Subiecte Barou august 2018 (avocați definitivi)

Avocatul A.A. are calitatea de asociat în A.A. – Societate civilă profesională de avocați și este avocat îndrumător al avocatului stagiar B.B., aflat în anul I de stagiu. Avocatul A.A. transmite părțile sale sociale către avocatul dobânditor C.C. și continuă să exercite profesia în forma de organizare a cabinetului individual de avocat. Avocatul dobânditor C.C. îndeplinește condițiile pentru a fi avocat îndrumător și este de acord să-l preia ca stagiar pe B.B. Cu toate acestea, avocatul stagiar B.B. solicită decanului baroului din care face parte numirea unui nou avocat îndrumător, până la finalizarea stagiului. Decanul acestui barou va decide:

1. A.continuarea contractului de formare profesională inițială a avocatului stagiar B.B. cu avocatul îndrumător A.A., până la finalizarea stagiului celui dintâi;
2. B.preluarea contractului de formare profesională inițială a avocatului stagiar B.B. de către avocatul dobânditor C.C. și numirea acestuia din urmă ca avocat îndrumător al lui B.B.;
3. C.numirea unui nou avocat îndrumător, cu care avocatul stagiar B.B. va încheia un nou contract de formare profesională inițială.

P.P. – Societate civilă profesională de avocați a dispus încetarea colaborării cu avocatul stagiar S.S. și a comunicat acestuia preavizul privind încetarea contractului de formare profesională inițială. Societatea a motivat această decizie prin faptul că avocatul stagiar S.S. a angajat un client personal, încălcând obligația statutară și contractuală de a-l informa pe avocatul coordonator și de a obține acceptul acestuia din urmă pentru angajarea clientului personal de către S.S. Avocatul stagiar a contestat la decanul baroului decizia de încetare a contractului de formare profesională inițială, arătând că a angajat pe un văr al său pentru o contravenție rutieră, iar Statutul profesiei și, respectiv, contractul mai înainte menționat nu prevăd un termen până la împlinirea căruia ar fi trebuit să-l anunțe pe avocatul coordonator al formei de exercitare a profesiei în interiorul căreia își desfășura activitatea, angajarea unui client personal. Decanul va dispune:

1. A.admiterea contestației și păstrarea contractului de formare profesională inițială, având în vedere că nu a existat un conflict de interese între clientul personal angajat de avocatul colaborator și clienții societății;
2. B.respingerea contestației și păstrarea deciziei de încetare a contractului de formare profesională inițială, pentru că avocatul stagiar a încălcat obligația de a aduce la cunoștința avocatului coordonator al formei de exercitare a profesiei în care își desfășura activitatea, angajarea unui client personal;
3. C.admiterea contestației și păstrarea contractului de formare profesională inițială, având în vedere că, prin angajarea clientului personal, avocatul stagiar nu a produs nici un prejudiciu și nici nu a adus atingere imaginii societății.

Avocatul X.X. a încheiat un contract de asistență juridică cu clientul Z.Z., care are calitatea de parte vătămată într-un proces penal, având ca obiect o infracțiune de vătămare corporală din culpă. În contractul de asistență juridică, a fost stabilit un onorariu fix de 1000 de lei, un onorariu de succes, în sumă de 5000 de lei, pentru obținerea daunelor cu care clientul s-a constituit parte civilă și un onorariu de succes, în sumă de 5000 de lei, pentru obținerea condamnării inculpatului. Deși procesul a fost câștigat în totalitate, clientul Z.Z. a depus la barou o contestație, solicitând să se constate că nu datorează onorariile de succes înscrise în contractul de asistență juridică. Decanul baroului:

1. A.va admite contestația și va constata că avocatul X.X. nu are dreptul să stabilească onorarii de succes în această cauză;
2. B.va admite în parte contestația și va constata că avocatul X.X. are dreptul să primească doar onorariul de succes, în sumă de 5000 de lei, stabilit pentru obținerea daunelor;
3. C.va respinge contestația și va constata că avocatul X.X. a câștigat în totalitate procesul și are dreptul să încaseze în întregime onorariile de succes stabilite în contractul de asistență juridică.

Avocatul B.B. are calitatea de asociat în A.B. – Societate civilă profesională de avocați. Cu această societate, clientul R.R. a încheiat un contract de asistență juridică. Urmând să suporte o intervenție chirurgicală, ce îl va împiedica să-și îndeplinească sarcinile profesionale timp de circa 60 de zile, avocatul B.B.:

1. A.își va asigura substituirea printr-un avocat care își exercită profesia în cadrul aceleiași societăți ca și avocatul B.B., fără a fi necesar acordul clientului în acest sens;
2. B.își va asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care își exercită profesia în aceeași societate ca și avocatul B.B., cu condiția de a obține, în prealabil, acordul clientului în acest sens;
3. C.va denunța unilateral contractul de asistență juridică încheiat de clientul R.R. cu A.B. - Societate civilă profesională de avocați, acest avocat fiind în imposibilitatea de a continua să asigure serviciile avocațiale angajate în baza contractului sus menționat.

Clientul M.M. solicită Decanului Baroului G. restituirea onorariului achitat avocatului F.S., arătând că a reziliat unilateral contractul de asistență juridică avut cu acesta. Clientul arată că a aflat că avocatul F.S. s-a întâlnit cu numitul N.N., persoană despre care cunoaște că este interesat de spațiul comercial aflat în litigiu. Totodată, clientul M.M. mai învederează aceluiași Decan al Baroului G. și că are cunoștință de faptul că numitul N.N. a avut în trecut un proces pentru acest spațiu comercial, proces pe care l-a pierdut. De asemenea, clientul M.M. mai arată și că avocatul F.S. și-a încălcat obligațiile profesionale, că nu mai are încredere în acest avocat, că a renunțat la serviciile acestuia și că solicită restituirea onorariului achitat. Fiind audiat de Decanul Baroului G., avocatul F.S. arată că a discutat cu numitul N.N., care i-a comunicat că este interesat să cumpere sau să închirieze spațiul respectiv, în cazul în care clientul M.M. va câștiga procesul. Același avocat F.S. mai arată și că nu a divulgat către N.N. nicio informație primită cu titlu confidențial de la clientul M.M. sau de natură a prejudicia interesele acestuia din urmă. Raportat la starea de fapt înfățișată lui, Decanul Baroului G. va dispune:

1. A.restituirea onorariului, reținând că rezilierea contractului de asistență juridică este justificată, deoarece avocatul și-a încălcat obligațiile profesionale;
2. B.respingerea cererii de restituire a onorariului, având în vedere că avocatul nu a discutat cu partea adversă, ci cu o terță persoană și nu a adus prejudicii clientului;
3. C.recalificarea cererii clientului M.M. ca fiind o plângere disciplinară și sesizarea Consiliului Baroului G. pentru anchetarea abaterii disciplinare descrise în cererea primită.

Avocatul I.N. a fost desemnat să acorde asistență judiciară numitului B.P., arestat preventiv și internat în Spitalul Penitenciar Jilava. Avocatul I.N. se prezintă în instanță la primele patru termene de judecată, la care inculpatul B.P. nu este prezent, fiind lipsă de procedură cu acesta, deoarece nu fusese citat la Spitalul unde se afla internat. La următorul termen, inculpatul B.P. își angajează apărător ales, iar mandatul avocatului I.N. încetează. Atât inculpatul B.P., cât și apărătorul său ales solicită instanței să nu acorde onorariul pentru avocatul I.N., deoarece mandatul acestuia a încetat. Totodată, cei doi au mai invocat și faptul că, la primele patru termene, fiind lipsă de procedură, inculpatul B.P. nu și-a putut angaja apărător de la primul termen. În această situație, instanța va hotărî că avocatul I.N.:

1. A.nu mai are dreptul la onorariul pentru asistența judiciară obligatorie a inculpatului B.P., deoarece mandatul său a încetat prin angajarea unui apărător ales;
2. B.are dreptul la onorariul pentru asistența judiciară obligatorie a inculpatului B.P., deoarece dreptul său la onorariu subzistă chiar dacă mandatul său a încetat, cuantumul acestui onorariu fiind proporțional cu munca prestată;
3. C.nu mai are dreptul la onorariul pentru asistența judiciară obligatorie a inculpatului B.P., deoarece lipsa de procedură, care nu îi este imputabilă inculpatului, l-a împiedicat pe acesta din urmă să-și angajeze apărător în timp util, respectiv înainte de desemnarea ca apărător din oficiu a avocatului I.N.

În perioada cât a desfășurat activitate de magistrat la Judecătoria V., numitul C.I. a săvârșit mai multe abateri disciplinare grave, în considerarea cărora a fost sancționat cu excluderea din magistratură. Ulterior, C.I. a formulat o cerere pentru primirea în profesia de avocat, în Baroul D. aflat în același județ în care funcționează și Judecătoria V., unde petentul fusese magistrat. Raportat la starea de fapt în care se găsește, C.I.:

1. A.poate fi primit în profesia de avocat, dacă susține și promovează examenul de primire în această profesie;
2. B.nu poate fi primit în profesia de avocat, deoarece este nedemn;
3. C.nu poate fi primit în profesia de avocat, deoarece are interdicție de a pune concluzii în fața instanței unde a fost magistrat.

Avocatul G.H. este înscris și are sediul profesional în Baroul A. Întrucât, după căsătorie, s-a mutat pe raza teritorială a Baroului G., a solicitat înființarea unui sediu secundar pe raza Baroului G. După ce i-a fost aprobată cererea de înființare a sediului secundar pe raza Baroului G., avocatul G.H. a refuzat să plătească taxele profesionale la bugetul Baroului G., cu motivarea că achită toate taxele și contribuțiile profesionale la Baroul A., unde își are sediul principal și care este organizat în cadrul aceleiași Uniuni Naționale a Barourilor din România. Refuzul lui G.H.:

1. A.este justificat, deoarece achită aceleași taxe, pentru aceeași activitate, respectiv pentru același venit la Baroul A.;
2. B.este justificat, deoarece dubla contribuție nu este legală;
3. C.nu este justificat, deoarece taxa de înscriere și contribuția la bugetul baroului pe raza căruia funcționează sediul secundar, se achită separat de taxele plătite la Baroul A., unde avocatul G.H. își are sediul principal.

Avocatul B.J., cu o vechime de 15 ani în Baroul T. și-a depus candidatura pentru demnitatea de consilier în cadrul Consiliului Baroului T. La data la care s-a discutat cererea de către Consiliul Baroului în funcție, B.J. achitase la zi taxele și contribuțiile stabilite pentru formarea bugetului Uniunii Naționale a Barourilor din România și al Baroului T., însă înregistra o restanță de 5 luni la plata contribuțiilor profesionale pentru fondurile Casei de Asigurări a Avocaților din România, Filiala T., unde solicitase o eșalonare a plății datoriilor scadente și restante. Consiliul Baroului T. a invalidat candidatura avocatului B.J. la funcția de consilier al Consiliului acestui Barou. Soluția de invalidare dată de Consiliul Baroului T.:

1. A.este legală, deoarece orice avocat are dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere ale profesiei;
2. B.este legală, deoarece nu pot face parte din organele de conducere ale profesiei avocații care au datorii scadente la taxele și contribuțiile stabilite pentru formarea bugetului Uniunii Naționale a Barourilor din România, al baroului, precum și al fondurilor Casei de Asigurări a Avocaților și ale filialelor acestei Case;
3. C.este legală, deoarece la filiala Casei de Asigurări a Avocaților, B.J. solicitase eșalonarea datoriilor scadente și restante la bugetul acestei instituții.

Justițiabilul D.J. a încheiat un contract de asistență juridică cu „Ionescu și Asociații” – Societatea civilă profesională de avocați, pentru a-i fi reprezentate interesele într-un litigiu între profesioniști. Societatea civilă profesională de avocați are în componența sa trei asociați, coordonator fiind avocatul Ionescu C., care a și semnat contractul de asistență juridică cu D.J. În contractul de asistență nu a fost menționat numele avocatului ce urma a-i susține cauza lui D.J., în cuprinsul acestui contract fiind evocată doar denumirea societății. În litigiu, D.J. a fost asistat și reprezentat numai de unul dintre cei doi membri asociați și nu de Ionescu C., coordonatorul societății. Litigiul a primit o soluție defavorabilă lui D.J., care, ulterior, a solicitat restituirea onorariului, motivând că nu a fost asistat și reprezentat de avocatul Ionescu C., cel care a semnat contractul de asistență juridică în numele societății. Cererea de restituire a onorariului, asumată de D.J. este:

1. A.întemeiată, deoarece, prin semnarea contractului de asistență juridică de către Ionescu C., i s-a creat lui D.J. impresia că acesta îl va asista și, respectiv, reprezenta în procesul pentru care a fost încheiat contractul;
2. B.neîntemeiată, deoarece raportul juridic civil s-a născut între clientul D.J. și societatea civilă profesională, serviciile profesionale urmând a fi îndeplinite de oricare dintre avocații desemnați de avocatul coordonator, dacă în contractul de asistență juridică nu s-a stipulat, în mod expres, altfel;
3. C.neîntemeiată, deoarece, la încheierea contractului de asistență juridică, clientul D.J. nu a solicitat să fie desemnat avocatul Ionescu C. pentru asistența și reprezentarea sa și nici nu s-a stabilit, în cuprinsul aceluiași contract, interdicția de substituire a acestui avocat.

S.R. și Asociații – Societate civilă profesională de avocați are în componența sa trei asociați: S.R. – avocat coordonator al societății; M.I. și C.B. – membri asociați. S.R., în calitatea sa de coordonator al societății și cu acordul lui M.I., încheie mai multe convenții de colaborare cu experți și alți specialiști. C.B. nu a fost consultat și nu și-a dat acordul la încheierea acestor convenții, deoarece era plecat din țară. Convențiile de colaborare încheiate de S.R. și M.I. sunt:

1. A.legale, deoarece au fost încheiate cu acordul majorității asociaților;
2. B.legale, deoarece S.R., în calitatea sa de avocat coordonator al societății, putea să le încheie și singur;
3. C.nelegale, deoarece aceste convenții puteau fi încheiate numai cu acordul tuturor asociaților.

A.B. și A.M. – soț și soție – sunt avocați definitivi în cadrul Baroului B. A.B. este consilier în Consiliul de Administrației al Filialei B. a Casei de Asigurări a Avocaților. Soția sa A.M., aflată în concediu medical, formulează o cerere de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, cerere pe care o adresează Președintelui Consiliului de Administrație al Filialei B. a Casei de Asigurări a Avocaților. Cererea formulată de A.M. va fi soluționată de:

1. A.Președintele Filialei B. a Casei de Asigurări a Avocaților;
2. B.Consiliul de Administrație al Filialei B. a Casei de Asigurări a Avocaților;
3. C.Consiliul de Administrație al Filialei B. a Casei de Asigurări a Avocaților, însă fără participarea, respectiv votul lui A.B.

Dobândește calitatea de avocat asociat:

1. A.avocatul colaborator al unei societăți civile profesionale de avocați;
2. B.avocatul titular al cabinetului individual care se asociază în scopul exercitării în comun a profesiei de avocat;
3. C.avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformării ori reorganizării formei de exercitare a profesiei căreia i-a aparținut în calitate de avocat titular al cabinetului individual sau în cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat într-o societate civilă profesională.

Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei de avocat:

1. A.pot cuprinde mențiuni comparative, care să permită eventualei clientele să observe ce anume îl deosebește de ceilalți avocați pe avocatul care a recurs la un astfel de mijloc de publicitate;
2. B.nu pot cuprinde informații privind realizările de ordin financiar, cifra de afaceri sau succesele profesionale;
3. C.pot cuprinde informații legate de nominalizarea clienților din portofoliu sau de litigiile în care forma de exercitare a profesiei a fost sau este implicată.

Anchetarea abaterii disciplinare:

1. A.este de competența decanului baroului din care avocatul anchetat face parte;
2. B.este de competența comisiei de disciplină, constituită la nivelul baroului din care avocatul anchetat face parte;
3. C.este de competența consiliului baroului din care avocatul anchetat face parte.

Obligația avocatului de a păstra secretul profesional:

1. A.este, printre altele, nelimitată în timp;
2. B.incumbă și persoanelor cu care avocatul conlucrează în exercitarea profesiei, precum și salariaților săi;
3. C.încetează în relația sa cu organele profesiei, oricare ar fi acestea.

În mod excepțional, printre alții, pot fi primiți în profesia de avocat fără susținerea și promovarea examenului organizat anual, în acest scop, de Uniunea Națională a Barourilor din România:

1. A.judecătorii români de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care au fost eliberați din funcțiile lor la această instanță din motive neimputabile lor;
2. B.magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care au fost eliberați din funcțiile lor la această instanță din motive neimputabile lor;
3. C.judecătorii români de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care au fost eliberați din funcțiile lor la această instanță din motive neimputabile lor.

Avocatul:

1. A.poate îndeplini funcția de membru în consiliul de administrație al unei societăți (comerciale) pe acțiuni;
2. B.poate fi acționar la o societate (comercială) pe acțiuni;
3. C.poate fi președinte al consiliului de administrație al unei societăți (comerciale) pe acțiuni.

Reînscrierea avocatului în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, după încetarea stării de incompatibilitate:

1. A.se face la cerere sau din oficiu;
2. B.se dispune de decanul baroului;
3. C.se face numai după redepunerea jurământului prevăzut de lege, într-un cadru solemn, în fața consiliului baroului.

Societatea profesională (avocațială) cu răspundere limitată:

1. A.dobândește personalitate juridică la data înregistrării ei la barou;
2. B.dobândește personalitate juridică la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care se constată înființarea societății și se dispune înregistrarea ei în registrul special ținut al judecătoriei;
3. C.se individualizează printr-o denumire specifică, cuprinzând, printre altele, numele a cel puțin unuia dintre asociați.

La data de 14 martie 2016, V i-a vândut lui T un tablou al unui pictor celebru sub condiția rezolutorie ca acesta să nu fie expus într-o expoziție de artă ce urma să aibă loc la data de 15 septembrie 2016. Totodată, în contract era stabilit un drept de preempțiune în favoarea lui V, pentru ipoteza vânzării de către T a tabloului. La data de 03 iunie 2016, deși nu-i plătise prețul tabloului lui V, T i-a făcut acestuia o ofertă de vânzare și, după trecerea a 25 de zile fără ca V să fi acceptat oferta, a vândut tabloul în condițiile ofertei către H. Cunoscându-l pe organizatorul expoziției, V a intervenit și a obținut refuzul acestuia de a expune tabloul la data de 15 septembrie 2016. În aceasta situație, V va fi îndreptățit:

1. A.să își exercite dreptul de preempțiune;
2. B.să considere condiția rezolutorie îndeplinită și să ceară restituirea către el a tabloului;
3. C.să ceară rezoluțiunea contractului încheiat cu T pentru neplata prețului.

Care dintre enunțurile de mai jos este corect din punct de vedere legal?

1. A.contractul prin care se constituie o ipotecă mobiliară se încheie numai în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute;
2. B.cel care a dat cu împrumut o sumă de bani pentru dobândirea unui imobil beneficiază de o ipotecă legală asupra imobilului respectiv pentru garantarea restituirii împrumutului;
3. C.actele de dispoziție asupra imobilului ipotecat nu sunt valabile dacă există clauză de inalienabilitate în contractul de ipotecă.

Profitând de vârsta înaintată și starea de nevoie în care se afla Q, cumpărătorul W l-a determinat pe primul să-i vândă, la data de 25 iulie 2016, cu un preț de aproximativ 40% din valoarea reală de piață a bunului, un teren pe care vânzătorul îl recuperase de la stat în procesul de restituire. La data de 10 martie 2018, cumpărătorul a fost chemat în judecată de Q pentru anularea contractului de vânzare pentru leziune. Pârâtul W a formulat o singură apărare arătând că, între timp, prețul de piață al terenului a scăzut, la data introducerii acțiunii fiind chiar mai mic decât cel plătit vânzătorului în anul 2016. Instanța:

1. A.va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
2. B.va admite acțiunea;
3. C.va respinge acțiunea ca fiind prescris dreptul material la acțiune.

În materia dreptului de opțiune succesorală:

1. A.creditorii succesibilului care a renunțat la moștenire în frauda lor pot cere instanței revocarea renunțării în ceea ce îi privește, însă numai într-un termen de 3 luni de la data la care au cunoscut renunțarea;
2. B.succesibilul care în baza legii sau a testamentului cumulează mai multe vocații la moștenire nu poate opta pentru acceptarea ambelor feluri de moștenire;
3. C.creditorii succesibilului pot accepta moștenirea pe cale oblică, în limita îndestulării creanței lor.

Prin contractul încheiat la data de 15 iulie 2017, M a transmis către fiul său O proprietatea asupra casei în care locuia în schimbul prestațiilor necesare întreținerii pe toată durata vieții sale. După două luni de la data încheierii contractului, M a decedat din cauza cancerului de care suferea de mai bine de un an, lăsând ca moștenitori pe cei doi fii ai săi, O și P. Acesta din urmă a aflat despre existența contractului după deschiderea moștenirii. În raport de această situație:

1. A.contractul nu va produce niciun efect;
2. B.într-o eventuală acțiune în revocarea contractului de întreținere, O poate opune caracterul personal al acestui contract;
3. C.P va putea beneficia de prezumția caracterului gratuit al contractului în formularea unei eventuale acțiuni în reducțiunea liberalităților excesive.

Hotărârea judecătorească prin care s-a admis:

1. A.acțiunea în revendicare este opozabilă numai pârâtului posesor neproprietar;
2. B.acțiunea oblică profită tuturor creditorilor, fără vreo preferință în favoarea creditorului reclamant;
3. C.acțiunea revocatorie indisponibilizează bunul până la încetarea executării silite a creanței pe care s-a întemeiat acțiunea.

La data de 12 septembrie 2011, F a închiriat lui G un imobil, teren și construcție, pentru o durată de zece ani, în contract fiind menționat faptul că imobilul va fi folosit pentru activități de tip creșă. Fără a cere acordul locatorului, în cursul lunilor februarie și martie 2012, F a efectuat lucrări de amenajare necesare pentru specificul activității creșei. În această situație, locatorul:

1. A.va fi obligat să păstreze lucrările și plătească locatarului sporul de valoare adus imobilului;
2. B.are dreptul de a păstra lucrările efectuate asupra bunului său, fără a putea fi obligat la despăgubiri;
3. C.nu poate cere locatarului aducerea bunului în starea inițială.

În cazul contractului de rentă viageră:

1. A.poate fi declarată insesizabilă prin contract numai renta cu titlu gratuit;
2. B.debirentierul se poate libera de plata rentei oferind restituirea capitalului;
3. C.creditorul unei rente viagere constituite cu titlu oneros poate cere rezoluțiunea pentru nedepunerea de către debirentier a garanției promisă în vederea executării obligației sale.

Părinții lui V i-au făcut o donație lui T cu condiția de a o lua de soție pe fiica lor. Căsătoria nu s-a încheiat, ca urmare a faptului că T a refuzat să o ia de soție pe infidela V. Prin raportare la situația de fapt, donația:

1. A.este nulă pentru cauză imorală;
2. B.este caducă;
3. C.este revocabilă pentru neîndeplinirea sarcinii.

Consiliul Local al orașului V a constituit un drept de administrare Regiei autonome de apă asupra unui teren extravilan aflat în domeniul public al orașului, în scopul construirii unei stații de epurare ape uzate. T, proprietarul vecin, a chemat în judecată Regia într-o acțiune în revendicare, contestând și dreptul de administrare al pârâtei, motivând acțiunea în sensul că există o suprapunere reală între terenul proprietatea sa și terenul deținut în administrare de către pârâtă. Având în vedere natura juridică a acțiunii, pârâta:

1. A.este obligată să introducă în proces pe titularul dreptului de proprietate publică, în condițiile prevăzute în Codul de procedură civilă;
2. B.are în exclusivitate obligația apărării în justiție a dreptului de proprietate publică;
3. C.are obligația de a apăra în justiție dreptul de administrare în calitate de titular al dreptului.

Tranzacția:

1. A.care pune capăt unui proces început și este constatată prin hotărâre judecătorească poate fi atacată cu acțiune revocatorie de către creditori;
2. B.încheiată pentru executarea unui act juridic lovit de nulitate absolută este nulă în orice situație;
3. C.încheiată pentru executarea unui act anulabil poate fi anulată doar la cererea părții care, la data încheierii tranzacției, nu cunoștea cauza de anulabilitate.

Un copil în vârstă de 12 ani a decedat în urma unui accident rutier. Întrucât victima a fost crescută de actualul soț al mamei, ca și cum ar fi fost copilul său, stabilindu-se relații afective strânse între ei, acesta din urmă solicită instanței obligarea autorului accidentului la despăgubiri pentru prejudiciul nepatrimonial suferit prin durerea încercată pentru moartea victimei precum și daune materiale pentru contribuția pe care victima ar fi putut-o avea în viitor la întreținerea reclamantului, dacă ar fi fost în stare de nevoie. Instanța va dispune:

1. A.respingerea acțiunii ca neîntemeiată;
2. B.admiterea în parte a acțiunii și obligarea pârâtului la repararea prejudiciului nepatrimonial;
3. C.admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

Pot fi considerate atingeri aduse vieții private:

1. A.difuzarea de imagini care prezintă interiorul unui spațiu privat, dacă cel care îl ocupă, chiar fără drept, nu și- a dat acordul;
2. B.utilizarea, cu rea-credință, a imaginii unei persoane;
3. C.utilizarea interceptării unei convorbiri private, cunoscând că a fost făcută fără drept.

X a împrumutat de la Y suma de 100.000 lei și a garantat plata debitului prin constituirea unui drept de ipotecă asupra unui imobil al său, în contractul de ipotecă fiind menționată expres posibilitatea transmisiunii dreptului de creanță numai cu acordul lui X. Z a plătit suma de 50.000 lei către Y, în virtutea unei subrogații convenționale încheiată cu acesta cu privire la creanța sa față de X, prin convenția de subrogație Y obligându-se să garanteze suma pentru care a operat subrogația. În această situație:

1. A.Z devine creditor al lui X pentru suma de 50.000 lei, și va beneficia de ipoteca ce însoțea împrumutul cu preferință față de Y.
2. B.Z devine creditor al lui X pentru suma de 100.000 lei, dar X îi va putea opune mijloacele de apărare pe care le avea față de Y;
3. C.Z nu devine creditor al lui X, întrucât lipsește acordul acestuia din urmă asupra subrogației.

Printr-un contract de locațiune părțile pot conveni în legătură cu dreptul asupra chiriei:

1. A.ca termenul de prescripție extinctivă să înceapă să curgă pentru toate ratele de chirie de la data scadenței ultimei rate;
2. B.ca termenul de prescripție extinctivă să aibă o durată de 15 ani;
3. C.că locatarul renunță la prescripția extinctivă.

G l-a chemat în judecată pe N pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea acestuia la plata prețului unui cal pe care i l-a vândut cu plata prețului în trei rate și rezerva proprietății. Pârâtul s-a apărat arătând că, deși animalul i-a fost predat la data încheierii contractului, după plata primei rate de preț, calul a fost ucis de un copac care s-a prăbușit peste el în timpul unei furtuni violente. Pe calea unei cereri reconvenționale, N a cerut restituirea primei rate de preț. Înstanța:

1. A.va admite acțiunea așa cum a fost formulată, întrucât riscul contractului îl suportă cumpărătorul și va respinge cererea reconvențională;
2. B.va respinge acțiunea și va admite cererea reconvențională, întrucât reclamantul a rămas proprietarul animalului;
3. C.va respinge ambele cereri ca neîntemeiate.

În anul 2014, X a început construirea unei locuințe pe terenul dobândit prin cumpărare de la un terț. Printr-o notificare expediată la două luni de la începerea lucrărilor, vecinul său Z l-a somat să înceteze construirea, deoarece o suprafață de teren de 23 mp, aflată sub viitoarea construcție, i-ar aparține. X a continuat lucrările și a finalizat clădirea. Z a invocat accesiunea, dovedind dreptul de proprietate asupra terenului menționat mai sus, precum și faptul că X a construit fără autorizațiile cerute de lege. În raport de situația descrisă, Z va putea solicita:

1. A.înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar unic al lucrării edificate pe terenul său cu plata a jumătate din valoarea materialelor și a manoperei;
2. B.ridicarea lucrării de pe terenul său, cu plata de daune interese;
3. C.înscrierea în cartea funciară a unui drept de coproprietate, cu luarea în calcul a valorii terenului și a jumătate din valoarea contribuției lui X.

X și Y sunt coproprietari asupra unui teren, deținând cote părți egale din dreptul de proprietate. Y a vândut întregul teren către T, fără a avea acordul lui X. În urma vânzării, T a intrat în posesia terenului. În această situație, X este îndreptățit să formuleze:

1. A.acțiune în declararea nulității contractului dintre Y și T;
2. B.acțiune posesorie împotriva lui T;
3. C.acțiune prin care să pretindă despăgubiri de la Y pentru prejudiciul cauzat prin încheierea vânzării.

Excepția de neexecutare a contractului:

1. A.presupune ca obligația să fie exigibilă și să se nască dintr-un contract sinalagmatic;
2. B.poate fi opusă creditorului de către cel împotriva căruia se exercită acțiunea oblică;
3. C.poate fi invocată în caz de forță majoră, dacă imposibilitatea de executare este definitivă.

În caz de tulburare ori deposedare pașnică, acțiunea posesorie poate fi:

1. A.exercitată și de către detentorul precar;
2. B.introdusă de către cel ce exercită o posesie viciată, indiferent de durata posesiei sale;
3. C.introdusă și împotriva proprietarului.

AB formulează o cerere de chemare în judecată a pârâtului CD la Judecătoria Sector 1 București. Cererea este respinsă ca neîntemeiată. Împotriva soluției reclamantul AB formulează apel, cauza primind termen de judecată la Tribunalul București, ca instanță de apel. Ulterior primului termen de judecată în instanța de apel, AB introduce, din nou, la Judecătoria Sector 1 București, aceeași cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului CD, cu aceeași cauză și același obiect ca prima cerere, cauză care primește termen de judecată. În acest caz:

1. A.pârâtul CD nu poate invoca excepția de litispendență deoarece cele două cauze identice se află pe rolul unor instanțe de grad diferit;
2. B.pârâtul CD va invoca excepția de litispendență în fața Tribunalului București, iar în caz de admitere a acestei excepții cauza de la Judecătoria Sector 1 București urmează a fi trimisă de îndată la Tribunalul București;
3. C.Judecătoria Sector 1 București poate invoca din oficiu excepția de litispendență , iar dacă excepția se admite dosarul va fi trimis de îndată către Tribunalul București.

În ceea ce privește recuzarea:

1. A.cererea se judecă în camera de consiliu, citarea părților și a judecătorului recuzat fiind obligatorie;
2. B.formularea unei cereri de recuzare determină suspendarea judecății;
3. C.încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată de către partea interesată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, când hotărârea prin care s-a soluționat cauza este definitivă.

Comunicarea citației:

1. A.se va face unei persoane majore din familie sau, în lipsă, oricărei persoane majore care locuiește cu destinatarul ori care, în mod obișnuit, îi primește corespondența, dacă destinatarul refuză să primească citația;
2. B.se va face prin depunere în cutia poștală, dacă destinatarul refuză să primească citația;
3. C.se va face unei persoane majore din familie sau, în lipsă, oricărei persoane majore care locuiește cu destinatarul ori care, în mod obișnuit, îi primește corespondența, dacă destinatarul primește citația, dar refuză să semneze dovada de înmânare.

Este adevărat că:

1. A.nerespectarea unui termen prohibitiv atrage, în toate cazurile, nulitatea absolută a actului de procedură efectuat;
2. B.cererea de chemare în judecată formulată de un minor de 15 ani, care nu a fost confirmată de reprezentatul legal al acestuia, atrage o nulitate necondiționată a cererii, dacă acest viciu de procedură nu a fost complinit în termenul acordat de instanță;
3. C.lipsa obiectului cererii din cuprinsul citației este sancționată cu nulitatea expresă a acestui act de procedură.

La data de 4 iunie 2018 reclamantul AB depune o cerere de chemare în judecată la Judecătoria X. La data de 18 iunie 2018 i se comunică reclamantului AB, de către instanța de judecată, o adresă de regularizare în sensul ca, în termen de 10 de la primirea acesteia, să indice, sub sancțiunea anulării cererii, numele și prenumele pârâtului, respectiv domiciliul acestuia. Reclamantul AB nu dă curs acestei solicitări și la data de 9 iulie 2018 i se comunică acestuia o încheiere, dată în camera de consiliu, prin care se dispune anularea cererii de chemare în judecată. În acest caz:

1. A.reclamantul AB este îndreptățit să formuleze cerere de reexaminare a încheierii prin care s-a anulat cererea de chemare în judecată, indicând prin aceasta numele, prenumele și domiciliul pârâtului;
2. B.reclamantul AB are dreptul să formuleze apel împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată indicând numele, prenumele și domiciliul pârâtului;
3. C.reclamantul AB poate să introducă, din nou, cererea de chemare în judecată, indicând numele, prenumele și domiciliul pârâtului.

Acțiunea în predarea locuinței închiriate în temeiul unui contract de locațiune:

1. A.este o acțiune personală imobiliară;
2. B.este de competența teritorială exclusivă a instanței în a cărei circumscripție este situat imobilul ;
3. C.este de competența materială a instanței determinată în funcție de valoare impozabilă a imobilului.

În cazul în care unui client îi sunt încălcate drepturile de proprietate intelectuală, dumneavoastră în calitate de avocat al acestuia, îi veți comunica clientului că, din punct de vedere legal, măsurile provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală:

1. A.se soluționează de către instanța de judecată potrivit dispozițiilor privitoare la ordonanța președințială, care se aplică în mod corespunzător;
2. B.constau în posibilitatea instanței de a dispune doar interzicerea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală;
3. C.pot fi luate atât anterior, cât și ulterior introducerii acțiunii în justiție pentru apărarea dreptului de proprietate intelectuală.

Atunci când este obligatorie, nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzute de lege:

1. A.atrage decăderea pârâtului din dreptul de a invoca excepția de necompetență teritorială de ordine privată, dacă legea nu prevede altfel;
2. B.atrage decăderea pârâtului din dreptul de a invoca excepția lipsei dovezii calității de reprezentant;
3. C.atrage decăderea pârâtului din dreptul de a propune probe, dacă legea nu prevede altfel.

În cazul intervenției voluntare principale:

1. A.intervenientul voluntar principal poate să solicite administrarea de probe, prin cererea de intervenție sau cel mai târziu până la primul termen de judecată ulterior admiterii cererii de intervenție;
2. B.se va dispune disjungerea atunci când judecarea cererii de intervenție voluntare principale ar fi întârziată de cererea principală;
3. C.cererea de intervenție voluntară principală este inadmisibilă în cazul unui proces de divorț, cu privire la desfacerea căsătoriei.

În ceea ce privește perimarea cererii de chemare în judecată:

1. A.perimarea poate fi invocată de instanță din oficiu, în orice fază a judecății, chiar direct în căile de atac;
2. B.excepția de perimare este o excepție de fond, relativă și peremptorie;
3. C.perimarea poate fi invocată și pe cale de excepție în camera de consiliu sau în ședință publică.

Renunțarea la dreptul pretins:

1. A.se poate face doar cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți, dacă reclamantul își exprimă voința la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment;
2. B.determină respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată;
3. C.care are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, va determina pronunțarea unei hotărâri care este supusă recursului ce va fi judecat de Completul de 5 judecători.

Reclamantul A, în contradictoriu cu pârâtul B, a formulat o acțiune prin care a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 6.500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate într-un litigiu anterior, soluționat definitiv și în care persoana B a căzut în pretenții, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 500 lei din actualul proces. Într-un astfel de caz:

1. A.dacă se admite cererea principală, pârâtul va fi obligat la suportarea cheltuielilor de judecată generate și de cel de-al doilea proces;
2. B.reclamantul nu este îndreptățit la recuperarea cheltuielilor de judecată făcute în actualul proces, chiar dacă se admite cererea principală, deoarece culpa declanșării celui de-al doilea proces nu aparține pârâtului, ci reclamantului care avea posibilitatea de a cere cheltuielile în procesul care le-a generat;
3. C.cererea reclamantului se va respinge ca inadmisibilă pentru că acesta avea obligația să solicite acordarea cheltuielilor de judecată în primul proces.

Motivul de casare privitor la faptul că instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale:

1. A.vizează ipoteza în care la judecată au participat mai puțini judecători decât prevede legea;
2. B.se referă la cazul în care la judecată a participat un judecător incompatibil, indiferent de cazul de incompatibilitate;
3. C.nu se referă la cazul în care la judecarea pricinii a participat un grefier incompatibil.

În ceea ce privește contestația în anulare:

1. A.aceasta este admisibilă numai împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în recurs;
2. B.aceasta este admisibilă numai împotriva hotărârilor judecătorești care sunt pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul;
3. C.o hotărâre împotriva căreia s-a exercitat contestația în anulare nu mai poate fi atacată cu o nouă contestație în anulare, chiar dacă se invocă alte motive.

Hotărârea de partaj cu privire la un bun imobil:

1. A.de primă instanță, constituie titlu executoriu și poate fi pusă în executare chiar dacă nu s-a cerut predarea efectivă a bunului;
2. B.nu este susceptibilă de executare silită când părțile declară în mod expres că nu solicită predarea bunului;
3. C.poate fi pusă în executare cu privire la bunul partajat în termenul de prescripție a dreptului de o obține executarea silită de 10 ani.

Procedura ofertei reale de plată:

1. A.se poate derula exclusiv prin mijlocirea unui executor judecătoresc;
2. B.poate privi doar primirea unei sume de bani de către creditorul, care refuză să o încaseze;
3. C.în caz de refuz din partea creditorul, poate fi urmată de consemnarea făcută de către debitor

În ceea ce privește decizia pronunțată de Înalta Curți de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii:

1. A.continuă să fie obligatorie și după modificarea dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării, atâta timp cât aceasta din urmă nu a fost abrogată sau declarată neconstituțională;
2. B.are efecte și asupra hotărârilor judecătorești examinate în cadrul recursului în interesul legii;
3. C.se adoptă cu cel puțin două treimi din numărul judecătorilor completului.

În cadrul contestației la executare:

1. A.la cererea părților, instanța este obligată să solicite relații și explicații scrise de la executorul judecătoresc;
2. B.este aplicabilă procedura de verificare și regularizare a cererii prevăzută de art. 200 NCPC;
3. C.instanța va pune în vedere părții interesate să achite cheltuielile ocazionate de efectuarea copiilor certificate de pe actele de executare contestate.

În cazul executării hotărârilor judecătorești referitoare la minori:

1. A.dacă debitorul nu se va conforma somației executorului, acesta, la cererea creditorului, va sesiza instanța de executare pentru aplicarea de penalități pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlu executoriu;
2. B.executarea se va efectua, în toate cazurile, în mod obligatoriu, în prezența unui reprezentant al direcției generale de asistență socială și protecția copilului și a unui psiholog desemnat de această direcție;
3. C.executarea silită poate fi declanșată și fără somație prealabilă din partea executorului judecătoresc.

Creditorul A s-a adresat Biroului executorului judecătoresc ”BB” pentru executarea unei hotărâri judecătorești definitive pronunțată în contradictoriu cu debitoarea Agenția Naționale de Administrare Fiscală. În cadrul executării silite, creditorul a solicitat și actualizarea cu rata inflației a cheltuielilor de judecată acordate de instanță prin hotărârea pronunțată, însă executorul a refuzat cererea, prin încheiere motivată. În aceste condiții:

1. A.cheltuielile de judecată nu pot fi actualizate deoarece au caracter accesoriu și executorul poate actualiza doar valoarea unei obligații principale stabilite în bani;
2. B.chiar dacă acordarea a cheltuielilor de judecată a reprezentat o cerere accesorie în cadrul procesului principal, atunci când hotărârea judecătorească este definitivă, va conține o creanță de sine-stătătoare împotriva părții care a pierdut procesul și care poate fi supusă actualizării în faza executării silite;
3. C.creditorul este îndreptățit să formuleze contestație la executare împotriva încheierii executorului judecătoresc, care se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită.

Inculpatul AB a fost trimis in judecată reținându-se că în calitate de paznic la o societate având ca obiect comerțul cu materiale de construcție, a acceptat oferta lui CD de a-i permite ca pe timp de noapte să sustragă diferite materiale, urmând să-i remită jumătate din banii obținuți din valorificarea lor. Urmare înțelegerii, în noaptea următoare inculpatul i-a permis accesul lui CD în incinta societății cu o autoutilitară. Văzând ca durează prea mult timp și fiindu-i frică să nu fie surprinși, inculpatul l-a ajutat să încarce mai repede autoutilitara cu diferite materiale, după care CD a părăsit incinta societății cu materialele sustrase. În zilele următoare CD a vândut materialele si a remis inculpatului jumătate din banii obținuți. Față de această stare de fapt, inculpatul AB va răspunde:

1. A.pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat;
2. B.pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat și luare de mită, aflate în concurs;
3. C.pentru infracțiunea de furt calificat si luare de mită, aflate in concurs.

Infracțiunea de tulburare de posesie săvârșită de o persoană fizică în dauna altei persoane fizice, nu absoarbe în conținutul ei:

1. A.infracțiunea de lovire ori alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 C.pen.
2. B.infracțiunea de amenințare prev. de art. 206 C.pen.
3. C.demolarea unui stâlp de susținere de la rețeaua electrică aflat pe linia de hotar.

Inculpatul a fost trimis în judecată reținându-se că având același nume și prenume cu tatăl său care era proprietarul unei garsoniere și având nevoie de bani, a scos la vânzare această garsonieră. După ce s-a înțeles asupra prețului cu cumpărătorii EF și EG, s-au deplasat la notar unde inculpatul profitând de identitatea de nume și-a prezentat cartea de identitate și s-a prezentat ca fiind proprietarul garsonierei. Notarul a întocmit contractul de vânzare–cumpărare în formă autentică fără să observe vreo neregulă, iar inculpatul a încasat prețul. Față de această stare de fapt, inculpatul va răspunde pentru:

1. A.înșelăciune, fals privind identitatea, fals în declarații și fals intelectual în forma participației improprii;
2. B.înșelăciune, fals în declarații și fals intelectual în forma participației improprii;
3. C.înșelăciune, fals în declarații și instigare la fals intelectual.

Inculpatul a fost trimis în judecată reținându-se că a organizat o petrecere la domiciliul său, în timpul căreia unul dintre invitați a trântit din greșeală televizorul la pământ. Inculpatul s-a enervat și a poftit afară toți invitații, mai puțin cel care a stricat televizorul, pe care l-a obligat să intre într-o cameră unde l-a legat de mâini și de picioare, spunându-i că îl va ține până îi va face rost de 3.000 lei, contravaloarea televizorului. După mai mult de 3 ore inculpatul s-a întors în cameră la persoana vătămată în vârstă de 17 ani și l-a pus să ia legătura cu fratele său și să-i aducă banii. Persoana vătămată a vorbit cu fratele său la telefonul pus la dispoziție de inculpat și l-a rugat să vină cu banii, spunându-i ce s-a întâmplat. Organele de poliție au intervenit în scurt timp, eliberând persoana vătămată. Față de această stare de fapt, inculpatul va răspunde:

1. A.pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal în forma agravată, loviri sau alte violențe și șantaj în formă agravată;
2. B.pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal în formă agravată și șantaj în forma agravată;
3. C.pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal în formă agravată și loviri sau alte violențe.

Inculpatul a fost trimis în judecată reținându-se că în calitate de polițist l-a oprit în trafic pe IM pentru săvârșirea unei contravenții. La rugămințile și promisiunile lui IM de a nu-i fi suspendat permisul de conducere în schimbul unei sume de bani, inculpatul a reținut permisul de conducere dar nu a întocmit niciun act și l-a invitat pe IM pentru a doua zi la biroul său. A doua zi, inculpatul i-a restituit permisul de conducere fără ca IM să-i fi remis vreo sumă de bani, dar acesta a reluat promisiunile că în zilele următoare o să-l recompenseze. Față de această stare de fapt:

1. A.Inculpatul va răspunde pentru luare de mită, iar IM va răspunde pentru dare de mită;
2. B.Inculpatul va răspunde pentru luare de mită și abuz în serviciu, iar IM nu va răspunde pentru nicio infracțiune, dacă a denunțat faptele anterior sesizării organelor de urmărire penală;
3. C.Inculpatul va răspunde pentru luare de mită și abuz în serviciu, iar IM nu va răspunde pentru nicio infracțiune dacă nu a avut intenția de a remite o sumă de bani inculpatului;

Inculpatul AB a fost trimis în judecată reținându-se că în cursul lunii mai 2016, în calitate de expert desemnat de instanța de judecată să efectueze o expertiză de evaluare a prețului de circulație a unui imobil, a întocmit un raport de expertiză conținând date nereale, în scopul favorizării reclamantului, raport depus la dosarul cauzei. Instanța civilă nu a ținut cont la soluționarea cauzei de acest raport datorită faptului că a fost încuviințată o nouă expertiză, efectuată de un alt expert. Față de această stare de fapt inculpatul va răspunde:

1. A.pentru savârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă;
2. B.pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, fals intelectual și uz de fals, aflate în concurs;
3. C.pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, fals în înscrisuri sub semnatură privată și uz de fals, aflate în concurs.

Inculpatul AB a fost trimis în judecată reținându-se că în timp ce se afla în barul din localitate și consuma băuturi alcoolice, a declanșat un conflict cu victima AG căreia i-a reproșat că și-a lăsat întreaga avere unui nepot, în timp ce soției lui care îi este și ea nepoată, nu intenționează să-i lase nimic. După ce victima i-a atras atenția că nu este treaba lui, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri de cuțit, iar la scurt timp victima a decedat. Din certificatul de cazier al inculpatului a rezultat că acesta a fost anterior condamnat pentru savârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. Față de starea de fapt, inculpatul va răspunde:

1. A.pentru infracțiunea de omor;
2. B.pentru infracțiunea de omor calificat savârșit din interes material;
3. C.pentru infracțiunea de omor calificat savârșit de o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor.

Inculpatul AB a fost trimis în judecată reținându-se că a sustras un portmoneu din buzunarul de la spate al persoanei vătămate MN, pe care l-a ascuns rapid sub haine. A fost însă observat de polițistul RF aflat in uniforma de serviciu, care l-a somat să se oprească și să-i arate ce a ascuns sub haine. Inculpatul însă l-a lovit cu pumnul în față și a încercat să fugă, dar a fost imobilizat de polițist. Față de această stare de fapt, inculpatul AB va răspunde:

1. A.pentru săvârșirea infracțiunilor de furt și ultraj, aflate în concurs;
2. B.pentru săvarșirea infracțiunilor de furt calificat si ultraj, aflate în concurs;
3. C.pentru săvarșirea infracțiunilor de tâlhărie și ultraj, aflate în concurs.

Inculpatul AB a fost trimis în judecată reținându-se că fiind arestat preventiv în altă cauză a formulat un autodenunț în care afirmă că el este autorul furtului dintr-o bijuterie, știind că acesta a fost săvârșit în realitate de numitul PP care îi era rudă. Ulterior a fost audiat în calitate de suspect de către organele de poliție, ocazie cu care a recunoscut furtul bijuteriilor și a descris fapta. Datorită unor neconcordanțe evidente, organele de poliție și-au dat seama că inculpatul nu declară adevărul. Față de această stare de fapt, inculpatul va răspunde pentru:

1. A.fals în declarații și favorizarea infractorului, aflate în concurs;
2. B.favorizarea infractorului și inducerea în eroare a organelor judiciare, aflate în concurs;
3. C.favorizarea infractorului.

Inculpatul a fost trimis în judecată reținându-se că a purtat discuții cu verișoara sa care i-a spus că intenționează să divorțeze deoarece soțul său consumă alcool și a început să vândă bunuri din casă pentru a-și procura băutura, iar cu această ocazie inculpatul a fost rugat să primească spre păstrare bijuteriile verișoarei sale. Inculpatul a fost de acord, dar imediat ce a primit bijuteriile spre păstrare le-a vândut pentru a-și plăti un credit bancar, aceasta fiindu-i intenția încă de la început. Față de starea de fapt:

1. A.inculpatul va răspunde pentru infracțiunea de abuz de încredere;
2. B.se va dispune încetarea procesului penal în situația în care este retrasă plângerea prealabilă;
3. C.inculpatul va răspunde pentru infracțunea de gestiune frauduloasă.

Tentativa la infracțiunea de distrugere:

1. A.este posibilă și, după caz, incriminată;
2. B.este întotdeauna incriminată;
3. C.nu este posibilă.

Lovirea, în aceleași împrejurări, a doi funcționari publici aflați în exercițiul funcțiunii reprezintă:

1. A.o singură infracțiune de ultraj în variantă agravată;
2. B.două infracțiuni de ultraj, aflate în concurs cu două infracți¬uni de lovire sau alte violențe;
3. C.două infracțiuni de ultraj aflate în concurs.

A, în calitate de soț al victimei B, pe fondul consumului de alcool, o agresează pe aceasta cauzându- i leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 20 de zile de îngrijiri medicale. În aceeași zi, după ce consumă noi cantități de alcool, prin constrângere fizică, A întreține un raport sexual cu B. Calificarea corectă a faptei este:

1. A.viol;
2. B.viol în concurs cu violența în familie;
3. C.numai infracțiunea de violență în familie.

Omorul săvârșit cu premeditare:

1. A.se poate reține și în cazul erorii asupra identității persoanei;
2. B.nu se poate reține în cazul devierii acțiunii;
3. C.nu se poate reține atunci când făptuitorul a urmărit un interes material.

Inculpatul a fost condamnat definitiv la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru o infracțiune intenționată. Înainte de începerea executării pedepsei, acesta săvârșește o nouă infracțiune intenționată pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an. În speță, inculpatul a realizat:

1. A.condițiile unei recidive post-condamnatorii;
2. B.condițiile unei recidive post-executorii;
3. C.condițiile unei pluralități intermediare.

În cazul inculpatului care, fiind atacat cu coasa de către victimă a apucat cu mâinile de coada coasei și, în încercarea de a-l dezarma pe agresor, a provocat, în timpul împingerii-tragerii și răsucirii coasei rănirea gravă a victimei cu lama acelei coase:

1. A.fapta a fost săvârșită în stare de legitimă apărare;
2. B.urmează a fi reținută circumstanța atenuantă legală privind depășirea legitimei apărări;
3. C.nu poate fi reținută scuza provocării;

Dacă condamnatul nu execută cu rea-credință pedeapsa amenzii:

1. A.se consideră că acesta are un antecedent penal, caz în care dacă va mai săvârși o faptă aceasta va fi comisă în stare de recidivă;
2. B.numărul zilelor amendă se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile de închisoare;
3. C.unei zile amendă îi corespunde o zi de închisoare doar dacă s-a dispus condamnarea la un minim de 15 de zile-amendă.

Tentativa proprie terminată:

1. A.există atunci când executarea a fost dusă până la capăt dar rezultatul nu s-a produs;
2. B.presupune mijloace care nu sunt apte să conducă la producerea rezutatului;
3. C.este posibilă numai la infracțiunile materiale.

Împotriva sentinței penale pronunțate de către Judecătoria Sectorului 1 București, prin care s-a dispus condamnarea inculpatului AB la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, a declarat apel inculpatul invocând faptul că judecarea cauzei a avut loc în lipsa părții responsabile civilmente, nelegal citate, precum și că i s-a aplicat o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege. Prin raportare la cele două motive de apel invocate de inculpat, în cauză:

1. A.sunt incidente două cazuri de desființare cu trimitere spre rejudecare;
2. B.este incident un singur caz de desființare cu trimitere spre rejudecare;
3. C.nu este incident niciun caz de desființare cu trimitere spre rejudecare.

Prin ordonanța din data de 14 martie 2017 s-a dispus clasarea cauzei față de suspectul AD în temeiul disp. art. 315 alin. (1) lit. b) raportat la disp. art. 16 alin. (1) lit. c) – nu există probe că acesta ar fi săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală. În situația formulării unei plângeri la judecătorul de cameră preliminară împotriva acestei soluții de netrimitere în judecată, judecătorul de cameră preliminară poate dispune:

1. A.respingerea plângerii ca nefondată;
2. B.admiterea plângerii și începerea judecății;
3. C.admiterea plângerii și punerea în mișcare a acțiunii penale.

Inculpatul AB este trimis în judecată, în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. În cursul urmăririi penale inculpatul s-a aflat în stare de arest preventiv pentru o perioadă de 120 de zile. Verificând din oficiu, în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, judecătorul de cameră preliminară:

1. A.poate dispune prelungirea arestării preventive a inculpatului pentru o durată de cel mult 30 de zile;
2. B.poate revoca măsura arestării preventive;
3. C.poate dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura reținerii.

În cauza având ca obiect judecarea infracțiunii de abuz în serviciu imputată inculpatului AB, prima instanță de judecată, după audierea inculpatului și a celorlalte părți, procedează la audierea martorului CD. Cauza este înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală, ca urmare a calității speciale a inculpatului. Cu ocazia audierii martorului, potrivit legii:

1. A.și ceilalți membri ai completului pot adresa întrebări martorului, nu doar președintele completului;
2. B.în anumite situații, președintele de complet poate da citire, în tot sau în parte, declarațiilor anterioare ale martorului;
3. C.martorul nu poate citi vreun înscris în instanță în nicio situație.

Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, au fost trimiși în judecată inculpații AB, RG, CI și VG, pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor de înșelăciune și de fals în înscrisuri sub semnătură privată. După epuizarea procedurii de cameră preliminară, în cauză s-a început cercetarea judecătorească de către Judecătoria Sectorului 2 București. Prin raportare la stadiul procesual:

1. A.instanța poate dispune din oficiu disjungerea cu privire la unele dintre infracțiuni;
2. B.instanța poate dispune, la cererea inculpatului AB, disjungerea cu privire la unele dintre infracțiuni;
3. C.instanța nu poate dispune, la cererea persoanei vătămate, disjungerea cu privire la unele dintre infracțiuni.

Pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București se află înregistrată cauza privind infracțiunea de înșelăciune săvârșită de inculpatul AB în dauna societății X, cauză în care urmează să se dea citire actului de sesizare a instanței de judecată. Pe rolul Tribunalului București se află înregistrată o cauză având ca obiect o infracțiune de dare de mită săvârșită tot de către inculpatul AB, cauză în care mai sunt de audiat doar 2 martori. În această situație:

1. A.cauzele pot fi reunite dacă prin aceasta nu se întârzie judecata chiar dacă se află în etape diferite ale judecății în primă instanță;
2. B.cauzele nu pot fi reunite întrucât nu se află în aceeași etapă a judecății;
3. C.săvârșirea mai multor infracțiuni de către aceeași persoană nu reprezintă un caz de reunire facultativă.

Prin rechizitoriul întocmit de Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală, inculpatul RC este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. După audierea incupatului de către prima instanță de judecată și înainte de terminarea cercetării judecătorești:

1. A.legea nu mai permite micșorarea întinderii pretențiilor formulate de partea civilă;
2. B.legea nu mai permite introducerea în cauză a părții responsabile civilmente la cererea persoanei îndreptățite;
3. C.legea nu mai permite majorarea întinderii pretențiilor formulate de partea civilă.

Prin Procesul-Verbal întocmit la data de 05.05.2018, lui AB i s-a adus la cunoștință, de către organele de urmărire penală, că prin ordonanța din data de 03.05.2018 s-a dispus, față de acesta, efectuarea în continuare a urmăririi penale, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 C. pen. Totodată suspectului AB i s-au adus la cunoștință și drepturile și obligațiile procesuale ce îi revin potrivit legii. În această situație:

1. A.cererea suspectului AB de consultare a dosarului poate fi admisă dacă se consideră întemeiată;
2. B.cererea suspectului AB de consultare a dosarului va fi respinsă ca inadmisibilă;
3. C.cererea suspectului AB de consultare a dosarului poate fi respinsă dacă procurorul consideră că s-ar aduce atingere bunei desfășurări a urmăririi penale, restricționarea privind consultarea dosarului putându-se dispune chiar pentru o perioadă mai mare de 10 zile.

Pe rolul Judecătoriei Brașov se află înregistrată cauza privind infracțiunea de loviri și alte violențe săvârșită de inculpatul AC. După terminarea cercetării judecătorești, persoana vătămată BD își retrage plângerea prealabilă formulată în cauză. Soluționând acțiunea penală și acțiunea civilă exercitată cu respectarea dispozițiilor legale în procesul penal, în condițiile în care inculpatul nu solicită continuarea procesului penal, Judecătoria Brașov:

1. A.pronunță pe latură penală încetarea procesului penal față de inculpat;
2. B.pe latură civilă lasă nesoluționată acțiunea civilă;
3. C.poate pronunța pe latură penală condamnarea inculpatului.

Prin sentința penală pronunțată la data de 22 iulie 2018 Judecătoria Ploiești a dispus condamnarea inculpatului AX la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvîrșirea infracțiunii de furt. Împotriva acestei sentințe poate declara apel pe latură penală potrivit dispozițiilor legale:

1. A.procurorul, în termen de 10 zile de la comunicarea sentinței redactate;
2. B.pentru inculpat, soțul acestuia, în termen de 10 zile de la comunicarea minutei;
3. C.persoana vătămată, în termen de 10 zile de la comunicarea minutei.

Trimiterea cauzei la un alt parchet:

1. A.se dispune de către Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de către Curtea de Apel;
2. B.se poate dispune și la cererea persoanei vătămate;
3. C.se poate dispune și din oficiu.

Potrivit dispozițiilor generale privind contestația:

1. A.contestația declarată de procuror nu poate fi retrasă;
2. B.contestația se soluționează prin decizie, dacă legea nu prevede altfel;
3. C.legea nu prevede posibilitatea admiterii contestației, desființării hotărârii atacate cu dispoziția de rejudecare a cauzei de către judecătorul care a pronunțat-o.

În cazul judecării apelului:

1. A.instanța de apel nu poate readministra probele administrate de către prima instanță de judecată;
2. B.la dezbaterea apelului primul cuvânt se acordă, în toate cazurile, procurorului;
3. C.instanța de apel procedează la ascultarea inculpatului, cînd aceasta este posibilă.

Minuta:

1. A.se întocmește într-un singur exemplar original;
2. B.se întocmește obligatoriu și atunci când judecătorul dispune asupra măsurilor preventive;
3. C.nu trebuie semnată și de grefier.

Propunerea de arestare preventivă în cursul urmăririi penale, potrivit legii:

1. A.nu poate fi întocmită de către organul de cercetare penală;
2. B.poate fi soluționată și de către un judecător de drepturi și libertăți de la o altă instanță decât cea căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță;
3. C.nu poate fi soluționată în nicio situație în lipsa inculpatului.

Cererea de strămutare a judecării cauzei:

1. A.se soluționează în ședință publică;
2. B.nu se poate soluționa în caz de neprezentare a părților;
3. C.se soluționează prin sentință.

Nulitatea relativă:

1. A.poate fi invocată și de suspect, în condițiile legii;
2. B.nu poate fi acoperită dacă a intervenit în cursul judecății;
3. C.nu poate fi invocată în procedura de cameră preliminară.

Potrivit dispozițiilor generale privind audierea suspectului sau inculpatului:

1. A.inculpatul nu poate fi audiat în nicio situație prin videoconferință;
2. B.suspectul are dreptul să se consulte cu avocatul în cursul audierii;
3. C.inculpatul nu își poate exercita în cursul audierii dreptul la tăcere cu privire la unele din faptele despre care este întrebat.

Renunțarea la urmărirea penală:

1. A.nu se poate dispune dacă în cauză nu există inculpat;
2. B.nu se poate dispune față de un inculpat minor;
3. C.nu se poate dispune pentru infracțiuni care au avut ca urmare moartea victimei.

Hotărârea prin care Înalta Curte de Casație și Justiție admite apelul declarat împotriva unei sentințe de achitare pronunțată în primă instanță de Curtea de Apel București și dispune condamnarea inculpatului va fi pusă în executare de:

1. A.Tribunalul București;
2. B.Tribunalul Militar București;
3. C.Curtea de Apel București.