Subiecte Barou septembrie 2016 (avocați definitivi)

Calitatea de avocat încetează:

1. A.dacă împotriva avocatului a început urmărirea penală, în condițiile legii, pentru o faptă săvârșită în legătură cu exercițiul profesiei de avocat;
2. B.dacă avocatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei fapte prevăzută de legea penală, în legătură cu exercițiul profesiei de avocat;
3. C.dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.

În exercițiul profesiei, avocații:

1. A.nu sunt, în nicio situație, asimilați funcționarilor publici;
2. B.sunt asimilați întodeauna funcționarilor publici;
3. C.pot fi asimilați funcționarilor publici în situația în care atestă identitatea părților, a conținutului sau datei unui act juridic.

Împotriva încheierii instanței disciplinare, prin care s-a luat măsura suspendării avocatului din exercițiul profesiei, până la judecarea definitivă a cauzei disciplinare în care acesta are calitatea de parte, se poate declara recurs:

1. A.în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, recursul fiind suspensiv de executare;
2. B.în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii, recursul fiind suspensiv de executare;
3. C.în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, recursul nefiind suspensiv de executare.

Avocatul nu poate fi obligat, în nicio circumstanță și de către nicio persoană, să divulge secretul profesional, mai puțin în una sau mai multe din următoarele situații:

1. A.în toate cazurile, dacă avocatul are acordul clientului;
2. B.dacă avocatul este urmărit penal sau cercetat disciplinar, în legătură cu faptele și/sau actele cunoscute în timpul exercitării profesiei, dacă urmărirea ori cercetarea privește respectivele acte sau fapte, după caz;
3. C.atunci când există o contestație în privința onorariului convenit de avocat cu clientul său și numai în folosul exclusiv al apărării avocatului, în cadrul procedurii aferente soluționării respectivei contestații.

Pot accede în profesia de avocat, cu scutire de examen, printre alții

1. A.foștii magistrați-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, după încetarea funcției deținute, din motive neimputabile lor;
2. B.foștii procurori ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după încetarea funcției deținute, din motive, neimputabile lor;
3. C.foștii judecători ai Curții Europene a Drepturilor Omului, după încetarea funcției deținute, din motive neimputabile lor.

Este incompatibilă cu exercițiul profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel, una sau mai multe din următoarele situații:

1. A.cumpărarea unor imobile, în scopul revânzării lor, în baza unei autorizații administrative de desfășurare a unei astfel de activități, autorizație eliberată de organul competent, pentru o perioadă de 3 ani;
2. B.exercitarea funcției de administrator, pe care un avocat o deține într-o societate cu răspundere limitată, în care asociat unic este Casa de Asigurări a Avocaților;
3. C.deținerea calității de acționar într-o societate pe acțiuni, în care, printre alții, are calitatea de acționar și U.N.B.R.

Ca formă de exercitare a profesiei de avocat, societatea civilă cu răspundere limitată:

1. A.este constituită prin asocierea a cel puțin doi avocați definitivi, indiferent dacă aceștia dețin sau nu ori dacă aparțin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei, sub condiția ca, după constituirea societății, cei implicați să renunțe la anterioara formă de exercitare a profesiei;
2. B.deține o clientelă, care nu aparține avocaților asociați, astfel că, în caz de retragere din societate a vreunuia dintre ei, clientela inițial aportată rămâne în proprietatea societății;
3. C.are un patrimoniu de afectațiune, însă avocații asociați, care își exercită profesia în cadrul ei, răspund personal, în limita aportului social al fiecăruia.

Adunarea generală de alegere a decanului baroului:

1. A.este legal constituită numai în prezența majorității membrilor săi, cu excepția celei de a doua convocări, când adunarea este legal constituită cu participarea a cel puțin o treime din numărul total de membri ai respectivei adunări;
2. B.se poate desfășura și pe baza mandatelor pe care cei efectiv prezenți le dețin de la cei lipsă, sub condiția ca niciun prezent să nu se prevaleze de mai mult de 10 mandate primite din partea celor absenți;
3. C.se convoacă de consiliul baroului, în condițiile prevăzute de Legea cu nr. 51/1995, republicată și de Statutul profesiei de avocat.

Secretul profesional:

1. A.îl protejează pe avocat în exercițiul profesiei sale, actele și lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului ori în spațiul în care acesta își desfășoară activitatea fiind, în principiu, inviolabile;
2. B.implică interdicția absolută a percheziționării avocatului, a domiciliului său, a spațiului în care acesta își desfășoară activitatea profesională, respectiv pe aceea a ridicării de înscrisuri și bunuri din oricare dintre locațiile anterior evocate, cu excepția cazurilor în care instanța a încuviințat unui procuror dintr-un parchet de pe lângă o judecătorie să efectueze, în cadrul procesului penal, acte specifice de restrângere a unor drepturi ori a unor libertăți de care, în principiu, se bucură un avocat;
3. C.este întotdeauna absolut și nelimitat în timp și asupra persoanelor cu care avocatul titular al dreptului la prezervarea secretului profesional a intrat în raporturi de colaborare sau de conlucrare.

Consiliul Baroului G a luat față de avocatul T măsura suspendării din exercițiul profesiei, observând împrejurarea că acesta a fost definitiv condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni de spălare de bani, faptă ce a fost săvârșită cu 5 ani înainta ca dl. T să dobândească titlul profesional de avocat. Împotriva hotărârii definitive de condamnare, dl. avocat T a formulat calea extraordinară de atac a contestației în anulare, nesoluționată la data adoptării hotărârii prin care s-a dispus măsura suspendării din exercițiul profesiei a d-lui. avocat T. Hotărârea Consiliului Baroului G este nelegală, raportat la una sau mai multe din următoarele împrejurări:

1. A.măsura suspendării din exercițiul profesiei nu putea fi dispusă, raportat la împrejurarea condamnării definitive a avocatului T, măsura legală fiind aceea a constatării încetării calității de avocat, pentru ivirea unui caz de nedemnitate;
2. B.măsura suspendării din exercițiul profesiei putea fi dispusă numai de către Decanul Baroului G, singurul organ competent, potrivit legii, să ia o astfel de măsură, în condițiile mai sus descrise;
3. C.măsura suspendării d-lui. avocat T din exercițiul profesiei nu putea fi luată, atâta timp cât contestația sa în anulare, promovată împotriva hotărârii definitive de condamnare, nu fusese definitiv soluționată la data adoptării hotărârii de suspendare despre care se face vorbire în speță.

Constatând faptul că clientul său nu a plătit, în totalitate, onorariul convenit și, prin urmare, datorat lui, dl. avocat S, din Baroul T a refuzat să returneze clientului originalul actelor de stare civilă, aparținând acestui client și pe care respectivul client i le înmânase cu ocazia încheierii contractului de asistență juridică. Clientul s-a adresat Consiliului Baroului T, solicitând acestuia angajarea răspunderii disciplinare a d-lui. avocat S, pentru faptele mai sus descrise. Dl. avocat S s-a apărat, arătând Consiliului că, atât timp cât clientul său nu îi achită diferența datorată din onorariul inițial convenit, el înțelege să-i opună acestui client un veritabil drept de retenție, cu consecința de a nu-i restitui actele de stare civilă aflate în posesia lui, decât posterior încasării diferenței de onorariu la care dl. avocat S se socotește îndreptățit. Consiliul Baroului T a refuzat să sesizeze comisia de disciplină, achiesând la punctul de vedere al d-lui. avocat S. În consecință, Consiliul Baroului T:

1. A.a procedat corect, avocatul neputând rămâne în situația de a presta o activitate profesională specifică, fără a fi integral plătit pentru acesta, la nivelul cuantumului total al onorariul convenit;
2. B.a procedat corect, având în vedere faptul că membrii Consiliului Baroului T nu pot interveni în contractul de asistență juridică anterior încheiat între dl. avocat S și clientul său, față de care acești membri au calitatea de terți;
3. C.a procedat incorect, raportat la obligațiile profesionale și la rigorile deontologice impuse avocatului prin Legea cu nr. 51/1995, republicată și prin Statutul profesiei.

În vederea exercitării căii de atac a apelului, o persoană îl contactează pe dl. avocat R, transmițându- i, în format electronic, o copie a unei sentințe și una după actele pe care respectiva persoană le-a apreciat ca fiind relevante în cauză. Termenul de exercitare a căii de atac a apelului expira la data de 15.08.2016, discuțiile telefonice și pe suport electronic fiind purtate de persoana interesată cu dl. avocat R doar din data de 14.08.2016. La această din urmă dată, dl. avocat R comunică persoanei interesate o copie după contractul de asistență juridică propus, cu mențiunea ca, în măsura în care cel interesat este de acord cu clauzele acestui contract, să i-l retransmită semnat, moment de la care respectivul contract începe să și producă efectele pentru care a fost încheiat. La data de 15.08.2016, orele 17:30, clientul transmite, prin fax, sub semnătura sa, la sediul cabinetului d-lui. avocat R, contractul de asistență juridică anterior propus. În aceste condiții, dl. avocat R nu mai are timpul necesar spre a redacta și transmite, prin poștă, către instanța competentă, apelul de care era interesat clientul său, astfel că respectivul apel ajunge tardiv la instanță. În aceste condiții:

1. A.dl. avocat R va putea fi tras la răspundere (civilă și/sau disciplinară), acceptând o însărcinare profesională pe care, obiectiv, nu o putea îndeplini, în termen, respectiv ca promovarea căii de atac a apelului, de care clientul său era interesat, să se facă în timp util;
2. B.dl. avocat R nu putea fi tras la răspundere, întrucât clientul său i-a expediat, după ora 17:00, contractul de asistență juridică propus și asumat de către client, prin subsemnare, motiv pentru care, în speță, se poate vorbi despre o culpă contractuală a acestui client;
3. C.dl. avocat R va putea pretinde faptul că nu a devenit parte în contractul propus de asistență juridică, atâta timp cât acest contract i-a fost restituit, sub semnătură, de către cel interesat, prea târziu, pentru a mai acționa eficient în baza respectivului contract.

Dl. avocat A, asociat într-o societate civilă profesională cu răspundere limitată (formă de exercitare a profesiei de avocat), decide să se retragă din aceasta, începând cu data de 01.09.2016, notificând acest lucru celorlalți asociați, precum și baroului din care face parte, încă din data de 01.07.2016, ocazie cu care îi informează pe ceilalți asociați și în privința prețului la care intenționează să înstrăineze părțile sociale pe care dl. avocat A le deține în respectiva societate civilă profesională cu răspundere limitată. În situația dată:

1. A.notificarea d-lui. avocat A, adresată celorlalți asociați, este transmisă în termen acestora din urmă, atfel încât ei să aibă posibilitatea de a exercita dreptul de premțiume de care se bucură în privința părților sociale deținute de dl. avocat A în cadrul societății civile profesionale cu răspundere limitată (formă de exercitare a profesiei de avocat);
2. B.decizia d-lui. avocat A este abuzivă, prin caracterul ei discreționar, întrucât aduce atingere posibilității asociaților d-lui. avocat A de a-și exercita dreptul de preemțiune de care ei se bucură, în privința posibilității de a dobândi părțile sociale, deținute de dl. avocat A în societatea civilă profesională cu răspundere limitată (formă de exercitare a profesiei de avocat);
3. C.notificarea d-lui. avocat A, adresată baroului din care acesta face parte, este transmisă cu încălcarea termenului de 3 luni, evocat de Statutul profesiei de avocat, termen care trebuie să se interpună între data notificării intenției de d-lui. avocat A de a se retrage din societatea civilă profesională cu răspundere limitată (formă de exercitare a profesiei de avocat) și data la care această retragere operează efectiv.

Consiliul Baroului H a respins cererea d-nei. avocat F, înregistrată la registratura Baroului, la data de 01.08.2016, cerere prin care aceasta a solicitat să i se aprobe continuarea exercițiului profesiei de avocat, posterior datei pensionării, eveniment care s-a produs la data de 01.08.2014. Cererea d- nei. avocat F a fost însoțită de un aviz medical având ca obiect atestarea menținerii capacității fizice și psihice, necesare exercițiului profesiei de avocat, emis la data de 02.05.2015. În motivarea soluției de respingere a cererii formulate de d-na. avocat F, Consiliul a reținut faptul că petiționara nu a prezentat un aviz medical aferent anului 2016, an pentru care, de altfel, a cerut aprobarea continuării activității profesionale. Decizia de respingere:

1. A.este nelegală, petenta neavând, potrivit legii, obligația prezentării unui aviz anual, privitor la menținerea capacității fizice și psihice ori pe aceea a reînnoirii avizului prezentat Consiliului Baroului H, la data de 01.08.2016 și eliberat la data de 02.05.2015;
2. B.este legală, obținerea unui aviz anual, privitor la menținerea capacității fizice și psihice a petentei fiind, potrivit legii, obligatorie;
3. C.poate fi contestată la Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, în termen de 30 de zile de la adoptare.

Împotriva d-lui. avocat C, din Baroul D, clientul K formulează, la data de 01.09.2016, o sesizare, arătând că în data de 01.08.2015, dl. avocat C ar fi acordat o consultație juridică, în același dosar, părții adverse. În aceste condiții, împotriva d-lui. avocat C:

1. A.poate fi exercitată cu succes o acțiune disciplinară, avocatul mai sus menționat riscând să fie sancționat disciplinar, pentru încălcarea obligației profesionale de loialitate, de către decanul baroului din care face dl. avocat C face parte;
2. B.nu poate fi exercitată cu succes o acțiune disciplinară, întrucât fapta pretins săvârșită a fost comisă cu mai mult de un an în urmă înainte de data sesizării ei;
3. C.chestiunea poate fi tranșată de către instanța civilă, pe calea unei acțiuni judiciare întemeiată pe regulile din materia mandatului.

După efectuarea unei anchete disciplinare, comisia de disciplină din cadrul Baroului G a decis clasarea cauzei în ceea ce îl privește pe dl. avocat P, soluția fiind comunicată persoanei care a formulat sesizarea, raportat la împrejurarea că faptele descrise în actul de sesizare au fost săvârșite de dl. P înainte de dobândirea de către acesta a calității de avocat și, prin urmare, sesizarea formulată în ceea ce îl privește pe dl. avocat P este inadmisibilă. Petentul, autor al sesizării, a formulat contestație la Comisia Centrală de Disciplină a U.N.B.R., solicitând infirmarea soluției inițial date de comisia de disciplină din cadrul Baroului G și, respectiv, exercitarea acțiunii disciplinare împotriva d-lui. avocat P, cu consecința aplicării, la adresa acestuia, a unei sancțiuni disciplinare. Soluția pe care o va pronunța Comisia Centrală de Disciplină din cadrul U.N.B.R. va putea fi, după caz:

1. A.de respingere a contestației, ca formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă;
2. B.de soluționare, pe fond, a contestației, în sensul desființării deciziei inițiale a comisiei de disciplină din cadrul Baroului G și, respectiv, a aplicării unei sancțiuni disciplinare la adresa d-lui. avocat P;
3. C.de soluționare, pe fond, a contestației, în sensul respingerii ca nefondate a sesizării formulate împotriva d- lui. avocat P, având în vedere faptul că, într-adevăr, faptele reproșate, prin sesizarea formulată, au fost săvârșite de dl. P. înainte de dobândirea calității de avocat și, deci, fără nici o legătură cu exercițiul profesiei de avocat.

În activitatea profesională desfășurată, dl. avocat E a încheiat, cu mai multe persoane, mai multe contracte de asistență juridică, cu o durată de 5 ani, în conținutul cărora a înserat o clauză în conformitate cu care cei cu care a contractat au obligația de a nu recurge la serviciile unor alți avocați, timp de 5 ani de la data încheierii acestor contracte. În plus, prin aceleași contracte de asistență juridică, dl. avocat E a impus clienților săi să depună diligențe, spre a-i procura clientelă suplimentară, pe toată durata de existență a contractelor mai sus descrise. Conduita d-lui. avocat E:

1. A.nu are nici o relevanță în planul unei eventuale angajări a răspunderii sale disciplinare;
2. B.îmbracă forma săvârșirii a două abateri disciplinare distincte;
3. C.îl plasează pe dl. avocat E în stare de nedemnitate profesională.

Dl. avocat A a încheiat cu dl. B un contract de asistență juridică prin care a stabilit faptul că, în ipoteza câștigării unui proces civil, având ca obiect recuperarea, pe cale judiciară, a unei sume de 200.000 de euro, dl. B îi va plăti d-lui. avocat A suma de 16.000 de euro, cu titlu de onorariu de succes, distinct de onorariul de efort, pe care părțile implicate în acest aranjament juridic l-au convenit la nivelul sumei de 4000 de euro. După rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, prin care dl. avocat A a obținut, în beneficiul d-lui. B, recunoașterea creanței de 200.000 de euro și, respectiv, obligarea adversarului d-lui. B la plata către acesta din urmă a creanței mai înainte evocate, dl. B a refuzat să-i plătească d-lui. avocat A onorariul de succes, apreciind că, împreună cu onorariul de efort, acest onorariu de succes se situează la nivelul sumei de 20.000 de euro, ceea ce ar avea semnificația unui procent de 10% din suma disputată, respectiv semnificația un pact de quota litis. Dl. avocat A a solicitat învestirea cu formulată executorie a contractului de asistență juridică, anterior încheiat cu dl. B, iar instanța căreia i-a fost adresată această cerere:

1. A.a respins-o, apreciind că, într-adevăr, în contractul de asistență juridică mai sus descris, aveam de-a face cu un veritabil pact de quota litis;
2. B.a respins-o, sub motivul că un contract de asistență juridică e un titlu executoriu în sine, care nu mai are nevoie de formalitatea învestirii cu formulă executorie, spre a putea fi pus în executare de către partea interesată;
3. C.a admis-o, sub motivul că, în speță, nu avem de-a face cu un veritabil pact de quota litis.

La adresa d-lui. avocat B a fost formulată o sesizare disciplinară, soldată cu sancționarea disciplinară a acestuia, pentru fapte ce au adus atingere prestigiului corpului de avocați. Această hotărâre de sancționare disciplinară a rămas definitivă. La 15 zile după acest din urmă eveniment, o altă persoană (alta decât autoarea primei sesizări) formulează o a doua sesizare disciplinară, la adresa aceluiași avocat B și în privința acelorași fapte, apreciind că, prin cel dintâi act de sancționare, d-lui. avocat B i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară prea blândă. Consiliul Baroului T, din care dl. avocat B face parte, admite secunda sesizare și o trimite comisiei de disciplină. Aceasta din urmă, constatând că, cu prilejul primei decizii de sancționare, au fost omise din analiză trei acte materiale distincte, aferente conduitei disciplinare între timp sancționate, aplică o nouă sancțiune disciplinară, aceluiași avocat B, dispunând excluderea din profesia de avocat a acestuia din urmă. Cea de-a doua decizie de sancționare este atacată de dl. avocat B la Comisia Centrală de Disciplină din cadrul U.N.B.R., organ al profesiei care, după caz:

1. A.va respinge contestația, sub motivul că, atât timp cât nu s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii disciplinare, un avocat poate fi cercetat și, mai apoi, sancționat pentru orice act culpabil, de natură disciplinară, săvârșit în calitate de avocat ori în relație cu exercițiul profesiei;
2. B.va admite contestația și va desființa actul atacat, sub motivul că o decizie de sancționare disciplinară rămasă definitivă se bucură de autoritate de lucru judecat în fața organelor profesiei;
3. C.va admite contestația, sub motivul că secunda sesizare disciplinară a fost formulată de o altă persoană decât aceea care a formulat cea dintâi sesizare și cu privire la alte acte materiale, în pofida împrejurării că aceste alte acte materiale intră în conținutul constituitv obiectiv al acelorași abateri disciplinare pentru care dl. avocat B a fost deja sancționat.

Organul fiscal a efectuat un control tematic la sediul Cabinetului d-lui. avocat L. Cu această ocazie, a constatat faptul că, în cursul lunii august a anului 2015, dl. avocat a efectuat și înregistrat în contabilitatea propriului Cabinet mai multe cheltuieli, reprezentând contravaloarea biletelor de tratament într-o stațiune balneo-climaterică, la recomandarea expresă a medicului specialist, contravaloarea transportului dus-întors pe relația localitatea de domiciliu – stațiunea în care tratamentul balnear a fost realizat, precum și contravaloarea mai multor medicamente, aferente tratamentului instituit la recomandarea medicului pentru afecțiunea care a impus deplasarea în stațiunea mai sus menționată. Consecință a celor constatate, organul de control fiscal a scăzut din contabilitatea d-lui. avocat L cheltuielile anterior enumerate și, retroactiv, a stabilit obligații fiscale, calculate prin raportare la cuantumul acestor cheltuieli. Dl. avocat L a atacat pe cale administrativă și, mai apoi, în justiție, actul administrativ-fiscal de control, iar instanța:

1. A.a respins acțiunea judiciară, observând că legislația fiscală nu face vorbire despre posibilitatea deducerii, în contabilitatea unui cabinet avocațial, a cheltuielilor efectuate de dl. avocat L;
2. B.a respins acțiunea judiciară, observând că cheltuielile efectuale de dl. avocat L nu au legătură directă și/sau intrinsecă cu exercițiul profesiei;
3. C.a admis acțiunea judiciară, observând că, potrivit Statutului profesiei de avocat, cheltuielile evocate în speță sunt deductibile, fiind cheltuieli cu recuperarea capacității de muncă și necesare pentru exercitarea corespunzătoare a profesiei.

X îi solicită vecinului său Y să-i facă o injecție, cunoscând faptul că acesta își administra singur un tratament injectabil. Y îi face injecția fără a pretinde nicio contraprestație. Injecția îi cauzează lui X probleme medicale suplimentare. X este îndreptățit să solicite despăgubiri de la Y:

1. A.în temeiul răspunderii contractuale;
2. B.în temeiul răspunderii delictuale, indiferent de forma culpei lui Y;
3. C.în temeiul răspunderii delictuale, numai dacă este dovedită intenția sau culpa gravă a lui Y.

In materia contractului de vânzare:

1. A.stipulația prin care vânzătorul își rezervă proprietatea bunului până la momentul plății integrale a prețului este valabilă, chiar dacă bunul a fost predat;
2. B.vânzătorul nu poate fi obligat la plata de daune interese în cazul evicțiunii cauzată ulterior vânzării prin faptul său personal, dacă s-a menționat expres în contract că nu va datora nicio garanție;
3. C.vânzătorul este obligat să garanteze împotriva viciilor bunului vândut, numai dacă le-a cunoscut la data încheierii contractului.

Este considerată nescrisă:

1. A.clauza prin care părțile ar suprima o cauză de nulitate prevăzută de lege;
2. B.clauza prin care s-ar modifica termenul de prescripție stabilit de lege;
3. C.stipulația conform căreia subrogația ar opera numai cu consimțământul debitorului.

Dreptul de superficie:

1. A.poate lua naștere prin înscrierea cesiunii către un terț a dreptului proprietarului terenului de a invoca accesiunea față de constructorul de bună-credință;
2. B.poate înceta, la cererea proprietarului terenului, formulată în termen de trei ani de la data la care superficiarul modifică structura construcției;
3. C.se poate constitui pe o durată de cel mult 30 de ani.

X închiriază lui Y un cal pentru o perioadă de un an în vederea participării la concursuri de echitație. După trei luni de la încheierea locațiunii, rezultatele obținute de Y la câteva concursuri îl determină pe X să vândă calul către Z. Calul îl mușcă pe unul dintre jocheii concurenți, cu ocazia participării lui Y la un concurs desfășurat ulterior vânzării. Prin raportare la situația de fapt:

1. A.locațiunea nu îi este opozabilă lui Z, în ipoteza în care nu i-a fost făcută cunoscută de către X la încheierea vânzării;
2. B.Z va răspunde pentru prejudiciul cauzat jocheului;
3. C.la expirarea termenului locațiunii, va fi considerată încheiată o nouă locațiune, în condițiile celei vechi, însă pe durată nedeterminată, dacă Y continuă să dețină calul și să își execute obligațiile, fără nicio împotrivire din partea lui Z.

Termenul de opțiune succesorală:

1. A.este de prescripție extinctivă;
2. B.poate fi redus de către instanța judecătorească, pentru motive temeinice, la cererea oricărei persoane interesate;
3. C.este de decădere, supus prevederilor referitoare la suspendarea și repunerea în termenul de prescripție extinctivă.

Contractul prin care X, in vârstă de 16 ani, închiriază lui Y un bun mobil pentru o perioadă de un an și două luni:

1. A.este lovit de nulitate relativă, datorită neîndeplinirii cerințelor legale privind capacitatea de exercițiu a locatorului;
2. B.este anulabil, numai dacă sunt îndeplinite condițiile pentru invocarea leziunii;
3. C.dă dreptul locatarului sa încheie o sublocațiune, dacă această facultate nu i-a fost interzisă în mod expres.

X cesionează lui Y creanța sa față de Z, reprezentând prețul vânzării către acesta din urmă a unui bun individual determinat. Cesiunea este comunicată lui Z, odată cu acțiunea prin care se solicită obligarea sa la plata prețului către Y. Prin raportare la situația de fapt:

1. A.Z nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, dacă efectuează plata până la primul termen de judecată, cu excepția situației în care a fost pus în întârziere anterior comunicării cesiunii;
2. B.Z nu va putea invoca față de Y faptul că bunul pierise în întregime înainte de încheierea vânzării;
3. C.Z va putea opune lui Y compensația pe care o putea invoca față de X.

In cazul coproprietății pe cote-părți:

1. A.fiecare coproprietar poate sta singur în justiție în orice acțiune privitoare la coproprietate;
2. B.actele de administrare cu privire la bunul comun nu pot fi efectuate fără acordul coproprietarului căruia i s- ar impune, prin respectivele acte, o sarcină excesivă prin raportare la cota sa parte;
3. C.fructele bunului comun se cuvin coproprietarului care a suportat singur cheltuielile producerii sau culegerii fructelor.

Tranzacția încheiată pentru stingerea unui litigiu:

1. A.poate da naștere unor raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre părți;
2. B.este lovită de nulitate absolută, dacă litigiul fusese soluționat anterior;
3. C.poate fi desființată prin acțiune în rezoluțiune sau reziliere.

La data de 10.08.2012, X și Y încheie un contract prin care primul îi vinde celui de-al doilea o ambarcațiune, stabilindu-se că prețul va fi achitat în 12 rate lunare, scadente în prima zi a fiecărei luni, începând cu data de 01.09.2012. La data de 03.06.2016, X îl notifică pe Y, solicitând-i plata întregului preț, iar, ulterior, la data de 12.12.2016, îl cheamă în judecată pe cumpărător pentru ca acesta să fie obligat să achite prețul. Y se apară invocând pieirea fortuită a bunului produsă la data de 29.08.2012, după cinci zile de la predarea către el a ambarcațiunii, precum și prescripția extinctivă. Prin raportare la situația de fapt:

1. A.instanța va respinge cererea de chemare în judecată, întrucât riscul pieirii bunului este suportat de către X, din moment ce se convenise transferul dreptului de proprietate la data achitării ultimei rate din preț;
2. B.instanța va respinge cererea de chemare în judecată, apreciind că s-a împlinit prescripția extinctivă;
3. C.instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată, apreciind că prescripția a intervenit în ceea ce privește ratele scadente înainte de data de 03.06.2013.

Darul manual:

1. A.poate avea ca obiect orice bun mobil corporal cu valoare mai mică de 25.000 lei;
2. B.este supus condițiilor de fond ale donației;
3. C.se încheie valabil prin acordul de voință al părților, dacă bunul mobil se află deja în posesia donatarului.

Efectele nedemnității nu pot fi înlăturate:

1. A.tacit;
2. B.pentru nedemnitatea de drept;
3. C.prin reabilitarea nedemnului.

La data de 15.11.2014, societatea X, în calitate de vânzătoare, încheie cu societatea Y, în calitate de cumpărătoare, un contract de vânzare a unui utilaj de asfaltare drumuri. În contract s-a prevăzut că societatea Y trebuie să plătească societății X prețul vânzării, cel mai târziu la data de 15.12.2014, fără a se stipula că simpla împlinire a termenului are ca efect punerea in întârziere. Față de neplata prețului la termenul stabilit, societatea X formulează acțiune în justiție împotriva societății Y, solicitând obligarea acesteia din urmă la plata prețului, precum și a dobânzii legale, începând cu data scadenței și până la data plății efective. Instanța de judecată:

1. A.admite în totalitate acțiunea;
2. B.respinge acțiunea;
3. C.admite în parte acțiunea și obligă societatea Y la plata prețului, precum și a dobânzii legale, începând cu data introducerii acțiunii și până la data plății efective.

La înființarea societății R S.R.L. au semnat actul constitutiv al societății, în calitate de asociați, după cum urmează: E, administratorul lui B S.R.L., societate în curs de constituire, C, minor, însoțit de soacra sa, și D, persoană fizică, unic asociat al lui B. Aportul fiecăruia dintre cei trei asociați a fost în bani, în sumă egală, iar obiectul de activitate al societății este închirierea de utilaje agricole. R vă solicită asistența juridică pentru a identifica eventuale probleme privind înființarea sa, arătând că actul constitutiv nu a fost încheiat în formă autentică și nu a fost îndeplinită nicio altă formalitate. În consultația pe care i-o prezentați arătați că în speță neregulile privesc:

1. A.condițiile de formă ale actului de înființare;
2. B.capacitatea asociaților la încheierea actului de înființare;
3. C.condițiile privind înregistrarea persoanei juridice.

Societatea H SRL a încheiat, la data de 15 august 2013, un contract cu Societatea M SRL, prin care s- a obligat ca, în schimbul unui preț să furnizeze studiile clinice necesare pentru acreditarea unor medicamente. Ca urmare a creșterii costurilor pentru realizarea studiilor clinice, executarea obligațiilor sale a devenit excesiv de oneroasă, motiv pentru care H SRL se află în situația de a nu furniza prestația asumată. H SRL nu s-a așteptat la schimbarea dramatică a împrejurărilor și crede că beneficiarul M SRL nu ar renunța la executarea întocmai a contractului. Ce sfat îi dați, dacă vă consultă în calitate de avocat?

1. A.să încerce negocierea, cu bună-credință, a adaptării rezonabile și echitabile a contractului cu societatea M SRL;
2. B.să ceară direct instanței adaptarea contractului pentru impreviziune;
3. C.să se libereze de obligațiile față de M SRL, plătind creditoarei despăgubirile prevăzute prin clauza penală.

Compensația:

1. A.se deosebește de darea în plată, întrucât nu poate viza decât obligații bănești;
2. B.invocată de către unul dintre debitori, profită celorlalți codebitorii solidari pentru partea acestuia din datorie;
3. C.reprezintă situația în care obligația se stinge, întrucât calitățile de creditor și debitor se întrunesc de către aceeași persoană în cadrul unui raport obligațional.

T a efectuat următoarele lucrări la imobilul vecinului N: a înlocuit tabla de pe toată casa, cea veche fiind desfăcută și stricată, a construit altă scară, închizând-o pe cea veche, întrucât stâlpul de susținere era putrezit și a acoperit scara. N îl rugase pe V, tatăl lui T, într-un email trimis cu trei luni în urmă, să se ocupe de repararea casei sale, cât timp lipsește, însă V i-a cerut fiului său să facă aceasta, după cum scria și în emailul de răspuns. Prin raportare la această situație de fapt:

1. A.operează gestiunea de afaceri și T este îndreptățit la recuperarea tuturor cheltuielilor utile;
2. B.operează relația contractuală, iar T urmează să primească integral cheltuielile efectuate;
3. C.T are un drept de retenție, până la acoperirea integrală a cheltuielilor efectuate.

X decedează, moștenirea fiind acceptată de către Y, fratele consangvin al defunctului, Z, fiul fratelui bun, predecedat, al defunctului și T, unchiul defunctului. Prin raportare la această situație de fapt:

1. A.Z va putea încheia singur pentru o perioadă de trei ani un contract de locațiune privind un bun din masa succesorală;
2. B.Y va culege 1/3 din moștenire;
3. C.oricare dintre moștenitori va putea încheia singur un contract de comodat având ca obiect un bun din masa succesorală.

A îi împrumută lui B suma de 450.000 lei și, în vederea garantării împrumutului, aceștia încheie în forma autentică și un contract de ipotecă asupra apartamentului în care locuiește B, dreptul ipotecar al lui A fiind înscris în Cartea Funciară, împreună cu interdicția de a înstrăina apartamentul până la rambursarea integrală a împrumutului. După 5 luni de la încheierea contractului de ipoteca, B încheie o promisiune bilaterală de vânzare a apartamentului. Prin raportare la această situație de fapt:

1. A.contractul de vânzare nu poate fi încheiat valabil în lipsa radierii interdicției de înstrăinare;
2. B.contractul de vânzare se poate încheia cu ignorarea interdicției de înstrăinare;
3. C.contractul de vânzare se poate încheia, chiar dacă promisiunea de vânzare nu a fost perfectată în formă autentică.

În litigiile în materia protecției consumatorilor:

1. A.părțile pot conveni alegerea instanței competente numai după nașterea dreptului la despăgubire;
2. B.părțile pot conveni alegerea instanței competente, atât din punct de vedere material, cât și teritorial;
3. C.părțile nu pot conveni alegerea instanței competente, cererile fiind de competența exclusivă a instanței de la domiciliul consumatorului.

Prin cererea formulată, reclamanta A cheamă în judecată pe pârâtul B și solicită instanței să dispună: stabilirea locuinței fiului lor minor la mama reclamantă și exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către aceasta. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că minorul este în îngrijirea sa exclusivă, în prezent locuind în comuna U., localitate în raza teritorială a Judecătoriei Câmpina, județul Prahova. Pârâtul, care domiciliază în raza teritorială a Judecătoriei Tulcea, depune întâmpinare și cerere reconvențională, prin care solicită stabilirea domiciliului minorului M la tată și obligarea reclamantei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului, raportată la veniturile sale.Cererea reclamantei:

1. A.este de competența Judecătoriei Tulcea, întrucât în pricinile privitoare la persoane pentru care legea nu prevede expres instanța competentă teritorial, se aplică dreptul comun, caz în care competența teritorială este absolută;
2. B.este de competența Judecătoriei Câmpina, deoarece cererile privind ocrotirea persoanei fizice, date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită;
3. C.reclamanta are alegerea între instanța de la domiciliul pârâtului (Judecătoria Tulcea) și cea în a cărei circumscripție domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligația de întreținere (Judecătoria Câmpina).

Pentru asigurarea unei bune judecăți, în primă instanță, este posibilă conexarea mai multor procese în care sunt aceleași părți sau chiar împreună cu alte părți și al căror obiect și cauză au între ele o strânsă legătură:

1. A.la cererea părții sau de către instanța din oficiu, cel mai târziu până la primul termen de judecată;
2. B.la cererea părții interesate, până la închiderea dezbaterilor;
3. C.numai la cererea părților, în fața instanței ulterior sesizate.

Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului, care nu are calitatea de avocat:

1. A.se dovedește numai prin înscris autentic;
2. B.poate fi dată și prin declarație verbală, făcută în instanță și consemnată în încheierea de ședință, cu arătarea limitelor și a duratei reprezentării;
3. C.poate fi dată prin declarație verbală consemnată de avocat în cuprinsul unui act certificat de către acesta.

Pârâtul îl va putea arăta pe acela în numele căruia deține lucrul sau exercită dreptul:

1. A.dacă a fost chemat în judecată de o persoană care pretinde un drept real asupra lucrului;
2. B.până la primul termen de judecată, în toate cazurile;
3. C.dacă a fost chemat în judecată de o persoană care pretinde un drept de creanță asupra lucrului.

Persoana A, în numele și pentru persoana B, a chemat în judecată pe C și D, pentru partajarea unei suprafețe de 10 ha de teren. Acțiunea a fost admisă și pârâții au formulat apel. Aceștia au arătat că, după introducerea acțiunii, în timp ce cauza era pendinte la judecătorie, mandantul B a încetat din viață, dar persoana A nu a adus acest fapt la cunoștința primei instanțe. În aceste condiții:

1. A.mandatarul A va motiva că mandatul nu a încetat prin moartea celui care l-a dat, iar moștenitorii nu l-au retras; prin urmare, apelul va fi respins ca nefondat;
2. B.hotărârea primei instanțe este nelegală, astfel încât apelul va fi admis și cauza rejudecată în fond, după introducerea moștenitorilor mandantului inițial;
3. C.apelul urmează a fi respins ca lipsit de interes, deoarece apelanții critică o atitudine procesuală a mandatarului A și nu a mandantului B.

Calitatea procesuală activă:

1. A.pentru a fi stabilită, este necesar să se administreze aceleași probe ca și pentru soluționarea fondului cauzei;
2. B.rezultă din identitatea dintre reclamant și creditorul raportului juridic litigios, astfel cum este dedus judecății;
3. C.poate aparține, în cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege, și unor persoane, organizații, instituții care, fără a justifica un interes personal, acționează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale.

Este adevărat că:

1. A.toate nulitățile procesuale virtuale au caracter relativ;
2. B.nulitățile exprese sunt condiționate de dovedirea unei vătămări procesuale;
3. C.în cazul nulităților exprese, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrară.

Nedepunerea întâmpinării, atunci când aceasta este obligatorie, atrage decăderea pârâtului din dreptul de a invoca:

1. A.lipsa capacității procesuale de exercițiu a reclamantului;
2. B.necompetența teritorială exclusivă;
3. C.necompetența teritorială de ordine privată.

În cazul cererii în constatare:

1. A.până la închiderea dezbaterilor, reclamantul poate înlocui cererea în constatare printr-o cerere în realizare, fără a se acorda termen de judecată pentru această înlocuire;
2. B.reclamantul nu poate transforma cererea în constatare într-o cerere de realizare, pe baza declarației sale consemnate în încheierea de ședință;
3. C.dacă partea adversă invocă excepția tardivității modificării cererii în constatare într-o cerere în realizare, formulată ulterior primului termen de judecată, instanța va admite excepția.

Reclamanții A și B au solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a imobilului (casă și teren), dobândit cu 18 ani în urmă de la pârâții C și D. Reclamanții au susținut că la momentul încheierii convenției au achitat integral prețul, intrând imediat și în stăpânirea imobilului. Pârâții au negat existența acestei convenții, explicând că reclamanții au fost tolerați să locuiască în imobilul respectiv. Reclamanții au solicitat admiterea probei testimoniale, susținând că există martori care au fost prezenți la momentul încheierii înțelegerii și când pârâtul D a încasat prețul. De asemenea, reclamanții au motivat lipsa unui înscris ca mijloc de probă prin aceea că reclamanta A este fiica pârâtei C și sora pârâtului D, iar la momentul încheierii convenției, aceasta nu și-a putut imagina că vor exista discuții cu privire la înțelegerea făcută. În aceste condiții:

1. A.proba testimonială este admisibilă deoarece părțile au fost în imposibilitate morală să preconstituie un înscris pentru dovedirea actului juridic;
2. B.cererea se taxează cu taxă de timbru fixă, deoarece se cere doar constatarea existenței dreptului de proprietate în patrimoniul reclamanților, nu și realizarea acestuia;
3. C.proba testimonială este admisibilă doar dacă există un început de dovadă scrisă și reclamanții dovedesc calitatea relațiilor cu pârâții, respectiv că acestea erau incompatibile cu comportări din care ar reieși o lipsă de încredere a unora față de alții.

Poate constitui un început de dovadă scrisă:

1. A.un înscris care nu este semnat de către parte, dar care provine de la aceasta;
2. B.un înscris sub semnatură privată, semnat de părți;
3. C.un înscris sub semnatură privată, care nu îndeplinește cerința multiplului exemplar.

La data de 1 octombrie 2012, persoana A l-a împrumutat pe unchiul său B cu suma de 1.000 de euro, cu scadența la 1 noiembrie 2012. La data de 3 noiembrie 2015, creditorul introduce o acțiune în justiție, prin care solicită restituirea sumei împrumutate. Instanța invocă din oficiu, la primul termen de judecată, excepția prescripției extinctive. Pârâtul învederează instanței că are cunoștință că acțiunea este prescrisă, dar solicită ca instanța să se pronunțe asupra fondului cauzei. Instanța admite excepția și respinge acțiunea ca prescrisă. Față de această soluție:

1. A.reclamantul va putea ataca hotărârea, motivând că doar pârâtul este îndreptățit să invoce excepția prescripției extinctive;
2. B.doar pârâtul are calitate procesuală și interes de a ataca hotărârea, motivat de admiterea excepției, deoarece doar el, nu și reclamantul sau instanța, este îndreptățit să invoce prescripția extinctivă;
3. C.nu este admisibilă o cale de atac, deoarece raportat la situația de fapt enunțată, normele privind prescripția sunt de ordine publică și, atunci când constată incidența lor, instanța este obligată să facă aplicarea acestor norme imperative.

Reclamantul A îl dă in judecată pe pârâtul B, pentru ca instanța să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 5.000 lei, la care se adaugă dobânda legală. La primul termen de judecată, pârâtul B recunoaște suma de 5.000 lei și solicită pronunțarea unei hotărâri în acest sens. Reclamantul A solicită respingerea cererii pârâtului, motivând că pretențiile sale se referă și la plata dobânzii legale aferente acestei sume. Instanța dispune:

1. A.admiterea cererii pârâtului și pronunță o hotărâre parțială, care poate fi atacată numai cu recurs;
2. B.respingerea cererii pârâtului cu privire la pronunțarea unei hotărâri parțiale;
3. C.admiterea cererii pârâtului și pronunțarea unei hotărâri parțiale, în măsura recunoașterii, care poate fi atacată numai cu apel.

Reclamantul A formulează cerere de lămurire cu privire la aplicarea dispozitivului hotărârii. Pârâtul B solicită respingerea cererii ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. Instanța respinge cererea de lămurire a dispozitivului ca neîntemeiată, iar cu privire la cheltuielile de judecata dispune:

1. A.obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată aferente cererii de lămurire a dispozitivului ;
2. B.suportarea de către stat a cheltuielilor de judecată, indiferent de soluția pronunțată în cererea de lămurire a dispozitivului hotărârii;
3. C.respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată ca inadmisibilă, întrucât legea nu prevede în acest caz.

Nu se poate admite o contestație în anulare :

1. A.în cazul în care dezlegarea dată apelului sau, după caz, recursului este rezultatul unei vădite greșeli de judecată ;
2. B.în cazul în care, anterior introducerii acesteia, o altă parte a formulat o contestație în anulare împotriva aceleiași hotărâri ;
3. C.în cazul în care partea invocă faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere cu care a fost învestită.

Dacă instanța apreciază că este întemeiată contestația privind tergiversarea procesului :

1. A.dosarul se repartizează unui alt complet de judecată ;
2. B.încheierea de admitere a contestației este supusă plângerii în termen de 3 zile de la pronunțare ;
3. C.se iau de îndată măsuri necesare înlăturării situației care a provocat tergiversarea cauzei.

Prin sentința nr. 9000/15.10.2015, Judecătoria Brașov a admis acțiunea de divorț dintre A și B și a dispus desfacerea căsătoriei, din culpa comună a soților. La data de 04.11.2015, soțul pârât B a decedat. Hotărârea de divorț s-a comunicat părților în data de 07.12.2015 și pentru că cei doi soți nu au avut copii din căsătorie, frații lui B. s-au prezentat la notar, în termenul de apel, invocând că sunt singurii moștenitori ai defunctului. În aceste condiții:

1. A.reclamanta are interes să formuleze apel împotriva sentinței de divorț, solicitând anularea hotărârii și ca instanța să ia act de încetarea căsătoriei, dispunând închiderea dosarului de divorț, prin hotărâre definitivă;
2. B.sentința de divorț va fi lipsită de efecte juridice, chiar dacă reclamanta nu formulează apel;
3. C.reclamanta nu va avea drepturi succesorale ca soție supraviețuitoare, indiferent dacă exercită sau nu apel împotriva hotărârii de fond, deoarece decesul soțului a intervenit după pronunțarea hotărârii de divorț.

Reclamantul A a formulalat o cerere pe cale de ordonanță președințială împotriva pârâtului B. În cursul judecății, la al doilea termen de judecată, reclamantul A a solicitat instanței transformarea ordonanței președințiale într-o cerere de drept comun . Pârâtul B a solicitat respingerea modificării acțiunii principale, întrucât aceasta nu a fost făcută în termen legal. Instanța dispune;

1. A.respingerea ca tardivă a cererii de modificare a acțiunii, întrucât nu a fost făcută până la primul termen de judecată ;
2. B.admiterea cererii de modificare a acțiunii, deoarece modificarea este posibilă până la închiderea dezbaterilor;
3. C.respingerea cererii de modificare a acțiunii, deoarece pârâtul nu a consimțit la această transformare.

În cazul cauțiunii judiciare :

1. A.cauțiunea poate fi urmărită de creditorii depozitarului, dacă aceasta a fost depusă în numerar ;
2. B.nedepunerea cauțiunii în termenul legal atrage desființarea de drept a măsurilor în legătură cu care s-a dispus stabilirea cauțiunii ;
3. C.aceasta se stabilește de către instanță printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu hotărârea prin care s-a dispus asupra cauțiunii.

Inculpatul D.R. a fost trimis în judecată la data de 01.05.2014 pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecinte deosebit de grave în dauna unui număr de 5 societăți comerciale, fapta fiind săvârșită în intervalul de timp mai – decembrie 2011. În acest caz, în raport de aplicarea principiului legii penale mai favorabile, corecta încadrare juridică este:

1. A.5 infracțiuni de înșelăciune,în concurs,în condițiile noului Cod penal;
2. B.o infracțiune de înșelăciune, in formă continuată, în condițiile vechiului Cod penal;
3. C.o infractiune de înșelăciune, în formă continuată, în condițiile noului Cod penal.

În noaptea de 15/16.05.2014, inculpatul B.C. a intrat în incinta unui magazin, de unde a încercat să sustragă suma de bani rezultată din încasările zilei respective, și a amenințat-o pe vânzătoare cu un cuțit. Întrucât vânzătoarea a refuzat să-i dea banii și a început să strige după ajutor, inculpatul i-a aplicat o lovitură de cuțit în zona gâtului, după care a părăsit în grabă magazinul, lăsând banii în sertarul casei de marcat. Ca urmare a leziunii suferite victima a decedat. Inculpatul a săvârșit:

1. A.infracțiunea de omor calificat și tentativă la infracțiunea de tâlhărie;
2. B.infracțiunea de omor calificat;
3. C.infracțiunile de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte și infracțiunea de tentativă la tâlhărie.

Inculpatul M.T. a avut calitatea de gestionar al depozitului de piese de schimb din cadrul Regiei autonome de transport B. În perioada decembrie 2014- iunie 2015, împreună cu fratele său M.V., neîncadrat în muncă, a sustras un număr de 25 de anvelope de autobuz și 15 baterii auto din depozitul regiei autonome menționate. Faptele constituie:

1. A.infracțiunea de delapidare în formă continuată pentru inculpatul M.T;
2. B.infracțiunea de complicitate la delapidare în formă continuată pentru inculpatul M.V;
3. C.infracțiunea de furt în formă continuată pentru inculpatul M.V.

Există unitate legală de infracțiune, în cazul:

1. A.infracțiunii continue;
2. B.infracțiunii complexe;
3. C.infracțiunii continuate.

Recidiva constituie:

1. A.o formă a pluralității de infracțiuni;
2. B.o formă a pluralității aparente de infracțiuni;
3. C.o cauză de agravare a răspunderii penale.

Pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi se execută:

1. A.din momentul începerii executării pedepsei principale privative de libertate;
2. B.de la data la care pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau este considerată ca executată;
3. C.din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate este executată sau considerată ca executată.

Aflat într-o stare conflictuală veche cu persoana vătămată A.I., inculpatul B.N. a pândit-o într-un loc dosnic și i-a aplicat mai multe lovituri cu un cuțit cu intenția de a o omorî. Cuprins de milă și remușcare inculpatul a pus capăt acțiunii sale, i-a acordat persoanei vătămate primul ajutor și a anunțat serviciul de ambulanță. Persoanei vătămate nu i s-a pus viața în primejdie, leziunile suferite necesitând 110-120 zile de îngrijiri medicale. Fapta inculpatului B.N.:

1. A.constituie tentativă la infracțiunea de omor;
2. B.nu constituie infracțiune, întrucât a intervenit desistarea autorului;
3. C.constituie infracțiunea de vătămare corporală.

În data de 01.05.2014 pe raza localității M. s-a produs un accident de circulație în urma căruia a rezultat vătămarea corporală a persoanelor vătămate A.B., B.B. și C.B.. În cursul cercetărilor efectuate de organele de poliție, persoana vătămată C.B. a formulat plângere prealabilă în data de 03.06.2014 împotriva autorului accidentului pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă. Persoana vătămată B.B. nu a formulat plângere prealabilă, iar în data de 05.06.2015 persoana vătămată A.B. a declarat că solicită tragerea la răspundere penală a conducătorului auto vinovat de producerea accidentului. În această situație:

1. A.autorul nu va răspunde penal pentru vătămarea lui A.B., deoarece acesta nu a formulat plângere prealabilă în termen de 3 luni de la data săvârșirii faptei;
2. B.autorul nu va răspunde penal pentru vătămarea lui B.B., deoarece lipsește plângerea prealabilă;
3. C.autorul va răspunde pentru vătămarea tuturor persoanelor, întrucât C.B. a făcut plângere prealabilă în termen.

Sunt supuse confiscării speciale:

1. A.bunurile dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înaintea săvârșirii infracțiunii, dacă valoarea lor depășește în mod vădit veniturile obținute de aceasta în mod licit;
2. B.bunurile a căror deținere este interzisă de legea penală;
3. C.bunurile produse prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală.

În data 01.05.2014 ,în urma unui conflict spontan, inculpatul V.M. a lovit-o în zona feței pe victima D.B., care a încercat să părăsească locul altercației și a coborât în fugă scările de la etajul 3 spre parter. Inculpatul a ajuns-o pe victimă din urmă, a încercat să o imobilizeze și a bruscat-o, iar victima a căzut pe scări. În urma căderii victima a suferit o leziune gravă la nivelul capului, în urma căreia , la câteva zile ,a intervenit decesul acesteia. În această situație:

1. A.inculpatul a săvârșit infracțiunea de omor cu intenție indirectă;
2. B.inculpatul s-a aflat în legitimă apărare;
3. C.inculpatul a săvârșit infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

Cu ocazia efectuării unei percheziții domiciliare , L.R.- în calitate de fiu al lui L.N. - a ascuns în buzunarele hainei sale bijuteriile care au fuseseră sustrase de către L.N. de la o vecină. Fapta numitului L.R. constituie:

1. A.infracțiunea de tăinuire;
2. B.complicitate la infracțiunea de furt;
3. C.infracțiunea de favorizarea făptuitorului, însă făptuitorul nu se pedepsește fiind rudă cu L.N.

Inculpatul L.M. a pătruns prin escaladare și efracție în locuința persoanei vătămate F.R., a adunat mai multe bunuri, însă din cauza volumului lor mare, le-a transportat în trei rânduri, fără pauze, la locuința unchiului său. Corecta încadrare juridică este:

1. A.o singură de infracțiune de furt calificat;
2. B.trei infracțiuni de furt calificat aflate în concurs;
3. C.o infracțiune de furt calificat în formă continuată.

În data de 24.07.2014, ca urmare a neluării măsurilor de protecția muncii, victima T.A. – angajată în calitate de electrician la societatea Y și aflată în subordinea maistrului F.T. – a fost electrocutată mortal. În această situație vor răspunde penal:

1. A.numai conducătorul echipei de lucru (maistrul F.T.);
2. B.numai persoana juridică (societatea Y), întrucât răspunderea acesteia exclude răspunderea persoanei fizice;
3. C.persoana juridică (societatea Y) și persoana fizică (maistrul F.T.).

După un plan bine stabilit, inculpații V.L., S.H. și D.R. s-au înarmat în prealabil cu bâte , au invitat-o pe victimă într-un loc izolat și i-au aplicat multiple lovituri în urma cărora aceasta a decedat. Faptele inculpaților constituie:

1. A.infracțiunea de lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte;
2. B.infracțiunea de omor;
3. C.infracțiunea de omor calificat.

În materia concursului de infracțiuni, noul Cod penal consacră principiul:

1. A.sporului variabil și facultativ;
2. B.cumulului aritmetic;
3. C.sporului obligatoriu și fix.

Constituie infracțiunea de tulburare de posesie:

1. A.ocuparea, în întregime, sau în parte, fără drept, a unui imobil aflat în posesia altuia;
2. B.ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, prin violență sau amenințare, a unui imobil aflat în posesia altuia;
3. C.ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, prin desființarea sau strămutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat în posesia altuia.

În noaptea de 13/14 aprilie 2015, inculpatul K.M, aflat sub influența băuturilor alcoolice, a intrat în parcarea unui hotel din orașul C. pentru a sustrage un autovehicul cu care să se deplaseze într-o localitate învecinată. A forțat portiera față - stânga și a încercat să pornească autoturismul prin legătură directă, însă nu a reușit. Prin urmare, a deplasat autoturismul prin împingere până la ieșirea din parcare, moment în care a fost surprins de organele de poliție. Fapta inculpatului K.M. constituie:

1. A.tentativă la infracțiunea de furt în scop de folosință;
2. B.act de pregătire (preparator);
3. C.infracțiunea de furt în scop de folosință.

Circumstanțele reale se răsfrâng asupra autorului și a participanților:

1. A.în toate situațiile;
2. B.numai în măsura în care aceștia le-au cunoscut;
3. C.numai în măsura în care aceștia le-au prevăzut.

Depășirea, din cauza tulburării sau temerii, a limitelor unei apărări proporționale cu gravitatea atacului constituie:

1. A.cauză justificativă;
2. B.cauză de neimputabilitate;
3. C.circumstanță atenuantă legală (obligatorie).

În cauza x/z/2016 aflată pe rolul Curții de Apel Ploiești având ca obiect judecarea apelului declarat de inculpatul MT, acesta din urmă a formulat cerere de suspendare a cauzei. Constatându-se pe baza unei expertize medico-legale că MT suferă de o boală gravă care îl împiedică să participe la judecată, instanța de judecată a dispus suspendarea cauzei. Încheierea dată de Curtea de Apel Ploiești prin care aceasta a dispus suspendarea cauzei:

1. A.poate fi atacată separat cu contestație la instanța ierarhic superioară în termen de 3 zile de la pronunțare pentru procuror, părțile și persoana vătămată prezente, și de la comunicare, pentru părțile sau persoana vătămată care lipsesc;
2. B.nu este supusa apelului;
3. C.poate fi atacată separat cu contestație la instanța ierarhic superioară în termen de 48 de ore de la pronunțare pentru procuror, părțile și persoana vătămată prezente, și de la comunicare, pentru părțile sau persoana vătămată care lipsesc.

Declararea ședinței nepublice de către instanța de judecată se face:

1. A.în camera de consiliu, fără citarea părților;
2. B.în camera de consiliu, după ascultarea părților prezente, a persoanei vătămate și a procurorului;
3. C.în ședință publică, după ascultarea părților prezente, a persoanei vătămate și a procurorului.

În cauza X/Z/2016 aflată pe rolul Tribunalului Prahova, având ca obiect judecarea inculpatului MM sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art. 188 C.pen.- omorul, prin sentința nr.y, inculpatul MM a fost condamnat la x ani închisoare. Inculpatul MM a declarat apel în termen împotriva sentinței y, apel pe care ulterior acesta și l-a retras. Hotărârea Tribunalului Prahova va rămâne definitivă:

1. A.la data retragerii apelului, când apelul declarat a fost retras înăuntru termenului de apel;
2. B.la data expirării termenului de apel, dacă retragerea apelului s-a produs după expirarea termenului de apel;
3. C.la data retragerii apelului dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de apel.

În cauza X/Z/2016, prin sentința nr.y pronunțată la data de 20.07.2016, inculpatul AB a fost condamnat la x ani închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art. 244 C.pen.- înșelăciunea și obligat la plata a 5000 RON cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă OP. La 22.07.2016, persoana vătămată NN a renunțat în mod expres la calea de atac a apelului. Împotriva sentinței nr. y inculpatul AB a declarat apel în termen. Considerați că persoana vătămată NN:

1. A.poate reveni asupra renunțării în ceea ce privește latura penală a cauzei până la primul termen de judecată în fața instanței de apel;
2. B.poate reveni asupra renunțării în ceea ce privește latura penală a cauzei înăuntrul termenului pentru declararea apelului;
3. C.poate reveni asupra renunțării în ceea ce privește latura civilă a cauzei până la primul termen de judecată în fața instanței de apel.

În cauza X/P/2016, prin rechizitoriul procurorului din data de 20.08.2016, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului AB sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art. 228 C.pen.- furtul. Prin același rechizioriu, față de BC s-a dispus soluția clasării sub aspectul săvârșirii infractiunii de complicitate la furt. În data de 30.08.2016, împotriva soluției de clasare dispusă prin rechizitoriu cu privire la BC, persoana vătămată VB a formulat plângere direct la judecătorul de cameră preliminară, în temeiul disp.art. 340 C.proc.pen. Plângerea astfel formulată de persoana vătămată VB:

1. A.va fi trimisă pe cale administrativă procurorului ierarhic superior competent să o soluționeze;
2. B.urmează a fi respinsă ca nefondată, în cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată ca aceasta este neîntemeiată;
3. C.urmează a fi respinsă de judecătorul de cameră preliminară ca inadmisibilă.

Pot renunța la apel:

1. A.procurorul ierarhic superior, după pronunțarea hotărârii și până la expirarea termenului de declarare a apelului;
2. B.părțile, chiar și înaintea pronunțării hotărârii de către prima instanță, însă numai până la până la închiderea dezbaterilor în fața instanței de apel;
3. C.părțile și persoana vătămată, după pronunțarea hotărârii și până la expirarea termenului de declarare a apelului.

În cauza X/Y/2016 avand ca obiect judecarea lui RT pentru savarsirea infractiunii prev. si ped. de disp.art. 196 C.pen.- vătămarea corporală din culpă, la al 3-lea termen de judecată, înainte de începerea cercetarii judecatoresti, partea civilă MM a formulat cerere de introducere in cauză a părții responsabile civilmente SC Y SA, având în vedere că fapta fusese săvârșită în cadrul orelor de program, în timp ce RT conducea autoutilitara încredințată de angajatorul său. Considerați că instanța de judecată:

1. A.va respinge cererea de introducere in cauză a părții responsabile civilmente SC Y SA, dacă inculpatul RT solicită respingerea acesteia, chiar dacă SC Y SRL declară că nu se opune;
2. B.va admite cererea de introducere in cauză a părții responsabile civilmente, chiar dacă SC Y SA declară că nu se opune și inculpatul RT solicită respingerea acesteia;
3. C.va admite cererea de introducere in cauză a părții responsabile civilmente SC Y SA, chiar dacă SC Y SRL declară că se opune.

După începerea urmăririi penale:

1. A.un act al procurorului poate fi infirmat pentru motive de netemeinicie de procurorul ierarhic superior;
2. B.secretul profesional al avocatului nu este opozabil procurorului;
3. C.organele de cercetare penală dispun prin referat asupra actelor procesuale.

Curtea de apel București, Secția penală a dispus achitarea inculpatului X, avocat în Baroul București pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în temeiul art.16 lit.b teza I - fapta nu e prevăzută de legea penală. Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, desființează sentința atacată și rejudecând dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu executare. În această situație instanță de executare va fi:

1. A.Tribunalul București;
2. B.Curtea de Apel București;
3. C.Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cererea de strămutare:

1. A.poate fi soluționată și de către Curtea Militară de Apel;
2. B.determină suspendarea judecării cauzei în toate situațiile;
3. C.se depune la instanța de unde se solicită strămutarea.

Măsura controlului judiciar pe cauțiune:

1. A.se înlocuiește obligatoriu cu măsura arestării preventive dacă inculpatul încalcă, cu rea-credință, obligațiile care îi revin;
2. B.poate fi prelungită în cursul urmăririi penale;
3. C.poate fi luată și de către judecătorul de cameră preliminară.

Pe rolul Tribunalului București, Secția penală s-a înregistrat la data de 02 martie 2016 dosarul în care Direcția Națională Anticorupție – Structura centrală l-a trimis în judecată pe inculpatul X pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Înainte de terminarea cercetării judecătorești inculpatul depune la dosarul cauzei o adresă emisă de către Uniunea Națională a Notarilor Publici din România din care rezultă că a dobândit calitatea de notar public începând cu 01 iulie 2016. Ca urmare a acestei situații:

1. A.Tribunalul București trebuie să își decline competența în favoarea Curții de Apel București;
2. B.Tribunalul București trebuie să își decline competența în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție;
3. C.competența Tribunalului București nu se schimbă.

Prin hotărârea definitivă a Curții de Apel X, Secția penală s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul AB și lăsarea nesoluționată a acțiunii civile exercitate de partea civilă CD. Pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune CD introduce acțiune la instanța civilă. În această situație, hotărârea definitivă a instanței penale:

1. A.are autoritate de lucru judecat în ceea ce privește existența prejudiciului;
2. B.are autoritate de lucru judecat în ceea ce privește vinovăția autorului faptei ilicite;
3. C.are autoritate de lucru judecat în ceea ce privește existența faptei.

X este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt. Prin hotărârea Judecătoriei Sectorului 2 București acesta este condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și obligat să plătească părții civile Y suma de 1000 de lei cu titlu de despăgubiri. De asemenea, instanța dispune obligarea inculpatului la restituirea către partea civilă a telefonului mobil, proprietatea acesteia, sustras în urma săvârșirii infracțiunii. Apelul declarat de inculpatul X pe latură penală și latură civilă:

1. A.suspendă executarea tuturor dispozițiilor hotărârii penale atacate;
2. B.nu suspendă executarea dispozițiilor privind restituirea lucrului;
3. C.nu suspendă executarea dispozițiilor privind plata despăgubirilor civile.

În fața instanței de judecată (în cursul cercetării judecătorești) persoana vătămată înțelege să solicite în scris și motivat recuzarea procurorului de ședință, invocând lipsa de imparțialitate a acestuia. Instanța de judecată:

1. A.poate admite cererea, dispunând desemnarea de către Parchet a altui procuror de ședință;
2. B.va respinge cererea ca inadmisibilă;
3. C.va soluționa cererea de recuzare dar fără participarea procurorului recuzat.

În cursul urmăririi penale, avocatul suspectului depune în scris cerere pentru a fi înștiințat despre efectuarea actelor de urmărire penală în cauză întrucât dorește să asiste la efectuarea acestora. Organul de cercetare penală, pe baza dispoziției procurorului care efectuează urmărirea penală, procedează la audierea martorului X fără înștiințarea apărătorului. Aflând a doua zi despre audierea ce a avut loc fără înștiințarea sa, avocatul are dreptul:

1. A.să formuleze contestație la judecătorul de drepturi și libertăți împotriva actului de urmărire penală efectuat cu nerespectarea dreptului la apărare și să solicite anularea acestuia;
2. B.să se adreseze cu o plângere la procurorul ce efectuează urmărirea penală, acesta trebuind să o soluționeze în termen de 20 de zile de la momentul audierii martorului;
3. C.să formuleze plângere la procurorul ierarhic superior celui ce efectuează urmărirea penală, acesta trebuind să o rezolve plângerea și să comunice soluția, precum și motivarea acesteia, în cel mult 48 de ore.

Procurorul X de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind procuror ce efectuează urmărirea penală în dosarul A/P/2016, în cursul urmăririi penale a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție desemnarea unui alt Tribunal care să fie sesizat în cazul în care se va emite rechizitoriul. Cu ocazia soluționării cererii, Înalta Curte de Casație și Justiție:

1. A.dacă găsește cererea ca fiind întemeiată, trebuie să o admită și să desemneze o altă instanță egală în grad din circumscripția aceleiași Curți de Apel pentru a fi sesizată în caz că se va emite rechizitoriul;
2. B.trebuie să decline competența de soluționare a cererii în favoarea Curții de Apel în a cărei rază teritorială se află Tribunalul căruia îi revenea competența de judecată potrivit legii;
3. C.trebuie să respingă cererea ca inadmisibilă.

Înalta Curte de Casație și justiție este competentă să judece:

1. A.în primă instanță, infracțiunea de vătămare corporală din culpă comisă de un judecător al Curții Militare de Apel;
2. B.în primă instanță, infracțiunea de tentativă de omor comisă de un grefier de la judecătorie asupra unui procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație;
3. C.ca instanță de apel, calea de atac declarată împotriva sentinței prin care instanța de fond competentă a judecat infracțiunea săvârșită de un judecător al Curții Constituționale.

În cursul urmăririi penale, audierea martorului:

1. A.se realizează întotdeauna separat și fără prezența altor martori;
2. B.poate fi extinsă și asupra unor aspecte ce nu au legătură cu fapta comisă, dar care în schimb permit verificarea credibilității sale;
3. C.se înregistrează, în mod obligatoriu, prin mijloace tehnice audio sau audiovideo.

Daca persoana vătămată a decedat la scurt timp după ce a sesizat organul de urmărire penală prin introducerea în termen a plângerii prealabile:

1. A.se va dispune clasarea cauzei fără a se mai începe urmărirea penală;
2. B.decesul persoanei vătămate nu împiedica începerea urmăririi penale;
3. C.procesul penal va fi suspendat până la indicarea de către făptuitor a moștenitorilor persoanei vătămate.