Subiecte Barou septembrie 2020 (avocați definitivi)

AA, cu domiciliul în Constanța, formulează o cerere prin care dorește să fie primit în profesia de avocat. În acest caz, cererea:

1. A.se adresează Consiliului Baroului unde solicitantul AA intenționează să exercite profesia de avocat;
2. B.va fi însoțită, printre altele, de copie a cazierului judiciar, în dublu exemplar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;
3. C.se depune în termen cel mult de 15 zile de la data publicării pe pagina web a U.N.B.R. a organizării examenului național de primire în profesia de avocat.

Avocatul AA cu drept de exercitare a profesiei, membru al Baroului X, devine membru în consiliul de supraveghere al unei societăți pe acțiuni. În acest caz:

1. A.avocatul AA devine, potrivit legii, incompatibil, fiindu-i interzis, în toate situațiile, să aibă concomitent calitatea de avocat și calitatea de membru în consiliul de supraveghere al unei societăți pe acțiuni;
2. B.avocatul AA are obligația de a aduce la cunoștință acest aspect Consiliului Baroului X;
3. C.dacă Consiliul Baroului X apreciază că exercitarea funcției de membru în consiliul de supraveghere al unei societăți pe acțiuni este incompatibilă cu demnitatea și cu regulile de conduită impuse avocaților, poate în orice moment, să solicite avocatului AA să renunțe la calitatea de membru în consiliul de supraveghere.

Avocatul AA a fost suspendat din profesia de avocat, la cerere, având în vedere că a devenit administrator într-o societate comercială cu răspundere limitată, fiind trecut pe tabloul avocaților incompatibili. Ulterior, având în vedere că a încetat calitatea de administrator a avocatului AA, acesta a formulat o cerere de ridicare a suspendării și de repunere pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei. În acest caz, verificarea eventualelor cazuri de nedemnitate, cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, a avocatului AA, membru al Baroului X:

1. A.se poate realiza și din oficiu;
2. B.este de competența Consiliului Baroului X din care face parte avocatul AA;
3. C.se concretizează într-o decizie a Consiliului Baroului X care poate fi atacată în termen de 15 zile de comunicare la Comisia Permanentă a U.N.B.R.

Avocatul AA a fost desemnat de Judecătoria Sector 2 București, în dosarul nr. X/2020, curator special. În acest caz:

1. A.avocatului AA i se va comunica direct de Judecătoria Sector 2 București înștiințarea de numire precum și copia încheierii prin care a fost numit curator special;
2. B.dacă plata remunerației avocatului AA pentru activitatea de curatelă se suportă din bugetul statului, aceasta se efectuează numai prin Barou;
3. C.avocatul AA își va asuma o obligație de rezultat în exercitarea mandatului de curator special.

În cazul în care, potrivit legii, în Dosarul nr. X/2020 a fost încuviințată, de Judecătoria Constanța, cererea de ajutor public judiciar, sub forma asistenței prin avocat:

1. A.cererea, împreună cu încheierea de încuviințare, se trimit de îndată Decanului Baroului Constanța;
2. B.în termen de 7 zile va fi desemnat un avocat din Baroul Constanța, înscris în Registrul de asistență judiciară;
3. C.beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuși desemnarea unui anumit avocat din Baroul Constanța, cu consimțământul acestuia, în condițiile legii.

În ceea ce privește Registrul de asistență judiciară în care sunt înscriși avocații ce pot fi desemnați pentru acordarea asistenței judiciare și extrajudiciare, este adevărat că:

1. A.acest Registru nu este public, păstrându-se pe suport de hârtie și în format electronic la Barou;
2. B.acest Registru se actualizează, pentru următorul an calendaristic, până la sfârșitul lunii decembrie a anului calendaristic precedent;
3. C.se pot opera modificări în acest Registru și în cursul anului, în cazuri excepționale, potrivit procedurii prevăzute pentru înscrierea în Registru.

Fapta avocatului AA:

1. A.de participare, în mod concertat, prin oferte trucate, la licitații pentru achiziționarea de servicii profesionale avocațiale, este sanționată prin lege, din punct de vedere disciplinar, cu interdicția de a exercita profesia pe o perioadă de la 1 lună la 1 an;
2. B.de a încheia cu avocații BB, CC și DD un acord privind împărțirea pieței serviciilor profesionale este sancționată de lege, din punct de vedere disciplinar, cu excluderea din profesie;
3. C.de limitare a libertății exercitării concurenței profesionale oneste între avocați, este sancționată prin lege, din punct de vedere disciplinar, cu excluderea din profesie.

Avocatul AA împreună cu avocatul BB și CC, în calitate de asociați, au constituit, în condițiile legii, o societate profesională cu răspundere limitată de avocatură. În acest context, este adevărat că:

1. A.avocatul asociat AA se poate retrage oricând din societate, cu condiția de a notifica în scris, atât asociaților avocați BB și CC, cât și Baroului din care face parte, intenția de retragere, cu cel puțin 6 luni înainte;
2. B.avocatul asociat BB, care ar intenționa să transmită părțile sociale pe care le deține, este obligat să notifice această intenție, cu minim 30 de zile anterior transmiterii, avocaților asociați AA și CC, fără a fi obligat să indice persoana sau persoanele cărora dorește să le transmită respectivele părți sociale;
3. C.obligațiile și răspunderea societății sunt garantate cu patrimoniul de afectațiune, iar avocații asociați AA, BB și CC care își exercită activitatea în societate răspund personal în limita aportului social al fiecăruia.

Următoarele înscrisuri, întocmite de avocat, au forță probantă deplină până la înscrierea în fals:

1. A.contractul de grupare a cabinetelor individuale;
2. B.actul juridic redactat de avocat, cu atestarea identității părților, a conținutului și a datei actului;
3. C.delegația de substituire.

În ceea ce privește drepturile și îndatoririle avocaților este adevărat că:

1. A.refuzul avocatului de a pune la dispoziția inspectorilor financiari ai C.A.A. a tuturor datelor și documentelor solicitate constituie abatere disciplinară gravă;
2. B.avocații pensionari care continuă activitatea se pot înscrie în Registrul de asistență judiciară;
3. C.neîndeplinirea de către avocat a obligației de asigurare pentru răspundere profesională atrage neînscrierea acestuia în tabloul anual al avocaților cu drept de exercitare a profesiei.

Refuzul reînscrierii avocatului AA din Baroul X pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, după încetarea stării de incompatibilitate:

1. A.se contestă, potrivit legii, la Comisia de Disciplină a Baroului X;
2. B.se dispune prin decizia Consiliului Baroului X, care poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R.
3. C.se dispune prin hotărâre a Comisiei de Disciplină a Baroului X, care poate fi contestată la Comisia Centrală de Disciplină din cadrul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la data comunicării.

Avocatul nu răspunde penal:

1. A.în nicio situație, pentru susținerile făcute oral sau în scris în fața instanțelor de judecată;
2. B.în nicio situație, pentru susținerile făcute în scris în fața unor organe administrative de jurisdicție, pentru un client, atâta timp cât această activitate se realizează în temeiul unui contract de asistență juridică valabil încheiat;
3. C.pentru apărările formulate în cauza în care a fost angajat, dacă aceste apărări sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională.

Reprezintă, conform legii, modalități de pregătire profesională continuă, în cadru organizat:

1. A.redactarea și publicarea de eseuri pe probleme juridice;
2. B.activități organizate în cooperare cu instituții de învățământ în domenii conexe activității specifice profesiei de avocat;
3. C.deținerea oricărei funcții de demnitate publică.

Adunarea Generală din cadrul Baroului are, printre altele, următoarele atribuții:

1. A.propune candidații pentru Comisia Centrală de Disciplină din cadrul U.N.B.R.;
2. B.duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaților;
3. C.coordonează activitatea filialei sau sucursalei Casei de Asigurări a Avocaților din raza sa de competența.

Sunt adevărate, conform legii, următoarele afirmații:

1. A.Consiliul Baroului lucrează legal în prezența a două treimi din numărul membrilor săi și ia hotărâri valabile cu votul majorității membrilor prezenți;
2. B.Consiliul U.N.B.R. lucrează legal în prezența a cel puțin jumătate din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri valabile cu votul majorității membrilor prezenți;
3. C.Comisia Permanentă a U.N.B.R. lucrează valabil în prezența majorității membrilor săi și tot astfel adoptă deciziile.

Având în vedere plângerea formulată împotriva avocatului AA din Baroul X, cu privire la săvârșirea unei abateri disciplinare, Consiliul Baroului X a demarat anchetarea eventualei abateri. În acest context:

1. A.ca regulă, cercetarea abaterii disciplinare se va efectua după convocarea în scris a avocatului cercetat AA, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, trimisă la domiciliul acestuia;
2. B.refuzul avocatului AA de a da curs convocării în fața organului care anchetează abaterea disciplinară nu împiedică desfășurarea anchetei și nu constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale;
3. C.cercetarea avocatului AA se va efectua numai după încunoștințarea acestuia cu privire la obiectul anchetei disciplinare, prin luarea la cunoștință a conținutului plângerii.

Abaterea disciplinară săvârșită de avocatul AA, care are funcția de Decan al Baroului X, va fi judecată, în primă instanță:

1. A.de Comisia de Disciplină a Baroului X;
2. B.de Consiliul U.N.B.R în plenul său, constituit ca instanță disciplinară;
3. C.de Comisia Centrală de Disciplină din cadrul U.N.B.R. în complet de 3 membri.

În conformitate cu principiul libertății și independenței avocatului:

1. A.avocatul trebuie să-și păstreze independența chiar față de propriul client dacă convingerile sale nu corespund pretențiilor și cerințelor celui care îi solicită serviciul profesional;
2. B.avocatul nu poate asista sau reprezenta un client în condițiile în care interesul clientului este sau ar putea fi în conflict cu interesele altor clienți ori ale avocatului;
3. C.avocatul trebuie să se abțină de la formularea unor denunțuri cu scopul de a obține pentru sine avantaje de natură juridică de orice fel.

Avocatul AA a încheiat un contract de colaborare cu titularul cabinetului individual de avocatură X. În acest caz:

1. A.în calitate de avocat colaborator, AA poate avea clientelă personală, în afara cabinetului individual de avocatură X, cu condiția ca acești clienți personali să fie aduși la cunoștința avocatului titular al cabinetului individual X;
2. B.titularul cabinetului individual de avocatură X este obligat, în condițiile legii, să permită avocatului colaborator AA tratarea clientelei personale, în condițiile prevăzute în contractul de colaborare;
3. C.pentru activitatea desfășurată în cadrul asistenței judiciare a Baroului, avocatul colaborator AA va păstra rezultatele financiare obținute.

Suspendarea calității de avocat:

1. A.se dispune prin hotărâre executorie a Comisiei de Disciplină a Baroului;
2. B.se dispune prin decizia Consiliului Baroului, care poate fi contestată la Comisia Centrală de Disciplină a U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia;
3. C.se dispune prin decizia a Consiliului Baroului, care poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., contestație care nu suspendă executarea.

A.A., unchiul lui F.F., îi donează acestuia din urmă, la data de 01.05.2016 un apartament, „sub condiția ca F.F. să se căsătorească, până la data de 01.05.2017, cu logodnica lui, I.C.”, clauză inserată în contractul dintre cei doi, dreptul donatarului împreună cu această condiție fiind înscrise în cartea funciară. F.F. rupe logodna și se căsătorește, la data de 01.05.2017, cu M.P. La data de 01.02.2017 F.F. a vândut apartamentul către Z.R. Dezamăgit, A.A. consultă trei avocați, care exprimă trei păreri. Care dintre ele este corectă:

1. A.donația este valabilă, iar F.F. poate fi tras la răspundere de donator pentru neexecutarea obligației de a se căsători cu I.C.;
2. B.donația nu produce niciun efect, iar donatarul nu poate fi tras la răspundere de către donator;
3. C.dacă la data de 01.08.2017 F.F. solicită lui Z.R. restituirea apartamentului, cererea ar trebui admisă.

La data de 01.05.2016 A îl mandatează pe B să vândă terenul proprietatea sa situat în București, și înscris în carte funciară nr. 12345. Respectând limitele împuternicirii, la data de 01.06.2016, B vinde terenul către C, care își înscrie dreptul în cartea funciară în aceeași zi. La data de 01.06.2018 D cumpără terenul de la C, intabulându-se în mod corespunzător în aceeași zi. La data de 01.07.2019, AM, unicul moștenitor al lui A, care în acea zi a aflat de situația terenului, consultă 3 avocați, arătându-le suplimentar faptul că A a decedat la data de 25.05.2016. Marcați varianta/variantele corecte.

1. A.contractul de vânzare încheiat de către B este sigur inopozabil lui AM, întrucât mandatul a încetat prin moartea lui A;
2. B.contractul dintre C și D nu este nul, chiar dacă C nu ar fi dobândit valabil proprietatea prin contractul încheiat la data de 01.06.2016;
3. C.o eventuală acțiune în revendicare formulată de către AM împotriva lui D, dobânditor de bună credință, va respinsă.

În materia vânzării:

1. A.în cazul vânzării bunurilor de gen, transferul dreptului de proprietate nu poate avea loc decât odată cu predarea lor cumpărătorului;
2. B.dacă doar bunul principal este afectat de vicii, rezoluțiunea contractului în ceea ce privește bunul principal atrage rezoluțiunea lui și în privința bunului accesoriu;
3. C.dacă părțile nu au prevăzut altfel, cheltuielile predării bunului vândut sunt în sarcina cumpărătorului.

În ceea ce privește contractul de locațiune:

1. A.desființarea dreptului care permitea locatorului să asigure folosința bunului închiriat atrage după sine automat încetarea oricăror efecte ale locațiunii, indiferent dacă locatorul a fost de bună sau de rea-credință
2. B.întrucât locatarul este un simplu detentor precar al bunului închiriat, acesta nu are la dispoziție nicio acțiune posesorie care să vizeze bunul respectiv;
3. C.în principiu, rezilierea consecutivă neexecutării obligației locatarului de a nu schimba destinația bunului închiriat este doar una judiciară.

Prin contractul încheiat la 1 aprilie 2016, Primus i-a vândut lui Secundus un autoturism, predarea bunului vândut și plata prețului făcându-se la data încheierii contractului. Contractul a fost anulat, pentru eroare, prin hotărârea judecătorească rămasă definitiva la 1 iunie 2017. Primus a formulat la 1 septembrie 2017 o acțiune în revendicare solicitând obligarea lui Secundus la restituirea autoturismului. Prin cerere reconvențională Secundus solicită restituirea prețului. În aceste circumstanțe de fapt:

1. A.dacă autoturismul a pierit fortuit într-un incendiu la data de 15 august 2017, incendiu care a afectat doar garajul lui Secundus, atunci acesta poate fi obligat la restituirea contravalorii autoturismului;
2. B.prescripția dreptului lui Secundus la acțiunea în restituirea prețului plătit începe să curgă la data de 1 iunie 2017;
3. C.prescripția dreptului lui Secundus la acțiunea în restituirea prețului plătit începe să curgă la data de 1 septembrie 2017;

Dacă, prin contractul încheiat la 1 aprilie 2017, domnul X i-a vândut doamnei Y un autoturism, cu plata prețului (60,000 de lei), în 3 rate anuale egale, plătibile pe 1 aprilie ale fiecărui an începând cu data încheierii contractului. Pârțile prevăd ca vânzarea se va desființa dacă, până la 1 mai 2019, domnul X se va angaja ca salariat la un angajator cu sediul în afara orașului în care locuiește (ceea ce până la urma nu s-a întâmplat). În aceste condiții:

1. A.prescripția dreptului domnului X la acțiunea în plata prețului s-a împlinit, pentru cele trei rate, la 1 aprilie 2020, 1 aprilie 2021, respectiv 1 aprilie 2022;
2. B.domnul X a fost, după încheierea contractului, proprietar sub condiție suspensivă;
3. C.prescripția domnului X la acțiunea în plata prețului s-a împlinit la 1 aprilie 2022.

În materia plății:

1. A.chitanța care consemnează primirea prestației principale nu face să se prezume și executarea prestațiilor accesorii;
2. B.dacă părțile nu au prevăzut expres altfel, debitorul este întotdeauna liber să execute obligația, chiar înaintea scadenței;
3. C.executarea făcută cu bună-credință chiar și unui creditor aparent liberează pe debitor.

La data de 01.07.2016, A, în calitate de vânzător, încheie cu B un contract de vânzare a apartamentu său, situat în Sinaia, str. Silva nr. 1, „sub condiția rezolutorie ca vânzătoarea să se angajeze în București până la data de 01.07.2017”. Părțile convin ca prețul de 50.000 euro trebuie plătit până la data de 15.07.2016, iar cumpărătorul și-a executat conform această obligație la data de 14.07.2016. A nu se angajează în București decât la data de 01.07.2020. În aceste circumstanțe de fapt:

1. A.fructele civile ale apartamentului pe intervalul 01.07.2016-01.07.2017 se cuvin lui B;
2. B.obligația de predare a apartamentului nu este scadentă imediat, chiar dacă părțile nu au prevăzut un termen pentru executarea ei;
3. C.condiția stabilită de părți trebuie calificată drept pur potestativă.

Termenul de garanție pentru vicii ascunse al lucrului vândut este:

1. A.o modalitate a obligației;
2. B.un termen de decădere;
3. C.un termen de prescripție extinctivă.

În cazul fuziunii prin absorbție, contractele încheiate în considerarea calităților personale ale persoanei juridice absorbite, fără ca părțile sa fi stabilit soarta acestor contracte în caz de reorganizare, ca regulă:

1. A.încetează de plin drept, pentru ca persoana juridică absorbită își încetează existența;
2. B.nu încetează, pentru că persoana juridică absorbită nu își încetează existența;
3. C.nu încetează de plin drept, chiar daca persoana juridică absorbită își încetează existența.

Minorul în vârsta de 12 ani:

1. A.nu poate dispune personal și singur de veniturile realizate dintr-o îndeletnicire artistică;
2. B.poate fi pus sub interdicție judecătorească, în condițiile legii, în cazul în care, din cauza unei afecțiuni psihice, nu are reprezentarea consecințelor acțiunilor sale;
3. C.este lipsit de capacitate de exercițiu și, în consecință, nu poate încheia niciun act personal și singur.

Contractul va fi lovit de nulitate absolută dacă:

1. A.obiectul obligației nu este determinat;
2. B.cauza urmărită de către una dintre părți este ilicită, chiar fără ca cealaltă parte să fi cunoscut sau să fi putut cunoaște acest fapt;
3. C.obiectul contractului nu este determinat.

La data de 01.05.2018 A încheie cu B, prin act autentic notarial, un „antecontract de vânzare” privind un imobil teren situat în București, părțile obligându-se reciproc să încheie contractul de vânzare la prețul de 200.000 lei. B, promitent cumpărător, a plătit lui A, conform contractului „cu titlu de preț al dezicerii” suma de 20.000 lei. În acest context de fapt:

1. A.antecontractul este nul, întrucât părțile nu au convenit elementul esențial constând în termenul în care trebuie încheiat contractul de vânzare;
2. B.dacă B se răzgândește, nevrând să mai cumpere, el are dreptul să denunțe unilateral antecontractul, pierzând suma de 20.000 lei;
3. C.obligația de a încheia contractul nu este exigibilă imediat, chiar dacă părțile nu au prevăzut un termen pentru executarea ei, iar în caz de dezacord privitor la termenul de executare, oricare dintre părți se poate adresa instanței pentru stabilirea termenului.

La data de 01.05.2017 A îl împuternicește pe B, prin înscris sub semnătură legalizată, să încheie cu C un contract de vânzare a autoturismului său, indicând în acest sens prețul vânzării precum și propriul său cont bancar pentru încasarea prețului. B încheie contractul de vânzare în formă autentică notarială (din precauție) și încasează prețul vânzării în contul său personal. Ulterior B devine de negăsit și, văzând că nu poate recupera prețul vânzării de la acesta, A îl cheamă în judecată pe C.

1. A.acțiunea lui A în contradictoriu cu C, prin care solicită nulitatea vânzării întrucât mandatul trebuie dat în forma în care contractul preconizat este încheiat (principiul simetriei formelor) trebuie admisă;
2. B.acțiunea lui A în contradictoriu cu C, prin care solicită nulitatea vânzării întrucât mandatul trebuie dat în forma în care contractul preconizat este încheiat (principiul simetriei formelor) ar trebui respinsă;
3. C.indiferent de forma procurii scrise, acțiunea lui A prin care solicită lui C plata prețului ar trebui admisă.

La data de 01.05.2016 A, minor în vârstă de 17 ani, confecționându-și un act de identitate fals îi vinde lui B, personal și singur, o piesă de mobilier veche, la un preț foarte bun, piesă pe care o moștenise de la bunicul său, dar pe care nu o folosea și nu o dorea. Aflând că B a întregit cu bunul achiziționat un ansamblu decorativ rar pe care, din acest motiv, l-a închiriat avantajos pe o perioadă de 7 ani, la data de 02.05.2017, A solicită anularea contractului de vânzare, invocând exclusiv minoritatea sa la data încheierii contractului. B solicită respingerea acțiunii și formulează o cerere reconvențională solicitând angajarea răspunderii delictuale a lui A, care l-a indus în eroare în legătură cu vârsta sa. A se apără arătând că nu avea, la data încheierii actului, vârsta necesară pentru a răspunde delictual. În aceste condiții de fapt:

1. A.instanța va trebui să țină cont de faptul că minorul de 17 ani răspunde delictual, întrucât nu s-a făcut dovada că acționat fără discernământ;
2. B.instanța este obligată să anuleze contractul atacat și să repună părțile în situația anterioară, întrucât absența capacității de exercițiu depline a minorului este stare de drept, fiind irelevant dacă minorul a acționat sau nu cu discernământ, acesta din urmă fiind doar o stare de fapt;
3. C.instanța va putea să mențină contractul de vânzare, cu titlu de sancțiune pentru A, chiar dacă A nu avea capacitatea necesară de a-l încheia singur.

Persoana juridică X , unitate deținătoare în sensul Legii nr. 10/2001, vinde, la data de 01.04.2016, către persoana fizică Y, un teren situat în București, str. Speranței, parter. Cumpărătorul verifică rolul fiscal al vânzătorului și cuprinsul cărții funciare care, indică drept proprietar pe X și absența oricărei sarcini. La data de 01.05.2019, Z introduce o acțiunea în constatarea nulității absolute a vânzării probând că a notificat în termen legal unitatea deținătoare X cu o cerere de restituirea în natură a terenului, întemeiată pe Legea nr. 10/2001 și că această notificare nu a fost soluționată. Potrivit art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001: „Sub sancțiunea nulității absolute, până la soluționarea procedurilor administrative și, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisă înstrăinarea imobilelor notificate”. Instanța de judecată ar trebui să:

1. A.admită acțiunea numai dacă reclamantul va face dovada că Y a fost de rea credință, cauza actului fiind una ilicită;
2. B.admită acțiunea indiferent de buna sau reaua credință a lui Y;
3. C.să respingă o eventuală excepție a prescripției extinctive, ca neîntemeiată.

Prin contractul încheiat la 1.02.2019, X i-a vândut lui Y autoturismul său vechi de 5 ani. Prin Ordonanță a Guvernului intrată în vigoare la 15.03.2019, în scopul descurajării vânzării autoturismelor poluante, s-a prevăzut imperativ că vânzătorii de autoturisme mai vechi de 4 ani nu răspund pentru vicii ascunse. În aceste condiții, dacă la 1.04.2019 Y îl notifică pe X că bunul a devenit nefolosibil (fiind încă în perioada pentru care, potrivit contractului, s-ar datora garanție pentru vicii ascunse) din cauza unui viciu ascuns:

1. A.X va răspunde pentru vicii ascunse chiar dacă viciul ascuns s-a manifestat după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului;
2. B.X nu răspunde pentru vicii ascunse, întrucât Ordonanța Guvernului este de imediată aplicare viciilor ascunse comunicate după intrarea ei în vigoare;
3. C.X va răspunde pentru viciul comunicat la data de 01.04.2019, dacă acest viciu s-a ivit la data de 01.03.2019, chiar dacă Ordonanța Guvernului conține o dispoziție tranzitorie potrivit căreia prevederea privind răspunderea pentru viciile ascunse se aplică și contractelor în curs.

Spre deosebire de ascendenții privilegiați, ascendenții ordinari:

1. A.sunt înlăturați de la moștenire de către colateralii privilegiați;
2. B.sunt înlăturați de la moștenire de către soțul supraviețuitor;
3. C.împart, în mod egal, între ei, moștenirea sau cota-parte din moștenire ce li se cuvine.

Constituie dol:

1. A.afirmația voit mincinoasă a uneia dintre părți, realizată la momentul încheierii contractului, dacă ea privește o împrejurare importantă pentru exprimarea consimțământului imposibil de verificat de către cealaltă parte;
2. B.inducerea în eroare a celeilalte părți printr-o acțiune realizată din culpă gravă, pentru că aceasta se asimilează intenției;
3. C.fapta de inducere în eroare realizată de către un terț, dar numai dacă aceasta era cunoscută în mod efectiv de către cocontractantul victimei.

A constituie la data de 01.03.2014 în favoarea lui B dreptul de uzufruct asupra unui apartament până la data la care C va împlini vârsta de 70 ani. B a încheiat la data de 01.03.2016 cu D un contract de închiriere a apartamentului pe o durată de 10 ani, notat în cartea funciară. C a decedat la data de 01.02.2020 (la data de 01.03.2020 ar fi împlinit 70 de ani), iar B a decedat la data de 05.03.2020. În aceste condiții, A îl notifică pe D solicitându-i predarea apartamentului și, întrucât acesta refuză, se adresează instanței de judecată. Instanța:

1. A.va trebui să constate că uzufructul s-a stins la data de 01.03.2020;
2. B.trebuie să constate că închirierea va continua și după încetarea uzufructului, dar nu mai mult de 1 an;
3. C.va trebui să constate că închirierea a încetat odată cu stingerea uzufructului.

Reclamantul AA, în calitate de profesionist, introduce o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB, în calitate de consumator, având ca obiect obligarea acestuia la plata unor rate restante conform contractului încheiat între AA și BB, contract încheiat de AA în exercițiul activității sale profesionale. Având în vedere că între părți nu a intervenit o convenție cu privire la alegerea instanței competente, cererea de chemare în judecată este de competența:

1. A.alternativă a instanței de la domiciliul pârâtului BB sau a instanței de la locul prevăzut în contract pentru executarea obligației de plată a ratelor;
2. B.instanței de la sediul reclamantului AA;
3. C.instanței de la domiciliul pârâtului BB.

În cazul în care s-a formulat o cerere de strămutare, se poate suspenda judecarea procesului a cărei strămutare se solicită:

1. A.la cerere, cu darea unei cauțiuni în cuantum de 1000 de lei, fără citarea părților, dacă există motive temeinice, chiar înainte de primul termen de judecată;
2. B.prin încheiere motivată și care nu este supusă nici unei căi de atac;
3. C.de instanța competentă să judece cererea de strămutare.

Actele de procedură îndeplinite de persoana care nu are capacitate procesuală de folosință:

1. A.sunt sancționate cu nulitatea relativă, invocată în condițiile legii;
2. B.sunt sancționate cu nulitatea absolută, nulitate condiționată de existența unei vătămări;
3. C.sunt sancționate cu nulitatea absolută necondiționată de vătămare.

Judecătorul X admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB, cu privire la obligarea acestuia la restituirea unui împrumut de 10.000 de lei, pronunțând sentința Y/2020. Pârâtul BB formulează apel. În apel cauza este repartizată unui complet de judecată din care face parte și judecătorul X care, între timp, a promovat, la instanța superioară. Apelul este respins ca nefondat de completul de judecată din care face parte și judecătorul X. În acest caz, decizia din apel:

1. A.este lovită de nulitate relativă, fiind pronunțată și de judecătorul incompatibil X;
2. B.este lovită de nulitate absolută având în vedere că judecătorul X a fost incompatibil;
3. C.este lovită de nulitate necondiționată de vătămare prin raportare la incompatibilitatea judecătorului X.

Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB. În termen legal, pârâtul BB formulează o cerere de chemare în judecată a altei persoane, respectiv a tețului CC care ar putea pretinde același drept ca și reclamantul AA. După încuviințarea în principiu a cererii de chemare în judecată a altei persoane, terțul CC:

1. A.va prelua procedura în starea în care aceasta se află în momentul încuviințării în principiu a intervenției, actele de procedură îndeplinite anterior fiindu-i opozabile;
2. B.va putea să renunțe la judecarea cererii de intervenție;
3. C.va putea fi scos din proces, dacă obiectul cererii de chemare în judecată constă într-o datorie bănească, iar terțul CC recunoaște datoria și vrea să o execute față de cel căruia îi va fi stabilit dreptul pe cale judecătorească, dacă a consemnat la dispoziția instanței suma datorată.

Este adevărat că:

1. A.partea interesată poate renunța și tacit la dreptul de a invoca nulitatea relativă a unui act de procedură;
2. B.în cazul tuturor nulităților exprese a actelor de procedură, partea care invocă nulitatea trebuie să dovedească și existența unei vătămări;
3. C.nulitatea relativă a actelor de procedură trebuie invocată de partea interesată, la termenul la care s-a săvârșit neregularitatea, sau dacă partea nu este prezentă, la termenul de judecată imediat următor și înainte de a pune concluzii pe fond, pentru neregularități săvârșite în cursul judecății, dacă legea nu prevede altfel.

Sentința civilă X/2020 a fost comunicată părților litigante în data de luni, 6 iulie 2020. Dacă termenul de revizuire a sentinței civile X/2020, potrivit legii, este de o lună de la comunicarea hotărârii, atunci ultima zi în care se poate formula revizuire în termen este:

1. A.6 august 2020;
2. B.7 august 2020;
3. C.10 august 2020.

În ceea ce privește sechestrul judiciar, este adevărat că:

1. A.acesta se înființează, la cerere, de instanța competentă, fără citarea părților;
2. B.acesta se înființează prin încheiere care este supusă, în toate cazurile, numai apelului, în termen de 5 zile de pronunțare;
3. C.în caz de admitere a cererii de instituire a sechestrului judiciar, instanța va putea să oblige partea care a cerut măsura asigurătorie la darea unei cauțiuni.

AA, cu domiciliul în București, formulează o cerere de asigurare de probe în contradictoriu cu BB, cu domiciliul în Ploiești, înainte de declanșarea procesului pe fond, respectiv acțiune cu privire la restituire bun mobil (autoturism) aflat în depozit în valoare de 250000 de lei. Prin cererea de asigurare de dovezi, AA solicită instanței audierea martorului X, declarația acestuia fiind necesară viitorului proces de restituire a autoturismului aflat în depozit. Cererea este motivată de faptul că martorul X este în vârstă, iar starea sa de sănătate ar face dificilă audierea sa în viitor. În acest context:

1. A.cererea de asigurare de probe este de competența materială a tribunalului;
2. B.cererea de asigurare de probe se va soluționa în camera de consiliu, prin încheiere;
3. C.dacă se respinge cererea de asigurare de probe, instanța competentă va pronunța o încheiere care poare fi atacată separat, de partea interesată, numai cu apel în 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților.

În cazul în care, potrivit legii, în cadrul unui proces civil, partea interesată AA formulează o cerere de verificare de înscrisuri cu privire la un înscris sub semnătură privată X/2020, tăgăduind scrierea ce i se atribuie în acest înscris:

1. A.instanța va obliga partea AA căreia i se atribuie scrierea să scrie sub dictarea sa părți din înscris, iar refuzul lui AA de a scrie va fi considerat obligatoriu ca o recunoaștere a scrierii;
2. B.instanța este obligată, în toate cazurile, să procedeze la verificarea înscrisului prin administrarea expertizei tehnice de specialitate;
3. C.rezultatul verificării înscrisului va fi consemnat într-o încheiere interlocutorie care poate fi atacată doar o dată cu fondul.

Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB, cerere de competența Judecătoriei X. La primul termen de judecată, în fața Judecătoriei X, pârâtul BB achiesează parțial la pretențiile reclamantului AA. În acest caz:

1. A.instanța, din oficiu, va da o hotărâre parțială, în măsura recunoașterii și va continua judecata cu privire la pretențiile rămase nerecunoscute;
2. B.în lipsa unei cereri a reclamantului AA de pronunțare a unei hotărâri parțiale, instanța va respinge în parte, în măsura recunoașterii, cererea de chemare în judecată ca rămasă fără obiect;
3. C.dacă instanța va pronunța, potrivit legii, o hotărâre parțială conform achiesării pârâtului BB, aceasta va putea fi atacată numai cu recurs, la instanța ierarhic superioară.

Cererea de pronunțare a unei hotărâri cu executare provizorie judecătorească, privitoare la bunuri:

1. A.printre altele, pentru a fi admisă, implică în toate cazurile, obligația persoanei care a formulat-o, de a plăti o cauțiune stabilită de instanță;
2. B.se va putea face, în primă instanță, până la închiderea dezbaterilor;
3. C.poate fi făcută din nou în apel , dacă cererea de pronunțare a unei hotărâri cu executare provizorie judecătorească a fost respinsă în primă instanță.

În procedura de validare a popririi:

1. A.cererea de validare a popririi trebuie formulată, potrivit legii, în termen de cel mult 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă;
2. B.terțul poprit poate opune creditorului urmăritor, în instanța de validare, toate excepțiile și mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune debitorului, în măsura în care ele se întemeiază pe o cauză ulterioară popririi;
3. C.se va pronunța o hotărâre cu privire la validarea popririi care este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare.

Creditorul AA a declanșat executarea silită, potrivit legii, împotriva debitorului BB, în temeiul titlului executoriu reprezentat de hotărârea judecătorească definitivă X/2020 pronunțată de Tribunalul Y. Prin această hotărâre, debitorul BB a fost obligat să predea creditorului AA bunurile mobile B1 și B2. Executorul judecătoresc învestit cu executarea silită a hotărârii judecătorești X/2020 îl somează pe debitorul BB să predea creditorului AA, în termen de 24 de ore de la primirea somației, bunurile B1, B2 și bunul B3, care aparținea debitorului BB, dar care nu a făcut obiectul judecății în cauza care s-a finalizat cu hotărârea judecătorească definitivă X/2020, nefiind indicat în dispozitivul acesteia. În acest context, având în vedere depășirea limitelor dispozitivului titlului executoriu, debitorul BB:

1. A.este îndreptățit să formuleze o contestație la titlu, la Tribunalul Y, cu privire la lămurirea titlului executoriu, respectiv hotărârea judecătorească definitivă X/2020;
2. B.este îndreptățit să formuleze o contestație la executare propriu-zisă, având în vedere faptul că nu a fost obligat de instanță la predarea bunului B3, contestație care este de competența judecătoriei ca instanță de executare;
3. C.este îndreptățit să formuleze o cerere de lămurire a dispozitivului hotărârii definitive X/2020, care este de competența Tribunalului Y, cerere ce trebuie formulată în termenul de prescripție al executării silite.

Reclamantul AA formulează apel, în termen legal, împotriva hotărârii judecătorești X/2020 pronunțată de Tribunalul Y prin care s-a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, în contradictoriul cu pârâtul BB. La primul termen de judecată, în apel, instanța constată că apelul nu este motivat. În acest caz:

1. A.instanța de apel va decădea pe apelantul-reclamant AA din dreptul de a motiva apelul, urmând a se pronunța în fond numai pe baza celor invocate în primă instanță;
2. B.apelantul-reclamant AA are dreptul, potrivit legii, la un termen suplimentar de 30 de zile de motivare a apelului, dacă intimatul-pârât BB își exprimă acordul, în mod expres, cu privire la acest termen suplimentar
3. C.apelul va fi anulat ca nemotivat.

Contestația în anulare este admisibilă atunci când:

1. A.contestatorul nu a fost legal citat în instanța de apel, iar recursul pe care l-a declarat, invocând acest motiv, a fost respins deoarece avea nevoie de verificări de fapt incompatibile cu recursul;
2. B.obiectul acesteia se referă la o hotărâre din recurs pronunțată cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței, dar numai dacă contestatorul a invocat excepția corespunzătoare, iar instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra ei;
3. C.se invocă o eroare materială constând în aprecierea greșită a instanței de recurs în sensul că recursul este inadmisibil, în realitate recursul fiind admisibil și fondat.

Tribunalul Y, ca instanță de apel, a pronunțat decizia X/2020 prin care a constatat că apelul incident formulat de intimatul-pârât BB, în contradictoriu cu apelantul-reclamant AA, a rămas fără efect, ca urmare a retragerii apelului principal. În acest caz:

1. A.intimatul-pârât BB este îndreptățit, potrivit legii, să formuleze o cerere de revizuire împotriva deciziei X/2020, dacă după darea hotărârii din apel s-au descoperit înscrisuri doveditoare și determinante, reținute de apelantul-reclamant AA care ar fi apte să schimbe soluția pronunțată de Tribunalul Y;
2. B.intimatul-pârât BB este îndreptățit, potrivit legii, să formuleze o cerere de revizuire împotriva deciziei X/2020, dacă un judecător din completul de apel de la Tribunalul Y care a pronunțat decizia X/2020 a fost condamnat definitiv pentru infracțiune privitoare la pricină, iar această împrejurare a influențat pronunțarea deciziei X/2020;
3. C.intimatul-pârât BB este îndreptățit, potrivit legii, să formuleze o cerere de revizuire împotriva deciziei X/2020, dacă soluția de constatare a apelului incident ca rămas fără efect este rezultatul unei greșeli de judecată având în vedere că nu trebuia să se ia act de retragerea apelului principal, deoarece a fost făcută printr-un mandatar neavocat care nu avea procură judiciară specială pentru acest act de dispoziție.

Reclamantul AA (soț) introduce o cerere de divorț în contradictoriu cu pârâta BB (soție) prin care a solicită desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtei BB. Pârâta BB formulează, în termen legal, întâmpinare susținând că nu există o culpă exclusivă a acesteia. De asemenea, tot prin întâmpinare pârâta BB învederează că părțile sunt despărțite în fapt de 1 an. În acest caz:

1. A.instanța poate pronunța divorțul din culpa ambilor soți, dacă din probele administrate va reieși că amândoi sunt vinovați de destrămarea căsătoriei;
2. B.dacă din dovezile administrate va rezulta că numai reclamantul AA este culpabil în destrămarea căsătoriei, cererea de divorț va fi respinsă ca neîntemeiată;
3. C.dacă din probele administrate rezultă că există o culpă exclusivă a reclamantului AA în destrămarea căsătoriei, instanța va pronunța divorțul din culpa exclusivă a lui AA.

Conform legii, se poate ataca separat, numai cu apel:

1. A.încheierea prin care instanța, în procedura partajului judiciar, va dispune vânzarea bunului ce ar fi trebuit partajat, stabilind totodată că vânzarea se va face de executorul judecătoresc;
2. B.încheierea de admitere în principiu pronunțată în procedura partajului judiciar;
3. C.încheierea pronunțată în procedura ofertei de plată și consemnațiunii prin care creditorul este pus în întârziere să primească suma sau, după caz, bunul, atunci când oferta de plată este făcută în timpul procesului, în fața instanței competente.

În ceea ce privește procedura referitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, este adevărat că:

1. A.cererea de uzucapiune este de competența judecătoriei sau tribunalului, în circumscripția unde este situat imobilul, în funcție de valoarea acestuia;
2. B.îndeplinirea formalităților de afișare și publicare a somației va fi constată printr-un proces verbal, întocmit d grefier, ce se va depune la dosarul cauzei;
3. C.hotărârea de primă instanță pronunțată în această procedură este supusă numai apelului.

În cazul în care, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei cu închisoarea de 7 ani, a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară:

1. A.pedeapsa se reduce la 5 ani, dacă legea nouă prevede pedeapsa cu închisoarea de la unu la 5 ani;
2. B.pedeapsa aplicată nu se modifică;
3. C.pedeapsa aplicată se înlocuiește cu amenda, fără a se putea depăși maximul special prevăzut în legea nouă, dacă această lege prevede doar pedeapsa amenzii.

Consimțământul persoanei vătămate:

1. A.produce efecte și atunci când legea exclude în mod expres efectul justificativ al acestuia;
2. B.reprezintă o cauză justificativă dacă, printre altele, persoana vătămată putea să dispună în mod legal de valoarea socială lezată sau pusă în pericol;
3. C.nu produce niciodată efecte în cazul infracțiunilor contra integrității corporale sau sănătății.

În ceea ce privește aplicarea pedepsei:

1. A.în cazul infracțiunii continue, se va aplica pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, la care se poate adăuga un spor de până la 3 ani în cazul închisorii;
2. B.în cazul infracțiunii complexe, se va aplica pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune;
3. C.în cazul concursului de infracțiuni, dacă s-au stabilit doar pedepse cu închisoarea, se va aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de până la o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

Măsura de siguranță a confiscării speciale:

1. A.nu poate fi luată decât împreună cu o pedeapsă cu închisoarea;
2. B.se poate lua doar în cazul comiterii unei infracțiuni cu intenție directă;
3. C.poate viza, în condițiile legii, și bunurile care au fost date pentru a determina săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală sau pentru a răsplăti pe făptuitor.

Persoana juridică:

1. A.poate răspunde pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune;
2. B.nu poate răspunde în nicio calitate pentru infracțiunea de nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului;
3. C.poate răspunde doar pentru infracțiuni comise cu intenție.

În materia prescripției răspunderii penale:

1. A.în cazul infracțiunilor de obicei, termenul de prescripție a răspunderii penale începe să curgă de la data săvârșirii ultimului act;
2. B.răspunderea penală pentru infracțiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei nu se prescrie;
3. C.după fiecare suspendare a cursului termenului de prescripție, începe să curgă un nou termen de prescripție

În cazul condamnării unei persoane la pedeapsa închisorii:

1. A.reabilitarea poate fi solicitată pe cale judecătorească dacă a trecut un termen cuprins între 4 și 10 ani, calculat de la data comiterii infracțiunii;
2. B.reabilitatea intervine de drept în cazul în care pedeapsa aplicată a fost de un an, dacă, în decurs de 3 ani calculați potrivit legii, condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune;
3. C.pentru condamnatul decedat până la împlinirea termenului de reabilitare, nu poate interveni reabilitarea pe cale judecătorească în nicio situație.

Fapta comisă din culpă:

1. A.constituie infracțiune chiar dacă legea nu prevede în mod expres acest lucru;
2. B.poate presupune că făptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă;
3. C.atunci când este pedepsită de legea penală, nu constituie infracțiune dacă este săvârșită de o persoană care, în momentul comiterii acesteia, nu cunoștea existența unei stări, situații ori împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei, iar necunoașterea stării, situației ori împrejurării respective este ea însăș rezultatul culpei.

În materia tentativei:

1. A.va răspunde pentru tentativă la infracțiunea de furt calificat cel care lovește victima pentru a-i putea lua geanta, însă nu reușește să o sustragă, întrucât victima i-a opus rezistență;
2. B.nu va răspunde pentru tentativă la infracțiunea de omor cel care încearcă să ucidă victima dându-i un paha cu apă și spunându-i că îi dorește să moară înecată;
3. C.va răspunde pentru tentativă la infracțiunea de furt calificat cel care încearcă să sustragă un portofel din geanta unei persoane care călătorea într-un tramvai, dar este surprins de victimă în timp ce căuta portofelu în geantă și nu mai reușește să îl ia.

În situația în care făptuitorul, pentru a se răzbuna pe o persoană care îl pălmuise într-un supermarket, urmărind să o ucidă prin înfometare, fără a ști că aceasta este gravidă în cinci săptămâni, o răpește și o încuie într-un beci izolat, fără apă și fără mâncare, părăsind țara imediat după momentul răpirii:

1. A.se va putea reține și infracțiunea de omor calificat asupra unei femei gravide dacă victima moare după 7 zile ca urmare a lipsei apei și a mâncării;
2. B.se va putea reține și infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal în variantă agravată dacă făptuitorul, în momentul răpirii, i-a arătat victimei un cuțit de dimensiuni mari pentru a o obliga să se urce în mașina cu care a transportat-o la beciul respectiv;
3. C.nu se va putea reține infracțiunea de ucidere din culpă în variantă agravată dacă victima, disperată că nu poate părăsi beciul respectiv, își pune capăt zilelor prin spânzurare.

Dacă făptuitorul amenință o persoană cu care se certase că îi va tăia frânele de la mașină spunându i că îi dorește să moară într-un accident de circulație:

1. A.fapta reprezintă infracțiune doar dacă îi produce persoanei vătămate o stare de temere;
2. B.fapta reprezintă infracțiune chiar dacă făptuitorul nu își pune în aplicare intenția de a tăia frânele;
3. C.acțiunea penală pentru infracțiunea astfel comisă se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Dacă X, aflat într-un parc, sustrage un bun din posesia unui minor cu care nu era rudă și pe care nu îl cunoștea, fără consimțământul acestuia din urmă, în scopul însușirii pe nedrept:

1. A.în sarcina lui X se va reține infracțiunea de tâlhărie dacă o altă persoană, prietenă cu X, potrivit unei înțelegeri anterioare, îl lovește pe minor în timp ce bunul era sustras;
2. B.acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a reprezentanților legali ai minorului;
3. C.în sarcina lui X se va reține infracțiunea de furt calificat dacă acesta a purtat în timpul comiterii faptei o mască reprezentând un personaj de desene animate, care îi acoperea toată fața și nu au fost aplicate violențe.

X îi spune fiului unui judecător că îl va împușca dacă tatăl lui nu pronunță o soluție de achitare în dosarul în care X era judecat pentru o infracțiune de abuz de încredere. În sarcina lui X:

1. A.se va reține infracțiunea de ultraj judiciar;
2. B.nu se poate reține infracțiunea de ultraj judiciar, întrucât amenințarea nu este directă;
3. C.nu se va reține infracțiunea de ultraj.

La data de 2.03.2020, un bijutier a cumpărat de la un prieten mai multe bijuterii de aur, știind că acesta le furase dintr-un magazin. La data de 15.03.2020, bijutierul a topit produsele respective și a creat alte bijuterii, iar la 20.03.2020 a vândut aceste din urmă bijuterii unor persoane care nu cunoșteau proveniența lor. În această situație:

1. A.în sarcina bijutierului se va reține o singură infracțiune de tăinuire;
2. B.în sarcina bijutierului se vor reține trei infracțiuni de tăinuire;
3. C.în sarcina autorului furtului nu se va reține instigare la infracțiunea de tăinuire.

Dacă o persoană primește de la un prieten o sumă de bani în legătură cu urgentarea îndeplinirii unui act ce întră în îndatoririle de serviciu ale respectivei persoane:

1. A.fapta reprezintă întotdeauna infracțiunea de luare de mită dacă persoana care primește banii este funcționar public în sensul legii penale;
2. B.fapta reprezintă infracțiunea de luare de mită dacă persoana care primește banii este judecător;
3. C.fapta nu reprezintă infracțiunea de luare de mită dacă persoana care primește banii este notarul titular al unui birou individual notarial, iar suma respectivă reprezintă taxa de urgență practicată de acesta pentru prestarea serviciului respectiv.

Lovirea unei persoane întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de:

1. A.ultraj judiciar, dacă persoana lovită este avocat, iar fapta este comisă în legătură cu exercitarea profesiei;
2. B.purtare abuzivă, dacă persoana care aplică loviturile este un casier la supermarket supărat pe un client care număra banii prea încet;
3. C.vătămare corporală, dacă victima are nevoie de 60 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor cauzate de făptuitor.

Dacă, într-o seară, persoana care avea atribuții de gestiune a jucăriilor dintr-un magazin ia cu ea, la finalul programului, mai multe jucării pe care apoi le vinde prietenilor la prețuri modice, în sarcina sa:

1. A.se va reține infracțiunea de delapidare;
2. B.nu se va reține infracțiunea de furt;
3. C.nu se va reține nicio infracțiune, întrucât jucăriile nu au fost luate pentru sine.

Constituie infracțiune de evaziune fiscală, potrivit legii:

1. A.evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;
2. B.executarea de evidențe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
3. C.depunerea unei mărturii false cu privire la sume de bani evidențiate în acte contabile.

Raportul sexual consimțit între frate și soră:

1. A.întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de incest chiar dacă ambele persoane sunt majore;
2. B.întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de act sexual cu un minor dacă ambii au 17 ani;
3. C.nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol.

X, având o îmbibație alcoolică de 1,1g/l alcool pur în sânge a condus pe drumurile publice un autovehicul fără a avea permis de conducere. În sarcina lui X:

1. A.se poate reține și o infracțiune de conducere a unui vehicul fără permis de conducere;
2. B.se poate reține și o infracțiune de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe;
3. C.nu se poate reține o infracțiune de vătămare corporală din culpă dacă, în timp ce conducea autovehiculul în condițiile respective, a produs, din culpa lui, un accident în urma căruia un pieton a avut nevoie de 10 zile de îngrijiri medicale.

Potrivit dispozițiilor referitoare la audierea martorilor:

1. A.are dreptul de a refuza să dea declarații în calitate de martor persoana care a avut anterior calitatea de soț al suspectului;
2. B.minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu poate fi audiat ca martor;
3. C.martorul poate fi audiat și în prezența altor martori.

Percheziția domiciliară:

1. A.dispusă potrivit legii, nu poate fi efectuată în cursul urmăririi penale de către organul de cercetare penală;
2. B.nu poate fi dispusă în cursul judecății;
3. C.poate fi efectuată și la sediul unei autorități publice.

Se sancționează cu nulitatea relativă:

1. A.încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială a instanței, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei competente potrivit legii;
2. B.încălcarea dispozițiilor referitoare la competența teritorială a instanței de judecată;
3. C.încălcarea dispozițiilor referitoare la publicitatea ședinței de judecată.

Prin sentința penală din data de 17.10.2019, s-a dispus condamnarea inculpatului X la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, faptă săvârșită în anul 2017. Pentru această hotărâre, rămasă definitivă prin respingerea apelului, instanța de executare va fi:

1. A.Curtea de Apel, dacă X este avocat în Baroul A din anul 2010;
2. B.Tribunalul, dacă inculpatul X este o persoană fără nicio calitate specială;
3. C.Judecătoria, dacă inculpatul X este o persoană fără nicio calitate specială.

În cursul urmăririi penale:

1. A.măsura controlului judiciar poate fi dispusă doar de către judecătorul de drepturi și libertăți;
2. B.măsura controlului judiciar poate fi prelungită doar de către judecătorul de drepturi și libertăți;
3. C.măsura controlului judiciar încetează de drept când se dispune clasarea cauzei față de inculpatul aflat sub imperiul măsurii.

Într-o cauză în care urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror:

1. A.încuviințarea cererii de audiere a unui martor poate fi delegată prin ordonanță organului de cercetare penală;
2. B.se va întocmi referat de terminare a urmăririi penale;
3. C.suspendarea urmăririi penale nu este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară.

Excepția de necompetență teritorială a instanței de judecată:

1. A.nu poate fi invocată de procuror;
2. B.nu poate fi invocată de partea civilă;
3. C.nu poate fi invocată după începerea cercetării judecătorești.

Termenul prevăzut de lege:

1. A.pentru formularea contestației împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror este de 48 de ore de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii;
2. B.pentru formularea plângerii împotriva ordonanței de prelungire a măsurii controlului judiciar este de 10 zile de la comunicarea ordonanței;
3. C.pentru formularea cererii de continuare a urmăririi penale este de 20 de zile de la primirea copiei de pe ordonanța de soluționare a contestației.

Potrivit procedurii în cazul acordului de recunoaștere a vinovăției:

1. A.acordul de recunoaștere a vinovăției poate fi încheiat de procuror și cu un suspect;
2. B.soluționând cauza în care a fost sesizată cu acord, instanța nu poate pronunța soluția achitării indiferent de temeiul pe care s-ar fundamenta;
3. C.inculpații minori nu pot încheia acorduri de recunoaștere a vinovăției în nicio situație.

În cazul unei măsuri asigurătorii luate de procuror:

1. A.măsura nu poate fi adusă la îndeplinire de organele de cercetare penală;
2. B.competent să soluționeze contestația formulată împotriva măsurii este doar procurorul ierarhic superior;
3. C.contestația împotriva măsurii poate fi formulată și de o persoană interesată care nu are calitatea de parte în cauză.

Prin Rechizitoriul întocmit de parchetul de pe lângă Judecătoria X, RC este trimis în judecată pentru săvârșirea, cât era minor, a infracțiunii de distrugere. După sesizarea instanței de judecată, în cursu procedurii de cameră preliminară, dar înaintea de rămânerea definitivă a încheierii prin care se dispune începerea judecății, inculpatul RC împlinește vârsta de 18 ani. În aceste condiții:

1. A.după începerea judecății, legea nu îi mai permite lui RC să ceară să fie judecat potrivit procedurii în cazul recunoașterii învinuirii întrucât era minor la data săvârșirii faptei;
2. B.RC va fi judecat potrivit dispozițiilor procedurale speciale referitoare la minori;
3. C.în cursul urmăririi penale asistența juridică a inculpatului RC era obligatorie.

Prin ordonanța 105/P/2020, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunal a dispus clasarea cauzei față de suspectul GI în temeiul art. 315 raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) – nu există probe din care să reiasă că acesta a săvârșit infrațiunea. Copia ordonanței de clasare este comunicată suspectului GI și persoanei vătămate AX la data de 01 iulie 2020. În aceste condiții:

1. A.plângerea împotriva soluției de clasare, formulată de persoana vătămată AX la data de 21 iulie 2020 este o plângere formulată în termenul prevăzut de lege;
2. B.GI nu poate cere continuarea procesului penal în raport cu temeiul clasării;
3. C.în cazul unei eventuale plângeri adresate judecătorului de cameră preliminară de către persoana vătămată AX, este posibilă soluția admiterii plângerii, desființării soluției atacate și dispunerii începerii judecății față de GI.

Împotriva sentinței penale nr. 10/2020 prin care Judecătoria X a dispus condamnarea inculpatului ZY la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, declară apel, în termenul prevăzut de lege, doar inculpatul ZY. În susținerea apelului său, inculpatul ZY invocă faptul că prima instanță de judecată a apreciat greșit probele administrate în cauză, probe care dovedeau fără echivoc că nu el este autorul infracțiunii.

1. A.soluționând apelul, instanța de apel nu poate analiza problema competenței materiale a instanței de fond dacă acest aspect nu a fost invocat în apel;
2. B.dacă instanța de apel admite apelul, desființează sentința atacată și dispune rejudecarea cauzei, instanța de rejudecare nu poate crea o situație mai grea pentru inculpatul ZY;
3. C.ZY își poate retrage apelul declarat și în cursul dezbaterilor din fața instanței de apel.

Inculpatul AB este condamnat prin sentința pronunțată de Judecătoria X la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat ca urmare a admiterii acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat între inculpat și Ministerul Public. În cauză:

1. A.pentru procuror, termenul de declarare a apelului împotriva sentinței de condamnare este de 10 zile de la comunicare;
2. B.persoana vătămată nu poate declara apel dacă nu a fost prezentă la termenul fixat pentru judecarea cauze
3. C.inculpatul poate declara apel chiar dacă în fața instanței de fond a cerut admiterea acordului.

Prin încheierea rămasă definitivă ca urmare a respingerii contestației formulate de inculpatul XA, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria A a dispus începerea judecății față de inculpatul XA pentru infracțiunea de distrugere pentru care Ministerul Public a sesizat instanța de judecată. La primul termen de judecată fixat în cauză, se procedează la citirea actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată. În acest moment procesual:

1. A.inculpatul nu mai poate cere să fie judecat potrivit procedurii în cazul recunoașterii învinuirii;
2. B.partea responsabilă civilmente poate interveni voluntar în proces dacă în cauză se exercită și o acțiune civilă;
3. C.instanța poate invoca din oficiu excepția de necompetență materială dacă apreciază că în cauză competența ar aparține Curtii de Apel.

Analizând actele și lucrările dosarului înregistrat sub nr.244/P/2019 pe rolul DNA – Serviciul Teritorial Ploiești, procurorul de caz a decis să sesizeze judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova cu propunerea de arestare a inculpatului J.A. pentru o perioadă de 30 de zile. În cauză, competența de judecată în primă instanță ar reveni în raport cu toate criteriile materiale, personale și teritoriale, Tribunalului București. În aceste condiții:

1. A.Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova poate proceda potrivit legii la soluționarea propunerii de arestare preventivă;
2. B.Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova este obligat să decline cauza spre competentă soluționare Tribunalului București;
3. C.Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova nu este obligat să restituie propunerea de arestare la procuror cu mențiunea de a o adresa Tribunalului București.

Prin sentința penală pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București s-a dispus declinarea cauzei spre competentă judecare către Tribunalul București. După înregistrarea dosarului, Tribunalul București, analizând criteriile de competență incidente, apreciază că în cauză competența aparține Judecătoriei Sectorului 1 București astfel că dispune declinarea cauzei către această instanță. În raport cu această situație:

1. A.sesizarea instanței competente să soluționeze conflictul negativ de competență se poate face și de procuror;
2. B.instanța competentă să soluționeze conflictul de competență este Înalta Curte de Casație și Justiție;
3. C.instanța competentă se va pronunța asupra conflictului de competență prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.

În cauza penală având ca obiect infracțiunea de tâlhărie săvârșită de inculpatul G.B., ca urmare a măsurii luate și prelungite în condițiile legii de Judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Bacău, inculpatul G.B se află în arest la domiciliu de 90 de zile. În ipoteza în care:

1. A.judecătorul de drepturi și libertăți înlocuiește arestul la domiciliu cu măsura arestării preventive, aceasta din urmă va putea fi dispusă și prelungită în cursul urmăririi penale față de inculpatul G.B doar pentru o durată care, cumulată cu cea a arestului la domiciliu, nu depășește 180 de zile;
2. B.judecătorul de drepturi și libertăți înlocuiește arestul la domiciliu cu măsura controlului judiciar, aceasta din urmă va putea fi dispusă și prelungită în cursul urmăririi penale față de inculpatul G.B doar pentru o durată care, cumulată cu cea a arestului la domiciliu, nu depășește 180 de zile;
3. C.în cauză se încheie un acord de recunoaștere a vinovăției pentru soluția condamnării la o pedeapsă de 5 ani închisoare, măsura arestului la domiciliu nu încetează de drept la semnarea acordului de inculpat și de procuror.

Împotriva sentinței penale prin care Judecătoria Constanța a luat față de inculpatul A.V. măsura educativă a internării într-un centru educativ pentru o perioadă de 1 an ca urmare a săvârșirii infracțiunii de furt calificat declară apel procurorul și personal inculpatul A.V., minor în vârstă de 17 ani. În aceste condiții:

1. A.inculpatul A.V. își poate retrage apelul declarat până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel;
2. B.apelul declarat de procuror poate fi retras doar de procurorul ierahic superior;
3. C.apelul declarat de procuror în favoarea inculpatului A.V. și retras în condițiile legii poate fi însușit de inculpa

Prin rechizitoriul întocmit de către Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului H.R. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. În procedura de cameră preliminară nu se formulează cereri și excepții și nici judecătorul de cameră preliminară nu ridică din oficiu excepții. În aceste condiții:

1. A.încheierea prin care se dispune începerea judecății este definitivă;
2. B.împotriva încheierii prin care se dispune începerea judecății inculpatul H.R poate face contestație chiar dacă nu a formulat cereri și excepții;
3. C.măsura arestării preventive va fi verificată din oficiu sub aspectul legalității și temeiniciei de judecătorul de cameră preliminară competent.