt toate, de la cea mai recentă, fiecare cu baremul oficial și subiectul din care provine.
Barou
45 de grile
INM
9 grile
INPPA
6 grile
Grilele date la examen60 de grile
Barou septembrie 2026 (avocați definitivi) · grila 34
A.contractul încheiat prin nerespectarea formei convenite de către părți în timpul negocierilor, chiar dacă legea nu cere această formă pentru încheierea sa valabilă;
B.contractul încheiat cu nerespectarea formei obligatorii ad probationem;
C.contractul cu titlu oneros, constitutiv al unui drept real imobiliar, încheiat printr-un înscris sub semnătură privată.
A.relative, aceasta poate fi opusă pe cale de excepție, ca regulă, de către partea căreia i se cere executarea contractului, numai în termenul de prescripție aplicabil dreptului la acțiunea în anulare;
B.în cazurile în care natura acesteia nu este determinată ori nu rezultă neechivoc din lege, contractul este nul;
C.aceasta sancționează clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri și pentru care legea nu prevede o altă sancțiune.
A.condiția imposibilă, contrară legii sau bunelor moravuri, dacă este însăși cauza contractului;
B.starea de necesitate în care se află una dintre părți la încheierea contractului, dacă cealaltă parte a cunoscut-o;
C.leziunea, atunci când una dintre părți, profitând de starea de nevoie, de lipsa de experiență ori de lipsa de cunoștințe a celeilalte părți, stipulează în favoarea sa ori a unei alte persoane o prestație de o valoare considerabil mai mare, la data încheierii contractului, decât valoarea propriei prestații.
X îi prezintă avocatului un înscris prin care Y confirmă un contract de locațiune lovit de nulitate relativă pentru vicierea consimțământului lui Y. Ulterior confirmării contractului de locațiune de către Y, acesta din urmă îl acționează în instanță pe X, pentru ca acesta din urmă să fie obligat la plata de daune-interese către Y. În calitate de avocat al lui X, emiteți următoarea opinie juridică:
A.confirmarea contractului de către Y implică prin ea însăși renunțarea la dreptul de a cere daune- interese, indiferent de forma și natura viciului care a afectat consimțământul lui Y;
B.confirmarea contractului de către Y nu stinge dreptul la daune-interese dacă vicierea consimțământului s-a produs prin violență;
C.confirmarea contractului de către Y nu îi afectează acestuia dreptul la daune-interese dacă vicierea consimțământului s-a produs prin dol.
În cazul în care A vinde lui B un imobil, iar B invocă anularea contractului de vânzare pentru ca a fost în eroare cu privire la obiectul convenției, atunci prescripția dreptului material la acțiunea în anulare:
A.are durata termenului general de prescripție;
B.curge de la data descoperirii erorii de către B, însă nu mai tarziu de împlinirea a 18 luni din ziua încheierii actului juridic;
C.curge de la data încheierii contractului de vânzare.
A.de regulă, nulitatea relativă a contractului poate fi opusă oricând, chiar și după împlinirea termenului de prescripție a dreptului la acțiune în anulare, de către partea căreia i se cere executarea contractului;
B.creditorii chirografari ai uneia dintre părți nu pot invoca, în nume propriu, nulitatea absolută în mod ofensiv, pe cale de acțiune;
C.ca regulă, sancțiunea absenței cauzei actului juridic este nulitatea absolută.
A.contractul de tranzacție neîncheiat în formă scrisă;
B.contractul de locațiune încheiat sub semnătură privată, după ce, în cadrul negocierilor anterior purtate, A și B au convenit expres asupra formei notariale a acestuia;
C.clauza prin care părțile vânzării declară imprescriptibil dreptul material la acțiunea pentru plata prețului.
La data de 2.03.2019, CD îi vinde lui AB un autoturism rulat având la bord 80000 km, pentru un preț de 15000 euro. După două zile de la predarea autoturismului, AB constată anumite defecțiuni ale cutiei de viteze, care afectau sever funcționarea în condiții de siguranță a autoturismului. În acest context, AB sesizează poliția, care, cu mijloace proprii, verifică istoricul autoturismului și constată că, în ziua vânzării, mașina a fost prezentată de către vânzător, succesiv, la două unități service auto. Pe una dintre fișe apare menționată o defecțiune care afecta sever funcționarea autoturismului la o viteză mai mare de 120 km/h, cauzată de utilizarea unor piese contrafăcute. Pe cea de a doua fișă, singura care a fost prezentată lui AB la întocmirea actului, nu mai apare menționată nicio defecțiune.
A.AB are dreptul să obțină anularea contractului;
B.dacă AB preferă menținerea contractului, el poate solicita reducerea prestației cu valoarea daunelor interese la care este îndreptățit;
C.dacă solicită anularea contractului, AB pierde dreptul de a cere daune-interese.
În cazul contractelor cu mai multe părți în care prestația fiecărei părți este făcută în considerarea unui scop comun:
A.nulitatea contractului în privința uneia dintre părți atrage întotdeauna nulitatea în întregime a contractului;
B.nulitatea contractului în privința uneia dintre părți poate atrage nulitatea în întregime a contractului, dacă participarea acelei părți este esențială pentru existența contractului;
C.nulitatea contractului în privința uneia dintre părți nu atrage niciodată nulitatea în întregime a contractului.
Neîndeplinirea unei condiții esențiale de validitate a unui act juridic la data încheierii acestuia:
A.nu va atrage nulitatea sau anulabilitatea actului juridic, dacă această condiție nu mai este solicitată de legea nouă intrată în vigoare după momentul încheierii actului juridic;
B.va atrage nulitatea sau anulabilitatea actului juridic, chiar dacă această condiție nu mai este solicitată de legea nouă intrată în vigoare după momentul încheierii actului juridic;
C.va putea fi asanată (acoperită) prin refacerea actului, acesta putând produce efecte și pentru trecut.
A.legatul prin care o persoană cu capacitate deplină de exercițiu dispune cu titlu gratuit de toate bunurile sale în favoarea unei persoane care urmează să fie determinată după anumite criterii care vor fi stabilite ulterior datei decesului dispunătorului;
B.actul sub semnătură privată prin care au fost enumerate și evaluate bunurile mobile ce fac obiectul unui contract de donație;
C.contractul de împrumut de consumație încheiat printr-un înscris sub semnătură privată.
A introduce o acțiune împotriva lui B prin care îi solicită acestuia din urmă să îi lase în deplină proprietate și posesie terenul agricol situat în comuna F. A se prevalează de un extras de carte funciară al respectivului teren din care rezultă că este proprietar, cu titlu de cumpărare. Care este opinia Dvs în acest caz:
A.acțiunea se va respinge, dacă B dovedește că titlul lui A este lovit de nulitate absolută;
B.dacă B nu poate proba că are la rândul său un titlu opozabil, acțiunea lui A se va admite;
C.dacă este posesor de bună-credință, B va câștiga procesul.
La 15 ianuarie 2015, între A.B. și C.D., s-a încheiat un contract prin care primul i-a vândut celui de-al doilea un imobil situat în intravilanul localității în care ambii își aveau domiciliul, contract constatat printr-o „Chitanță” semnată de către ambele părți contractante, în dublu exemplar original, la aceeași dată, care atesta plata unei jumătăți din prețul imobilului vândut, identificat prin număr de carte funciară și număr cadastral, fără însă a se stipula nimic cu privire la scadența obligației de plată a celeilalte jumătăți din preț. La 22 februarie 2022, A.B. l-a chemat în judecată pe C.D. solicitând obligarea acestuia la plata diferenței de preț. Prin cererea reconvențională formulată în cauză, C.D. a solicitat instanței de judecată să constate nulitatea absolută a contractului încheiat între părțile litigante, respectiv să-l oblige pe A.B. la restituirea avansului primit la data încheierii contractului, C.D. declarându-se gata să-i lase în deplină și efectivă posesie lui A.B. imobilul care i-a fost predat la 15 ianuarie 2015. Instanța de judecată:
A.va respinge cererea de chemare în judecată, va admite în parte cererea reconvențională, va constata nulitatea absolută a contractului încheiat între părți la data de 15 ianuarie 2015 și va admite excepția prescripției extinctive ridicată de către A.B. privind obligarea sa la restituirea avansului primit;
B.va respinge cererea de chemare în judecată și va respinge excepția prescripției extinctive ridicată de către AB privind obligarea sa la restituirea avansului primit;
C.va admite cererea reconvențională, constatând nulitatea absolută a contractului, încheiat între părțile litigante și obligându-l pe AB la restituirea avansului primit.
A.clauza contractuală care prevede că „vânzătorul nu datorează garanție pentru evicțiunea provenită de la un terț și necunoscută de el (vânzătorul) la data încheierii contractului”;
B.clauza contractuală ce recunoaște fiecărei părți dreptul de denunțare unilaterală a unui contract de închiriere încheiat pe o durată determinată;
C.clauza contractuală care înlătură garanția pentru vicii, în privința viciilor pe care vânzătorul pe care le-a cunoscut ori trebuia să le cunoască la data încheierii contractului.
De ziua sa, Y primește cadou de la X un tablou în valoare de 50.000 lei. După 6 luni de la predarea bunului, X, îndemnat de soția sa, îi solicită lui Y restituirea tabloului motivat de faptul că soția sa era atașată de acel tablou. În acest context:
A.ne aflăm în prezența unei donații lovite de nulitate absolută, deoarece nu a fost încheiată prin înscris autentic;
B.ne aflăm în prezența unui dar manual care se încheie valabil prin acordul de voințe al părților, însoțit de tradițiunea bunului;
C.ne aflăm în prezența unui donații a unui bun mobil care trebuia enumerat și evaluat într-un înscris, chiar sub semnătură privată, sub sancțiunea nulității absolute a donației.
Dacă Ionel are 13 ani, Ionuț are 17 ani și Ion are 19 ani, atunci:
A.doar Ion și Ionuț pot invoca și singuri, pe cale de apărare, nulitatea relativă pentru incapacitate de exercițiu, a unui act încheiat în urmă cu 2 ani;
B.fiecare dintre cei trei poate dispune singur de veniturile obținute din executarea actelor juridice privind îndeletnicirile sale artistice, valabil încheiate;
C.actul prin care Ionuț, doar cu încuviințarea părinților săi, confirmă anulabilitatea actului de înstrăinare a unui apartament, este, la rândul lui, anulabil.
La data de 03.01.2012 V cumpără un imobil de la A, în contract stabilindu-se ca prețul de 500.000 lei să fie achitat până la data de 12.07.2012. Ulterior V refuză plata prețului arătând ca el a cumpărat imobilul în considerarea faptului că se aștepta ca în zona acestuia să fie realizat un amplu proiect imobiliar ceea ce ar fi determinat creșterea valorii imobilului achiziționat, însă ulterior a aflat că respectivul proiect nu va mai fi realizat, situație în care nu poate fi ținut la plata prețului în cuantumul stabilit. A îl notifica pe V la data de 23.08.2012, solicitându-i ca în termen de 3 luni de la notificare fie să confirme actul, fie să exercite acțiunea în anulare. La data de 11.12.2012 V se adresează instanței solicitând anularea contractului de vânzare dintre el și A pe motiv că s-a aflat într-o eroare esențială la încheierea acestuia. Instanța:
A.va respinge cererea de chemare în judecată apreciind ca V este decăzut din dreptul de a cere anularea contractului;
B.va respinge cererea de chemare în judecată apreciind că nu există cauza de nulitate;
A.produce întotdeauna efecte erga omnes de la data încheierii actului;
B.de vânzare a unui apartament, încheiat de un minor de 17 ani în calitate de vânzător, se poate realiza valabil de către persoana care este ocrotitorul său legal la data realizării actului confirmativ;
C.presupune în mod necesar cunoașterea cauzei de nulitate, iar, în caz de violență, încetarea violenței.
În ipoteza unui contract cu executare succesivă, în care una dintre părți a urmărit obținerea unei cauzei ilicite:
A.contractul este nul absolut, dar partea care a dat ceva urmărind un rezultat ilicit nu poate cere restituirea prestației deja efectuate;
B.contractul este nul absolut, dar, urmare a nulității, actului efectele nulității se produc pentru viitor, lăsând neafectate prestațiile succesive anterioare;
C.caracterul ilicit al cauzei se poate proba prin orice mijloc de probă, indiferent de valoarea actului.
Persoana juridică X , unitate deținătoare în sensul Legii nr. 10/2001, vinde, la data de 01.04.2016, către persoana fizică Y, un teren situat în București, str. Speranței, parter. Cumpărătorul verifică rolul fiscal al vânzătorului și cuprinsul cărții funciare care, indică drept proprietar pe X și absența oricărei sarcini. La data de 01.05.2019, Z introduce o acțiunea în constatarea nulității absolute a vânzării probând că a notificat în termen legal unitatea deținătoare X cu o cerere de restituirea în natură a terenului, întemeiată pe Legea nr. 10/2001 și că această notificare nu a fost soluționată. Potrivit art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001: „Sub sancțiunea nulității absolute, până la soluționarea procedurilor administrative și, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisă înstrăinarea imobilelor notificate”. Instanța de judecată ar trebui să:
A.admită acțiunea numai dacă reclamantul va face dovada că Y a fost de rea credință, cauza actului fiind una ilicită;
B.admită acțiunea indiferent de buna sau reaua credință a lui Y;
C.să respingă o eventuală excepție a prescripției extinctive, ca neîntemeiată.
Care dintre enunțurile de mai jos nu este corect din punct de vedere legal:
A.dacă un contract este menținut în parte, ca efect al nulității parțiale, clauzele nule sunt înlocuite de drept cu dispozițiile legale aplicabile;
B.dreptul de a denunța unilateral un contract încheiat pe durată nedeterminată poate fi exercitat de oricare dintre părți, cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz;
C.în cazul nulității unui act juridic cu executare succesivă, partea care a primit o prestație în temeiul acestui act nu este obligată la restituire.
A.prin care părțile instituie sau înlătură cauze de nulitate este valabilă;
B.prin care creditorul are dreptul la rezoluțiune atunci când neexecutarea este de mică însemnătate este considerată nescrisă;
C.prin care locatorul este îndreptățit să diminueze, fără contraprestație echivalentă, prestațiile la care s-a obligat prin contract, este considerată nescrisă.
Care dintre enunțurile de mai jos este corect din punct de vedere legal:
A.donația lovită de nulitate absolută pentru vicii de formă poate fi confirmată de către moștenitorii universali ori cu titlu universal ai donatorului;
B.în ipoteza în care natura nulității nu este determinată ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege, operează prezumția de nulitate relativă.
C.contractul în care nu este prevăzută cauza este lovit de nulitate absolută.
X vinde către Y, la data de 02 aprilie 2012 , un autoturism de epocă în schimbul sumei de 100.000 euro. Chemat în judecată pentru a fi obligat la plata prețului, Y formulează, la data de 08 septembrie 2013, întampinare prin care invocă excepția nulității contractului pentru leziune, aratând că la data vânzării valoarea autoturismului era de 55.000 euro, iar la momentul formulării întampinării valoarea acestuia este de 47.000 euro. Instanța:
A.invocă din oficiu prescripția extinctivă a excepției de nulitate a contractului pentru leziune și admite cererea de chemare în judecată;
B.respinge excepția nulității contractului și admite cererea de chemare în judecată;
C.admite excepția nulității contractului pentru leziune și respinge cererea de chemare în judecată.
A.în cazurile în care natura nulității nu este determinată ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege, contractul este anulabil;
B.în cazul în care contractul este menținut în parte, clauzele nule sunt înlocuite de drept cu dispozițiile legale aplicabile;
C.confirmarea unui contract anulabil pentru vicierea consimțământului prin dol sau violență implică prin ea însăși renunțarea la dreptul de a cere daune-interese.
M, minor în vârstă de 17 ani, s-a căsătorit cu D. În timpul căsătoriei, M i-a donat lui D un imobil, bunul său propriu. Ulterior, căsătoria dintre cei doi a fost declarată nulă, ca urmare a faptului că D era căsătorită la încheierea acesteia, fapt pe care i-l ascunsese lui M. În raport de această situație:
A.donația este lovită de nulitate absolută;
B.M poate revoca donația prin voința sa unilaterală și după rămânerea definitivă a hotărârii de declarare a nulității căsătoriei dintre el și D;
C.donația va rămâne valabilă dacă M o confirmă după aflarea cauzei de nulitate a căsătoriei.
T a cumpărat de la F un automobil de epocă, sperând să fie admis într-o competiție automobilistică de profil, aspect pe care i l-a adus la cunoștință lui F. Deși F cunoștea faptul că automobilul nu se încadra în condițiile de participare la competiția respectivă din cauza anului de fabricație, profitând de faptul că T credea contrariul și că acesta mai avea la dispoziție două zile pentru înscriere, i-a vândut automobilul cu un preț cu 20 % mai mare decât valoarea sa de piață. În această situație, T:
A.poate obține anularea contractului invocând leziunea deoarece F a profitat de eroarea în care s-a aflat cu privire la condițiile de participare la competiție;
B.poate să opteze pentru menținerea contractului și reducerea prețului cu valoarea daunelor interese la care ar fi îndreptățit;
C.poate obține anularea contractului invocând eroarea esențială.
A.părțile transmit, una către cealaltă, drepturi de creanță, în scopul stingerii procesului;
B.actul juridic pentru a cărui executare se încheie tranzacția este un act cu titlu gratuit, deoarece tranzacția presupune concesii reciproce;
C.procesul pentru a cărui stingere s-a încheiat tranzacția fusese soluționat printr-o hotărâre intrată în puterea lucrului judecat, la cererea părții care nu cunoștea, la data încheierii tranzacției, această împrejurare.
A.ca urmare a violenței exercitate de un terț asupra uneia dintre părți, chiar dacă cealaltă parte nu cunoștea și nici nu ar fi trebuit să cunoască violența săvârșită de terț;
B.ca urmare a temerii insuflate de amenințarea cu exercițiul unui drept, făcută cu scopul de a obține avantaje injuste;
C.de minor fără încuviințarea ocrotitorului legal, atunci când încuviințarea era cerută de lege și suficientă pentru încheierea valabilă a actului, chiar dacă ulterior acesta din urmă a confirmat actul.
La data de 15 august 2014, A dobândește prin cumpărare de la minorul B, în vârstă de 17 ani, un ceas valoros, achitând prețul său de catalog. La data de 13 februarie 2016, A îl notifică pe B, somându-l să confirme actul anulabil sau să introducă acțiunea în anulare. Prin cererea de chemare în judecată, introdusă la data de 14 august 2017, B solicită anularea contractului și restituirea bunului vândut, cu daune interese, arătând că refuză să confirme vânzarea. În apărare, A invocă prescripția dreptului la acțiune și, în subsidiar, decăderea din dreptul de a cere anularea vânzării. Instanța:
A.va admite acțiunea în anularea vânzării;
B.va respinge acțiunea în anularea vânzării, considerând împlinită prescripția extinctivă;
C.va constata că reclamantul B este decăzut din dreptul de a cere anularea vânzării și va respinge acțiunea.
La data de 12.08.2012, L, amenințată de către F cu dezvăluirea relației dintre ei, îi predă acestuia un tablou al unui pictor celebru, evaluat la suma de 400.000 lei, primind dovezile pe care F își întemeia amenințarea. La data de 04.03.2016, L vă solicită o consultație pentru a identifica modalitatea în care poate obține recuperarea tabloului, precizându-vă că acesta era bunul său propriu, că nu a fost întocmit niciun înscris la data predării către F, că i-a mărturisit soțului său toată întâmplarea imediat după externarea din spital, unde a fost internată în perioada 02.02.2015 – 28.06.2015. Veți recomanda formularea unei cereri:
A.în declararea nulității relative a transferului, însoțită de o cerere de repunere în termenul de prescripție, întemeiată pe spitalizarea lui L în perioada 02.02.2015 – 28.06.2015;
B.în declararea nulității relative a actului juridic, considerând că termenul de prescripție a început să curgă la data la care L i-a mărturisit soțului său transferul tabloului și motivul acestuia;
C.în constatarea nulității absolute a transferului.
Defunctul a lăsat o donație lui H pentru suma de 100.000 lei aflată într-un cont deschis la Banca Y, printr-un înscris sub semnătură privată, cu sarcina de a-și continua studiile. După deschiderea succesiunii, moștenitorii legali ai defunctului, în deplină cunoștință de cauză, au transferat suma donată către donatar. Înainte de finalizarea studiilor de către H, acesta a fost chemat în judecată de unul dintre moștenitori care s-a răzgândit, întrucât rezerva sa succesorală a fost încălcată. Acesta invocă nulitatea absolută a donației și pretinde restituirea sumei de către H sau, în subsidiar, reducțiunea liberalității excesive în limita cotei sale de rezervă succesorală. Instanța:
A.va admite cererea de constatare a nulității absolute a donației și-l va obliga pe H la restituirea sumei de 100.000 Euro;
B.va respinge acțiunea în totalitate;
C.va respinge cererea de constatare a nulității donației și va admite cererea de reducțiune a donației în limita cotei de rezervă succesorală a reclamantului.
În cazul desființării contractului ca urmare a constatării nulității sale absolute, debitorul obligației de restituire a bunului înstrăinat către un terț, anterior constatării nulității contractului, va fi ținut:
A.să plătească valoarea bunului calculată la momentul primirii sale;
B.să plătească valoarea bunului calculată la momentul primirii sale ori la momentul înstrăinării, în funcție de cea mai mică dintre aceste valori, dacă a fost de bună-credință;
C.să plătească valoarea bunului calculată la momentul primirii sale ori la momentul înstrăinării, în funcție de cea mai mare dintre aceste valori, dacă a fost de rea-credință.
M și G au încheiat un contract în care au stipulat o clauză penală pentru executarea cu întârziere a obligațiilor de către G. Ulterior, s-a constatat nulitatea absolută a contractului prin hotărâre judecătorească. După rămânerea definitivă a hotărârii, M a introdus o acțiune prin care cere despăgubiri de la G, așa cum au fost prevăzute în clauza penală. G poate să invoce:
A.reducerea despăgubirilor, ca fiind vădit excesive;
Părinții lui Victor au decedat într-un accident rutier în octombrie 2013; desi are doar 16 ani a continuat să locuiască singur în apartamentul cu patru camere al părinților ajutat sporadic de bunici. După aproape un an de la accident, Victor s-a hotărât să vândă apartamentul care era prea mare și costisitor în privința întreținerii, gândind că își cumpără un apartament mai mic, iar cu restul de bani își va plăti studiile la facultate. A încheiat o promisiune bilaterală de vânzare cu numitul S.M., stabilind prețul, termenul de încheiere a contractului autentic peste un an și a încasat un avans reprezentând un sfert din prețul total convenit. Inainte de împlinirea termenului de un an de la încheierea promisiunii de vânzare, S.M. îl chemă în judecată pe Victor solicitând anularea promisiunii de vânzare, susținând nevalabilitatea convenției întrucât Victor era minor la data încheierii acesteia, iar în prezent nu este proprietar pentru că nu a acceptat în termen moștenirea părinților. Victor dorește să se respingă acțiunea reclamantului, fiind interesat în continuare să vândă apartamentul motiv pentru care vă cere sfatul în calitate de avocat. Care dintre apărările de mai jos sunt/este corectă și le/i-ați recomanda-o lui Victor?
A.să invoce excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în acțiunea privind nulitatea relativă a promisiunii de vânzare;
B.să confirme promisiunea de vânzare și să ceară pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare;
C.să ceară despăgubiri de la promitentul cumpărător pentru fapta ilicită delictuală, întrucât poate cere daune mai mari decât prețul convenit.
La data de 15 noiembrie 2012, A.B. încheie un contract de vânzare cu C.D., având ca obiect vânzarea unui apartament. Ulterior, la data de 15 martie 2013, A.B. este pus sub interdicție judecătorească, cauzele preexistând și fiind de altminteri vizibile. La data de 9 decembrie 2014, E.F., tutorele lui A.B. vă solicită o consultanță cu privire la posibilitatea anulării contractului. Ce soluție veți alege?
A.E.F., în calitate de persoană indreptatita, poate cere anularea contractului pentru lipsa discernământului lui A.B. în momentul încheierii contractului de vânzare, lipsa discernământului fiind prezumată ca efect al punerii, ulterior, sub interdicție judecătorească;
B.E.F., în calitate de tert, poate cere anularea contractului pentru leziune, întrucât cumpărătorul a profitat de lipsa de discernământ a vanzatorului și a cumpărat imobilul la un pret mai mic cu 1/3 din valoarea reală a bunului vândut;
C.E.F., în calitate de reprezentant legal al lui A.B., poate cere anularea dacă, la momentul când a fost încheiat contractul, cauzele punerii sub interdicție existau și erau îndeobște cunoscute.
Maria are 17 ani și locuiește cu mama ei după divorțul părinților. Într-una din vizitele făcute tatălui, întrucât acesta a refuzat să-i dea o sumă mare de bani pentru o excursie în străinătate, a sustras din sertarul biroului un ceas de aur foarte valoros (pregătit pentru a fi dăruit tinerei sale soții). A doua zi, cu ajutorul prietenei sale mai mari cu doi ani, care i-a și „împrumutat” datele de pe cartea de identitate la momentul încheierii contractului de vânzare, a vândut ceasul numitului T.S. cu suma de 3.000 de euro. Întrucât tatăl a descoperit sustragerea ceasului, Maria a încercat să-l determine pe T.S. să-i restituie ceasul, dar acesta a refuzat. Maria a fost nevoită să introducă acțiune în justiție. Ce acțiune îi sugerati Mariei să promoveze?
A.anularea contractului de vânzare pentru lipsă de capacitate de exercițiu;
B.nulitatea absolută pentru vânzarea lucrului altuia;
C.anularea contractului pentru vicierea consimțământului prin dol.
A.donația indirectă care nu se încheie prin înscris autentic;
B.donația care impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor, dacă valoarea maximă a acestora nu este determinată în contractul de donație;
C.donația care permite donatorului să dispună în viitor de bunul donat, chiar dacă donatorul moare fără să fi dispus de acel bun.
La data de 15 octombrie 2013, părtile au încheiat, prin înscris sub semnatură privată, un contract de vânzare cu privire la un teren situat în intravilanul comunei pe care cumparătorul intenționa să-și construiască o casă de locuit. La data semnării actului, vânzătorul a predat posesia terenului către cumpărător iar acesta din urmă a plătit prețul convenit. După o perioadă de timp, când cumpărătorul a încercat să facă demersuri pentru obținerea autorizaței de construire, a aflat că nu a devenit proprietarul terenului, întrucât actul trebuia încheiat în formă autentică la notar. Care dintre sfaturile juridice de mai jos credeți că este/sunt corect/e din punct de vedere legal?
A.contractul nul poate fi refăcut cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de lege la data refacerii lui, respectiv forma autentică cerută pentru vânzarea terenurilor;
B.contractul refăcut în formă autentică produce efecte de la data încheierii între părți a actului sub semnătură privată;
C.contractul, nul ca vânzare, poate produce - prin conversiune - efectele unei promisiuni bilaterale de vânzare, dacă sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă prevăzute de lege pentru aceasta.
Minorul R, în vârstă de 17 ani și 10 luni, a făcut o mișcare bruscă în curtea școlii și a lovit-o, fără să vrea, pe colega lui de clasă, N. Din cauza loviturii, aceasta a suferit niște contuzii minore care au necesitat câteva zile de îngrijiri medicale. Tatăl minorei N a fost revoltat de întregul incident și, de față cu aceasta și alți colegi, l-a amenințat pe R cu plângere la poliție și reclamații la Inspectoratul școlar, așa încât să-l împiedice să-și dea bacalaureatul. Sub presiunea acestor amenințări R, devenit major între timp, a acceptat încheierea unei tranzacții prin care și-a asumat plata unor despăgubiri în sumă de 15.000 euro (echivalentul în lei la data plății). Cuantumul despăgubirilor era vădit excesiv față de prejudiciul real suferit de victimă și circumstanțele faptei, dar R era speriat de amenințările tatălui victimei și nu voia să rateze examenul de bacalaureat. Întrucât lui R i-a fost imposibil să procure suma menționată, a fost chemat în judecată recent pentru a fi obligat la plată. R vă cere sfatul juridic. Selectati dintre apararile de mai jos:
A.R poate cere anularea contractului de tranzacție pentru vicierea consimțământului prin violență;
B.R poate cere anularea contractului de tranzacție pentru leziune;
C.R poate opune nulitatea relativă a contractului de tranzacție pe cale de excepție, dacă i se cere executarea acestuia.