Încheierea și efectele contractului (Drept civil): grile date la examen
65 de grile oficiale de la Barou, INM și INPPA au verificat încheierea și efectele contractului. Mai jos sunt toate, de la cea mai recentă, fiecare cu baremul oficial și subiectul din care provine.
Barou
51 de grile
INM
11 grile
INPPA
3 grile
Grilele date la examen65 de grile
Barou septembrie 2026 (avocați stagiari) · grila 22
Prin curier, A (cu domiciliul în Cluj-Napoca) îi expediază lui B (cu domiciliul în București) o propunere de a încheia o vânzare referitoare la un autoturism (descris în detaliu) pentru suma de 80.000 de lei. Propunerea de a contracta precizează că B are la dispoziție un termen de acceptare de 10 zile. Într-o asemenea ipoteză:
A.dacă propunerea de a contracta ajunge la B la data de 29 aprilie 2026, iar acesta ia cunoștință despre ea în 30 aprilie 2026, termenul de 10 zile începe să curgă la data de 29 aprilie 2026;
B.dacă B, prin răspunsul său, arată că este de acord cu propunerea de a contracta, însă pentru un preț de 78.000 de lei, acest răspuns valorează acceptare, deoarece modificarea prețului este una minoră;
C.dacă B acceptă propunerea de a contracta, iar acceptarea ajunge la A în interiorul termenului de 10 zile, vânzarea se încheie în clipa în care acceptarea a ajuns la A, chiar dacă acesta nu ia cunoștință de ea întrucât se află în comă, în spital.
În materia pactului de opțiune privind un contract de vânzare:
A.între momentul încheierii pactului și exercitarea opțiunii sau expirarea termenului, proprietarul are obligația să nu dispună de bunul individual determinat care formează obiectul pactului;
B.dreptul de opțiune se înscrie în cartea funciară în toate cazurile, indiferent de natura obiectului derivat al raportului juridic născut din pact;
C.dreptul de opțiune se radiază din cartea funciară, numai la cerere, dacă până la expirarea termenului nu s-a înscris declarația de exercitare a opțiunii, însoțită de dovada comunicării către cealaltă parte.
A.contractul secret nu produce efecte între părți dacă nu îndeplinește condițiile de fond cerute de lege pentru încheierea sa valabilă;
B.dispozițiile referitoare la simulație nu se aplică actelor juridice nepatrimoniale;
C.dacă există un conflict între creditorii înstrăinătorului aparent și creditorii dobânditorului aparent, sunt preferați cei din urmă, în cazul în care creanța lor este anterioară contractului secret.
În vederea garantării executării obligației de plată a prețului fracționat în rate, prin contractul de vânzare încheiat între V. și C., s-a convenit ca dreptul de proprietate asupra bunului să se transfere automat la data achitării de către C. a ultimei rate din preț. Bunul vândut a fost predat la data încheierii contractului. După plata a jumătate din prețul datorat, bunul cumpărat de către C. a fost distrus iremediabil printr-un incendiu provocat de un trăsnet. În aceste condiții:
A.C este liberat de plata restului de preț, V fiind ținut să-i restituie lui C toate ratele încasate până la acel moment;
B.C nu este liberat de plata restului de preț;
C.V este dator să-i remită lui C indemnizația de asigurare încasată pentru pieirea bunului.
X încheie cu mai mulți proprietari ai unor terenuri intravilane contracte de superficie care îi permit acestuia să amplaseze instalații și panouri fotovoltaice asupra terenurilor pe o perioadă de 3 ani, la prețul de piață al folosinței bunurilor. La o lună după încheierea contractelor, profitul din astfel de instalații se dublează, în urma unor inovații tehnologice. Ca atare, proprietarii doresc o adaptare a contractului, astfel încât chiria să reflecte avantajele obținute de X. Acesta refuză renegocierea contractelor. Raportat la această stare de fapt:
A.proprietarii nu pot obține anularea contractului pentru leziune în termen de un an de la încheierea acestuia, chiar dacă se demonstrează că X era la curent cu noutățile în materie de inovații tehnologice în domeniu la momentul încheierii contractelor;
B.contractul este valabil încheiat, chiar dacă se demonstrează că X era la curent cu noutățile în materie;
C.proprietarii pot apela la impreviziune în acest caz, dacă demonstrează că X cunoștea iminența respectivelor inovații tehnologice.
X îi împuternicește pe Y și pe Z pentru ca aceștia să vândă în numele său un autoturism cu prețul de 10.000 euro. Vânzarea autoturismului se încheie între Y, ca reprezentant al vânzătorului, și Z, în calitate de cumpărător, pentru prețul de 10.000 euro. Prețul este încasat de Y, care folosește banii pentru a achiziționa pentru sine un alt autoturism.
A.vânzarea autoturismului lui X este valabil încheiată și produce efectul translativ de proprietate;
B.X poate pretinde de la oricare dintre mandatari prețul vânzării;
C.X poate pretinde dobânzi pentru suma de 10.000 euro din ziua în care Y a cumpărat noul autoturism.
Dacă negocierile precontractuale dintre A și B sunt rupte de către A cu rea-credință, iar în considerarea acestor negocieri, B a renunțat la o ofertă din partea lui C, atunci A poate fi obligat la despăgubiri față de B pentru prejudiciile legate de:
A.lipsirea lui B de beneficiul contractului în vederea căruia se purtau negocierile;
B.cheltuielile pe care B le-a angajat în vederea negocierilor;
C.renunțarea lui B la oferta primită din partea lui C.
16. La data de 25.11.2023 AB îi transmite lui CD o ofertă de donație, având ca obiect un bun imobil proprietatea sa. Oferta este făcută în formă autentică și are un termen de acceptare de 6 luni de la comunicare. La data de 01.02.2024 față de AB se instituie definitiv măsura tutelei speciale și în aceeași zi CD acceptă oferta de donație prin act autentic notarial, acceptarea fiind transmisă prin executor judecătoresc către AB. La data de 08.02.2024 executorul judecătoresc plasează comunicarea în cutia poștală a lui AB, iar la data de 21.02.2024 AB găsește în cutia poștală plicul ce conținea acceptarea în formă autentică a ofertei de donație. În această situație:
A.contractul de donație nu a luat naștere în mod valabil, bunul rămânând în proprietatea lui AB;
B.dacă AB nu ar fi fost supus măsurii tutelei speciale, putea revoca oferta de donație până la data luării la cunoștință de acceptarea ofertei;
C.contractul de donație ia naștere în mod valabil la data de 21.02.2024.
Dacă A, creditor, și B, debitor, încheie o convenție prin care A îl liberează pe B de datorie, în schimbul procurării, de către B, a unei anumite prestații în favoarea lui C:
A.între A și B s-a încheiat o convenție care are ca obiect o remitere de datorie cu titlu oneros;
B.între A și B s-a încheiat o convenție care are ca obiect o stipulație în beneficiul lui C;
C.convenția încheiată între A și B trebuie să îmbrace forma autentică notarială.
A.dacă una din părți refuză nejustificat să încheie contractul, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract;
B.în lipsa stipulației contrare, sumele plătite nu reprezintă un avans din prețul stabilit;
C.a unui bun individual determinat, dacă promitentul-vânzător constituie un drept de servitute asupra bunului, înainte ca promisiunea să fi fost executată, obligația sa se consideră stinsă.
A, vânzător, încheie cu B, cumpărător, un contract de vânzare în temeiul căruia B își asumă plata eșalonată a prețului bunului achiziționat, iar A își reține dreptul de proprietate asupra acestuia până la data achitării integrale a prețului. Bunul îi este predat lui B odată cu încheierea contractului. Înainte ca B să achite integral prețul bunului, acesta piere într-un incendiu cauzat de un trăsnet, în pofida faptului că bunul era dotat cu un paratrăsnet. La data încheierii contractului de vânzare, bunul vândut era asigurat printr-o asigurare de bunuri împotriva incendiilor, a inundațiilor, a alunecărilor de teren. În această situație:
A.B este liberat de obligația de a mai plăti restul de preț neachitat, rămânând să suporte pierderea bunului, A încasând indemnizația de asigurare;
B.A este dator să-i cedeze lui B dreptul de a încasa indemnizația de asigurare;
C.B este dator să-i plătească lui A restul de preț neachitat, păstrând, în continuare, beneficiul termenului pentru ratele succesive rămase de plătit.
La 5.01.2020, A a cumpărat de la B un autoturism cu prețul total de 12.000 euro, plătibil în 12 rate lunare, începând din ziua încheierii contractului, datorate în ziua de 5 a fiecărei luni. Dacă A a plătit doar primele două rate, iar B îl cheamă în judecată la data de 5.09.2023 pentru plata integrală a prețului, atunci:
A.B va putea recupera ratele aferente perioadei 5.09.2020-5.12.2020, cu privire la restul ratelor operând prescripția extinctivă;
B.plata celei de-a doua rate nu întrerupe prescripția extinctivă;
C.B va putea recupera toate ratele de preț restante.
Între X și Z a fost încheiat, sub semnătură privată, un pact de opțiune prin care X i-a comunicat lui Z că îi vinde un bun imobil din Iași la un preț de 250.000 euro, X urmând să își mențină oferta până la data de 30.10.2023. Z i-a comunicat declarația de acceptare, care a fost autentificată la notar, la data de 27.10.2023. În această situație:
A.între părți s-a încheiat un pact de opțiune, care, prin comunicarea declarației de acceptare în termen, s- a transformat, prin efectul legii, într-un contract de vânzare a imobilului din Iași;
B.pactul de opțiune nu este valabil, întrucât nu a fost respectată forma autentică de către ambele părți;
C.pactul de opțiune este valabil, întrucât este suficient ca declarația de acceptare să fie încheiată în forma prevăzută de lege pentru încheierea valabilă a contractului de vânzare, respectiv forma autentică.
A.nu este valabil atunci când cauza acestuia nu este prevăzută expres în conținutul său;
B.se consideră, de asemenea, încheiat în momentul în care destinatarul ofertei săvârșește un act sau un fapt concludent, fără a-l înștiința pe ofertant, dacă, în temeiul ofertei, al practicilor statornicite între părți, al uzanțelor sau potrivit naturii afacerii, acceptarea se poate face în acest mod;
C.încheiat de o parte aflată în stare de necesitate poate fi anulat, pentru acest motiv, chiar dacă cealaltă parte nu a profitat de această împrejurare.
Acceptarea ofertei, făcută în termen, dar care a ajuns la ofertant după expirarea termenului:
A.din motive imputabile acceptantului, produce efecte, contractul considerându-se încheiat, dacă ofertantul nu îl înștiințează pe acceptant despre aceasta de îndată;
C.din motive neimputabile acceptantului, produce efecte, contractul considerându-se încheiat, dacă ofertantul nu îl înștiințează pe acceptant despre aceasta de îndată.
La 5 aprilie 2022, Secundus a chemat în judecată pe Primus solicitând instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare pentru imobilul ce face obiectul promisiunii sinalagmatice de vânzare încheiate cu pârâtul la 16 martie 2021. Conform acestei promisiuni, prețul urma să fie achitat integral până la data de 14 august 2021 când trebuia încheiat contractul de vânzare și predat imobilul, însă pârâtul a refuzat să se prezinte la notar în vederea perfectării vânzării. Prin întâmpinarea formulată, Primus a solicitat respingerea acțiunii întrucât Secundus a renunțat la dreptul de a promova această acțiune atunci când părțile, de comun acord, au inserat în promisiune următoarea clauză: „La data încheierii prezentei convenții, se plătește suma de 50.000 euro care rămâne câștigată lui Primus în cazul în care Secundus nu își execută fără justificare obligația de a încheia contractul de vânzare ori se restituie îndoit lui Secundus în cazul în care Primus nu își execută fără justificare obligația de a încheia contractul de vânzare”. În speță:
A.clauza stipulată în contract nu înlătură dreptul lui Secundus de a cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare;
B.instanța va respinge acțiunea întrucât promisiunea încheiată conține o clauză de dezicere;
C.la data introducerii acțiunii, termenul de prescripție pentru acțiunea în pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare era împlinit.
X, în calitate de vânzător, solicită rezoluțiunea contractului de vânzare cu plata prețului în 10 rate egale pentru neplata de către cumpărătorul Y a ultimelor 4 rate din prețul vânzării. În contract s-a stipulat clauza conform căreia „în caz de rezoluțiune pentru neplata prețului, sumele încasate de vânzător cu titlu de rate rămân în totalitate dobândite de vânzător”. În această situație, dacă vânzătorul obține rezoluțiunea contractului:
A.de regulă, cumpărătorul este obligat să restituie bunul ce a constituit obiectul vânzării, pierzând cele 6 rate din prețul vânzării plătite vânzătorului anterior rezoluțiunii;
B.instanța de judecată va putea totuși să reducă cuantumul sumelor reprezentând cele 6 rate din prețul vânzării, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale referitoare la reducerea cuantumului clauzei penale;
C.în orice situație, vânzătorul este ținut să restituie toate sumele primite cu titlu de preț.
Părțile au încheiat următorul pact de opțiune privind vânzarea unui apartament: „Beneficiarul se obligă să exercite dreptul de opțiune, în sensul acceptării sau refuzării ofertei, în termen de 1 an de la data încheierii prezentului contract”. În acest context:
A.promitentul (vânzător) nu are dreptul să facă acte de dispoziție asupra apartamentului decât după expirarea termenului de 1 an și numai dacă în interiorul acestuia beneficiarul nu și-a exercitat dreptul de opțiune;
B.promitentul (vânzător) are dreptul să înstrăineze apartamentul, însă pactul de opțiune îi va fi opozabil terțului dobânditor dacă a fost notat în cartea funciară;
C.dreptul de opțiune se radiază din oficiu din cartea funciară dacă până la expirarea termenului de 1 an nu s- a înscris o declarație de exercitare a opțiunii, însoțită de dovada comunicării sale către promitent (vânzător).
A.nu permite succesorilor cu titlu universal ai părților să invoce contractul secret împotriva terților care, întemeindu-se cu bună-credință pe contractul public, au dobândit drepturi de la achizitorul aparent;
B.se aplică atât actelor juridice patrimoniale, cât și celor nepatrimoniale;
C.poate fi dovedită de părți cu orice mijloc de probă, atunci când pretind că aceasta are caracter ilicit.
Între X și Y se încheie o convenție sub semnătură privată prin care X se obligă față de Y ca, într-un termen de 3 luni de la data semnării convenției, Y să aibă posibilitatea, în funcție de voința exclusivă a lui Y, să cumpere de la X autoturismul acestuia din urmă la prețul de 10.000 EURO. Convenția sub semnătură privată are natura juridică:
A.a unei promisiuni unilaterale de vânzare;
B.a unui pact de opțiune privind contractul de vânzare;
C.a unui pact de opțiune afectat de un termen extinctiv.
A.contrar exigențelor bunei-credințe este ținută să-i plătească celeilalte părți despăgubiri pentru prejudiciul cauzat, la stabilirea cărora se va ține seama doar de beneficiul pe care cealaltă parte l-ar fi dobândit în urma executării conforme a contractului pentru a cărui încheiere se purtau negocierile;
B.cu bună-credință este ținută să o despăgubească pe cealaltă parte exclusiv pentru prejudiciul constând în cheltuielile avansate de către aceasta în vederea purtării negocierilor;
C.contrar exigențelor bunei-credințe, este ținută să îi plătească celeilalte părți despăgubiri pentru prejudiciul cauzat, la stabilirea cărora se va ține seama și de cheltuielile angajate în vederea negocierilor.
Între X și Y se încheie o convenție sub semnătură privată prin care X se obligă față de Y ca, într-un termen de 3 luni de la data semnării convenției, Y să aibă posibilitatea, în funcție de voința exclusivă a lui Y, să cumpere de la X autoturismul acestuia din urmă la prețul de 10.000 EURO. În caz de litigiu, instanța va constata că această convenție sub semnătură privată are natura juridică:
A.a unei promisiuni unilaterale de vânzare;
B.a unui pact de opțiune privind contractul de vânzare;
C.a unui pact de opțiune afectat de un termen extinctiv.
Prin acțiunea formulată T l-a chemat în judecată pe M solicitând obligarea acestuia la plata prețului conform contractului de vânzare autentic din data de 14.05.2020. În motivarea acțiunii, T a arătat că a vândut lui M, prin mandatarul său S, un autoturism care a și fost predat, urmând ca prețul să fie achitat într-o săptămână. Ulterior, pe S nu l-a mai putut contacta, iar M a refuzat plata prețului, pretinzând că nu are cunoștință de acest contract. La dosar s-au depus contractul de vânzare și procura autentică a lui S. Prin întâmpinare, M a solicitat respingerea acțiunii întrucât el nu are nicio obligație față de T, nefiind parte în contractul încheiat. A susținut și dovedit că, deși este adevărat că la data de 14.02.2020 l-a împuternicit pe S cu cumpărarea în numele și pe seama lui a unui autoturism, ulterior la 17.06.2020 i-a comunicat lui S că la 10.05.2020 a împuternicit printr-un înscris sub semnătură privată o altă persoană pentru achiziționarea autoturismului. Întrucât fiecare parte și- a dovedit susținerile:
A.instanța va reține că mandatul dat lui S a fost revocat prin numirea unui nou mandatar;
B.instanța va respinge acțiunea întrucât lui S îi încetase puterea de reprezentare la 10.05.2020, astfel că actul de vânzare încheiat ulterior nu produce efecte față de M;
C.instanța va admite acțiunea, reținând că actul încheiat cu T obligă pe M întrucât nici M, nici T nu au cunoscut și nici nu ar fi putut cunoaște revocarea împuternicirii la data încheierii contractului.
A.este lovit de nulitate absolută atunci când lipsește cauza;
B.încheiat prin reprezentant nu va fi anulat pentru motivul vicierii consimțământului reprezentantului, dacă viciul de consimțământ privește elemente stabilite de către reprezentat;
C.secret, în caz de simulație, produce întotdeauna efecte între succesorii universali ai părților.
A.contractele cu executare succesivă încheiate pentru un termen determinat pot, ca regulă, să fie denunțate de către oricare dintre părți, cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz;
B.chiar și în absența unei norme speciale în acest sens, succesorul cu titlu particular al unei părți a actului preia atât drepturile, cât și obligațiile strâns legate de bunul dobândit și izvorâte din actele încheiate anterior de către autor cu privire la acel bun;
C.adaptarea contractului de către instanța de judecată, pentru impreviziune, este aplicabilă numai dacă debitorul a încercat, într-un termen rezonabil și cu bună credință, negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului.
Prin anunțul postat pe un site de vânzări imobiliare în data de 22 iunie 2021, A oferă spre vânzare un apartament cu trei camere în municipiul Ploiești pentru prețul de 250.000 lei. În 23 iunie 2021, C îi trimite un mesaj electronic lui A prin care declară că acceptă oferta și acordă pentru apartament suma de 250.000 lei, solicitând să fie contactat pentru a proceda la încheierea de urgență a contractului de vânzare. În 30 iunie 2021, A se întâlnește cu B și, în urma negocierilor, convin să încheie în cel mai scurt timp un contract de vânzare pentru suma din anunț. Având în vedere calitatea dvs. de avocat, C vă solicită o consultanță juridică susținând că vânzarea ar trebui să se încheie cu dânsul. În opinia dvs. juridică, veți arăta, inter alia, că:
A.contractul se încheie în momentul și în locul în care acceptarea ajunge la ofertant, prin urmare, contractul se va încheia cu C;
B.propunerea adresată unor persoane nedeterminate, chiar dacă este precisă, nu valorează ofertă, ci solicitare de ofertă sau, după caz, intenție de negociere;
C.fiind o solicitare de ofertă sau intenție de negociere, A poate încheia legal contractul cu B, indiferent de existența altor manifestări de voință în sensul acceptării ofertei postate pe site.
La data de 15 ianuarie 2021, printr-un contract de vânzare încheiat în formă autentică, X (persoană fizică) îi vinde lui Y (persoană fizică) un imobil apartament situat în București, la prețul de 300.000 lei. În contractul de vânzare se prevede că prețul se va plăti în trei rate egale, prima rată urmând a fi achitată la data încheierii contractului de vânzare, a doua rată la data de 15 februarie 2021, iar rata finală la data de 15 martie 2021. S-a stipulat și clauza conform căreia „în ipoteza în care cumpărătorul nu își execută obligațiile (obligația de plată a prețului), contractul se rezoluționează de plin drept, cumpărătorul fiind de drept în întârziere prin simplul fapt al neexecutării”. La data de 20 februarie 2021, cumpărătorul Y plătește a doua rată din preț, iar la data de 26 februarie 2021, vânzătorul X îi transmite cumpărătorului Y o notificare de rezoluțiune a contractului de vânzare, notificare recepționată de cumpărătorul Y la aceeași dată. Din punct de vedere al dreptului substanțial civil:
A.contractul de vânzare nu este rezoluționat de plin drept ca urmare a declarației de rezoluțiune a vânzătorului;
B.contractul de vânzare este rezoluționat de plin drept, iar instanța de judecată va constata că rezoluțiunea s- a produs de plin drept la data expirării termenului pentru plata celei de-a doua rate din preț, la cererea oricăreia dintre părțile actului;
C.termenul de prescripție pentru plata celei de-a doua rate de preț începe să curgă la data de 15 martie 2021.
Prin contractul de întreținere încheiat în formă autentică la data de 20 septembrie 2017, F s-a obligat față de G să-i asigure întreținerea pentru toată durata vieții în schimbul transferului dreptului de proprietate asupra unui teren, proprietatea lui G, și a obligației acestuia din urmă de a cultiva terenul și a valorifica recolta în favoarea lui F. După încheierea contractului, F și-a îndeplinit corespunzător obligația de întreținere, spre deosebire de G care nu a prestat activitățile la care se obligase. În raport de această situație:
A.F poate să invoce excepția de neexecutare a contractului;
B.contractul de întreținere este lovit de nulitate absolută;
C.clauza prin care G se obligă să presteze servicii în favoarea lui F este considerată nescrisă.
E, F, și G sunt coproprietari în cote egale a unui teren intravilan. Fără să aibă acordul lui F și G, la data de 30 iunie 2018, coproprietarul E a încheiat o promisiune bilaterală de vânzare a terenului în întregul său cu promitentul cumpărător K pentru prețul de 500.000 euro din care a primit, cu titlu de arvună, suma de 20.000 euro. Potrivit promisiunii, contractul de vânzare urma să fie perfectat în termen de 3 luni de la data încheierii promisiunii. Deși K l-a notificat să se prezinte la notariat în termenul stabilit, E a refuzat, întrucât nu a obținut acordul lui F și G privind înstrăinarea imobilului. Între timp, prețul unui teren asemănător s-a dublat. În raport de această situație:
A.K poate obține o hotărâre care să țină loc de contract în contradictoriu cu E;
B.K poate declara rezoluțiunea promisiunii și cere dublul arvunei de la F și G care s-au opus vânzării;
C.K poate cere rezoluțiunea promisiunii și daune interese pentru prejudiciul suferit prin neexecutare în contradictoriu cu E.
La data de 25 aprilie 2018, P a dat o declarație în formă autentică prin care s-a obligat irevocabil să-i vândă lui B un teren în suprafață de 1500 mp, situat în Sinaia, intabulat în cartea funciară nr. 123, ținută de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Prahova, nr. cadastral 123, cu prețul de două milioane lei, dacă B va accepta oferta sa. Părțile nu au stabilit un termen de acceptare. Întrucât au trecut câteva luni de la data ofertei, văzând că B nu și-a manifestat opțiunea, P ar fi interesat să-i vândă terenul lui T care ar putea oferi un preț mai mare. În raport de această situație:
A.P este liber să vândă terenul lui T, dacă poate obține un preț mai mare;
B.P poate cere instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract;
C.P poate cere instanței să stabilească prin ordonanță președințială, cu citarea părților, un termen de manifestare a opțiunii de către B.
D l-a împuternicit pe H să vândă un autoturism cu prețul de 10.000 euro. H a vândut autoturismul lui G pentru prețul de 14.000 euro, reprezentându-l și pe cumpărător la încheierea contractului, în baza unei împuterniciri primită în acest sens. H a achitat lui D suma de 10.000 euro, prețul pentru care fusese împuternicit să vândă. În această situație:
A.D va putea cere constatarea nulității contractului de vanzare;
B.H va putea păstra suma de 4.000 euro, deoarece a fost obtinută suplimentar peste prețul dorit de D iar în contractul de mandat nu era menționată nicio remunerație pentru prestația sa;
C.D va putea pretinde de la H suma de 4.000 euro și dobânzile aferente acestei sume calculate din ziua în care H a fost pus în întârziere.
Care dintre enunțurile de mai jos este corect din punct de vedere legal:
A.stipulația pentru altul poate fi acceptată de către terțul beneficiar și după decesul stipulantului sau al promitentului;
B.contractul secret nu poate fi opus de părți creditorilor dobânditorului aparent care, cu bună credință, au obținut sechestru asupra bunurilor care au făcut obiectul simulației;
C.stipulantul poate revoca oricând stipulația, fără acordul promitentului.
A.prin care părțile instituie sau înlătură cauze de nulitate este valabilă;
B.prin care creditorul are dreptul la rezoluțiune atunci când neexecutarea este de mică însemnătate este considerată nescrisă;
C.prin care locatorul este îndreptățit să diminueze, fără contraprestație echivalentă, prestațiile la care s-a obligat prin contract, este considerată nescrisă.
La data de 15 iunie 2012, Q a încheiat cu M un contract de locațiune pe durată nedeterminată în care s-a stipulat că locatarul M poate să denunțe unilateral contractul cu un termen de preaviz de 60 de zile și cu plata unei sume reprezentând echivalentul a 5 chirii lunare. La data de 1 iulie 2017, M a trimis o notificare de denunțare unilaterală a contractului iar, la expirarea termenului de preaviz, a eliberat spațiul închiriat. Q l-a chemat în judecată pe M pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, instanța să dispună obligarea pârâtului la executarea contractului și la plata chiriilor restante sau, în subsidiar, obligarea pârâtului la plata sumei de 5 chirii lunare pentru a considera contractul încetat prin denunțare. În raport de situația descrisă, instanța:
A.va admite acțiunea și va obliga pârâtul la executarea contractului;
B.va admite acțiunea, va obliga pârâtul la plata sumei reprezentând 5 chirii lunare și va constata contractul încetat;
La data de 7 iulie 2018, X a încheiat un contract de vânzare cu Y cu privire la o motocicletă pe care s- a obligat să o predea până la data de 1 august 2018, întrucât era închiriată unui terț Z. La data de 15 iulie 2018, profitând de faptul că Z i-a oferit un preț mai mare pentru a renunța la contractul cu Y și motocicleta se afla în detenția acestuia, X a încheiat un alt contract de vânzare a motocicletei cu Z, motocicleta rămânând în posesia acestuia. Ulterior, la data de 15 august 2018, X a încheiat un contract de vânzare cu W, care nu cunoștea despre vânările anterioare. Care dintre cei trei cumpărători ai motocicletei va fi considerat proprietar, dacă cel care a sesizat instanța de judecată pentru obligarea lui X la predarea motocicletei este W?
W SRL a încheiat un contract de locațiune cu K SRL pe termen de 5 ani cu posibilitatea pentru locatar de a denunța unilateral contractul după 3 ani de la încheierea sa, cu plata unei sume repreprezentând chiriile cumulate pentru 6 luni. După un an și două luni de la încheierea contractului, K SRL a notificat denunțarea unilaterală a contractului și a eliberat spațiul închiriat, cerând locatorului să-i restituie garanția reprezentând contravaloarea a 3 chirii lunare. În raport de această situație:
A.locatorul este îndreptățit să refuze restituirea sumei reprezentând garanția;
B.locatarul a încălcat contractul de locațiune și poate fi angajată răspunderea sa contractuală;
C.contractul este considerat încetat prin denunțarea unilaterală și locatarul nu mai are nicio obligație:
R a încheiat cu N o convenție prin care s-a stipulat că N va presta servicii de îngrijire la domiciliu în beneficiul lui T, tatăl lui R, prețul lunar al prestațiilor urmând să fie plătit de R iar, în caz de întârziere la plată mai mult de 30 de zile, va opera rezilierea de drept a contractului. T a acceptat acest aranjament și a beneficiat de serviciile lui N până când R a întârziat să plătească prețul serviciilor peste 30 de zile de la data stabilită. În raport de această situație, N:
A.poate să-i opună lui T rezilierea de drept a contractului care include stipulația;
B.poate să ceară revocarea stipulației;
C.poate să ceară plata prețului prestațiilor de către T.
În ceea ce privește dreptul de a denunța unilateral contractul:
A.în lipsă de convenție contrară, partea căreia îi este recunoscut acest drept nu îl poate exercita după începerea executării contractului cu executare succesivă sau continuă;
B.în cazul contractului încheiat pe durată nedeterminată, părțile pot conveni în mod valabil o prestație în schimbul dreptului de a denunța unilateral contractul;
C.acesta poate fi exercitat de oricare dintre părți în cazul contractului încheiat pe durată nedeterminată, cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz.
A.actul secret poate fi invocat de succesorii cu titlu particular ai părților față de terții de bună-credință care au dobândit drepturi de la achizitorul aparent;
B.actul secret nu produce efecte între părți, dacă el nu îndeplinește condițiile de fond cerute de lege pentru încheierea sa valabilă;
C.creditorii înstrăinătorului aparent sunt preferați creditorilor dobânditorului aparent, dacă creanța primilor este anterioară actului secret.
La data de 14 martie 2016, V i-a vândut lui T un tablou al unui pictor celebru sub condiția rezolutorie ca acesta să nu fie expus într-o expoziție de artă ce urma să aibă loc la data de 15 septembrie 2016. Totodată, în contract era stabilit un drept de preempțiune în favoarea lui V, pentru ipoteza vânzării de către T a tabloului. La data de 03 iunie 2016, deși nu-i plătise prețul tabloului lui V, T i-a făcut acestuia o ofertă de vânzare și, după trecerea a 25 de zile fără ca V să fi acceptat oferta, a vândut tabloul în condițiile ofertei către H. Cunoscându-l pe organizatorul expoziției, V a intervenit și a obținut refuzul acestuia de a expune tabloul la data de 15 septembrie 2016. În aceasta situație, V va fi îndreptățit:
A.să își exercite dreptul de preempțiune;
B.să considere condiția rezolutorie îndeplinită și să ceară restituirea către el a tabloului;
C.să ceară rezoluțiunea contractului încheiat cu T pentru neplata prețului.
A.nu este necesară încercarea debitorului de negociere a adaptării rezonabile și echitabile a contractului, fiind suficient faptul că executarea obligațiilor a devenit mai oneroasă, fie datorită creșterii costurilor executării propriei obligații, fie datorită scăderii valorii contraprestației;
B.se poate invoca schimbarea unor împrejurări, intervenită anterior încheierii contractului, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă;
C.instanța poate să dispună încetarea contractului, la momentul și în condițiile pe care le stabilește.
La data de 15 august 2016, proprietarul R a încheiat o promisiune unilaterală de cumpărare cu promitentul S cu privire la un imobil, prilej cu care S i-a plătit lui R suma de 20.000 lei. Având nevoie să obțină un împrumut pentru lansarea unei afaceri, R a constituit o ipotecă pe imobil la data de 10 aprilie 2017. La 10 mai 2017, R i-a trimis o notificare lui S prin care l-a invitat la notarul public pentru perfectarea vânzării. Întrucât R nu s-a prezentat la data stabilită, S poate:
A.să ceară instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare;
B.să ceară restituirea sumei de 20.000 de lei de la R;
C.să ceară rezoluțiunea promisiunii unilaterale pentru refuzul nejustificat al lui R de a vinde imobilul.
V și M au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare având ca obiect o motocicletă, stabilind că vor perfecta contractul de vânzare în formă autentică până la data de 22.11.2014. M, promitentul- cumpărător, a achitat o parte din prețul convenit chiar la momentul încheierii promisiunii, menționându-se în cuprinsul acesteia că suma a fost plătită cu titlu de arvună. Față de această situație:
A.contractul de vânzare încheiat între părți la data de 24.11.2014, constatat printr-un înscris sub semnătură privată, nu este valabil;
B.V are dreptul să denunțe promisiunea, restituind dublul sumei primite cu titlu de arvună, indiferent dacă acest drept a fost sau nu stipulat în contract;
C.dacă M refuză încheierea contractului de vânzare, V va putea cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract.
Societatea A începe negocieri cu producătorul B pentru achiziționarea unor produse de patiserie congelate și revânzarea lor în orașul O, fără a se încheia un acord de principiu. În cursul negocierilor, aflând costurile secrete de producție ale lui B, A renunță la încheierea contractului și îl ajută pe producătorul C să lanseze propriile produse de patiserie pe care A le comercializează la un preț inferior prețului de vânzare a lui B. În calitate de avocat, îl veți consilia pe B să introducă o cerere de chemare în judecată întemeiată pe:
A.răspunderea civilă delictuală a lui A pentru încălcarea obligației de confidențialitate;
B.răspunderea civilă contractuală a lui A pentru ruperea negocierilor contrar bunei credințe;
C.răspunderea civilă delictuală a lui A pentru ruperea negocierilor contrar bunei credințe.
După încheierea căsătorie cu E, mai tânără cu 30 de ani decât N, acesta din urmă, pentru a-și dovedi iubirea față de soția sa, a încheiat un contract de vânzare a unei case de vacanță, situată într-o regiune pitorească, cu mama soției sale. În realitate, cumpărătoarea nu a achitat niciun preț iar scopul real a fost ca imobilul să rămână, cu titlu gratuit, soției. Întrucât E s-a îndrăgostit de prietenul mai bogat al lui N, după un an de la încheierea căsătoriei, soții au divorțat recent. N vă întreabă, în calitate de avocat, cum ar putea să-și recupereze casa de vacanță dacă nu are niciun înscris din care să rezulte înțelegerea reală dintre foștii soți? Selectați din cele de mai jos:
A.N poate revoca donația făcută lui E prin persoană interpusă;
B.N poate cere nulitatea absolută a simulației;
C.N poate dovedi simulația cu orice mijloc de probă.
Societatea H SRL a încheiat, la data de 15 august 2013, un contract cu Societatea M SRL, prin care s- a obligat ca, în schimbul unui preț să furnizeze studiile clinice necesare pentru acreditarea unor medicamente. Ca urmare a creșterii costurilor pentru realizarea studiilor clinice, executarea obligațiilor sale a devenit excesiv de oneroasă, motiv pentru care H SRL se află în situația de a nu furniza prestația asumată. H SRL nu s-a așteptat la schimbarea dramatică a împrejurărilor și crede că beneficiarul M SRL nu ar renunța la executarea întocmai a contractului. Ce sfat îi dați, dacă vă consultă în calitate de avocat?
A.să încerce negocierea, cu bună-credință, a adaptării rezonabile și echitabile a contractului cu societatea M SRL;
B.să ceară direct instanței adaptarea contractului pentru impreviziune;
C.să se libereze de obligațiile față de M SRL, plătind creditoarei despăgubirile prevăzute prin clauza penală.
A îi împrumută lui B suma de 450.000 lei și, în vederea garantării împrumutului, aceștia încheie în forma autentică și un contract de ipotecă asupra apartamentului în care locuiește B, dreptul ipotecar al lui A fiind înscris în Cartea Funciară, împreună cu interdicția de a înstrăina apartamentul până la rambursarea integrală a împrumutului. După 5 luni de la încheierea contractului de ipoteca, B încheie o promisiune bilaterală de vânzare a apartamentului. Prin raportare la această situație de fapt:
A.contractul de vânzare nu poate fi încheiat valabil în lipsa radierii interdicției de înstrăinare;
B.contractul de vânzare se poate încheia cu ignorarea interdicției de înstrăinare;
C.contractul de vânzare se poate încheia, chiar dacă promisiunea de vânzare nu a fost perfectată în formă autentică.
A.inițierea negocierilor reprezintă promisiune de a contracta;
B.părțile au libertatea ruperii negocierilor și nu pot fi ținute răspunzătoare pentru eșecul acestora;
C.partea care rupe negocierile poate folosi orice informație confidențială comunicată în cursul negocierilor în interes propriu, dar nu o poate divulga.
P, în calitate de promitent, a încheiat cu B, în calitate de beneficiar, o promisiune de donație în formă autentică cu privire la o casă de vacanță situată în orașul Câmpina. B intenționează să transforme casa de vacanță într-o pensiune de lux și, în acest scop, a încheiat un contract cu o firmă de proiectare în vederea elaborării unui proiect tehnic. Pentru serviciile de proiectare, B a plătit suma de 35.000 lei cu TVA. Între timp însă, promitentul s-a răzgândit și nu mai dorește să-i transfere cu titlu gratuit proprietatea lui B. Selectați ce ar putea cere B, conform legii:
A.întrucât promisiunea a fost încheiată în formă autentică, B poate cere instanței să constate că sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă pentru a considera conversiunea actului încheiat în donație;
B.B poate cere instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de donație;
C.B poate să-i ceară lui P daune - interese echivalente cu cheltuielile pe care le-a făcut în considerarea promisiunii de donație;
B.E. a primit o ofertă de donație, în formă autentică, de la O.D., cu privire la o casă de vacanță în Bușteni. După ce a acceptat donația în formă autentică, B.E. s-a îmbolnăvit și a neglijat să i-o comunice ofertantului. Între timp, B.E. a decedat iar moștenitorii săi au găsit și comunicat acceptarea ofertei către O.D. Din păcate, aceștia au aflat că și ofertantul decedase între timp, înainte de comunicarea acceptării. Moștenitorii lui B.E. vă întreabă în ce măsură oferta și acceptarea manifestate separat au produs efecte în sensul încheierii donației?
A.decesul ofertantului atrage caducitatea ofertei de donație;
B.moștenitorii destinatarului ofertei pot să accepte oferta de donație după decesul destinatarului ei;
C.moștenitorii destinatarului defunct pot să comunice acceptarea făcută de acesta dar, ca urmare a decesului ofertantului, acceptarea este caducă.
