Acțiunea civilă și condițiile de exercitare (Drept procesual civil): grile date la examen
49 de grile oficiale de la Barou, INM și INPPA au verificat acțiunea civilă și condițiile de exercitare. Mai jos sunt toate, de la cea mai recentă, fiecare cu baremul oficial și subiectul din care provine.
Barou
31 de grile
INM
15 grile
INPPA
3 grile
Grilele date la examen49 de grile
Barou septembrie 2026 (avocați stagiari) · grila 43
A.rezultă din identitatea dintre pârât și debitorul raportului juridic litigios, astfel cum este dedus judecății;
B.este o condiție de exercitare a acțiunii civile, prevăzută sub sancțiunea nulității cererii;
C.poate aparține, în cazuri și condiții prevăzute exclusiv prin lege, unor persoane, organizații, instituții care, fără a justifica un interes personal, acționează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale.
Cererea (acțiunea) în constatare este inadmisibilă în cazul în care:
A.unul dintre soți solicită instanței să se constate că mai multe bunuri dobândite în timpul căsătoriei, sub regimul comunității legale, sunt bunuri comune;
B.se solicită instanței să se constate că un înscris s-a pierdut în anumite împrejurări;
C.se solicită instanței să se constate că un spațiu dintr-un imobil constituie o singură unitate locativă.
AA îi închiriază lui BB, pentru desfășurarea activității acestuia, un utilaj industrial, părțile convenind că bunul va fi restituit proprietarului la 15 august 2026. Prin același contract, BB se obligă să achite lui AA, în ultima zi a fiecărei luni, suma de 8.000 lei cu titlu de chirie. La 2 iunie 2026, anterior împlinirii termenului contractual, AA îl cheamă în judecată pe BB și solicită obligarea acestuia la predarea utilajului la data de 15 august 2026. Prin aceeași cerere, AA solicită și obligarea lui BB la plata, la scadență, a chiriei aferente lunilor iunie și iulie 2026. Reclamantul AA își justifică interesul intentării acțiunii prin faptul că pârâtul BB comunicase faptul că nu îi va restitui utilajul la scadență și că nu îi va plăti chiria aferentă, având în vedere că acest utilaj nu a fost funcțional o perioadă mai lungă de timp. Pârâtul BB solicită respingerea cererii, susținând că, la data sesizării instanței, obligația de restituire a utilajului și prestațiile periodice solicitate nu erau încă scadente. În această situație:
A.împrejurarea că termenul contractual pentru predarea utilajului nu se împlinise la data sesizării instanței nu împiedică formularea cererii prin care reclamantul AA solicită ca bunul să îi fie predat la împlinirea acelui termen;
B.instanța poate dispune predarea utilajului către reclamantul AA și anterior datei de 15 august 2026 dacă apreciază că așteptarea împlinirii termenului i-ar produce acestuia o pagubă însemnată;
C.reclamantul AA poate solicita, înainte de scadență, obligarea pârâtului BB la executarea, la termenele convenite, a prestațiilor periodice reprezentând chiria.
Reclamanta RR a formulat o acțiune în grănițuire în contradictoriu cu pârâtul PP, prin care a solicitat stabilirea liniei de hotar între proprietățile învecinate ale părților, respectiv terenurile din localitatea X. La al doilea termen de judecată, pârâtul PP a depus la dosar copia unui contract de vânzare autentificat la Biroul Notarului Public ”NN”, din care rezultă că PP a vândut persoanei CC terenul în litigiu, înainte de formularea întâmpinării în cauză. În aceste condiții:
A.judecata va continua între părțile inițiale;
B.cumpărătorul CC poate fi introdus în cauză din oficiu;
C.procesul va continua, în toate cazurile, între reclamanta RR și cumpărătorul CC.
În cazul transmisiunii, în condițiile legii, a calității procesuale:
A.succesorul cu titlu particular nu este obligat să intervină în cauză, dacă are cunoștință de existența procesului;
B.hotărârea pronunțată contra înstrăinătorului sau succesorului universal ori cu titlu universal al acestuia va produce de drept efecte și contra succesorului cu titlu particular și va fi întotdeauna opozabilă acestuia din urmă, fără excepție;
C.dacă în cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte între vii cu titlu particular, judecata va continua între părțile inițiale.
A.cererea reclamantului prin care solicită, în cadrul unui proces de stabilire domiciliu minor, și stabilirea contribuției la cheltuielile de creștere și educare a minorului în sarcina pârâtei;
A.excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a reclamantului înaintea primei instanțe, invocată pentru prima oară în apel;
B.excepția de necompetență teritorială de ordine privată invocată la primul termen de judecată, în fața primei instanțe, dacă întâmpinarea, a cărei formulare era obligatorie, nu a fost depusă la dosarul cauzei;
C.excepția lipsei dovezii calității de reprezentant înaintea primei instanțe, invocată pentru prima oară în apel.
Reclamantul AA îl cheamă în judecată pe pârâtul BB, solicitând obligarea acestuia să-i restituie suma de 425.000 de lei, remisă acestuia cu titlu de împrumut și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. În cursul desfășurării procesului în fața primei instanțe, reclamantul AA încheie cu CC un contract de cesiune a dreptului de creanță litigios. În aceste condiții:
A.judecata va continua cu părțile inițiale;
B.cesionarul CC este obligat să intervină în cauză sau poate să fie introdus la cerere sau din oficiu, instanța urmând să decidă, după împrejurări și ținând seama de poziția celorlalte părți din proces, dacă cedentul AA va rămâne sau va fi scos din proces;
C.dacă instanța va decide introducerea în cauză a cesionarului CC și scoaterea din cauză a cedentului reclamant AA, atunci CC va putea obține readministrarea tuturor probelor deja administrate până la introducerea sa în cauză.
La ultimul termen de judecată în fața primei instanțe, după administrarea probelor încuviințate și înainte de a acorda cuvântul părților pentru a-și susține concluziile asupra fondului cauzei, instanța invocă din oficiu și pune în discuția părților excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului. În acest caz:
A.instanța nu putea invoca din oficiu și pune în discuția părților excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului, această excepție putând fi invocată numai de către reclamant;
B.instanța era îndrituită să invoce din oficiu excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului și să o pună în discuția părților, chiar și în această etapă a procesului;
C.excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului este o excepție relativă și peremptorie.
La al doilea termen de judecată, într-un litigiu având ca obiect acțiune în revendicare, aflat pe rolul Judecătoriei X, pârâtul BB invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, cu motivarea că a înstrăinat lui CC dreptul de proprietate al terenului care face obiect al litigiului cu reclamantul AA. La dosar se depune contractul de vânzare încheiat între BB și CC, contract încheiat ulterior introducerii cererii de chemare în judecată, din care rezultă că BB nu mai este posesorul terenului, posesia fiind predată lui CC la momentul încheierii contractului. În contract se face mențiune cu privire la faptul că pe rolul Judecătoriei X se află litigiul având ca obiect acțiunea în revendicare introdusă de AA. În acest context:
A.instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece pârâtul în cadrul unei acțiuni în revendicare nu poate fi decât posesorul sau detentorul precar care deține imobilul fără titlu;
B.CC are obligația de a interveni în cauză, iar dacă face acest lucru instanța va aprecia dacă BB va rămâne, ori, după caz, va fi scos din proces, ținând seama de poziția celorlalte părți și de împrejurările concrete ale cauzei;
C.instanța va pune în discuția părților recalificarea excepției lipsei calității procesuale pasive ca fiind o cerere de arătare a titularului dreptului.
A.este o condiție de exercitare a acțiunii civile;
B.se poate transmite, în cursul procesului, doar legal;
C.este verificată în etapa scrisă a judecății de către completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza, dispunându-se anularea cererii în cazul în care reclamantul nu a indicat, în termen legal, un pârât care să aibă calitate procesuală pasivă.
Acțiunea prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui imobil are caracterul unei acțiuni:
Dacă la data introducerii cererii de chemare în judecată pârâtul era decedat, instanța, aducându-i- se la cunoștință această situație:
A.va dispune suspendarea judecății până la introducerea în cauză a moștenitorilor;
B.instanța va acorda obligatoriu un termen de judecată pentru a fi introduși în cauză succesorii pârâtului decedat;
C.va constata lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtului, dacă reclamantul nu își modifică, până la primul termen de judecată, cererea de chemare în judecată, în sensul indicării succesorilor pârâtului decedat.
Prin cererea de chemare în judecată formulată de către AA și depusă la Judecătoria C., reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB solicită constatarea nulității absolute a contractului de vânzare a imobilului situat în București, în valoare de 250.000 lei, încheiat între AA și BB și repunerea părților în situația anterioară. În acest caz:
A.acțiunea formulată este personală imobiliară;
B.competența de soluționare aparține tribunalului, acțiunea fiind evaluabilă în bani;
C.competența teritorială aparține exclusiv instanței de la locul situării imobilului.
În ceea ce privește cererea pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept:
A.aceasta nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege;
B.competența instanței se determină după regulile prevăzute pentru cererea având ca obiect realizarea dreptului;
C.dacă aceasta se înlocuiește cu o cerere în realizarea dreptului, instanța este obligată să dispună amânarea judecării cauzei și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării.
Reclamantul AA introduce o cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu pârâtul BB, prin care solicită plata sumei de 15000 de lei reprezentând împrumut acordat și nerestituit la scadență. Prin întâmpinare, pârâtul BB invocă excepția prescripției dreptului material la acțiune, excepția lipsei calității procesuale pasive și solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui avocat. La primul termen de judecată instanța respinge ca neîntemeiată excepția prescripției și admite, așa cum a fost formulată, cererea de chemare în judecată, omițând să se pronunțe cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive și cu privire la cererea de amânare pentru angajare de avocat. În acest caz:
A.pârâtul BB este îndreptățit să formuleze o cerere de revizuire a hotărârii pronunțate în cauză având în vedere că instanța a omis să se pronunțe cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive;
B.pârâtul BB nu este îndreptățit să formuleze o cerere de revizuire împotriva hotărârii pronunțate, nefiind în ipoteza unui caz de minus petita în ceea ce privește omisiunea instanței de a se pronunța asupra cererii privind acordarea unui nou termen pentru angajare de avocat;
C.reclamantul AA nu are interes să formuleze apel.
În cursul procesului de grănițuire cu privire la imobilul X, dintre reclamantul AA și pârâtul BB, cel din urmă vinde imobilul X, ce face obiectul grănițuirii, către terțul CC, terț care avea cunoștință de existența litigiului dintre reclamantul AA și pârâtul BB. Nici instanța, nici reclamantul AA nu au fost înștiințați cu privire la înstrăinare și nici terțul CC nu a formulat o cerere de introducere în cauză. Ulterior vânzării, se pronunță hotărârea de grănițuire între părțile inițiale AA și BB. Această hotărâre judecătorească:
A.nu va produce efecte față de terțul CC, întrucât nu a fost parte în proces;
Prin cererea formulată si depusă la Judecătoria Iași, XX solicită instanței a constata că trei dintre clauzele cuprinse în contractul de credit încheiat cu Banca Z sunt abuzive si, pe cale de consecință, nule. În aceste condiții:
A.interesul lui XX nu este născut si actual câtă vreme nu a intervenit un conflict între acesta si Bancă, ca urmare a vreunui incident de plată;
B.succesorii pot continua acțiunea dacă XX decedează pe parcursul procesului;
C.acțiunea este admisibilă numai dacă reclamantul își va preciza cererea până la primul termen de judecată, prin solicitarea renegocierii contractului de credit, instanța nefiind autorizată a interveni în raportul dintre părți.
A.cererea prin care locatarul îl cheamă în judecată pe locator, solicitând obligarea acestuia din urmă la predarea imobilului ce formează obiectul contractului de locațiune;
B.cererea prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare a unui imobil;
C.cererea prin care se apără un dezmembrământ al dreptului de proprietate cu privire la un imobil.
La data de 10 august 2017 AA (promitent vânzător), cu domiciliul în București, a încheiat cu BB (promitent cumpărător), cu domiciliul în Constanța, o promisiune bilaterală de vânzare cu privire la un imobil (teren) aflat în Ploiești. Prin promisiunea bilaterală de vânzare, părțile au hotărât să încheie contractul de vânzare cu privire la terenul din Ploiești la data de 10 octombrie 2017. Promitentul vânzător AA înțelege să nu mai perfecteze vânzarea la data de 10 octombrie 2017, motivat de faptul că ar fi primit o ofertă de preț mai avantajoasă de la un terț, aspect comunicat și promitentului cumpărător BB. Ca urmare a acestei situații de fapt, promitentul cumpărător BB se prezintă la dumneavoastră, în calitate de avocat, la data de 6 noiembrie 2017, și vă solicită să-l sprijiniți în a efectua un demers judiciar prin care să intre în proprietatea terenului în condițiile stipulate în promisiunea bilaterală de vânzare. În acest context:
A.este admisibilă o cerere în constatarea vânzării terenului aflat în Ploiești, în contradictroiu cu pârâtul AA, fundamentată pe dispozițiile art. 35 Noul Cod de procedură civilă;
B.se poate introduce o cerere, în contradictoriu cu pârâtul AA, prin care să se solicite instanței judecătorești competente material, de la locul situării bunului imobil să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare cu privire la teren;
C.se poate introduce o cerere, în contradictoriu cu pârâtul AA, prin care să se solicite instanței judecătorești competente material, de la domiciliul pârâtului să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare cu privire la teren.
C.cererea reclamantei prin care solicită, în cadrul unui proces de stabilire a paternității, și stabilirea contribuției la cheltuielile de creștere și educare a minorului în sarcina pârâtului.
Dacă în cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte între vii cu titlu particular:
A.ca regulă, judecata va continua între părțile inițiale;
B.succesorul cu titlu particular nu este obligat să intervină în cauză, dacă are cunoștință de existența procesului deoarece poate fi introdus la cererea părții interesate sau din oficiu;
C.dacă actul de transmitere este adus la cunoștința instanței de judecată, aceasta este obligată să scoată din proces partea care a înstrăinat dreptul litigios.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta S.C. AA S.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta BB, să se constate inexistența unui drept de creanță în cuantum de 30.000 de lei pe care pârâta îl pretinde în baza unei convenții. Creanța fusese notificată acționarului reclamantei printr-o adresa scrisă prin care îi solicitase acestuia să determine S.C. AA S.A. să achite creanța. Pârâta BB a invocat excepția lipsei de interes în promovarea acestei acțiuni motivat de faptul, pe de o parte, că hotărârea ce urmează a se pronunța nu este titlu executoriu și, pe de altă parte, pârâta a notificat acționarului reclamantei numai existența creanței, nepornind efectiv nici o procedură de recuperare a acesteia împotriva lui S.C. AA SA. De asemenea, pârâta BB a invocat și excepția inadmisibilității acțiunii în constatare pentru că reclamanta nu a indicat dreptul său subiectiv recunoscut de lege. În acest caz:
A.excepția lipsei de interes trebuie admisă deoarece interesul reclamantei S.C. AA SA nu este actual, motivat de faptul că pârâta BB nu a inițiat nici o procedură efectivă de recuperare a creanței;
B.excepția inadmisibilității trebuie respinsă ca neîntemeiată;
C.excepția lipsei de interes trebuie admisă deoarece hotărârea ce urmează a se pronunța nu va fi titlu executoriu, astfel că reclamanta S.C. AA SA nu are nici un folos practic în promovarea unei asemenea acțiuni.
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Mangalia, contestatoarea A, a chemat în judecată intimații B și C, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună, pe calea contestației la executare, anularea somației și a executării silite începute în dosarul execuțional nr. XX. În motivarea cererii, contestatoarea A a arătat că la cererea creditorului C, s-a format dosarul de executare nr. XX (al Biroului Executorului Judecatoresc B.E.), că în cadrul acestui dosar soțul său, intimatul B a fost somat să fie prezent la data stabilită de executor în vederea punerii în executare a sentinței civile nr. YY prin care Judecătoria Mangalia a admis acțiunea în revendicare și grănițuire formulată de reclamantul C împotriva pârâtului B, acesta din urmă fiind obligat să lase în deplină proprietate o suprafata de 30 mp teren, totodată instanța stabilind și limitele dintre proprietățile părților. De asemenea, contestatoarea A a motivat cererea prin faptul că terenul care constituie obiectul executării silite și care a făcut obiectul judecății, este bun comun, aflat în coproprietatea sa și a soțului B, depunând în acest sens la dosar copia titlui de proprietate-contract de vanzare cumparare care atestă că în timpul căsătoriei cei doi soți au dobândit în proprietate terenul. Intimatul C, prin întâmpinare, a solicitat respingerea contestației la executare invocând lipsa calității procesual active a contestatoarei, care nu a fost parte în procesul în care s-a pronunțat sentința civilă care este titlul executoriu. Soluția instanței va fi:
A.admite excepția lipsei calității procesual active a contestatoarei și dispune respingerea contestației la executare ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă;
B.constata că în cauză contestatoarea A justifică calitatea procesuala fiind un terț vătămat prin executarea începută, respinge excepția invocată și admite contestația dispunând anularea tuturor formelor de executare;
C.respinge contestația la executare ca lipsită de interes.
Constituie mijloc procesual care se include în noțiunea de acțiune civilă:
A.cererea prin care reclamantul înlocuiește o cerere în constatarea dreptului său de proprietate cu o cerere în revendicare;
B.excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârât, însă numai în măsura în care acesta face dovada existenței identității de obiect, părți și cauză dintre procese;
C.apărarea pârâtului prin care acesta invocă nulitatea absolută a actului juridic a cărui executare este pretinsă de către reclamant prin cererea de chemare în judecată.
Dacă în cursul unui proces având ca obiect revendicare imobiliară, dreptul litigios constând în dreptul de proprietate privată asupra imobilului este transmis printr-un contract de vânzare încheiat de către pârât cu un terț:
A.pârâtul este obligat să formuleze cerere de intervenție forțată de arătare a titularului dreptului pentru atragerea terțului în proces;
B.instanța va repune în discuție excepțiile procesuale de ordine publică soluționate până la momentul la care terțul a intervenit sau a fost introdus în cauză;
C.dacă pârâtul este scos din proces, judecata va continua între reclamant și terț, existând posibilitatea ca terțul să fie obligat prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în cauză, în măsura în care pretențiile reclamantului se dovedesc a fi întemeiate.
A.reclamantul minor cu capacitate de exercițiu restrânsă, chiar dacă nu are ocrotitor legal;
B.intervenientul accesoriu, de la data pronunțării încheierii prin care este admisă în principiu cererea sa de intervenție, chiar dacă este formulată într-o contestație în anulare;
C.curatorul special, citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului, atunci când instanța a încuviințat citarea acestuia din urmă prin publicitate.
A.pentru a fi stabilită, este necesar să se administreze aceleași probe ca și pentru soluționarea fondului cauzei;
B.rezultă din identitatea dintre reclamant și creditorul raportului juridic litigios, astfel cum este dedus judecății;
C.poate aparține, în cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege, și unor persoane, organizații, instituții care, fără a justifica un interes personal, acționează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale.
A.până la închiderea dezbaterilor, reclamantul poate înlocui cererea în constatare printr-o cerere în realizare, fără a se acorda termen de judecată pentru această înlocuire;
B.reclamantul nu poate transforma cererea în constatare într-o cerere de realizare, pe baza declarației sale consemnate în încheierea de ședință;
C.dacă partea adversă invocă excepția tardivității modificării cererii în constatare într-o cerere în realizare, formulată ulterior primului termen de judecată, instanța va admite excepția.
În ceea ce privește capacitatea procesuală a unei persoane:
A.lipsa capacității procesuale de exercițiu poate fi invocată în orice stare a procesului;
B.dacă partea are capacitate de exercițiu restrânsă, va fi ȋn mod obligatoriu citată, dar nu poate sta personal ȋn proces;
C.excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu poate fi invocată numai de partea ale cărei interese sunt ocrotite prin consacrarea sancțiunii anulării actelor de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale.
Reclamantul A introduce o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul B având ca obiect revendicarea unui bun imobil aflat la adresa X. După cel de-al treilea termen de judecată cu procedură completă, în fața primei instanțe, A vinde dreptul litigios privitor la acest proces lui C. În acest caz:
A.succesorul cu titlu particular C este obligat să intervină în cauză, dacă are cunoștință despre existența procesului, sau poate să fie introdus în cauză, la cerere sau din oficiu;
B.pentru a interveni ȋn proces, succesorul cu titlu particular C trebuie să formuleze o cerere de intervenție voluntară principală
C.succesorul cu titlu particular C nu va putea invoca excepția necompetenței materiale a instanței.
Clienta AA se adresează avocatului X solicitându-i să formuleze acțiune având ca obiect: ”să se constate că AA este singura moștenitoare a defunctului D, decedat la 10.11.2014, în calitate de nepoată”. Întrebată fiind, de către avocat, cine ar avea calitate de pârât, clienta a arătat că este singura moștenitoare a defunctului și nu are cu cine să se judece. În aceste condiții:
A.avocatul va formula o cerere în procedură necontencioasă, pentru a i se recunoaște și a i se consolida petentei dreptul obținut prin succesiune;
B.avocatul nu va declanșa o acțiune în justiție, explicându-i clientei sale că orice cerere de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre altele, numele și domiciliul părților, sub sancțiunea nulității; în speță, nu este determinat pârâtul și, în lipsa acestui element esențial, o astfel de cerere ar fi declarată nulă;
C.avocatul va putea formula o cerere în procedură contencioasă, în contradictoriu cu Statul român, pentru a i se recunoaște și a i se consolida reclamantei dreptul obținut prin succesiune.