Subiecte Barou aprilie 2026 (avocați definitivi)

Avocatul X, definitiv și aflat în exercitarea profesiei, este angajat cu contract de muncă în funcția de director juridic al unei societăți comerciale și dorește să își păstreze, în același timp, și dreptul de exercitare a profesiei de avocat. În acest caz:

1. A.avocatul X se află într-un caz de incompatibilitate;
2. B.avocatul X poate exercita profesia de avocat fără restricții, deoarece are studii juridice și poate cumula cele două calități fără nici o altă formalitate;
3. C.avocatul X trebuie să solicite trecerea în tabloul avocaților incompatibili.

Publicitatea profesională:

1. A.are ca obiect promovarea profesiei de avocat și se realizează exclusiv de către organele profesiei sau la cererea și sub supravegherea acestora;
2. B.este realizată direct de orice avocat sau formă de exercitare a profesiei, în mod liber, pentru promovarea propriei clientele;
3. C.este identică cu publicitatea formelor de exercitare a profesiei.

Avocatul AA, membru al Consiliului U.N.B.R., înscris în cadrul Baroului XX, săvârșește mai multe abateri disciplinare pe raza Baroului YY. În această situație:

1. A.anchetarea abaterilor disciplinare se va face de către Consiliul Baroului YY pe raza căruia s-au săvârșit faptele;
2. B.anchetarea abaterilor disciplinare se va face de către Consiliul U.N.B.R.;
3. C.dacă în urma anchetării abaterilor disciplinare se decide exercitarea acțiunii disciplinare, această acțiune se semnează de președintele U.N.B.R..

Adunarea generală extraordinară a Baroului poate fi convocată:

1. A.numai de către Consiliul Baroului;
2. B.de către Consiliul Baroului sau de către Comisia de Cenzori a Baroului;
3. C.de către Decanul Baroului la solicitarea a peste o treime din totalul membrilor baroului.

Sunt organe de conducere ale U.N.B.R.:

1. A.Comisia Centrală de Disciplină;
2. B.Comisia Permanentă a U.N.B.R.;
3. C.Comisia Centrală de Cenzori.

Avocații definitivi și aflați în exercitarea profesiei AA și BB, titulari ai unor cabinete individuale, decid să se grupeze pentru a folosi în comun un sediu și personal salariat. În acest caz:

1. A.avocații AA și BB pot avea clienți cu interese contrare, deoarece gruparea nu este o formă de exercitare a profesiei;
2. B.avocații din cabinetele grupate nu pot acorda asistență juridică unor clienți cu interese contrare;
3. C.prin grupare, cabinetele individuale ale avocaților AA și BB își păstrează individualitatea în relațiile cu clienții.

Avocatul GG a încheiat un contract de asistență juridică cu clientul AA pentru reprezentarea acestuia într-o cauză civilă. După finalizarea definitivă a cauzei, în cadrul unui interviu în mass- media, avocatul GG a prezentat aspecte confidențiale ale cazului, producând un prejudiciu material și moral clientului AA. În acest caz:

1. A.avocatul GG a încălcat obligația de a păstra secretul profesional, care este absolută și nelimitată în timp;
2. B.avocatul GG avea dreptul să prezinte aspecte confidențiale ale cauzei, deoarece se pronunțase o hotărâre definitivă, iar aspectele litigioase fuseseră soluționate;
3. C.avocatul GG nu avea dreptul să încalce obligația de a păstra secretul profesional, nici dacă ar fi avut dezlegarea clientului să prezinte respectivele informații către opinia publică.

Comisia Centrală de Disciplină:

1. A.este coordonată de un președinte, ales prin vot de membrii Consiliului UNBR;
2. B.judecă, ca instanță disciplinară de fond, abaterile săvârșite de către decani;
3. C.judecă, ca instanță de recurs, în complet de 3 membri, contestațiile declarate împotriva deciziilor comisiilor de disciplină din cadrul barourilor.

În baza contractului de asistență juridică încheiat, avocatul AB a redactat un antecontract de vânzare-cumpărare atestând identitatea părților, a conținutului și a datei actului întocmit. Avocatul AB a arhivat actul și a înregistrat operațiunea în Registrul electronic al actelor întocmite de avocat. În acest caz:

1. A.actul astfel încheiat poate fi prezentat notarului public spre autentificare;
2. B.avocatul AB are obligația de a înregistra actul încheiat, în cel mult trei zile de la data întocmirii, în Registrul electronic al actelor întocmite de avocat;
3. C.sancțiunea neînregistrării actului este nulitatea absolută a acestuia.

Avocatul C refuză restituirea actelor originale ale clientului B după încetarea contractului de asistență juridică, invocând neplata unui onorariu restant. În acest caz:

1. A.avocatul C este obligat să restituie actele originale care i-au fost încredințate, întocmind un proces-verbal semnat de clientul B sau expediindu-le prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire și cu conținut declarat;
2. B.avocatul C poate condiționa restituirea actelor originale de plata integrală a onorariului restant;
3. C.avocatul C nu poate reține actele originale ale clientului B după încetarea contractului de asistență juridică, invocând onorariul restant.

În cazul profesiei de avocat, asigurarea pentru răspundere profesională:

1. A.este facultativă;
2. B.este obligatorie pentru avocații definitivi și facultativă pentru avocații stagiari;
3. C.este obligatorie atât pentru avocații definitivi, cât și pentru avocații stagiari.

În cursul cercetării disciplinare pentru o presupusă abatere disciplinară, avocatul AA, convocat legal în fața Consiliului Baroului, refuză să se prezinte și să depună înscrisurile solicitate. Această situație de fapt conduce la:

1. A.săvârșirea de către avocatul AA a unei alte abateri disciplinare prin încălcarea îndatoririlor profesionale;
2. B.imposibilitatea continuării anchetei disciplinare fără explicațiile scrise ale avocatului AA;
3. C.desfășurarea în continuare a anchetei disciplinare împotriva avocatului AA.

Avocatul AA a fost desemnat să asigure asistența judiciară beneficiarului BB ca urmare a încuviințării cererii de ajutor public judiciar în materie civilă. În acest caz:

1. A.beneficiarului BB i se va comunica, de către Decanul Baroului, numele avocatului desemnat;
2. B.renunțarea unilaterală și nejustificată a beneficiarului BB la asistența acordată de avocatul AA duce la încetarea ajutorului public sub forma asistenței prin avocat;
3. C.avocatul AA va primi de la beneficiarul BB cheltuielile avansate pricinuite de asistența acordată.

Contractul de asistență juridică încheiat cu respectarea dispozițiilor legale din materia exercitării profesiei de avocat constituie:

1. A.unicul mijloc de probă al raporturilor dintre client și avocat;
2. B.doar un început de dovadă scrisă, ce trebuie completat cu alte mijloace de probă pentru a se proba relația contractuală cu clientul;
3. C.un înscris fără relevanță probatorie, dacă nu este confirmat de către Barou.

Avocatul definitiv, aflat în exercițiul profesiei, poate dobândi calitatea de asociat într-o societate profesională cu răspundere limitată din avocatură:

1. A.numai după minimum 3 ani de la definitivare;
2. B.imediat după dobândirea calității de avocat definitiv;
3. C.doar cu aprobarea Consiliului U.N.B.R..

Consiliul baroului are următoarele atribuții:

1. A.hotărăște asupra stării de incompatibilitate și asupra încetării acesteia;
2. B.aprobă cererile de asistență juridică gratuită;
3. C.ordonanțează cheltuielile baroului.

O persoană AA exercită activități specifice profesiei de avocat, fără a fi înscrisă într-un barou component al U.N.B.R. În această calitate întocmește mai multe acte de procedură, specifice profesiei de avocat, pentru părțile BB și CC. În acest caz:

1. A.fapta persoanei AA de întocmire a actelor specifice profesiei de avocat constituie infracțiune;
2. B.actele de procedură întocmite pentru părțile BB și CC, chiar dacă sunt specifice profesiei de avocat, sunt valabile dacă părțile le-au acceptat, context în care persoana AA exercită o activitate permisă de lege;
3. C.activitatea persoanei AA nu este permisă de lege deoarece profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al U.N.B.R.

În urma judecării abaterii disciplinare săvârșite de avocatul AA, acestuia i s-a aplicat sancțiunea disciplinară a interdicției de a exercita profesia pe o perioadă de 3 luni. În această perioadă de interdicție:

1. A.avocatul AA se află în stare de suspendare;
2. B.avocatul AA se află în stare de incompatibilitate;
3. C.avocatul AA se află în stare de nedemnitate.

După încetarea situației de incompatibilitate, reînscrierea în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei:

1. A.se dispune de Decanul Baroului, la cerere sau din oficiu;
2. B.se va realiza din oficiu;
3. C.se realizează numai la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate, prin decizia Consiliului Baroului.

Cabinetul individual al avocatului XX dorește să folosească denumirea „XX & Partenerii – Cabinet de avocat” și înregistrează cererea în acest sens la Barou. În acest caz, Consiliul Baroului:

1. A.va respinge cererea avocatului XX deoarece un cabinet individual se individualizează prin numele avocatului titular, urmat de sintagma „cabinet de avocat”;
2. B.va înregistra actul de înființare deoarece denumirea cabinetului individual poate cuprinde orice formulă comercială, dacă nu induce în eroare;
3. C.va pronunța o decizie ce va putea fi atacată la Consiliul U.N.B.R.

Două datorii reciproce, certe, lichide și exigibile, se sting de plin drept prin compensație:

1. A.numai dacă izvorăsc din același raport juridic;
2. B.inclusiv când una dintre datorii are ca obiect restituirea unui bun dat cu titlu de împrumut de consumație;
3. C.numai dacă nu s-a acordat un termen de grație pentru plata uneia dintre datorii.

Prin curier, A (cu domiciliul în Cluj-Napoca) îi expediază lui B (cu domiciliul în București) o propunere de a încheia o vânzare referitoare la un autoturism (descris în detaliu) pentru suma de 80.000 de lei. Propunerea de a contracta precizează că B are la dispoziție un termen de acceptare de 10 zile. Într-o asemenea ipoteză:

1. A.dacă propunerea de a contracta ajunge la B la data de 29 aprilie 2026, iar acesta ia cunoștință despre ea în 30 aprilie 2026, termenul de 10 zile începe să curgă la data de 29 aprilie 2026;
2. B.dacă B, prin răspunsul său, arată că este de acord cu propunerea de a contracta, însă pentru un preț de 78.000 de lei, acest răspuns valorează acceptare, deoarece modificarea prețului este una minoră;
3. C.dacă B acceptă propunerea de a contracta, iar acceptarea ajunge la A în interiorul termenului de 10 zile, vânzarea se încheie în clipa în care acceptarea a ajuns la A, chiar dacă acesta nu ia cunoștință de ea întrucât se află în comă, în spital.

X este creditorul unei obligații solidare împotriva lui Y și Z. Y nu invocă prescripția, iar Z a renunțat la aceasta. Ulterior, un fideiusor al obligației, precum și un creditor al lui Y, invocă prescripția extinctivă. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte?

1. A.prescripția nu mai poate fi invocată de nicio persoană dacă unul dintre debitori a renunțat la ea;
2. B.codebitorii sau fideiusorii pot invoca prescripția chiar dacă unul dintre debitori a neglijat să o invoce sau a renunțat la ea;
3. C.creditorii celui interesat sau orice altă persoană interesată pot invoca prescripția.

X, creditor al lui Y, introduce acțiune oblică pentru valorificarea unui drept al debitorului său. Instanța admite acțiunea. Ulterior, X pretinde că ar trebui să aibă prioritate la valorificarea rezultatului obținut. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte?

1. A.efectele hotărârii profită tuturor creditorilor debitorului;
2. B.creditorul care a exercitat acțiunea oblică nu dobândește nicio preferință față de ceilalți creditori;
3. C.creditorul care a introdus acțiunea oblică are un drept de preferință asupra sumelor obținute.

În situația în care o parte (A) se angajează față de o altă parte (B) să acorde un împrumut unui terț (C), B este ținut alături de terțul C, pentru obligația de restituire a împrumutului către A, ca un:

1. A.codebitor solidar;
2. B.fidejusor;
3. C.cocreditor solidar.

Nedemnitatea succesorală judiciară:

1. A.are ca efect înlăturarea nedemnului de la succesiunea defunctului față de care este nedemn;
2. B.nu poate fi înlăturată expres prin testament de către defunct;
3. C.poate fi declarată de notarul public, în termen de un an de la data deschiderii moștenirii.

La data de 15 martie 2023, B încheie cu A., în formă autentică notarială, un contract de ipotecă imobiliară, în vederea garantării executării obligațiilor sale de restituire a sumei de bani împrumutate de la A, respectiv a dobânzii convenționale aferente, ambele exigibile la data de 22 august 2019. Fiindcă B nu a achitat până la data de 01 martie 2026 împrumutul acordat și nici dobânda, A:

1. A.are prescris dreptul la acțiunea în restituirea împrumutului și a dobânzilor, putând urmări doar imobilul care constituie obiectul dreptului de ipotecă, dar numai în limita valorii acestuia, și doar până la limita valorii capitalului împrumutat;
2. B.poate pretinde plata atât a capitalului, cât și a dobânzii convenționale datorate, acestea nefiind prescrise;
3. C.poate urmări silit imobilul ipotecat, în vederea recuperării atât a capitalului, cât și a dobânzii convenționale datorate de către B.

Între A și B s-a încheiat un contract de donație prin care se prevede că bunul donat se întoarce în patrimoniul donatorului A, dacă B decedează înaintea lui A. În acest context:

1. A.se va considera că, indiferent de natura bunului, donația este revocată de plin drept, iar bunul este considerat tot de plin drept întors în patrimoniul donatorului, dacă B decedează înaintea lui A;
2. B.bunul se întoarce în patrimoniul lui A, chiar dacă B, decedând înaintea lui A, lasă doi copii moștenitori;
3. C.donația este valabilă și nu încalcă principiul irevocabilității donațiilor.

A solicită unui notar public să autentifice o procură prin care A îl împuternicește pe B să încheie, în numele și pe seama lui A, un contract prin care să cumpere un teren agricol identificat cu date de carte funciară, în schimbul prețului maximal de 100.000 EUR. Onorariul lui B este de 50% din diferența dintre suma de 100.000 EUR și prețul negociat. În acest caz:

1. A.având în vedere modalitatea de stabilire a onorariului, contractul este aleatoriu;
2. B.mandatul preconizat prin procură este unul cu reprezentare;
3. C.împuternicirea dată unui nou mandatar pentru aceeași afacere revocă mandatul inițial.

A.B. îl împuternicește pe C.D. să cumpere, în nume propriu dar pe seama lui A.B., un teren de la E.F. C.D. cumpără terenul de la E.F. și îl intabulează pe numele său, ulterior refuzând să transmită dreptul de proprietate lui A.B. În această situație:

1. A.A.B. devine de plin drept proprietarul terenului din momentul încheierii contractului dintre C.D. și E.F., întrucât actul a fost încheiat pe seama sa;
2. B.A.B. poate solicita instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de transmitere a dreptului de proprietate asupra terenului din patrimoniul lui C.D. în patrimoniul său;
3. C.C.D. poate invoca față de A.B. că este proprietar tabular, dreptul său de proprietate fiind opozabil erga omnes prin intabulare.

A (creditor), printr-un contract, îi pune la dispoziție lui B (debitor) suma de 10.000 de lei, pe care B urmează s-o restituie după câteva luni. Apoi, printr-un delict neintenționat, A îi cauzează lui B un prejudiciu pentru care cel dintâi este ținut să plătească despăgubiri de 8.000 de lei, recunoscând datoria. Într-o asemenea ipoteză:

1. A.atunci când obligația lui B de a restitui cei 10.000 de lei și obligația lui A de a plăti daunele-interese de 8.000 de lei devin exigibile, poate opera compensația de plin drept;
2. B.dacă B refuză să restituie cei 10.000 de lei, A nu poate invoca excepția de neexecutare pentru a refuza plata daunelor-interese;
3. C.obligația lui B de a restitui cei 10.000 de lei se poate stinge prin imposibilitate fortuită de executare.

În privința nulității:

1. A.relative, aceasta poate fi opusă pe cale de excepție, ca regulă, de către partea căreia i se cere executarea contractului, numai în termenul de prescripție aplicabil dreptului la acțiunea în anulare;
2. B.în cazurile în care natura acesteia nu este determinată ori nu rezultă neechivoc din lege, contractul este nul;
3. C.aceasta sancționează clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri și pentru care legea nu prevede o altă sancțiune.

Reducțiunea liberalităților excesive operează:

1. A.de plin drept, de la data deschiderii moștenirii, fără a fi necesară vreo cerere;
2. B.înainte de deschiderea moștenirii, dacă moștenitorul rezervatar face dovada prejudiciului iminent;
3. C.după deschiderea moștenirii, la cerere, liberalitățile care încalcă rezerva succesorală putând fi reduse pe cale amiabilă sau prin instanță.

Dreptul de uzufruct:

1. A.poate avea caracter viager doar atunci când este constituit în favoarea unei persoane fizice;
2. B.este protejat de o acțiune confesorie imprescriptibilă, asemeni dreptului de superficie;
3. C.ca regulă, poate fi cesionat de către uzufructuar unei alte persoane doar cu acordul nudului proprietar, dispozițiile în materie de carte funciară fiind aplicabile.

Acțiunea în anulare pentru dol:

1. A.atunci când dolul a provenit, în condițiile legii, de la un terț, poate fi cumulată și cu o cerere de obligare la daune-interese a terțului;
2. B.este prescriptibilă, iar termenul de prescripție curge de la data cunoașterii dolului, dar nu mai târziu de 18 luni de la data încheierii actului;
3. C.este admisibilă și dacă inducerea în eroare s-a cauzat culpei celeilalte părți.

În materia vânzării unui bun viitor:

1. A.cumpărătorul dobândește proprietatea bunului în momentul în care acesta este predat cumpărătorului;
2. B.ca regulă, dacă bunul sau genul limitat nu se realizează, contractul nu produce efecte, iar dacă nerealizarea este imputabilă vânzătorului, acesta datorează daune-interese;
3. C.în toate cazurile, chiar dacă și-a asumat riscul nerealizării bunului, cumpărătorul este exonerat de plata prețului.

X, Y și Z sunt coproprietari asupra unui bun. X și Y doresc să încheie un act de administrare indispensabil menținerii valorii bunului, însă Z refuză în mod abuziv să își dea acordul. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte?

1. A.actul nu poate fi realizat în nicio situație fără acordul tuturor coproprietarilor;
2. B.coproprietarii interesați pot cere instanței să suplinească acordul coproprietarului care se opune în mod abuziv;
3. C.instanța poate suplini acordul dacă actul de administrare este indispensabil menținerii utilității sau valorii bunului.

În materia pactului de opțiune privind un contract de vânzare:

1. A.între momentul încheierii pactului și exercitarea opțiunii sau expirarea termenului, proprietarul are obligația să nu dispună de bunul individual determinat care formează obiectul pactului;
2. B.dreptul de opțiune se înscrie în cartea funciară în toate cazurile, indiferent de natura obiectului derivat al raportului juridic născut din pact;
3. C.dreptul de opțiune se radiază din cartea funciară, numai la cerere, dacă până la expirarea termenului nu s-a înscris declarația de exercitare a opțiunii, însoțită de dovada comunicării către cealaltă parte.

Bunul imobil pe care B. l-a dobândit prin cumpărare de la A. i-a fost revândut lui C. La data încheierii contractului de vânzare dintre B. și C., în cartea funciară, dreptul de proprietate asupra imobilului era intabulat în favoarea lui B., fără a exista vreo altă mențiune. C. și-a intabulat dreptul său de proprietate. Ulterior încheierii contractului dintre B. și C., A. a obținut rezoluțiunea judiciară a contractului încheiat între el și B., pentru neplata nejustificată a prețului imobilului. Instanța a dispus repunerea lui A. în situația anterioară, prin restituirea prestațiilor executate de către acesta. Într-o asemenea situație:

1. A.A. nu poate cere rectificarea cărții funciare împotriva lui C, dacă acesta a fost de bună-credință la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului său;
2. B.B. va fi obligat să-i plătească lui A. valoarea cea mai mare a bunului, considerată dintre valoarea acestuia de la data încheierii contractului cu A., respectiv de la data încheierii contractului cu C;
3. C.A. poate revendica imobilul de la C, chiar dacă nu a putut obține rectificarea cărții funciare.

În materia răspunderii mandatarului:

1. A.în lipsă de stipulație contrară, mandatarul nu răspunde față de mandant pentru executarea obligațiilor asumate de terții cu care a contractat, cu excepția cazului în care insolvabilitatea acestora i-a fost sau ar fi trebuit să îi fie cunoscută la data încheierii contractului;
2. B.mandatarul răspunde întotdeauna pentru executarea obligațiilor asumate de terții cu care a contractat;
3. C.mandatarul nu răspunde pentru executarea obligațiilor asumate de terții cu care a contractat, chiar și atunci când cunoștea insolvabilitatea terților la momentul contractării.

Cererea reconvențională:

1. A.nu poate fi disjunsă de cererea principală, în nicio situație;
2. B.se depune, sub sancțiunea decăderii, odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la primul termen de judecată;
3. C.nu se comunică reclamantului, acesta urmând a lua cunoștință de conținutul acesteia de la dosarul cauzei.

Într-o poprire executorie înființată asupra veniturilor debitorului BB, terțul poprit TT nu a consemnat suma datorată în termenul legal. Creditorul AA a sesizat instanța pentru validarea popririi, iar debitorul BB a susținut că, potrivit legii, numai terțul poprit TT ar fi trebuit să formuleze contestație separată împotriva popririi și că validarea poate fi cerută oricând. În acest caz, este adevărat că:

1. A.creditorul urmăritor AA, debitorul BB sau executorul judecătoresc poate sesiza instanța de executare pentru validarea popririi în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă;
2. B.terțul poprit nu este îndrituit a face contestație împotriva popririi, apărările sale fiind formulate în instanța de validare;
3. C.validarea popririi poate fi cerută oricând, fără un termen legal, iar terțul poprit are o contestație la executare distinctă împotriva popririi.

Reclamantul AA cheamă în judecată pe pârâtul BB întrucât acesta din urmă avea obligația de a-i restitui suma de 20.000 lei cu titlu de împrumut. În dovedirea pretențiilor invocate, reclamantul AA anexează la cerere, în copie conformă cu originalul, contractul de împrumut încheiat cu pârâtul. Pârâtul BB, în termen legal, formulează o cerere de înscriere în fals împotriva înscrisului sub semnătură privată (contract de împrumut), arătând că semnătura care apare pe înscris în locul unde este numele lui este falsificată, autorul falsului fiind fratele reclamantului AA, domnul CC. În acest caz:

1. A.dacă partea care a prezentat înscrisul stăruie să se folosească de acesta, deși denunțarea ca fals a acestuia nu a fost retrasă, instanța de judecată, procedând la declanșarea procedurii falsului, în condițiile legii, va sesiza procurorul și va putea suspenda judecata pricinii;
2. B.dacă reclamantul AA nu este prezent, instanța va ordona ca acesta să se prezinte personal în vederea depunerii originalului acestuia, luării la cunoștință de declarația de denunțare a înscrisului ca fals și prezentarea de explicații;
3. C.instanța de judecată poate aprecia că nu se impune înaintarea înscrisului defăimat ca fals parchetului competent, în acest caz falsul fiind cercetat de către instanța civilă, având în vedere că este un înscris relevant cauzei în curs.

Se constată prin încheiere definitivă, dată fără citarea părților:

1. A.desființarea de drept a sechestrului asigurător ca urmare a nedepunerii cauțiunii în termenul fixat de instanță;
2. B.ridicarea sechestrului asigurător, dacă debitorul dă o garanție îndestulătoare;
3. C.ridicarea popririi asigurătorii, dacă debitorul dă o garanție îndestulătoare.

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâții BB și CC domiciliați în Timișoara, a solicitat Judecătoriei Timișoara anularea certificatului de moștenitor emis pe numele pârâților, de pe urma defunctului DD, deoarece este beneficiarul unui testament care îi înlătură pe pârâți de la moștenire. Pârâții au invocat, în termen legal, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Timișoara, arătând că ultimul domiciliu al defunctului DD a fost în Arad și asupra imobilului din litigiu nu s-a realizat ieșirea din indiviziune. În acest caz, instanța de judecată:

1. A.va admite excepția necompetenței teritoriale, aceasta fiind întemeiată;
2. B.va respinge excepția necompetenței teritoriale ca neîntemeiată și va continua judecarea cauzei;
3. C.va pronunța o hotărâre de declinare a competenței care nu este supusă niciunei căi de atac și va trimite dosarul către Judecătoria Arad spre competentă soluționare.

Societatea AA SRL a introdus, la Judecătoria X, o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat obligarea pârâtei, Societatea BB SRL la plata sumelor restante, conform unui contract de furnizare încheiat între părți. Cererea a fost semnată, pentru Societatea AA, de CC, însă la dosar nu a fost depus nici un înscris din care să rezulte calitatea de reprezentant a acestuia. Prin adresa de regularizare comunicată la data de 05.09.2024 (joi), instanța a pus în vedere reclamantei să depună la dosar dovada calității de reprezentant a lui CC. Având în vedere că la dosar nu a fost depusă această dovadă, la data de 17.09.2024 (marți), instanța a dispus anularea cererii de chemare în judecată, prin încheiere, care a fost comunicată către Societatea AA SRL la data de 19.09.2024 (joi). Cu privire la această încheiere, reclamanta AA SRL formulează, la data de 07.10.2024 (luni), cerere de reexaminare, la care anexează un certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului din care rezultă că CC are calitatea de administrator al Societății AA SRL. Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost formulată potrivit normelor de drept comun:

1. A.cererea de reexaminare formulată de reclamanta AA SRL va fi respinsă ca tardivă, prin încheiere definitivă;
2. B.cererea de reexaminare formulată de reclamanta AA SRL va fi respinsă ca neîntemeiată, prin încheiere definitivă;
3. C.cererea de reexaminare formulată de reclamanta AA SRL va fi soluționată de un alt complet al Judecătoriei X, în camera de consiliu, cu citarea reclamantei AA SRL.

Termenul de apel se întrerupe:

1. A.și prin moartea părții care nu are interes să facă apel;
2. B.prin moartea mandatarului părții care a pierdut procesul și căruia i s-a făcut comunicarea hotărârii de fond;
3. C.prin formularea cererii de apel înainte de comunicarea hotărârii.

Prin hotărârea pronunțată asupra fondului, instanța de judecată a respins acțiunea civilă promovată de către reclamantul AA, în sensul respingerii atât a pretenției principale solicitate, cât și a cererii accesorii de acordare a penalităților. Instanța de apel, admițând apelul reclamantului AA împotriva hotărârii în primă instanță, anulează hotărârea apelată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, deoarece judecata s-a făcut în lipsa apelantului-reclamant, care nu a fost legal citat, dosarul fiind repartizat aceluiași complet de judecată. În acest caz:

1. A.reclamantul AA va putea invoca, în condițiile legii, în orice stare a pricinii, incompatibilitatea judecătorului, fiind un caz de incompatibilitate absolută;
2. B.reclamantul AA va putea invoca incompatibilitatea judecătorului numai la primul termen la care părțile au fost citate, dat fiind că situația îi este cunoscută încă de la acel moment;
3. C.judecătorul este obligat să se abțină de la rejudecarea pricinii.

Pe rolul Judecătoriei X se află un litigiu în care a fost introdus forțat un terț TT ce ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul AA. Dacă pârâtul BB chemat în judecată pentru executarea obligației de predare a unui bun declară că va preda bunul celui al cărui drept va fi stabilit prin hotărârea judecătorească:

1. A.pârâtul BB va fi scos din proces, iar bunul în litigiu va fi pus sub sechestru judiciar de către instanța învestită cu judecarea cauzei;
2. B.judecata va continua numai între reclamant AA și terțul chemat în judecată TT;
3. C.judecata va continua între toate părțile (AA, BB și TT), declarația pârâtului BB având relevanță doar în scop probatoriu.

Excepția de necompetență se invocă:

1. A.în orice stadiu al pricinii, dacă vizează încălcarea unor norme de competență materială sau teritorială de ordine publică;
2. B.până la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, dacă vizează încălcarea unor norme de competență materială sau teritorială de ordine publică;
3. C.de către ambele părți sau de instanță, din oficiu, până la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, dacă vizează încălcarea unor norme de competență de ordine privată.

În cazul admiterii contestației la executare:

1. A.instanța poate îndrepta ori anula actul de executare contestat, poate dispune anularea ori încetarea executării, precum și anularea ori lămurirea titlului executoriu, în funcție de obiectul contestației;
2. B.hotărârea nedefinitivă de admitere sau respingere a contestației se comunică din oficiu și de îndată executorului judecătoresc;
3. C.hotărârea pronunțată asupra contestației poate fi atacată numai cu recurs, indiferent de obiectul ei.

Reclamantul AA cheamă în judecată pe pârâtul BB, cererea având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 195.000 lei cu titlul de despăgubiri pentru distrugerea prin incendiere a unei instalații. Reclamantul AA depune cererea de chemare în judecată la judecătorie. În cauză nu s-a formulat nicio contestație cu privire la valoarea indicată de reclamant. Ulterior, se efectuează expertiză, care concluzionează că valoarea prejudiciului este de 220.000 lei. În această situație:

1. A.judecătoria rămâne competentă să soluționeze cauza;
2. B.dacă din expertiza efectuată în cauză reiese că pagubele produse însumează o valoare de 220.000 lei, judecătoria este obligată să decline cauza spre soluționare tribunalului;
3. C.reclamantul AA are posibilitatea să majoreze pretențiile de la 195.000 lei la 220.000 lei, cât rezultă din expertiză, fără a fi necesară acordarea unui termen pentru ca pârâtul BB să formuleze întâmpinare.

Reprezintă caz de nulitate necondiționată de existența unei vătămări:

1. A.nesemnarea cererii de chemare în garanție;
2. B.încălcarea dispozițiilor legale referitoare la reprezentarea procesuală;
3. C.lipsa mențiunii numărului dosarului din cuprinsul citației.

În cazul renunțării la dreptul subiectiv pretins prin cererea de chemare în judecată:

1. A.pentru a produce efecte, este necesar consimțământul pârâtului dacă s-a intrat în dezbaterea fondului;
2. B.nu este afectată judecarea cererii de intervenție voluntară principală;
3. C.acest act de dispoziție se poate face și prin înscris sub semnătură privată.

Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată a pârâtului BB, cu domiciliul în Germania. Printre probele propuse prin cererea de chemare în judecată se regăsește și interogatoriul pârâtului BB. În acest caz, în ceea ce privește proba cu interogatoriul:

1. A.dacă pârâtul BB se află în străinătate la data administrării acestei probe și este reprezentat în proces printr-un mandatar, va putea fi interogat prin acesta, dacă prin tratate sau convenții internaționale la care România este parte ori prin acte normative speciale nu se prevede altfel;
2. B.luarea interogatoriului pârâtului BB prin mandatar poate fi efectuată numai atunci când mandatarul este avocat;
3. C.dacă interogatoriul pârâtului BB este luat, în condițiile legii, prin mandatar care nu are calitatea de avocat, mandatarul va depune răspunsul părții dat în cuprinsul unei procuri speciale și autentice.

În cazul participării terților la judecată, dacă cererea principală de chemare în judecată se respinge:

1. A.cererea de chemare în garanție formulată de către pârât se va respinge ca fiind rămasă fără obiect;
2. B.se respinge întotdeauna și cererea de intervenție voluntară principală, atunci când aceasta din urmă are același obiect cu acțiunea introductivă de instanță;
3. C.cererea de intervenție accesorie formulată de terț în sprijinul pârâtului se va respinge ca neavenită.

Prin acțiunea în revendicare, reclamantul AA a chemat în judecată pe pârâtul BB, solicitând instanței ca pârâtul să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 6000 mp, din localitatea Z. În motivarea cererii s-a arătat că, deși s-a emis un titlu de proprietate pentru teren în favoarea numitului TT, pârâtul BB este cel care ocupă terenul, crescând animale și cultivându-l. Prin întâmpinare, pârâtul BB susține că folosește terenul cu acordul numitului TT, pe care îl consideră proprietarul imobilului. În aceste condiții:

1. A.pârâtul BB este îndreptățit să formuleze o cerere de chemare în garanție a numitului TT, în termenul prevăzut de lege pentru depunerea întâmpinării;
2. B.pârâtul BB este îndreptățit să formuleze o cerere de arătare a titularului dreptului, respectiv în persoana lui TT, în termenul prevăzut de lege pentru depunerea întâmpinării;
3. C.pârâtul BB poate fi scos din proces doar dacă cel arătat ca titular al dreptului recunoaște susținerile lui BB și reclamantul AA consimte înlocuirea pârâtului cu numitul TT.

În materia recursului, este adevărat că:

1. A.actele de executare sau de asigurare făcute în temeiul unei hotărâri casate sunt, în toate cazurile, desființate de drept;
2. B.când hotărârea a fost casată pentru încălcarea regulilor de procedură, judecata va reîncepe de la actul anulat;
3. C.în cazul rejudecării, după casare, cu reținere sau cu trimitere, sunt admisibile ca probe numai înscrisurile.

Reclamantul AA a solicitat obligarea pârâtului BB la plata unor despăgubiri contractuale și a dobânzilor aferente acestora calculate până la data introducerii acțiunii, iar prima instanță a respins acțiunea. În apel, AA a criticat soluția pronunțată, dar a solicitat și obligarea pârâtului BB la plata dobânzilor aferente, pentru perioada ulterioară pronunțării hotărârii primei instanțe. Intimatul-pârât BB a susținut că apelul nu poate extinde litigiul dincolo de ceea ce s-a dedus judecății inițial. În acest caz, instanța de apel:

1. A.rejudecă fondul în limitele stabilite, expres sau implicit, de apelant, precum și cu privire la soluțiile dependente de partea din hotărâre atacată;
2. B.va constata că în apel se pot cere dobânzi ajunse la termen și orice alte despăgubiri ivite după pronunțarea hotărârii primei instanțe;
3. C.va respinge ca inadmisibilă cererea de acordare a dobânzilor pentru perioada ulterioară pronunțării hotărârii apelate având în vedere că acestea nu au fost deduse judecății prin cererea introductivă.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul RR a solicitat obligarea pârâtului PP la executarea convenției de vânzare, conform clauzelor semnate de părți. În termen legal, alături de întâmpinare, pârâtul PP depune o cerere în constatarea nulității absolute a convenției dintre părți. În aceste condiții, cererea pârâtului PP:

1. A.este o cerere incidentală, evaluabilă în bani;
2. B.este o cerere principală, în constatare, nepatrimonială;
3. C.nu va fi respinsă ca inadmisibilă dacă pârâtul PP nu solicită și repunerea părților în situația anterioară.

La data de 10 decembrie 2025, la ora 23.30, X a pătruns în clădirea unui magazin de electrocasnice care era închis la acea oră, apoi, amenințându-l pe paznicul magazinului, a sustras diferite bunuri. În acest caz:

1. A.fapta lui X întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată comisă în timpul nopții, prin violarea sediului profesional;
2. B.dacă X înapoiază bunurile, acesta nu va răspunde penal;
3. C.infracțiunea de amenințare este absorbită în infracțiunea de tâlhărie.

La data de 20 aprilie 2025, X a solicitat Instituției Prefectului - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor eliberarea duplicatului permisului de conducere, motivând că originalul a ars în totalitate, acesta fiind de fapt reținut de autoritățile statului polonez la data de 05 aprilie 2025, care au dispus totodată și interdicția de a conduce autovehicule pe o perioadă de 8 luni. În aceste condiții, fapta comisă de X:

1. A.întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații;
2. B.nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale;
3. C.întrunește, printre altele, elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals.

X a fost condamnat la pedeapsa închisorii în cuantum de 2 ani pentru comiterea unei infracțiuni de furt calificat, instanța dispunând suspendarea executării sub supraveghere a acestei pedepse. În această situație:

1. A.dacă instanța a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, aceasta va începe să fie executată de la data încetării termenului de supraveghere;
2. B.dacă X va comite o infracțiune de omor pe parcursul termenului de supraveghere, instanța nu va dispune anularea suspendării;
3. C.instanța nu poate dispune ca pedeapsă complementară interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, dacă persoana condamnată este străin.

Infracțiunea de omor calificat asupra unei femei gravide și vătămarea corporală care a avut ca urmare avortul:

1. A.au subiect pasiv circumstanțiat (special);
2. B.produc aceeași urmare imediată, respectiv moartea copilului;
3. C.se comit întotdeauna cu intenție directă.

La data de 24 decembrie 2025, X a condus un autovehicul pe drumurile publice, iar la un control în trafic a fost testat pozitiv cu aparatul Drugtest pentru un drog de mare risc. Ca urmare a acestui rezultat, i-a fost reținut permisul de conducere, eliberându-i-se o dovadă fără drept de circulație și a fost condus la spital, în vederea recoltării de probe biologice, sânge și urină. La data de 25 decembrie 2025, X a fost depistat din nou conducând un autovehicul în trafic. La data de 2 martie 2026, s-a eliberat buletinul de analiză toxicologică a probelor biologice, care a stabilit lipsa drogului în probele recoltate. În aceste condiții:

1. A.X va răspunde penal pentru fapta comisă la data de 25 decembrie 2025;
2. B.X va răspunde penal pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe;
3. C.fapta comisă de X la data de 24 decembrie 2025 nu este prevăzută de legea penală.

Infracțiunea de vătămare corporală se reține atunci când fapta a cauzat:

1. A.leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 60 de zile de îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața victimei;
2. B.doar un risc pentru sarcina lui X, care era gravidă în 3 luni;
3. C.un prejudiciu estetic grav, temporar.

Nu se poate aplica pedeapsa detențiunii pe viață:

1. A.dacă, la data condamnării, făptuitorul avea 60 de ani;
2. B.când făptuitorul a comis o tentativă la omor calificat, fără a i se reține alte infracțiuni în concurs;
3. C.în caz de concurs de infracțiuni, când s-au stabilit o pedeapsă cu detențiune pe viață și o pedeapsă cu închisoarea.

Nu poate fi subiect activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă:

1. A.persoana vătămată constituită parte civilă care dă declarație în această calitate;
2. B.martorul care dă declarație într-un proces civil;
3. C.martorul aflat în programul de protecție a martorilor.

X, angajat al unei societăți private care furniza apă caldă și încălzire în municipiul București, având ca atribuții de serviciu primirea, păstrarea și utilizarea combustibilului pentru încălzire, a falsificat bonurile privind cantitatea de combustibil care era folosit pentru încălzire, trecând o cantitate mult mai mare decât cea reală. Combustibilul achiziționat care nu era utilizat pentru încălzire era dus acasă. În sarcina lui X:

1. A.se poate reține infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale în concurs cu infracțiunea de înșelăciune;
2. B.nu se poate reține infracțiunea de gestiune frauduloasă;
3. C.se poate reține infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în concurs cu infracțiunea de delapidare.

În cazul infracțiunii de favorizare a făptuitorului:

1. A.trebuie să existe o înțelegere prealabilă actului de ajutor între favorizator și cel favorizat;
2. B.potrivit Codului penal, favorizarea săvârșită de un membru de familie nu constituie infracțiune;
3. C.pedeapsa aplicată favorizatorului poate fi mai mică decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârșită de autor.

Primul termen al recidivei poate consta într-o condamnare la pedeapsa:

1. A.amenzii pentru infracțiunea de furt;
2. B.de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de neglijență în serviciu;
3. C.de 1 an și 2 luni închisoare pentru infracțiunea de nedenunțare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere.

X a fost oprit în trafic de doi polițiști angajați ai Poliției Rutiere, pe motiv că nu purta centura de siguranță. Nervos pentru faptul că a fost oprit doar pentru această abatere, X i-a amenințat că îi va bate imediat ce vor termina programul, ceea ce a și făcut. În această situație:

1. A.obiectul juridic principal constă în relațiile sociale referitoare la autoritatea de stat;
2. B.nu se poate aplica pedeapsa amenzii;
3. C.fapta lui X de a-i amenința pe polițiști nu s-ar fi pedepsit dacă nu ar fi fost urmată de violențe.

X, ofițer de poliție care instrumenta un dosar penal, a primit o sumă de bani în scopul de a întocmi o propunere de clasare a cauzei, pe care să i-o înainteze procurorului, deși nu erau îndeplinite condițiile pentru aceasta. În această situație:

1. A.X poate răspunde pentru infracțiunea de luare de mită;
2. B.se poate dispune confiscarea specială a sumei de bani primite de X;
3. C.infracțiunea comisă de X nu se pedepsește dacă, în cele din urmă, nu mai întocmește propunerea către procuror.

Instanța a dispus liberarea condiționată a lui X din executarea unei pedepse de 3 ani închisoare. În acest caz:

1. A.se vor impune măsuri de supraveghere indiferent de durata termenului de supraveghere, dar nu se pot impune și obligații;
2. B.pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi, dacă a fost dispusă de instanță, nu se va executa de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus liberarea condiționată;
3. C.nu se va dispune revocarea liberării condiționate dacă, în termenul de supraveghere, X a comis o infracțiune intenționată, care a fost descoperită în termenul de supraveghere și pentru care i s-a aplicat pedeapsa amenzii, chiar după expirarea acestui termen.

Pentru a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, X, ajutat de Y și Z, a evidențiat operațiuni fictive în acte contabile. În această situație:

1. A.dacă X aduce aceste aspecte la cunoștința organelor de urmărire penală în termen de cel mult un an de la comiterea faptei, înainte ca aceste organe să fi fost sesizate cu privire la fapta comisă și, ulterior, înlesnește aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a lui Y și Z pentru respectiva faptă, X va beneficia de reducerea limitelor speciale ale pedepsei pentru infracțiunea săvârșită;
2. B.dacă până la primul termen de judecată prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă de către X, de efectele acoperirii prejudiciului vor beneficia și Y și Z, chiar dacă nu au contribuit în vreun fel la plata respectivă;
3. C.în sarcina lui X se va reține și o infracțiune de fals în înscrisuri.

Prescripția răspunderii penale:

1. A.este incidentă în cazul infracțiunilor de viol și agresiune sexuală comise împotriva majorilor;
2. B.atrage imposibilitatea aplicării măsurii de siguranță a confiscării speciale;
3. C.începe să curgă, în cazul infracțiunilor continuate, de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni.

În cazul pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi:

1. A.durata acesteia, atunci când este dispusă de instanță, nu poate fi mai mică decât durata pedepsei principale;
2. B.nu se poate aplica în cazul în care pedeapsa principală aplicată este amenda;
3. C.aplicarea acesteia este obligatorie, pe lângă pedeapsa închisorii, în cazul condamnării pentru infracțiunea de viol, întrucât legea prevede și această pedeapsă complementară pentru infracțiunea de viol.

În cazul persoanei juridice:

1. A.acțiunea penală nu se poate pune în mișcare și din oficiu dacă administratorul persoanei juridice a comis o infracțiune împotriva acesteia, infracțiune pentru care este necesară plângerea prealabilă;
2. B.dacă două persoane juridice au comis în coautorat o infracțiune de distrugere în varianta tip, ambele pot fi trase la răspundere penală, chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut numai cu privire la una dintre acestea;
3. C.limitele speciale ale zilelor amendă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă se pot majora cu o pătrime dacă, prin infracțiunea săvârșită, persoana juridică a urmărit obținerea unui folos patrimonial.

X, dorind să întrețină relații sexuale cu V, i-a aplicat acesteia, în mod repetat, lovituri puternice în zona capului, folosind o sticlă, până când V și-a pierdut cunoștința, moment în care a întreținut un raport sexual cu aceasta. În urma loviturilor, V a suferit multiple fracturi craniene, care au condus la decesul său trei zile mai târziu. În sarcina lui X se pot reține următoarele infracțiuni:

1. A.viol;
2. B.omor calificat, comis pentru a înlesni săvârșirea unei alte infracțiuni;
3. C.viol urmat de moartea victimei.

X, casier într-o instituție publică, avea în gestiune sume de bani aparținând acesteia. Într-o zi, X a luat o sumă de bani din casierie și i-a folosit pentru a achita o datorie personală. După ce a primit salariul, X a depus banii înapoi in casierie. În această situație:

1. A.X va răspunde pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare;
2. B.fapta nu constituie infracțiune dacă X a restituit suma de bani anterior sesizării organelor de urmărire penală;
3. C.dacă suma era mai mare de 2.000.000 lei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea astfel comisă se majorează cu jumătate.

Suspectul A este urmărit penal pentru infracțiunea de lovire și alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (2) C.pen., constând în aceea că a lovit victima cu o bâtă. Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria X, care supraveghează urmărirea penală, apreciază că, în raport cu conținutul faptei și cu persoana suspectului, nu există interes public pentru urmărirea faptei. În acest caz, ordonanța de renunțare la urmărirea penală:

1. A.va conține dispoziția de confiscare a bâtei folosite de suspectul A la săvârșirea faptei;
2. B.se va comunica suspectului A numai după verificarea acesteia pentru legalitate și temeinicie de către prim-procurorul parchetului;
3. C.nu poate cuprinde obligarea suspectului A la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pentru o perioadă de 120 de zile.

În calitate de avocat, sunteți contactat de numita M, care vă relatează că a primit o citație pentru a fi audiată ca martor într-un dosar aflat în instrumentare la organul de cercetare penală din cadrul Secției 7 de Poliție București. Numita M precizează că dosarul respectiv privește o infracțiune de furt comisă de soțul său, de care în prezent este despărțită în fapt. Numita M dorește să știe ce drepturi și obligații are în această situație. Îi veți preciza numitei M că:

1. A.nu poate fi audiată în calitate de martor, dat fiind că este în continuare căsătorită cu inculpatul;
2. B.poate fi audiată în calitate de martor, chiar dacă este căsătorită cu inculpatul, dar numai dacă M este de acord să dea declarație;
3. C.dacă va fi audiată ca martor, M are obligația de a da declarații conforme cu realitatea, chiar dacă este căsătorită cu inculpatul.

Inculpatul X a fost trimis în judecată, prin rechizitoriu, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută la art. 297 alin. (1) C. pen., pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 2 la 7 ani. În procedura de cameră preliminară au fost respinse toate cererile și excepțiile formulate de inculpat și s-a dispus, prin încheiere rămasă definitivă, începerea judecății în cauză. În calitate de avocat, sunteți contactat de inculpatul X, care vă relatează că dorește să recurgă la procedura de recunoaștere a învinuirii, întrucât a auzit că astfel se vor reduce limitele de pedeapsă. Îi veți explica inculpatului X că:

1. A.dacă dorește să recurgă la această procedură, în declarația de recunoaștere nu va putea să susțină că a comis fapta din culpă;
2. B.în acest moment procesual nu mai poate recurge la procedura de recunoaștere a învinuirii, întrucât cererea ar fi trebuit formulată cel mai târziu până la începerea procedurii de cameră preliminară;
3. C.instanța de judecată nu este obligată să admită cererea sa de a se recurge la procedura de recunoaștere a învinuirii.

În dosarul nr. 112/P/2026 se efectuează urmărirea penală față de inculpatul X pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor de delapidare, prevăzută de art. 295 C. pen. și fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de delapidare este închisoarea de la 2 la 7 ani, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale este închisoarea de la 6 luni la 3 ani. În calitate de avocat, sunteți contactat de inculpatul X, care dorește să știe în ce condiții poate încheia un acord de recunoaștere a vinovăției. Îi veți explica inculpatului X că:

1. A.pentru a putea încheia acordul de recunoaștere a vinovăției, este obligatoriu să recunoască ambele infracțiuni pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa;
2. B.la încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, este obligatoriu să fie asistat de un avocat;
3. C.pentru a putea încheia acordul de recunoaștere a vinovăției, nu este obligatoriu să repare paguba cauzată prin infracțiunea de delapidare.

Dacă judecata se desfășoară potrivit procedurii recunoașterii învinuirii, instanța poate dispune:

1. A.achitarea inculpatului pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală;
2. B.achitarea inculpatului pe motiv că nu a săvârșit fapta cu forma de vinovăție prevăzută de lege;
3. C.achitarea inculpatului pe motiv că nu sunt probe că a săvârșit infracțiunea.

Pe parcursul judecății, procedura specială în cauze cu infractori minori se aplică în mod obligatoriu dacă inculpatul era minor:

1. A.la data când față de el s-a continuat in personam urmărirea penală;
2. B.la data când față de el s-a pus în mișcare acțiunea penală;
3. C.la data când instanța a fost sesizată cu rechizitoriul prin care procurorul l-a trimis în judecată.

Inculpatul X a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 234 alin. (1) lit. d) și e) C. pen., pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 3 la 10 ani. Pe tot parcursul judecății, inculpatul X a fost asistat de avocat din oficiu. La termenul la care au avut loc dezbaterile, întrucât avocatul din oficiu al inculpatului nu s-a prezentat la ora fixată, prima instanță a dat cuvântul procurorului, motivând că oricum va amâna pronunțarea, astfel că avocatul inculpatului are posibilitatea de a depune concluzii scrise. Instanța a amânat pronunțarea pentru 30 de zile, interval în care, într-adevăr, avocatul din oficiu a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat achitarea inculpatului X pe temeiul lipsei probelor că el a comis infracțiunea, prevăzut la art. 16 lit. c) C.p.p.. Prin sentință, prima instanță a dispus condamnarea inculpatului. Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât procurorul cât și avocatul din oficiu, pentru inculpat. Este adevărat că:

1. A.apelul procurorului trebuie admis, întrucât judecata la prima instanță a fost afectată de un caz de nulitate absolută;
2. B.apelul declarat pentru inculpat, de avocatul din oficiu trebuie respins, întrucât absența de la dezbateri îi este imputabilă, iar, pe de altă parte, apărarea inculpatului a fost oricum asigurată prin depunerea concluziilor scrise;
3. C.la acest moment procesual, prima instanță nu poate repune cauza pe rol pentru reluarea dezbaterilor cu participarea avocatului din oficiu al inculpatului.

La data de 10.03.2025, prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul AB, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în dauna persoanei vătămate CD, care are calitatea de militar activ. Anterior dobândirii calității de suspect, numitul AB fusese audiat în cauză, la data de 10.02.2025, în calitate de martor. Este adevărat că:

1. A.declarația dată de numitul AB, în calitate de martor, la data de 10.02.2025, nu va putea fi folosită împotriva acestuia;
2. B.calitatea de militar activ a persoanei vătămate CD nu atrage necompetența Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași de a efectua urmărirea penală cu privire la suspectul AB;
3. C.ordonanța procurorului din 10.03.2025, de efectuare în continuare a urmăririi penale, este nulă dacă nu a fost confirmată de prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași în termen de 3 zile de la emiterea acesteia.

Inculpatul AB, minor în vârstă de 15 ani, al cărui discernământ a fost stabilit prin expertiză medico- legală, este acuzat de săvârșirea unei infracțiuni de ucidere din culpă, pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 2 la 7 ani. Cu încuviințarea reprezentantului său legal și asistat fiind de avocat ales, inculpatul AB recunoaște comiterea faptei, acceptă încadrarea juridică dată acesteia și solicită procurorului încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției, arătând că este de acord cu aplicarea unei măsuri educative privative de libertate. Procurorul:

1. A.poate admite cererea inculpatului AB și poate încheia cu acesta acordul de recunoaștere a vinovăției, durata măsurii educative privative de libertate fiind stabilită între limite reduse cu o treime;
2. B.va respinge cererea deoarece acordul de recunoaștere a vinovăției nu poate fi încheiat în cazul infracțiunilor ce au avut ca urmare moartea victimei;
3. C.poate respinge cererea, caz în care va putea continua el însuși urmărirea penală, întrucât prin refuzul de a încheia acordul de recunoaștere a vinovăției nu a devenit incompatibil.

Prin rechizitoriu, inculpatul X este trimis în judecată, în stare de arest preventiv, sub aspectul infracțiunii de furt calificat săvârșit în dauna părții civile Y. În procedura de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriul constată, prin încheiere, încetarea de drept a măsurii preventive. Contestația împotriva acestei încheieri:

1. A.nu este suspensivă de executare;
2. B.se soluționează în cameră de consiliu;
3. C.poate fi formulată și de partea civilă Y.

Față de inculpatul A se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt. Prin ordonanță, procurorul dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat, stabilind în sarcina acestuia mai multe obligații. Inculpatul A este nemulțumit de o parte dintre acestea, motiv pentru care formulează plângere la judecătorul de drepturi și libertăți. În această situație:

1. A.judecătorul de drepturi și libertăți va respinge plângerea ca inadmisibilă dacă din conținutul acesteia rezultă că inculpatul A nu critică măsura controlului judiciar, ci solicită numai înlăturarea unora dintre obligațiile ce i-au fost impuse de procuror;
2. B.la soluționarea plângerii inculpatul A va fi citat, dar neprezentarea acestuia nu îl împiedică pe judecătorul de drepturi și libertăți să soluționeze plângerea;
3. C.încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți soluționează plângerea este definitivă.

Măsura preventivă a reținerii:

1. A.poate fi luată numai față de suspect;
2. B.nu poate fi prelungită în nicio situație;
3. C.poate fi dispusă și în lipsa suspectului.

Renunțarea la urmărirea penală nu este posibilă:

1. A.dacă autorul faptei este un minor care nu răspunde penal;
2. B.dacă persoana vătămată prin infracțiune, fiind consultată, nu își exprimă acordul în acest sens;
3. C.dacă în cauză s-a pus deja în mișcare acțiunea penală.

Instanța de judecată dispune reluarea procedurii de cameră preliminară atunci când:

1. A.inculpatul a fost prezent la fiecare termen în faza de cameră preliminară, a formulat cereri și excepții și a pus concluzii, dar procedura de citare a acestuia nu a fost legal îndeplinită;
2. B.la ședința în care au avut loc dezbaterile din faza camerei preliminare, procurorul a fost prezent fizic, dar nu i-a fost acordat cuvântul în dezbateri;
3. C.întreaga procedură de cameră preliminară s-a desfășurat în ședință publică.

Prin sentința penală prima instanță dispune condamnarea inculpatului A pentru infracțiunea de înșelăciune, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă B și obligă societatea C, în calitate de parte responsabilă civilmente, la plata despăgubirilor alături de inculpat. Societatea C apreciază că soluția de condamnare a inculpatului a determinat și soluția de obligare a societății la plata de despăgubiri. În aceste condiții, este adevărat că:

1. A.partea civilă B poate declara apel atât în ceea ce privește soluția din latura penală, cât și în ceea ce privește soluția din latura civilă;
2. B.partea responsabilă civilmente C poate declara apel cu privire la soluția din latura civilă, dar nu are, în nicio situație, posibilitatea de a declara apel cu privire la soluția din latura penală;
3. C.inculpatul poate declara apel atât cu privire la soluția din latura penală, cât și cu privire la soluția din latura civilă.

Pe parcursul urmăririi penale, asistența juridică a inculpatului este obligatorie:

1. A.atunci când inculpatul este arestat preventiv;
2. B.atunci când inculpatul este recidivist;
3. C.atunci când inculpatul a comis infracțiunea cu intenție.

În competența unui tribunal nu intră, în nicio situație:

1. A.soluționarea conflictului de competență;
2. B.soluționarea cererii de strămutare;
3. C.soluționarea căii ordinare de atac a contestației.

Apelul:

1. A.se respinge ca tardiv dacă declarația de apel este depusă în interiorul termenului de 10 zile de la comunicarea sentinței, dar motivele de apel au fost depuse la dosar după trecerea unui termen de 35 de zile de la comunicarea sentinței;
2. B.dacă este introdus în interiorul termenului de 10 zile de la comunicarea sentinței, suspendă executarea tuturor dispozițiilor din sentință;
3. C.poate fi introdus, pentru inculpat, și de soția acestuia, chiar dacă nu are procură în acest sens.

Într-un dosar penal, urmărirea penală a fost efectuată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, prin preluarea cauzei de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București. Identificați ipoteza/ipotezele în care un judecător este incompatibil să judece, în primă instanță, acest dosar penal:

1. A.în calitatea sa anterioară de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a audiat martori în dosarul pe care este chemat să îl judece, dar nu el, ci un alt procuror a emis rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată;
2. B.este căsătorit cu prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București;
3. C.în toate dosarele în care urmărirea penală a fost efectuată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și care i-au fost repartizate spre judecată, a pronunțat numai soluții de condamnare.

Persoana vătămată a formulat plângere împotriva ordonanței de clasare dispusă de procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria A. La data de 06.04.2026, prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria A admite plângerea, infirmă ordonanța de clasare și dispune redeschiderea urmăririi penale. Este adevărat că:

1. A.redeschiderea urmăririi penale trebuie supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară;
2. B.redeschiderea urmăririi penale a fost dispusă pe motiv că au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea;
3. C.nu este obligatoriu ca, în urma redeschiderii, urmărirea penală să se finalizeze cu o trimitere în judecată.