Viciile consimțământului (Drept civil): grile date la examen
44 de grile oficiale de la Barou, INM și INPPA au verificat viciile consimțământului. Mai jos sunt toate, de la cea mai recentă, fiecare cu baremul oficial și subiectul din care provine.
Barou
29 de grile
INM
8 grile
INPPA
7 grile
Grilele date la examen44 de grile
Barou septembrie 2026 (avocați stagiari) · grila 29
A.se deosebește de dol prin aceea că nu implică în niciun caz reaua-credință a celuilalt cocontractant;
B.dă dreptul părții al cărei consimțământ a fost afectat să ceară anularea contractului în termen de un an de la încheierea lui;
C.poate fi invocată numai când partea al cărei consimțământ a fost afectat este un minor sau un major față de care s-a luat o măsură legală de protecție.
În 2020, A, în vârstă de 65 de ani, încheie cu B un contract prin care primul îi înstrăinează celui de-al doilea o garsonieră, în schimbul obligației lui B de a-i presta întreținere până la sfârșitul vieții. În 2026, A decedează. B consideră obligația sa stinsă și refuză să execute obligația de a-l înmormânta pe A. În acest caz:
A.moștenitorii lui A nu pot obține anularea contractului pentru leziune pe baza diferenței semnificative de valoare dintre întreținerea prestată de B și valoarea imobilului transmis de A (valoarea întreținerii prestate fiind de 3 ori mai mare decât valoarea imobilului);
B.moștenitorii lui A nu vor putea exercita dreptul de rezoluțiunea unilaterală a contractului, prevăzut într-o clauză contractuală pentru cazul neexecutării fără justificare din partea debitorului obligației de întreținere;
C.moștenitorii lui A nu vor putea cere rezoluțiunea judiciară a contractului, întrucât această acțiune are caracter strict personal.
În cazul viciului de consimțământ al erorii, contractul poate fi anulat:
A.chiar dacă faptul asupra căruia a purtat eroarea putea fi, după împrejurări, cunoscut cu diligențe rezonabile;
B.chiar dacă eroarea poartă asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a fost asumat de cel care o invocă sau, după împrejurări, trebuia să fie asumat de acesta;
C.în caz de eroare esențială, dacă cealaltă parte știa sau, după caz, trebuia să știe că faptul asupra căruia a purtat eroarea era esențial pentru încheierea contractului.
A.condiția imposibilă, contrară legii sau bunelor moravuri, dacă este însăși cauza contractului;
B.starea de necesitate în care se află una dintre părți la încheierea contractului, dacă cealaltă parte a cunoscut-o;
C.leziunea, atunci când una dintre părți, profitând de starea de nevoie, de lipsa de experiență ori de lipsa de cunoștințe a celeilalte părți, stipulează în favoarea sa ori a unei alte persoane o prestație de o valoare considerabil mai mare, la data încheierii contractului, decât valoarea propriei prestații.
În cazul în care sunt întrunite condițiile viciului de consimțământ al dolului:
A.cel al cărui consimțământ este viciat poate intenta acțiunea în anularea contractului în termen de trei ani de la data încheierii acestuia;
B.cel ocrotit nu poate uza de acțiunea în anulare pentru eroare viciu de consimțământ, chiar dacă cerințele acesteia ar fi îndeplinite, întrucât reglementarea dolului derogă și se aplică cu preferință în raport de eroare;
C.acțiunea în anularea contractului poate fi cumulată cu o acțiune în răspundere civilă delictuală.
X (vânzător) încheie cu Y (cumpărător) un contract de vânzare cu privire la un teren. Y, profesionist în domeniul imobiliar, cunoștea reglementările de urbanism conform cărora bunul era pretabil pentru o investiție imobiliară importantă, aspecte necunoscute de vânzătorul X, care credea că asupra bunului nu pot fi edificate decât construcții cu regim redus de înălțime. După încheierea contractului, autoritățile demarează procedura de expropriere, terenul fiind necesar pentru anumite lucrări de infrastructură. Raportat la această stare de fapt:
A.Y nu poate apela la răspunderea lui X pentru evicțiune, dar poate cere anularea vânzării pentru eroarea în care s-a aflat X;
B.eroarea în care s-a aflat X, privitoare la proprietățile urbanistice ale construcției, poate fi considerată una esențială;
C.dacă contractul a fost încheiat în numele lui X de către un mandatar în baza unei procuri sub semnătură privată, Y poate cere constatarea nulității contractului de vânzare dacă justifică un interes.
X încheie cu mai mulți proprietari ai unor terenuri intravilane contracte de superficie care îi permit acestuia să amplaseze instalații și panouri fotovoltaice asupra terenurilor pe o perioadă de 3 ani, la prețul de piață al folosinței bunurilor. La o lună după încheierea contractelor, profitul din astfel de instalații se dublează, în urma unor inovații tehnologice. Ca atare, proprietarii doresc o adaptare a contractului, astfel încât chiria să reflecte avantajele obținute de X. Acesta refuză renegocierea contractelor. Raportat la această stare de fapt:
A.proprietarii nu pot obține anularea contractului pentru leziune în termen de un an de la încheierea acestuia, chiar dacă se demonstrează că X era la curent cu noutățile în materie de inovații tehnologice în domeniu la momentul încheierii contractelor;
B.contractul este valabil încheiat, chiar dacă se demonstrează că X era la curent cu noutățile în materie;
C.proprietarii pot apela la impreviziune în acest caz, dacă demonstrează că X cunoștea iminența respectivelor inovații tehnologice.
A.aceasta nu este admisibilă în cazul unui contract de tranzacție, dar poate fi admisă în cazul unui contract de întreținere cu titlu oneros;
B.în cazul minorului nu este necesar să se dovedească că cealaltă parte a profitat de lipsa de experiență a acestuia;
C.termenul de prescripție este unul special și începe să curgă de la momentul încheierii contractului, chiar dacă partea a aflat de existența disproporției dintre prestații la un moment ulterior.
A.poate fi acoperită prin executarea contractului de către partea care ar fi putut să o invoce, cu excepția cazului în care cunoașterea greșită a realității nu încetase la momentul executării;
B.de calcul și cea asupra simplelor motive ale încheierii contractului sunt, în toate cazurile, lipsite de consecințe juridice;
C.poate fi acoperită prin adaptarea contractului numai de către instanță, la inițiativa părții care nu s-a aflat în eroare.
X îi prezintă avocatului un înscris prin care Y confirmă un contract de locațiune lovit de nulitate relativă pentru vicierea consimțământului lui Y. Ulterior confirmării contractului de locațiune de către Y, acesta din urmă îl acționează în instanță pe X, pentru ca acesta din urmă să fie obligat la plata de daune-interese către Y. În calitate de avocat al lui X, emiteți următoarea opinie juridică:
A.confirmarea contractului de către Y implică prin ea însăși renunțarea la dreptul de a cere daune- interese, indiferent de forma și natura viciului care a afectat consimțământul lui Y;
B.confirmarea contractului de către Y nu stinge dreptul la daune-interese dacă vicierea consimțământului s-a produs prin violență;
C.confirmarea contractului de către Y nu îi afectează acestuia dreptul la daune-interese dacă vicierea consimțământului s-a produs prin dol.
X a cumpărat un laptop, având convingerea, bazată pe declarația vânzătorului inserată în cuprinsul contractului de vânzare, că laptopul are o capacitate de stocare dublă față de ceea ce i-a fost livrat de către vânzătorul Y. În acest context, X ar putea solicita instanței anularea contractului de vânzare pe motiv de eroare deoarece:
A.eroarea poartă asupra unei calități esențiale a obiectului prestației, iar Y cunoștea împrejurarea că această calitate era esențială pentru X;
B.eroarea poartă asupra unei calități esențiale ale obiectului contractului, nefiind necesar ca Y să cunoască împrejurarea că această calitate era esențială pentru X;
C.eroarea poartă asupra identității obiectului contractului, iar Y cunoștea acest fapt.
La data de 2.03.2019, CD îi vinde lui AB un autoturism rulat având la bord 80000 km, pentru un preț de 15000 euro. După două zile de la predarea autoturismului, AB constată anumite defecțiuni ale cutiei de viteze, care afectau sever funcționarea în condiții de siguranță a autoturismului. În acest context, AB sesizează poliția, care, cu mijloace proprii, verifică istoricul autoturismului și constată că, în ziua vânzării, mașina a fost prezentată de către vânzător, succesiv, la două unități service auto. Pe una dintre fișe apare menționată o defecțiune care afecta sever funcționarea autoturismului la o viteză mai mare de 120 km/h, cauzată de utilizarea unor piese contrafăcute. Pe cea de a doua fișă, singura care a fost prezentată lui AB la întocmirea actului, nu mai apare menționată nicio defecțiune.
A.AB are dreptul să obțină anularea contractului;
B.dacă AB preferă menținerea contractului, el poate solicita reducerea prestației cu valoarea daunelor interese la care este îndreptățit;
C.dacă solicită anularea contractului, AB pierde dreptul de a cere daune-interese.
X este victima unui dol, într-un contract de vânzare încheiat cu Z. Manoperele dolosive au provenit de la Y, care nu are calitatea de parte în contractul de vânzare. În aceste condiții, X are posibilitatea să ceară anularea contractului:
A.chiar dacă Z nu a cunoscut și nici nu ar fi trebuit să cunoască dolul la încheierea contractului;
B.numai dacă Z a cunoscut sau, după caz, ar fi trebuit să cunoască dolul la încheierea contractului;
C.chiar dacă eroarea provocată de Y nu a fost esențială.
Într-un contract sinalagmatic fiecare dintre părțile contractante (X și Y) s-a aflat în eroare scuzabilă asupra calităților esențiale ale uneia dintre prestații. În acest context:
A.atât X, cât și Y pot solicita anularea contractului;
B.dacă X a confirmat contractul în condițiile legii, Y nu mai are posibilitatea solicitării anulării contractului;
C.dacă X a confirmat contractul în condițiile legii, Y poate solicita în continuare anularea contractului.
A.contractul poate fi anulat oricând chiar dacă faptul asupra căruia a purtat eroarea putea fi, după împrejurări, cunoscut cu diligențe rezonabile;
B.simpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului, cu excepția cazului în care, concretizându-se într- o eroare asupra cantității, a fost esențială pentru încheierea contractului;
C.nu este niciodată eroare viciu de consimțământ când declarația a fost transmisă inexact prin intermediul unei alte persoane sau prin mijloace de comunicare la distanță.
Persoana A, parte a unui contract încheiat la data de 30 iunie 2022, victimă a leziunii viciu de consimțământ, care a fost chemată în judecată de către creditorul său la data de 10 iulie 2023, pentru a fi obligată la executarea în natură a obligațiilor contractuale asumate:
A.poate opune cu succes, pe cale de excepție, anulabilitatea contractului, excepția nulității fiind imprescriptibilă;
B.poate solicita, pe cale reconvențională, reducerea propriilor obligații cu valoarea daunelor-interese la care ar fi îndreptățită, cererea nefiind prescrisă;
C.va fi obligată la executarea întocmai a obligațiilor sale, apărările de la pct. a) și b) urmând a fi respinse ca prescrise, la cererea reclamantului.
X îi vinde lui Y un laptop despre care a avut reprezentarea că are o capacitate de stocare de 256 gigabyte, în realitate capacitatea de stocare fiind doar de 128 gigabyte. În acest context, din punct de vedere al dreptului substanțial civil:
A.Y poate invoca eroarea asupra identității obiectului prestației dacă eroarea nu a fost provocată de X;
B.Y poate invoca eroarea asupra unei calități esențiale a obiectului prestației dacă eroarea nu a fost provocată de X și dacă nu putea fi cunoscută cu diligențe rezonabile;
C.Y poate invoca dolul, dacă eroarea a fost provocată de X, chiar dacă eroarea în care a fost indus Y nu a avut caracter esențial.
A.eroarea de drept este esențială atunci când privește o normă juridică determinantă, potrivit voinței părților, pentru încheierea contractului;
B.violența exercitată de un terț poate atrage anularea contractului dacă partea al cărei consimțământ nu a fost viciat cunoștea sau, după caz, ar fi trebuit să cunoască violența săvârșită de către terț;
C.contractul de întreținere cu titlu oneros poate fi anulat pentru leziune.
Urmare a unor manopere dolosive, săvârșite de A, B cumpără un tablou la data de 08.12.2017. Presupunând că viciul de consimțământ al dolului a fost descoperit la data de 08.12.2019, și că nu au existat cauze de suspendare/întrerupere a prescripției, termenul de prescripției a acțiunii în anularea contractului, pentru dol, s-a împlinit la data de:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov, reclamantul B a solicitat în contradictoriu cu pârâtul C, să fie anulat contractul de vânzare încheiat între părți la data de 23.10.2021. Reclamantul susține că a cumpărat de la pârâtul C un tablou, crezând că acesta a fost pictat în secolul al XVIII-lea, însă, după ce l-a expertizat, a aflat că tabloul a fost pictat în secolul al XX-lea. Pârâtul prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că la momentul vânzării nu a precizat în niciun moment reclamantului că tabloul ar fi fost pictat în secolul al XVIII-lea. La interogatoriu, pârâtul a recunoscut că, la momentul vânzării, reclamantul a indicat că își dorește să achiziționeze un tablou din secolul al XVIII-lea și că înțelege să cumpere tabloul în considerarea vechimii acestuia, însă subliniază că în niciun moment nu a prezentat bunul reclamantului ca fiind vechi. Reținând situația de fapt rezultată din interogatoriu, instanța:
A.va admite acțiunea, constatând existența erorii esențiale;
B.va respinge acțiunea, având în vedere că pârâtul nu l-a indus în eroare pe reclamant la momentul încheierii actului de vânzare;
C.va admite acțiunea, reținând existența erorii asupra obiectului contractului.
Este adevărată următoarea afirmație privind condițiile de validitate a actului juridic civil:
A.incapacitatea unui judecător de a cumpăra un drept litigios de competența instanței în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea este o incapacitate de exercițiu, cu urmarea că, deși nu poate încheia contractul de vânzare personal, judecătorul poate cumpăra dreptul litigios printr-un reprezentant;
B.lipsa discernământului presupune lipsa consimțământului, atrăgând, în consecință, nulitatea absolută a actului juridic;
C.rezerva mintală pe care o persoană a avut-o atunci când și-a exprimat consimțământul pentru încheierea unui act juridic, dacă nu a fost exteriorizată în niciun mod și nici cunoscută de cealaltă parte, nu afectează validitatea actului.
Dna T a dat în locațiune un imobil cu destinație - spațiu de depozitare unui cuplu – domnului P și doamnei G. Ulterior, aflând din întâmplare că femeia pe care domnul P. o prezentase drept soția sa era în realitate concubină, soția adevărată locuind în altă localitate și neavând cunoștință de contractul de locațiune, dna T solicită anularea, respectiv constatarea nulității lui, după caz. În aceste condiții de fapt, instanța sesizată:
A.va anula contractul, pentru error in persona;
B.va respinge constatarea nulității contractului, pentru cauză imorală;
La data de 03.01.2012 V cumpără un imobil de la A, în contract stabilindu-se ca prețul de 500.000 lei să fie achitat până la data de 12.07.2012. Ulterior V refuză plata prețului arătând ca el a cumpărat imobilul în considerarea faptului că se aștepta ca în zona acestuia să fie realizat un amplu proiect imobiliar ceea ce ar fi determinat creșterea valorii imobilului achiziționat, însă ulterior a aflat că respectivul proiect nu va mai fi realizat, situație în care nu poate fi ținut la plata prețului în cuantumul stabilit. A îl notifica pe V la data de 23.08.2012, solicitându-i ca în termen de 3 luni de la notificare fie să confirme actul, fie să exercite acțiunea în anulare. La data de 11.12.2012 V se adresează instanței solicitând anularea contractului de vânzare dintre el și A pe motiv că s-a aflat într-o eroare esențială la încheierea acestuia. Instanța:
A.va respinge cererea de chemare în judecată apreciind ca V este decăzut din dreptul de a cere anularea contractului;
B.va respinge cererea de chemare în judecată apreciind că nu există cauza de nulitate;
A.afirmația voit mincinoasă a uneia dintre părți, realizată la momentul încheierii contractului, dacă ea privește o împrejurare importantă pentru exprimarea consimțământului imposibil de verificat de către cealaltă parte;
B.inducerea în eroare a celeilalte părți printr-o acțiune realizată din culpă gravă, pentru că aceasta se asimilează intenției;
C.fapta de inducere în eroare realizată de către un terț, dar numai dacă aceasta era cunoscută în mod efectiv de către cocontractantul victimei.
Reclamantul l-a chemat în judecată pe pârât pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea contractului de vânzare a unui apartament și repunerea părților în situația anterioară. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat că, având nevoie de bani pentru suportarea costului unei intervenții chirurgicale pentru salvarea vieții fiului său, aspect cunoscut de pârât, a vândut un apartament cu prețul de 25.000 euro, deși valorea de piață era, la momentul vânzării, de peste 40.000 euro. În apărare, pârâtul a arătat că, în prezent, prețul apartamentelor a scăzut fiind pentru unul similar de aproximativ 30.000 euro și că ar fi dispus, dacă instanța consideră, să plătească încă 5.000 euro. În raport de această situație, instanța:
A.va dispune anularea contractului și repunerea părților în situația anterioară;
B.va respinge acțiunea;
C.va menține contractul și-l va obliga pe R să plătească suma de 5.000 de euro către M.
X vinde către Y, la data de 02 aprilie 2012 , un autoturism de epocă în schimbul sumei de 100.000 euro. Chemat în judecată pentru a fi obligat la plata prețului, Y formulează, la data de 08 septembrie 2013, întampinare prin care invocă excepția nulității contractului pentru leziune, aratând că la data vânzării valoarea autoturismului era de 55.000 euro, iar la momentul formulării întampinării valoarea acestuia este de 47.000 euro. Instanța:
A.invocă din oficiu prescripția extinctivă a excepției de nulitate a contractului pentru leziune și admite cererea de chemare în judecată;
B.respinge excepția nulității contractului și admite cererea de chemare în judecată;
C.admite excepția nulității contractului pentru leziune și respinge cererea de chemare în judecată.
A.reprezintă o cauză de nulitate absolută a unui contract, dacă partea aflată sub imperiul său a consimțit la încheierea acestuia în condiții vădit dezavantajoase pentru ea;
B.poate fi invocată drept cauză de nulitate relativă a unui contract încheiat de o parte aflată sub imperiul său dacă dovedește că partea cealaltă a profitat de această împrejurare;
C.determină nașterea obligației celui care, sub imperiul ei, a distrus bunurile altuia pentru a le apăra pe ale sale, de a repara prejudiciul cauzat, potrivit regulilor aplicabile îmbogățirii fără justă cauză.
De teamă să nu-și pericliteze relația de familie prin dezvăluirea secretelor pe care F le știa despre ea, la data de 1 aprilie 2016, G i-a vândut lui F un inel cu diamante, fără să cunoască valoarea reală a acestuia, la prețul oferit de F. Ulterior, căsătoria lui G a fost desfăcută din vina acesteia prin hotărâre rămasă definitivă la data de 15 septembrie 2017. Fiind revoltată pe lipsa de discreție din partea lui F și aflând despre valoarea reală a inelului vândut care era de aproximativ 3 ori mai mare decât prețul primit, G intenționează să o cheme în judecată pe F pentru anularea contractului. Dacă, la data de 25 noiembrie 2018, ați formula o astfel de acțiune pentru reclamantă, care ar fi temeiul de drept al anulării pe care l-ați putea invoca eficient în instanță?
T a cumpărat de la F un automobil de epocă, sperând să fie admis într-o competiție automobilistică de profil, aspect pe care i l-a adus la cunoștință lui F. Deși F cunoștea faptul că automobilul nu se încadra în condițiile de participare la competiția respectivă din cauza anului de fabricație, profitând de faptul că T credea contrariul și că acesta mai avea la dispoziție două zile pentru înscriere, i-a vândut automobilul cu un preț cu 20 % mai mare decât valoarea sa de piață. În această situație, T:
A.poate obține anularea contractului invocând leziunea deoarece F a profitat de eroarea în care s-a aflat cu privire la condițiile de participare la competiție;
B.poate să opteze pentru menținerea contractului și reducerea prețului cu valoarea daunelor interese la care ar fi îndreptățit;
C.poate obține anularea contractului invocând eroarea esențială.
Profitând de vârsta înaintată și starea de nevoie în care se afla Q, cumpărătorul W l-a determinat pe primul să-i vândă, la data de 25 iulie 2016, cu un preț de aproximativ 40% din valoarea reală de piață a bunului, un teren pe care vânzătorul îl recuperase de la stat în procesul de restituire. La data de 10 martie 2018, cumpărătorul a fost chemat în judecată de Q pentru anularea contractului de vânzare pentru leziune. Pârâtul W a formulat o singură apărare arătând că, între timp, prețul de piață al terenului a scăzut, la data introducerii acțiunii fiind chiar mai mic decât cel plătit vânzătorului în anul 2016. Instanța:
A.va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
B.va admite acțiunea;
C.va respinge acțiunea ca fiind prescris dreptul material la acțiune.
A.ca urmare a violenței exercitate de un terț asupra uneia dintre părți, chiar dacă cealaltă parte nu cunoștea și nici nu ar fi trebuit să cunoască violența săvârșită de terț;
B.ca urmare a temerii insuflate de amenințarea cu exercițiul unui drept, făcută cu scopul de a obține avantaje injuste;
C.de minor fără încuviințarea ocrotitorului legal, atunci când încuviințarea era cerută de lege și suficientă pentru încheierea valabilă a actului, chiar dacă ulterior acesta din urmă a confirmat actul.
La data de 12.08.2012, L, amenințată de către F cu dezvăluirea relației dintre ei, îi predă acestuia un tablou al unui pictor celebru, evaluat la suma de 400.000 lei, primind dovezile pe care F își întemeia amenințarea. La data de 04.03.2016, L vă solicită o consultație pentru a identifica modalitatea în care poate obține recuperarea tabloului, precizându-vă că acesta era bunul său propriu, că nu a fost întocmit niciun înscris la data predării către F, că i-a mărturisit soțului său toată întâmplarea imediat după externarea din spital, unde a fost internată în perioada 02.02.2015 – 28.06.2015. Veți recomanda formularea unei cereri:
A.în declararea nulității relative a transferului, însoțită de o cerere de repunere în termenul de prescripție, întemeiată pe spitalizarea lui L în perioada 02.02.2015 – 28.06.2015;
B.în declararea nulității relative a actului juridic, considerând că termenul de prescripție a început să curgă la data la care L i-a mărturisit soțului său transferul tabloului și motivul acestuia;
C.în constatarea nulității absolute a transferului.
A.constituie viciu de consimțământ și atunci când provine de la reprezentantul celeilalte părți;
B.nu conduce la anularea actului decât dacă eroarea în care s-a aflat cel al cărui consimțământ a fost viciat a fost esențială;
C.conferă celui al cărui consimțământ a fost viciat de către cealaltă parte dreptul de a pretinde, în afară de anularea actului juridic, și daune-interese.
Eroarea asupra motivului care a determinat o parte să încheie un act juridic:
A.atrage sancțiunea nulității absolute;
B.nu influențează valabilitatea actului juridic, decât dacă eroarea este comună ambelor părți ori cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia să o cunoască;
C.atrage sancțiunea nulității, dacă sunt îndeplinite condițiile privitoare la eroarea esențială.
A.dacă prin lege nu se prevede altfel, bunurile unui terț pot face obiectul unei prestații;
B.obiectul trebuie să fie determinat și licit, sub sancțiunea nulității relative;
C.spre deosebire de terțul autor al unui dol, terțul autor al unei violențe, independent de anularea contractului pentru viciul de consimțământ respectiv, răspunde pentru prejudiciile ce ar rezulta.
Minorul R, în vârstă de 17 ani și 10 luni, a făcut o mișcare bruscă în curtea școlii și a lovit-o, fără să vrea, pe colega lui de clasă, N. Din cauza loviturii, aceasta a suferit niște contuzii minore care au necesitat câteva zile de îngrijiri medicale. Tatăl minorei N a fost revoltat de întregul incident și, de față cu aceasta și alți colegi, l-a amenințat pe R cu plângere la poliție și reclamații la Inspectoratul școlar, așa încât să-l împiedice să-și dea bacalaureatul. Sub presiunea acestor amenințări R, devenit major între timp, a acceptat încheierea unei tranzacții prin care și-a asumat plata unor despăgubiri în sumă de 15.000 euro (echivalentul în lei la data plății). Cuantumul despăgubirilor era vădit excesiv față de prejudiciul real suferit de victimă și circumstanțele faptei, dar R era speriat de amenințările tatălui victimei și nu voia să rateze examenul de bacalaureat. Întrucât lui R i-a fost imposibil să procure suma menționată, a fost chemat în judecată recent pentru a fi obligat la plată. R vă cere sfatul juridic. Selectati dintre apararile de mai jos:
A.R poate cere anularea contractului de tranzacție pentru vicierea consimțământului prin violență;
B.R poate cere anularea contractului de tranzacție pentru leziune;
C.R poate opune nulitatea relativă a contractului de tranzacție pe cale de excepție, dacă i se cere executarea acestuia.
A.de drept nu poate fi considerata viciu de consimțământ, chiar dacă privește o normă juridică determinantă, potrivit voinței părților, pentru încheierea contractului;
B.provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte parți, viciază consimțământul chiar dacă nu a fost esențială;
C.care poartă asupra unui element cu privire la care riscul de eroare trebuia să fie asumat de cel care o invocă, nu atrage anularea contractului.