Subiecte Barou septembrie 2023 (avocați stagiari)

Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanțele, cu excepția Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale, unde va putea pune concluzii dacă:

1. A.are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 3 ani de la definitivare;
2. B.are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 5 ani de la data când a devenit avocat stagiar;
3. C.are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 5 ani de la definitivare.

Avocatul stagiar AA nu și-a achitat contribuțiile profesionale către Barou, către U.N.B.R. și către sistemul propriu de asigurări sociale mai mult de 3 luni de la scadența acestora. Această situație poate intra sub incidența:

1. A.suspendării din profesie;
2. B.nedemnității privind profesia de avocat;
3. C.încălcării îndatoririlor profesionale ale avocatului.

Un avocat stagiar își poate exercita profesia:

1. A.și într-un cabinet individual de avocat;
2. B.în mai multe forme de exercitare a profesiei, în același timp;
3. C.sub îndrumarea unui alt avocat, indiferent de vechimea în profesie a acestuia, cu condiția să fie definitiv.

În ceea ce privește formele de exercitare a profesiei de avocat, este adevărat că:

1. A.pot fi înstrăinate prin acte între vii numai între avocați definitivi și aflați în exercițiul profesiei;
2. B.barourile țin evidența separată a avocaților pentru fiecare formă de exercitare a profesiei;
3. C.obligațiile și răspunderea societății profesionale cu răspundere limitată sunt garantate cu patrimoniul propriu al fiecărui asociat.

Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:

1. A.calitatea de consilier fiscal;
2. B.ocupațiile care lezează bunele moravuri;
3. C.activități didactice cu conținut juridic în învățământul liceal și gimnazial.

Avocatul are dreptul:

1. A.să convină cu clienții onorarii superioare celor stabilite în tabloul onorariilor minimale adoptat de Consiliul U.N.B.R.;
2. B.să-i fie decontate în cadrul asistenței judiciare, de către beneficiarul acesteia, toate cheltuielile de transport dacă activitatea de asistență judiciară se desfășoară într-o altă localitate decât localitatea de domiciliu sau localitatea în care își are sediul profesional;
3. C.să-i fie recunoscut ca vechime în muncă timpul servit în avocatură.

Potrivit legii, sunt instanțe disciplinare în ceea ce privește profesia de avocat:

1. A.Consiliul Baroului;
2. B.Comisia Centrală de Disciplină din cadrul U.N.B.R.;
3. C.Comisia Permanentă a U.N.B.R.

Interdicția de a profesa avocatura dispusă prin hotărâre judecătorească atrage:

1. A.nedemnitatea de a avea calitatea de avocat în perioada pentru care s-a dispus interdicția de a profesa;
2. B.suspendarea din calitatea de avocat în perioada pentru care s-a dispus interdicția de a profesa;
3. C.încetarea calității de avocat în perioada pentru care s-a dispus interdicția de a profesa.

Dobândirea personalității juridice a societății profesionale cu răspundere limitată din avocatură are loc:

1. A.la data înregistrării la Registrul Comerțului în a cărui rază teritorială se află sediul ei principal;
2. B.la data înregistrării la Barou a deciziei emise de către Consiliul Baroului în a cărui rază teritorială se află sediul ei principal;
3. C.la data comunicării, către avocații asociați, a deciziei Consiliului Baroului unde s-a formulat cererea de înregistrare.

Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă cu:

1. A.calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau județene;
2. B.activități în domeniul cercetării științifice sau al creației intelectuale;
3. C.activitatea salarizată în cadrul consiliilor locale sau județene.

Divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informații confidențiale din sfera privată a clientului său ori care privește un secret operațional sau comercial care i-a fost încredințat în virtutea aceleiași calități sau de care a putut să ia cunoștință în timpul desfășurării activităților specifice profesiei:

1. A.încalcă dispozițiile legale cu privire la îndatoririle avocaților;
2. B.constituie infracțiune;
3. C.constituie un caz de nedemnitate.

Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri și de la măsura confiscării:

1. A.înscrisurile care conțin comunicări între avocat și clientul său;
2. B.orice înscris aflat asupra avocatului în cauză;
3. C.orice comunicare de ordin profesional sau agendă personală.

Contactul dintre avocat și clientul său:

1. A.nu poate fi stânjenit sau controlat direct sau indirect de niciun organ al statului;
2. B.poate fi controlat numai de organul de urmărire penală, în cauzele penale;
3. C.poate fi controlat de administrația locului de arest sau de detenție în cazul unor inculpați trimiși în judecată pentru infracțiuni de violență.

Potrivit legii, sunt sancțiuni disciplinare aplicabile avocaților:

1. A.avertismentul;
2. B.amenda de la 500 lei la 5.000 lei, care se face venit la filiala Casei de Asigurări a Avocaților, la care avocatul plătește contribuții de asigurări sociale;
3. C.mutarea disciplinară în alt barou, pentru o perioadă de la o lună la un an.

Avocatul este obligat:

1. A.să acorde asistență juridică în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de către barou;
2. B.să se abțină de la asistarea și sfătuirea unui client în realizarea de către acesta de acte sau fapte ce ar putea constitui infracțiuni;
3. C.să poarte robă atât în fața instanțelor judecătorești, cât și cu prilejul prezentării la sediul unei unități de parchet, în scopul audierii de către procuror a clientului său.

Recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei Centrale de Disciplină, ca instanță de fond:

1. A.este judecat de Comisia Permanentă a U.N.B.R., constituită ca instanță disciplinară în plenul său;
2. B.se soluționează printr-o hotărâre împotriva căreia partea interesată poate formula contestație la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București;
3. C.este judecat de Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanță disciplinară în plenul său, în afară de persoana implicată în cauză;

Împotriva avocatului AA, care nu are nicio funcție în cadrul organelor de conducere a profesiei, a fost formulată o sesizare disciplinară de către colegul avocat BB, arătându-se că avocatul AA își exercită profesia făcând parte atât dintr-o societate civilă profesională din avocatură, cât și dintr-o societate profesională cu răspundere limitată din avocatură. Audiat cu privire la conținutul sesizării formulate împotriva sa, avocatul AA s-a apărat în fața Consiliului Baroului din care face parte, arătând că, deși este asociat atât într-o societate civilă profesională, cât și într-o societate profesională cu răspundere limitată, în aceasta din urmă are calitatea de avocat asociat suspendat din societate și, prin urmare, nu realizează niciun venit. Raportat la starea de fapt, urmează ca:

1. A.împotriva avocatului AA să nu fie exercitată acțiunea disciplinară și să nu fie aplicată o sancțiune disciplinară, având în vedere că, în cadrul societății profesionale cu răspundere limitată, acest avocat are calitatea de asociat suspendat și nu realizează niciun venit profesional;
2. B.împotriva avocatului AA să fie exercitată acțiunea disciplinară și să fie aplicată o sancțiune disciplinară, având în vedere că, potrivit legii, avocatul nu își poate exercita profesia, în același timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia;
3. C.în cazul sesizării comisiei de disciplină a Baroului din care face parte avocatul AA, aceasta va fi competentă să judece, în primă instanță, fapta de natură disciplinară reproșată avocatului AA, în complet de 3 membri.

Departamentul de coordonare a asistenței judiciare exercită în principal următoarele atribuții:

1. A.organizează și coordonează metodologia de plată a onorariilor pentru asistența judiciară acordată;
2. B.organizează serviciile de asistență judiciară atât la nivelul fiecărui barou, cât și la sediul fiecărei instanțe judecătorești;
3. C.organizează și actualizează Registrul de asistență judiciară al fiecărui barou pe baza cererilor avocaților, aprobate de Consiliul Baroului.

Acțiunea disciplinară împotriva unui avocat poate fi exercitată:

1. A.în termen de cel mult 1 an de la data luării la cunoștință, de către Consiliul Baroului, despre săvârșirea abaterii, dar nu mai târziu de 4 ani de la data săvârșirii acesteia;
2. B.în termen de cel mult 6 luni de la data luării la cunoștință, de către Consiliul Baroului, despre săvârșirea abaterii, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii acesteia;
3. C.în termen de cel mult 1 an de la data luării la cunoștință, de către Consiliul Baroului, despre săvârșirea abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârșirii acesteia.

Împotriva avocatului AA, care nu are nicio funcție în cadrul organelor de conducere a profesiei, a fost exercitată acțiunea disciplinară de către Decanul Baroului B, din care avocatul face parte. În esență, avocatului AA i se reproșa faptul că, la un termen de judecată, în fața unei instanțe civile, a folosit un limbaj nepotrivit, ofensându-l pe avocatul părții adverse și afirmând, în mod expres, că acesta nu stăpânește îndeajuns instituția civilă a novației prin schimbare de debitor. Comportamentul avocatului AA a fost consemnat ca atare și în încheierea de ședință, pe care a întocmit-o instanța civilă în fața căreia s-au petrecut faptele. Anchetarea avocatului AA s-a făcut de către Consiliul Baroului din care acesta face parte, reținându-se, în conținutul raportului întocmit cu acest prilej, starea de fapt mai sus descrisă. În acest caz:

1. A.primind sesizarea, comisia de disciplină din cadrul Baroului B se va declara necompetentă, cu motivarea că faptele reproșate avocatului AA s-au consumat în fața unei instanțe și în timpul unei ședințe de judecată, astfel că, potrivit legii, sancționarea disciplinară a avocatului AA trebuia dispusă direct de instanța de judecată, pentru săvârșirea unei abateri de audiență, prin care a fost tulburată solemnitatea ședinței de judecată;
2. B.Decanul Baroului B nu are calitatea să exercite acțiunea disciplinară împotriva avocatului AA;
3. C.anchetarea avocatului AA a fost făcută de un organ profesional competent, potrivit Legii.

În materia erorii viciu de consimțământ:

1. A.contractul poate fi anulat oricând chiar dacă faptul asupra căruia a purtat eroarea putea fi, după împrejurări, cunoscut cu diligențe rezonabile;
2. B.simpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului, cu excepția cazului în care, concretizându-se într- o eroare asupra cantității, a fost esențială pentru încheierea contractului;
3. C.nu este niciodată eroare viciu de consimțământ când declarația a fost transmisă inexact prin intermediul unei alte persoane sau prin mijloace de comunicare la distanță.

În cazul contractelor cu mai multe părți în care prestația fiecărei părți este făcută în considerarea unui scop comun:

1. A.nulitatea contractului în privința uneia dintre părți atrage întotdeauna nulitatea în întregime a contractului;
2. B.nulitatea contractului în privința uneia dintre părți poate atrage nulitatea în întregime a contractului, dacă participarea acelei părți este esențială pentru existența contractului;
3. C.nulitatea contractului în privința uneia dintre părți nu atrage niciodată nulitatea în întregime a contractului.

Suspendarea prescripției extinctive se realizează în următoarele cazuri:

1. A.când debitorul nu achită creditorului datoria și cere, în ultimele șase luni înainte de expirarea termenului de prescripție, un termen de plată;
2. B.pe durata negocierilor purtate în scopul rezolvării pe cale amiabilă a neînțelegerilor dintre părți, dacă au fost ținute în ultimele șase luni înainte de expirarea termenului de prescripție;
3. C.între soți, pe toată durata căsătoriei, chiar dacă sunt separați în fapt.

În cazul admiterii acțiunii în revendicare:

1. A.cheltuielile utile efectuate de pârât se restituie la cererea acestuia, în limita sporului de valoare, dacă în lege nu se prevede altfel;
2. B.cheltuielile necesare efectuate de pârât pentru producerea și culegerea productelor se restituie la cererea acestuia;
3. C.cheltuielile voluptuare efectuate de pârât se restituie, la cererea acestuia, dacă ridicarea lucrărilor realizate cu aceste cheltuieli ar deteriora bunul revendicat.

În materia contractului de închiriere a locuinței, în lipsa unei stipulații contrare:

1. A.numai chiriașul, nu și locatorul, poate denunța unilateral contractul încheiat pe o durată nedeterminată de timp;
2. B.subînchirierea și cesiunea sunt permise numai cu acordul scris al locatorului;
3. C.în lipsa unei stipulații contrare, în caz de cesiune a contractului, cesionarul răspunde solidar cu chiriașul pentru obligațiile asumate față de locator prin contractul de închiriere.

Dispozițiile legale privitoare la situațiile asemănătoare se aplică cu prioritate față de:

1. A.lege;
2. B.uzanțe;
3. C.principiile generale ale dreptului.

Persoana A, parte a unui contract încheiat la data de 30 iunie 2022, victimă a leziunii viciu de consimțământ, care a fost chemată în judecată de către creditorul său la data de 10 iulie 2023, pentru a fi obligată la executarea în natură a obligațiilor contractuale asumate:

1. A.poate opune cu succes, pe cale de excepție, anulabilitatea contractului, excepția nulității fiind imprescriptibilă;
2. B.poate solicita, pe cale reconvențională, reducerea propriilor obligații cu valoarea daunelor-interese la care ar fi îndreptățită, cererea nefiind prescrisă;
3. C.va fi obligată la executarea întocmai a obligațiilor sale, apărările de la pct. a) și b) urmând a fi respinse ca prescrise, la cererea reclamantului.

Acceptarea ofertei, făcută în termen, dar care a ajuns la ofertant după expirarea termenului:

1. A.din motive imputabile acceptantului, produce efecte, contractul considerându-se încheiat, dacă ofertantul nu îl înștiințează pe acceptant despre aceasta de îndată;
2. B.din motive imputabile serviciului poștal, împiedică întotdeauna încheierea contractului;
3. C.din motive neimputabile acceptantului, produce efecte, contractul considerându-se încheiat, dacă ofertantul nu îl înștiințează pe acceptant despre aceasta de îndată.

Starea de necesitate:

1. A.îl exonerează întotdeauna pe făptuitor de orice obligație civilă față de victimă, fiind o cauză care înlătură vinovăția acestuia;
2. B.în care s-a găsit făptuitorul face ca acesta să fie obligat să-i plătească despăgubiri celui prejudiciat, pentru bunul distrus sau deteriorat, potrivit regulilor aplicabile îmbogățirii fără justă cauză;
3. C.este o cauză care îl exonerează pe făptuitor de răspunderea civilă delictuală, înlăturând caracterul ilicit al faptei prejudiciabile.

Lipsa discernământului făptuitorului la momentul săvârșirii faptei păgubitoare:

1. A.ca regulă, în condițiile legii, constituie o cauză de exonerare de răspundere civilă, înlăturând vinovăția făptuitorului;
2. B.este compatibilă cu obligarea făptuitorului la plata către victimă a unei indemnizații într-un cuantum echitabil, stabilită în funcție de starea patrimonială a părților, dacă nu poate fi angajată răspunderea persoanei care avea, potrivit legii, îndatorirea de a-l supraveghea pe făptuitor;
3. C.constituie o cauză de exonerare și atunci când starea de tulburare a minții a fost provocată de către însuși făptuitorul, prin beția produsă de alcool.

Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale sau de lucruri poate fi înlăturată dovedindu- se de către cel chemat să răspundă că prejudiciul:

1. A.a fost cauzat de un caz fortuit;
2. B.a fost cauzat de un caz de forță majoră;
3. C.a fost cauzat exclusiv de fapta unui terț.

Compensația nu are loc atunci când:

1. A.creanța rezultă dintr-un act făcut cu intenția de a păgubi;
2. B.are ca obiect bunuri sesizabile;
3. C.datoria are ca obiect restituirea bunului dat cu titlu de comodat.

Contractul prin care A, proprietar al unui bun imobil, se obligă față de B ca, în situația în care se va hotărî să vândă bunul, să-i notifice de îndată lui B intenția sa, făcându-i o ofertă de vânzare, B având dreptul de a cumpăra bunul mai înainte de oricine altcineva, drept pe care și-l poate exercita în termen de maxim 30 de zile de la data primirii ofertei de vânzare:

1. A.este un pact de preempțiune;
2. B.este un pact de opțiune;
3. C.dă naștere, în patrimoniul lui B, la un drept indivizibil și incesibil.

Primus l-a împuternicit pe Secundus să cumpere pentru el și în numele lui, în următoarele 6 luni, un apartament cu 2 camere situat în centrul orașului Brașov pentru suma de 80.000 euro. După 2 luni, Primus l-a împuternicit pe Tertius cu încheierea aceluiași act juridic. În aceste ipoteze:

1. A.oferta de mandat în ambele cazuri trebuie să îmbrace forma autentică pentru valabilitatea mandatului;
2. B.mandatul a generat în sarcina lui Secundus o obligație de rezultat;
3. C.împuternicirea dată lui Tertius a revocat mandatul dat lui Secundus.

În materia contractului de tranzacție:

1. A.obiectul său este divizibil, ea putând fi desființată în parte, chiar în lipsă de stipulație în acest sens;
2. B.părțile trebuie să aibă deplina capacitate de exercițiu de a dispune de drepturile care formează obiectul contractului, cei care nu au această capacitate putând tranzacționa numai în condițiile prevăzute de lege;
3. C.nu se poate tranzacționa asupra acțiunii civile derivând din săvârșirea unei infracțiuni.

În materia moștenirii legale:

1. A.nu poate fi reprezentat descendentul de gradul I, aflat în viață la data deschiderii succesiunii, dacă este nedemn față de defunct;
2. B.cota soțului supraviețuitor al defunctului în concurs cu moștenitori legali aparținând unor clase diferite se stabilește ca și când acesta ar veni la moștenire numai cu cea mai apropiată dintre ele;
3. C.dacă, în urma căsătoriei putative, două sau mai multe persoane au situația unui soț supraviețuitor, cota legală succesorală a fiecăruia dintre acești soți supraviețuitori se determină ca și cum ar fi singurul soț al defunctului.

În cazul contractului de donație:

1. A.oferta de donație poate fi revocată atât timp cât ofertantul nu a luat cunoștință de acceptarea destinatarului;
2. B.acceptarea ofertei de donație poate fi făcută de către moștenitorii destinatarului după decesul autorului lor;
3. C.suntem întotdeauna în prezența unui contract unilateral.

Dacă terțul beneficiar, deși a fost determinat la data încheierii stipulației, nu există la data la care obligația promitentului trebuie executată:

1. A.stipulația devine caducă;
2. B.obligația promitentului subzistă și aceasta trebuie executată în favoarea stipulantului, fără a agrava însă sarcina promitentului;
3. C.promitentul este liberat de obligație, considerându-se că aceasta nu a existat niciodată.

La moștenirea lui A vin: soțul supraviețuitor, ambii părinți, un frate și doi nepoți de soră predecedată. În acest caz:

1. A.soțul supraviețuitor culege 6/12 din moștenire;
2. B.fiecare dintre cei doi părinți culege 2/12 din moștenire;
3. C.fiecare dintre cei doi nepoți de soră predecedată culege 1/12 din moștenire.

În ceea ce privește obligația de garanție contra viciilor ascunse ale lucrului vândut:

1. A.cumpărătorul este decăzut din dreptul la garanție dacă nu denunță viciul într-un termen de două zile lucrătoare dacă bunul este mobil incorporal;
2. B.pierderea sau deteriorarea bunului, chiar prin forță majoră, nu înlătură dreptul la garanție al cumpărătorului;
3. C.dacă părțile nu au convenit altfel, vânzătorul este obligat să garanteze contra viciilor ascunse, chiar și atunci când nu le-a cunoscut.

În procedura necontencioasă judiciară de drept comun:

1. A.instanța încuviințează cererea prin încheiere executorie împotriva căreia se poate exercita numai apel, cu excepția celei pronunțate de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care este definitivă;
2. B.dacă cererea dedusă judecății, prin însuși cuprinsul ei ori prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanța, din oficiu, va dispune recalificarea cererii și judecarea acesteia potrivit procedurii contencioase;
3. C.încheierea prin care instanța soluționează cererea are autoritate de lucru judecat.

În procedura ordonanței președințiale:

1. A.părțile nu sunt citate, în nicio situație, datorită caracterului urgent al procedurii;
2. B.ordonanța președințială are autoritate de lucru judecat față de o altă cerere de ordonanță președințială, chiar dacă s-au modificat împrejurările de fapt care au justificat-o;
3. C.hotărârea dată asupra fondului dreptului are autoritate de lucru judecat asupra unei cereri ulterioare de ordonanță președințială.

Declarația de abținere sau cererea de recuzare:

1. A.se judecă de instanța ierarhic superioară, când, din pricina abținerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată;
2. B.se judecă, în toate cazurile, de instanța ierarhic superioară;
3. C.se soluționează, de îndată, în camera de consiliu, fără prezența părților, ascultând judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține ori părțile, numai dacă se apreciază că este necesar.

Cererea de intervenție voluntară principală:

1. A.poate fi formulată în orice fază a procesului civil, inclusiv în recurs, până la închiderea dezbaterilor;
2. B.în situația în care este admisă în principiu, intervenientul va prelua procedura în starea în care se află în momentul admiterii intervenției, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de intervenție sau cel mai târziu până la primul termen de judecată ulterior admiterii cererii de intervenție;
3. C.în situația în care este admisă în principiu, se va judeca odată cu cererea principală, iar în cazul în care judecarea cererii principale ar fi întârziată prin cererea de intervenție, instanța poate dispune disjungerea ei, în afara cazului în care intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, însuși dreptul dedus judecății.

Cererea de chemare în judecată prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare, cu privire la un imobil-construcție, atunci când părțile au prevăzut în antecontract locul executării obligației, poate să îi revină spre competentă soluționare:

1. A.instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul pârâtul;
2. B.instanței locului prevăzut în contract pentru executarea obligației;
3. C.instanței în a cărei circumscripție își are domiciliul reclamantul.

Pronunțarea hotărârii judecătorești mai înainte de împlinirea termenului pentru care pronunțarea a fost amânată:

1. A.determină nulitatea hotărârii judecătorești, nulitate condiționată de existența unei vătămări;
2. B.determină nulitatea hotărârii judecătorești, nulitate necondiționată de existența vreunei vătămări;
3. C.nu are niciun fel de consecințe juridice din punctul de vedere al valabilității respectivei hotărâri judecătorești.

Apelul provocat:

1. A.poate fi formulat de intimat împotriva apelantului principal;
2. B.se formulează după împlinirea termenului prevăzut pentru apelul principal;
3. C.rămâne fără efect dacă apelul principal este anulat ca insuficient timbrat.

Prin ordonanță președințială, dată cu citarea părților, Judecătoria B a admis cererea reclamantei RR în contradictoriu cu pârâtul PP, stabilind ca, până la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunța asupra divorțului părților, RR în calitate de mamă, să aibă legături personale cu fiul său minor MM prin contact telefonic sau prin alte mijloace de comunicare, fără intervenția pârâtului sau a altor persoane, zilnic între orele 12,00-13,00. Prima instanță a omis să se pronunțe asupra cheltuielilor de judecată solicitate de reclamantă, precum și asupra cererii reconvenționale prin care pârâtul-reclamant PP a solicitat stabilirea domiciliului minorului la tată și obligarea mamei la plata pensiei de întreținere. În aceste condiții:

1. A.pârâtul este îndreptățit să formuleze apel împotriva sentinței judecătoriei pentru a obține soluționarea pe fond a cererii reconvenționale, având în vedere caracterul devolutiv al acestei căi de atac;
2. B.este inadmisibil apelul pârâtului-reclamant PP prin care critică omisiunea instanței de a se pronunța cu privire la cererea reconvențională;
3. C.cu privire la omisiunea instanței de a se pronunța asupra cheltuielilor de judecată, reclamanta RR poate formula cerere de completare a hotărârii în termen de 5 zile de la pronunțarea sentinței, cerere care va fi judecată de Judecătoria B.

Executarea provizorie judecătorească:

1. A.se va putea încuviința cu privire la orice hotărâre judecătorească privitoare la bunuri sau persoane, dacă o asemenea măsură este necesară în raport cu temeinicia vădită a dreptului;
2. B.nu se poate încuviința în materie de desființare de construcții, plantații sau a oricăror lucrări având o așezare fixă;
3. C.se poate dispune de către instanță și din oficiu.

Nu este supusă niciunei căi de atac:

1. A.încheierea de respingere a cererii de recuzare;
2. B.încheierea asupra suspendării judecării procesului a cărui strămutare se solicită, dispusă de instanța care judecă cererea de strămutare;
3. C.încheierea de respingere a cererii de asigurare a probelor.

Conflictul de competență:

1. A.se soluționează în camera de consiliu, cu citarea părților, printr-o hotărâre definitivă;
2. B.ivit între o instanță judecătorească și un alt organ cu activitate jurisdicțională se rezolvă de instanța judecătorească ierarhic superioară instanței aflate în conflict;
3. C.ivit între două instanțe judecătorești se soluționează, în toate cazurile, de Înalta Curte de Casație și Justiție care va pronunța o hotărâre obligatorie pentru instanța de trimitere.

Contestația la executare:

1. A.se poate face și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită, în condițiile legii;
2. B.se poate face în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească, chiar dacă s-a utilizat procedura de lămurire a hotărârii judecătorești puse în executare silită;
3. C.nu poate avea ca obiect împărțirea bunurilor proprietate comună pe cote-părți sau în devălmășie.

Reclamantul AA introduce pe rolul Judecătoriei X o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB, având ca obiect revendicare imobiliară. În apărare, pârâtul BB arată că este proprietarul imobilului în litigiu în temeiul titlului de proprietate nr. X/2020. În acest proces de revendicare imobiliară, AA formulează o cerere de suspendare a judecății, până la soluționarea definitivă a unei alte cereri aflată pe rolul unei alte instanțe judecătorești având ca obiect anularea titlului de proprietate nr. X/2020 emis pe numele lui BB, în temeiul legilor fondului funciar. În această situație:

1. A.încheierea prin care instanța ar dispune suspendarea judecății acțiunii în revendicare nu va putea fi atacată decât odată cu fondul;
2. B.este incident un caz de suspendare facultativă a judecății;
3. C.instanța, dacă suspendă judecata în procesul de revendicare imobiliară, poate reveni motivat asupra suspendării, dacă se constată că partea care a cerut-o nu are un comportament diligent în cadrul procesului care a determinat suspendarea, tergiversând soluționarea acestuia.

Instanța de executare:

1. A.va invoca din oficiu prescripția dreptului de a obține executarea silită, în cazul în care este învestită cu o contestație la executare prin care se solicită anularea executării silite înseși;
2. B.este competentă întotdeauna să soluționeze contestația prin care se solicită lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, indiferent dacă acesta este reprezentat de o hotărâre judecătorească sau de un alt înscris căruia legea îi conferă caracter executoriu;
3. C.soluționează cererea de încuviințare a executării silite pe care executorul judecătoresc are obligația să i-o înainteze în termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii de executare.

Se soluționează fără citarea părților, în toate cazurile:

1. A.atât cererea de încuviințare a executării silite, cât și contestația la executare;
2. B.atât cererea de recuzare a judecătorului, cât și cererea de recuzare a expertului;
3. C.atât cererea de instituire a sechestrului asigurător, cât și cererea de instituire a popririi asigurătorii.

Sunt scutite de a depune mărturie următoarele persoane:

1. A.avocații, cu privire la faptele de care au luat la cunoștință în exercitarea profesiei, chiar și după încetarea exercitării acesteia, cu excepția cazului în care primesc încuviințarea de a depune mărturie din partea organizației profesionale în care funcționează ori au funcționat;
2. B.persoanele lipsite de discernământ la momentul audierii;
3. C.slujitorii cultelor, cu privire la faptele de care au luat cunoștință în exercitarea profesiei lor, chiar și după încetarea exercitării acesteia, chiar dacă au fost dezlegate de partea interesată la păstrarea secretului profesional.

Se soluționează, potrivit legii, în camera de consiliu:

1. A.cererea de asigurare a probelor formulată pe cale principală;
2. B.contestația la executare, inclusiv cererea de suspendare a executării până la soluționarea contestației la executare;
3. C.cererea de evacuare formulată în procedura specială de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept.

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul AA a solicitat obligarea pârâtului BB la efectuarea lucrărilor asumate în temeiul contractului de antrepriză încheiat între aceștia. În timpul susținerii concluziilor pe fondul cauzei, avocatul reclamantului AA depune dovada cheltuielilor de judecată a căror acordare a solicitat-o și prin cererea introductivă. În acest caz:

1. A.instanța nu va putea reduce, din oficiu, cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocațial, decât dacă pârâtul BB solicită expres acest lucru, astfel încât să fie respectat principiul disponibilității;
2. B.potrivit legii, instanța va putea reduce motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocațial achitat de către reclamantul AA, chiar și din oficiu, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei;
3. C.dovada cheltuielilor de judecată a fost făcută în termen legal.

Se va putea încuviința sechestrul judiciar, chiar fără a exista proces:

1. A.asupra unui bun pe care debitorul îl oferă pentru liberarea sa;
2. B.asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice să se teamă că va fi sustras de posesorul său actual;
3. C.asupra unor bunuri imobile care alcătuiesc garanția debitorului, când acesta învederează insolvabilitatea creditorului.

Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept:

1. A.poate fi formulată de către un complet al judecătoriei învestit cu soluționarea cauzei, după dezbateri contradictorii;
2. B.va fi soluționată prin decizie care se motivează în termen de cel mult 30 de zile de la pronunțare și se publică în cel mult 15 zile de la motivare în Monitorul Oficial al României, Partea I;
3. C.va fi soluționată fără citarea părților, în cel mult 3 luni de la data învestirii.

Este instigator persoana care, de exemplu:

1. A.săvârșește împreună cu o altă persoană acte de executare directă la o faptă prevăzută de legea penală;
2. B.determină o persoană, care luase în prealabil hotărârea infracțională, să comită un omor;
3. C.determină o altă persoană să convingă o alta să comită un omor, iar omorul are loc.

În cazul cauzei de neimputabilitate a constrângerii morale:

1. A.este necesar ca pericolul grav cu care se amenință să nu fi putut fi înlăturat în alt mod;
2. B.efectele se extind asupra participanților;
3. C.pericolul grav cu care se amenință poate viza și altă persoană decât făptuitorul.

X, în înțelegere cu Y, a oprit-o pe persoana vătămată V, la ora 23.30, pe o stradă din apropierea locuinței acesteia și a împins-o în scara unui bloc. Acolo X a imobilizat-o punând-o la pământ, iar Y a întreținut prin constrângere un raport sexual. Apoi Y a imobilizat victima pe burtă, iar X a obligat-o să întrețină cu el un act sexual anal. Raportat la starea de fapt descrisă, alegeți varianta/variantele adevărate:

1. A.X și Y sunt coautori ai unei infracțiuni de viol în varianta tip;
2. B.X nu este autor al unei infracțiuni de agresiune sexuală în varianta agravată, comisă de două sau mai multe persoane împreună;
3. C.Y va răspunde pentru o infracțiune de viol în varianta agravată (fapta comisă de două sau mai multe persoane împreună), în calitate de autor.

În materia măsurilor de siguranță:

1. A.ca regulă, instanța poate aplica o măsură de siguranță doar condiționat de aplicarea unei pedepse privative de libertate;
2. B.nu pot fi niciodată luate măsuri de siguranță față de infractorul minor;
3. C.instanța nu poate aplica o măsură de siguranță dacă s-a comis o faptă în legitimă apărare.

În cazul răspunderii penale a persoanei juridice:

1. A.infracțiunea trebuie să fie săvârșită exclusiv în realizarea obiectului de activitate al acesteia;
2. B.persoana juridică poate răspunde în calitate de instigator;
3. C.o întreprindere individuală, entitate fără personalitate juridică, poate avea calitatea de autor.

Va răspunde penal pentru infracțiunea de distrugere o persoană care, cu intenție:

1. A.a degradat un bun mobil aparținând altuia;
2. B.a împiedicat luarea măsurilor de conservare a unui bun imobil;
3. C.a văzut, fără să intervină, dar apelând serviciul 112, cum autoturismul vecinului său este cuprins de flăcări, în timpul unei furtuni care făcea periculoasă ieșirea oricărei persoane din casă.

Există concurs de infracțiuni atunci când:

1. A.fiind surprins de un jandarm în timp ce sustrăgea telefonul mobil din buzunarul victimei care călătorea cu autobuzul, autorul îl înjunghie, cu consecința decesului jandarmului;
2. B.o persoană sustrage, în baza aceleiași rezoluții infracționale, mai multe materiale de construcții din curtea vecinului său, pe parcursul a trei săptămâni, la intervale de 2-3 zile;
3. C.tatăl întreține un raport sexual prin constrângere cu fiica sa.

X a publicat un anunț fictiv online, pe un site de vânzări-cumpărări, prin care pretindea că are de vânzare o mașină de tuns iarba. Y, persoană interesată, a dat curs acestui anunț și, în urma discuției telefonice cu X, i-a transferat acestuia în cont suma de 1000 lei, urmând ca X să îi trimită mașina de tuns iarba. Observând că nu i-a fost livrat obiectul, iar X nu i-a mai răspuns ulterior la telefon, Y a făcut plângere la poliție. Fapta comisă de X:

1. A.nu constituie infracțiunea de abuz de încredere;
2. B.constituie infracțiunea de înșelăciune;
3. C.nu constituie infracțiune, urmând ca situația să fie soluționată de instanța civilă.

Se va reține infracțiunea de vătămare corporală din culpă în cazul conducătorului unui autovehicul:

1. A.care, prin nerespectarea prevederilor legale privind acordarea priorității de trecere pietonilor, produce un accident de circulație în urma căruia o persoană suferă leziuni traumatice care necesită pentru vindecare 60 zile de îngrijiri medicale;
2. B.care, aflat sub influența băuturilor alcoolice și prin nerespectarea prevederilor legale privind acordarea priorității de trecere pietonilor, produce un accident de circulație în urma căruia o persoană suferă leziuni traumatice care necesită pentru vindecare 60 zile de îngrijiri medicale;
3. C.care, pentru a opri un motociclist care anterior îl șicanase în trafic, la următorul semafor îl acroșează din spate împingându-l astfel spre trotuar, iar în urma acestei manevre motociclistul cade și suferă leziuni traumatice care necesită pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale.

Printre principiile aplicării legii penale în spațiu prevăzute de Codul penal se numără:

1. A.principiul realității legii penale;
2. B.principiul aplicării legii penale mai favorabile;
3. C.principiul personalității răspunderii penale.

Infracțiunea de violare de domiciliu va fi reținută în varianta agravată dacă este comisă:

1. A.în timpul nopții;
2. B.prin efracție;
3. C.prin folosire de calități mincinoase.

Există recidivă postcondamnatorie când:

1. A.fapta pentru care a fost condamnat anterior inculpatul nu mai este prevăzută de legea penală;
2. B.noua infracțiune este comisă din culpă, dar pedeapsa este închisoarea mai mare de un an;
3. C.când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru o infracțiune de tâlhărie și până la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul săvârșește o nouă infracțiune cu intenție sau cu intenție depășită, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare.

Infracțiunea de înlesnire a evadării este mai gravă dacă:

1. A.fapta este comisă prin inducerea în eroare a unei persoane care avea îndatorirea de a-l păzi pe cel reținut sau deținut;
2. B.este înlesnită evadarea unei persoane reținute sau arestate pentru o infracțiune sancționată de lege cu pedeapsa detențiunii pe viață ori cu pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare ori condamnate la o astfel de pedeapsă;
3. C.dacă a fost înlesnită evadarea a două sau mai multor persoane în aceeași împrejurare.

Retragerea plângerii prealabile:

1. A.poate interveni oricând până la pronunțarea unei hotărâri definitive în cauză;
2. B.realizată de persoana vătămată cu privire la persoana juridică ce a săvârșit infracțiunea, produce efecte și față de persoanele fizice care au participat la comiterea aceleiași fapte;
3. C.se face doar de reprezentantul legal, în cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu.

Infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal poate fi comisă:

1. A.în coautorat;
2. B.prin omisiune;
3. C.din culpă.

Executarea unei măsuri educative privative de libertate într-un penitenciar:

1. A.se dispune în mod automat atunci când minorul, aflat în executarea măsurii educative privative de libertate, împlinește 18 ani pe parcursul executării;
2. B.poate fi dispusă când, la data pronunțării hotărârii prin care s-a luat respectiva măsură educativă privativă de libertate, infractorul a împlinit vârsta de 18 ani iar instanța, ținând seama de posibilitățile sale de îndreptare, de vârsta acestuia, precum și de criteriile generale de individualizare, apreciază că executarea în penitenciar este mai potrivită;
3. C.întotdeauna când minorul comite o infracțiune pe durata executării măsurii educative privative de

Infracțiunea de tulburare de posesie:

1. A.presupune ca element constitutiv comiterea faptei prin inducerea în eroare a proprietarului bunului;
2. B.nu poate avea ca obiect material un bun mobil;
3. C.nu permite înlăturarea răspunderii penale prin împăcare.

Y a furat un telefon mobil dintr-un magazin care comercializa telefoane și accesorii. A doua zi, Y i- a spus fratelui său, X, despre furt, iar acesta i-a spus că are nevoie de telefon și că îi va da 500 de lei cu titlu de preț. Dacă Y a fost de acord, X primind telefonul, iar Y prețul:

1. A.infracțiunea astfel comisă de X nu se pedepsește;
2. B.fapta lui X nu constituie infracțiune;
3. C.X nu răspunde pentru complicitate la infracțiunea de furt.

Constituie circumstanță atenuantă judiciară:

1. A.excesul neimputabil de stare de necesitate;
2. B.eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii;
3. C.depășirea limitelor legitimei apărări.

Infracțiunea de fals intelectual se consumă în momentul:

1. A.falsificării înscrisului oficial cu ocazia întocmirii sale de către funcționarul public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu;
2. B.folosirii înscrisului falsificat;
3. C.în care funcționarul transmite înscrisul unei persoane pentru a-l folosi în scopul în care a fost întocmit.

Instanța penală lasă nesoluționată acțiunea civilă în procesul penal atunci când, în latura penală, dispune:

1. A.achitarea inculpatului pe temeiul cauzei de neimputabilitate a minorității;
2. B.renunțarea la aplicarea pedepsei;
3. C.încetarea procesului penal pe temeiul retragerii plângerii prealabile.

Instanța penală este obligată să dispună reunirea cauzelor atunci când:

1. A.trei acte materiale alcătuiesc o infracțiune continuată;
2. B.trei fapte se află în concurs formal de infracțiuni;
3. C.trei fapte au fost săvârșite în același timp și în același loc.

În cazul unei infracțiuni săvârșite de un avocat, urmărirea penală:

1. A.se efectuează de procuror;
2. B.se poate efectua de organul de cercetare penală, sub supravegherea procurorului;
3. C.este întotdeauna de competența unui procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

În cazul unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 2 ani la 7 ani, asistența juridică a inculpatului este obligatorie:

1. A.în cursul urmăririi penale;
2. B.în cursul camerei preliminare;
3. C.în cursul judecății.

În calitate de avocat, asigurați asistența juridică pentru inculpatul X, pe parcursul judecății de primă instanță, într-un dosar de lovire sau alte violențe în care X a fost trimis în judecată prin rechizitoriu. Studiind dosarul pentru a pregăti dezbaterile, observați că pe parcursul urmăririi penale a fost audiat și martorul M, care a precizat, la începutul declarației sale, că se află în relații de dușmănie cu inculpatul. Cunoașteți că martorul M nu a mai fost ulterior reaudiat pe parcursul judecății, întrucât nu s-a prezentat la termenele succesive la care a fost citat, instanța dispunând ca această probă să nu mai fie administrată. În concluziile pe care le puneți în cursul dezbaterilor, vă veți referi la:

1. A.dispozițiile legale privitoare la persoanele care au dreptul să refuze să dea declarații în calitate de martor;
2. B.dispozițiile legale privitoare la libera apreciere a probelor;
3. C.dispozițiile legale privitoare la obiectul și limitele declarației martorului.

Suspectul:

1. A.poate cere continuarea procesului penal în cazul renunțării la urmărirea penală;
2. B.poate fi reținut doar de către procuror;
3. C.este parte în procesul penal.

Inculpatul formulează contestație împotriva încheierii prin care judecătorul de drepturi și libertăți a dispus arestarea sa preventivă. Indicați varianta sau variantele adevărate:

1. A.până la soluționarea contestației, inculpatul se află în stare de libertate;
2. B.în ipoteza admiterii contestației, se poate dispune arestul la domiciliu față de inculpat;
3. C.în ipoteza admiterii contestației, nu se mai poate lua nicio măsură preventivă față de inculpat.

În cazul în care, pe parcursul urmăririi penale, se dispune, prin încheiere definitivă, arestarea preventivă a unui inculpat care se sustrage urmăririi penale, durata maximă a măsurii preventive se calculează:

1. A.de la data pronunțării încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă;
2. B.de la data rămânerii definitive a încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă;
3. C.de la data punerii în executare a arestării preventive.

În cursul urmăririi penale, măsura preventivă a controlului judiciar poate fi dispusă de:

1. A.organul de cercetare penală;
2. B.procuror;
3. C.judecătorul de drepturi și libertăți.

Mandatul de aducere:

1. A.nu se poate emite, în nicio situație, dacă persoana vizată de mandat nu a fost citată anterior la sediul organului judiciar;
2. B.poate fi emis, în cursul urmăririi penale, doar de către procuror;
3. C.privind pe militari, se execută prin comandantul unității militare sau prin poliția militară.

Prin ordonanța de clasare:

1. A.se pot ridica sau menține măsurile asigurătorii;
2. B.se va dispune restituirea bunurilor ridicate sau a cauțiunii;
3. C.se va dispune sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea revocării măsurii arestării preventive ce fusese luată în cauză față de inculpat.

Judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluționarea unei plângeri împotriva soluției de clasare:

1. A.poate exclude probele nelegal administrate, chiar dacă va respinge plângerea ca nefondată;
2. B.va respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de către o persoană care a avut în cauză calitatea de martor și care solicită schimbarea temeiului clasării;
3. C.poate admite plângerea și dispune completarea urmăririi penale doar dacă în cauză urmărirea penală a avut ca obiect o infracțiune contra patrimoniului.

Judecătorul de drepturi și libertăți:

1. A.poate dispune luarea măsurii asigurătorii în cursul urmăririi penale;
2. B.este competent să soluționeze plângerea împotriva ordonanței de reținere emise de către procuror;
3. C.este competent să soluționeze sesizarea procurorului privind declanșarea procedurii audierii anticipate.

În ceea ce privește sesizarea organelor de urmărire penală:

1. A.denunțul este încunoștințarea făcută de o persoană fizică sau juridică despre săvârșirea unei infracțiuni;
2. B.plângerea prealabilă greșit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la un organ judiciar necompetent;
3. C.plângerea se poate face de către unul dintre părinți pentru copilul său major.

Pe parcursul judecății în primă instanță, administrarea probelor privind fondul cauzei se realizează:

1. A.în timpul cercetării judecătorești;
2. B.în timpul dezbaterilor;
3. C.în timpul deliberării.

Atunci când judecata în primă instanță se desfășoară conform procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii:

1. A.față de inculpat nu se poate dispune achitarea;
2. B.dacă inculpatul este minor, a fost condamnat și i-a fost aplicată o măsură educativă neprivativă de libertate, limitele acesteia vor fi reduse;
3. C.este posibilă schimbarea încadrării juridice date faptei.

Apelul:

1. A.este de competența unui tribunal, dacă a fost declarat împotriva sentinței de condamnare pronunțată de o judecătorie;
2. B.poate fi formulat de partea civilă și cu privire la soluția din latura penală a cauzei;
3. C.suspendă executarea dispozițiilor din latura penală a cauzei, dacă este declarat în termen.

În procesul penal, contestația:

1. A.este o cale de atac ce se exercită numai atunci când legea o prevede expres;
2. B.poate fi exercitată și împotriva unei ordonanțe a procurorului;
3. C.este o cale de atac ce se soluționează întotdeauna în ședință publică.

Este supusă căii de atac a contestației:

1. A.sentința prin care instanța soluționează cererea de reabilitare;
2. B.încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți respinge plângerea inculpatului împotriva ordonanței procurorului de luare a măsurii controlului judiciar;
3. C.încheierea prin care, în cursul apelului, instanța de apel a respins toate cererile privind administrarea probelor.

În calitate de avocat, sunteți contactat de numitul X, care vă relatează că este cercetat de Parchetul de pe lângă Judecătoria T, sub aspectul comiterii unei tentative la o infracțiune. X vă solicită un punct de vedere asupra posibilității de a încheia un acord de recunoaștere a vinovăției. Pentru a formula o opinie în acest sens, va trebui:

1. A.să verificați care sunt limitele de pedeapsă pe care legea le prevede pentru infracțiunea consumată, chiar dacă X este acuzat de o tentativă;
2. B.să verificați dacă numitul X a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției într-o cauză distinctă;
3. C.să verificați ce calitate procesuală are X în respectiva cauză.