Subiecte Barou aprilie 2024 (avocați definitivi)

Prin Decizia disciplinară nr. x/2023 a Comisiei centrale de disciplină din cadrul U.N.B.R., care a judecat ca instanță de fond, s-a reținut săvârșirea unei abateri disciplinare de către avocatul AA – Decan al Baroului B. În acest caz:

1. A.anchetarea abaterii și exercitarea acțiunii disciplinare au fost de competența Consiliului U.N.B.R.;
2. B.calea de atac împotriva Deciziei disciplinare nr. x/2023 este de competența Curții de Apel București;
3. C.împotriva Deciziei disciplinare nr. x/2023, avocatul AA poate formula recurs.

Avocatul AA a fost desemnat să acorde asistență judiciară inculpatului Y, într-o cauză penală. Pentru asistența judiciară acordată:

1. A.avocatul AA are dreptul la un onorariu stabilit de decanul baroului, potrivit naturii și volumului activității desfășurate;
2. B.avocatul AA are dreptul la onorariu proporțional cu munca prestată, chiar dacă mandatul său a încetat pentru că inculpatul Y și-a angajat un apărător ales pe parcursul acordării asistenței judiciare;
3. C.avocatul AA nu va primi onorariul pentru activitatea desfășurată în cazul în care este sancționat disciplinar în legătură cu cazul încredințat.

Avocatul AA își exercită profesia în calitate de avocat definitiv colaborator în cadrul societății civile de avocați SCA. În această calitate, avocatul AA:

1. A.are dreptul la sediu secundar și în raza altui barou decât cel în care este înscris;
2. B.nu poate îndeplini funcția de expert sau de traducător în cauza în care este angajat apărător;
3. C.poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înștiințarea baroului din care face parte.

Promovarea, prin publicitate, a unui cabinet de avocat:

1. A.nu este permisă, sub nicio formă, în spațiul virtual;
2. B.presupune ca informațiile difuzate să fie transparente, veridice, corecte și să nu fie comparative cu alți profesioniști, echivoce, ambigue, înșelătoare sau denigratorii;
3. C.poate cuprinde mențiuni privind rezultatele obținute, identitatea clienților, numărul de dosare, cifra de afaceri sau procentajul de succes.

Onorariul de succes al avocatului:

1. A.poate fi solicitat și obținut, cu titlu complementar, în funcție de rezultat sau de serviciul furnizat;
2. B.nu poate fi convenit împreună cu onorariul orar;
3. C.poate consta și în dobândirea, sub orice formă, a unor aporturi din afacere.

Societatea civilă profesională din avocatură:

1. A.neavând personalitate juridică, nu poate sta în judecată ca reclamantă sau pârâtă pentru litigiile născute din desfășurarea activității profesionale;
2. B.este constituită din cel puțin 2 avocați definitivi care contribuie în natură și/sau în numerar la constituirea unui patrimoniu de afectațiune în vederea desfășurării activității profesionale;
3. C.este titulara unei denumiri care nu poate fi păstrată, în niciun caz, după moartea unuia dintre asociați.

Avocatul AA, membru al Baroului D, și-a depus candidatura pentru demnitatea de decan al baroului din care face parte. La verificarea dosarelor pentru candidaturile depuse, dosarul său a fost respins deoarece avea datorii scadente la taxele și contribuțiile stabilite pentru formarea bugetului UNBR și al baroului, precum și a fondurilor C.A.A. și ale filialelor C.A.A., respectiv pentru că era membru al Baroului D de 4 ani. Soluția de respingere a dosarului său este:

1. A.nelegală, deoarece avocatul are dreptul de a alege și a fi ales în organele de conducere ale profesiei;
2. B.legală, deoarece nu pot face parte din organele de conducere ale profesiei avocații care au datorii scadente la taxele și contribuțiile profesionale;
3. C.legală, deoarece avocatul AA trebuia să fie membru al Baroului D de cel puțin 5 ani.

Comisia centrală de disciplină este alcătuită din:

1. A.cinci membri aleși de Congresul avocaților;
2. B.cinci membri și doi supleanți aleși de Comisia Permanentă;
3. C.reprezentanții barourilor desemnați de adunările generale ale acestora, avocați cu o vechime mai mare de 15 ani în profesie.

Avocatul AA, membru al Baroului X, este cercetat disciplinar pentru săvârșirea unei posibile abateri disciplinare. Refuzul avocatului AA cercetat disciplinar de a da curs solicitării de a depune înscrisurile necesare efectuării anchetei disciplinare:

1. A.reprezintă o încălcare a îndatoririlor profesionale ale avocatului AA;
2. B.atrage suspendarea de drept din exercițiul profesiei de avocat;
3. C.nu împiedică desfășurarea anchetei disciplinare.

Avocatul AA, titular al unui cabinet individual de avocat, încheie cu clientul X, în calitate de asociat unic și fondator pentru societatea C SRL, societate în constituire, un contract de asistență juridică având ca obiect acordarea de consultanță juridică și redactarea de acte, cu caracter juridic, în vederea înființării societății ante-menționate, precum și asistare și reprezentare în fața Oficiului Registrului Comerțului. În acest context:

1. A.în temeiul contractului de asistență deja încheiat, societatea C SRL poate avea sediul temporar la sediul cabinetului lui AA;
2. B.stabilirea temporară a sediului societății C SRL la sediul cabinetului individual al cărui titular este avocatul AA poate fi realizată doar prin încheierea unui contract de asistență juridică distinct care să conțină acest obiect, semnat de către reprezentantul societății;
3. C.în cazul în care clientul X este de acord în prealabil, avocatul AA poate să fie substituit, de către un alt coleg avocat, pentru serviciul de asistare și reprezentare în fața Oficiului Registrului Comerțului.

Avocatul X îndeplinește funcția de membru în consiliul de administrație al Societății Y SA începând cu anul 2023. Avocatul X, în conformitate cu dispozițiile legale, a comunicat Decanului baroului din care face parte acest fapt. În aceste circumstanțe:

1. A.dacă Decanul apreciază că exercitarea funcției de membru în consiliul de administrație al Societății Y SA este incompatibilă cu demnitatea și cu regulile de conduită impuse avocaților, poate să solicite avocatului X să părăsească funcția pe care o ocupă;
2. B.dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcției de membru în consiliul de administrație al Societății Y SA este incompatibilă cu demnitatea și cu regulile de conduită impuse avocaților, poate să solicite Avocatului X să părăsească funcția pe care o ocupă;
3. C.refuzul Avocatului X de a părăsi funcția de membru în consiliul de administrație al Societății Y SA, în cazul în care se constată, potrivit legii, că această calitate este incompatibilă cu demnitatea și cu regulile de conduită impuse avocaților, constituie abatere disciplinară gravă.

Avocatul X are calitatea de administrator într-o societate comercială în comandită pe acțiuni. Avocatul X nu a solicitat trecerea sa din tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei în tabloul avocaților incompatibili. În acest caz:

1. A.avocatul X nu este obligat să solicite trecerea sa din tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei în tabloul avocaților incompatibili, întrucât calitatea de administrator într-o societate comercială în comandită pe acțiuni este compatibilă cu exercitarea profesiei de avocat;
2. B.Consiliul Baroului de care aparține avocatul X poate constata, chiar din oficiu, că avocatul X se află într-un caz de incompatibilitate;
3. C.avocatul X exercită fără drept profesia de avocat, săvârșind o abatere disciplinară gravă, sancționată cu excluderea din profesie.

Avocatul AA nu s-a prezentat la niciun termen de judecată și nici nu și-a asigurat substituirea, instanța judecătorească învestită cu soluționarea cauzei pronunțând o hotărâre definitivă nefavorabilă clientului Z. În acest caz:

1. A.avocatul AA poate fi sancționat disciplinar, situație în care decizia disciplinară definitivă va fi executată de Consiliul Baroului în care avocatul este înscris;
2. B.clientul Z ar putea formula o acțiune în justiție împotriva avocatului AA, prin care să solicite plata daunelor suferite;
3. C.avocatul AA ar putea fi sancționat disciplinar cu o amendă de 5.000 lei, o parte din bani urmând să fie folosiți pentru despăgubirea clientului Z.

Avocatul AA a încheiat un contract de asistență juridică cu clientul BB, având drept obiect obținerea unui brevet de invenție pentru un produs revoluționar pe piață. La solicitarea avocatului AA, clientul BB i-a comunicat toate înscrisurile necesare pentru înregistrarea tehnologiei la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci. În acest caz:

1. A.ca regulă, avocatul AA nu poate fi obligat în nicio circumstanță și de către nicio persoană să divulge înscrisurile comunicate de către clientul BB;
2. B.obligația de a păstra secretul profesional îi revine doar avocatului AA, chiar dacă acesta a delegat pregătirea documentelor, pentru formularea cererii la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, avocatului stagiar CC, pe care îl îndrumă, având în vedere că avocatul stagiar nu are încheiat un contract de asistență juridică cu clientul BB;
3. C.divulgarea secretului profesional constituie abatere disciplinară gravă.

Avocatul AA a absolvit Facultatea de Istorie din cadrul unei universități de prestigiu din România. La scurt timp de la obținerea diplomei de licență, Avocatul AA a început să predea istoria în cadrul unui liceu din localitatea X. În acest caz:

1. A.avocatul AA are obligația să încunoștințeze în scris consiliului baroului, solicitând trecerea sa din tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei în tabloul avocaților incompatibili;
2. B.avocatul AA nu se află într-un caz de incompatibilitate, întrucât activitatea didactică pe care o exercită acesta este compatibilă cu profesia de avocat;
3. C.calitatea de avocat a numitului AA urmează să fie suspendată pe perioada în care acesta îndeplinește funcția de cadru didactic în cadrul liceului din localitatea X.

Pentru asigurarea secretului profesional:

1. A.actele și lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul acestuia sunt inviolabile;
2. B.percheziționarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului acestuia este interzisă;
3. C.nu vor putea fi ascultate și înregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice și în niciun caz, convorbirile telefonice ale avocatului.

Este considerată ca fiind contrară uzanțelor cinstite, fiind o faptă de concurență neloială în activitatea de avocatură:

1. A.utilizarea unor mijloace nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe piață ori a afecta poziția avocaților concurenți pe piață;
2. B.exercitarea profesiei de avocat într-un singur domeniu specializat al dreptului;
3. C.perceperea de către avocat numai a unor onorarii forfetare pentru activitatea desfășurată.

Contractul de asistență juridică:

1. A.este încheiat în formă scrisă, cerută ad probationem;
2. B.nu poate fi încheiat prin mijloace de comunicare la distanță;
3. C.nu poate fi încheiat, în nicio situație, în mod tacit.

Avocatul:

1. A.are obligația să pună la dispoziția inspectorilor financiari ai C.A.A. sau a consiliului baroului toate datele și documentele solicitate, iar dacă refuză sau nu își îndeplinește această obligație în mod culpabil, săvârșește o abatere disciplinară gravă;
2. B.este obligat să motiveze, în toate situațiile, refuzul preluării unui caz ce se propune a-i fi încredințat, dacă acesta nu corespunde crezului său profesional;
3. C.pensionar care continuă activitatea se poate înscrie în Registrul de asistență judiciară.

Publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat:

1. A.este distinctă de publicitatea profesională a avocatului;
2. B.are drept obiect promovarea profesiei de avocat și se realizează în exclusivitate de către organele profesiei sau la cererea și sub supravegherea acestora;
3. C.sub aspectul informațiilor difuzate, este lăsată la libera apreciere a formei de exercitare a profesiei de avocat.

Dacă defunctul a lăsat un fiu din căsătorie, un fiu din afara căsătoriei și doi nepoți de fiu predecedat, moștenirea se va împărți astfel:

1. A.fiul din căsătorie va primi 1/3 din moștenire;
2. B.fiul din căsătorie va primi jumătate din moștenire iar cealaltă jumătate se va împărți între fiul din afara căsătoriei și nepoții de fiu;
3. C.nepoții de fiu vor culege împreună cota de ½ din moștenire.

În materia plății nedatorate:

1. A.plata primită cu bună-credință de creditor poate fi obiectul restituirii în orice situație;
2. B.nu poate fi dispusă restituirea plății primite cu bună-credință de creditor, dacă acesta, în prealabil, a lăsat să se împlinească termenul de prescripție;
3. C.plata efectuată de debitor anterior împlinirii termenului suspensiv va fi restituită în orice situație.

A îi împrumută lui B o mașină de tuns iarba. B o vinde lui C la o piață de vechituri. C află ulterior că aparatul era al lui A și îl ține ascuns vreme de 1 an într-o anexă a casei sale. Care dintre afirmațiile următoare este/sunt adevărată/adevărate?

1. A.A poate introduce o acțiune imprescriptibilă în revendicare împotriva lui C;
2. B.A poate revendica mașina de tuns iarba de la C într-un termen de 3 ani calculat de la data la care a împrumutat bunul mobil lui B;
3. C.C este de bună-credință la data achiziționării mașinii de tuns iarba.

În materie de capacitate:

1. A.încălcarea regulilor privitoare la capacitatea de exercițiu a persoanei fizice se sancționează cu nulitatea relativă;
2. B.persoanele juridice pot avea numai acele drepturi și obligații care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit de lege, actul de constituire sau statut;
3. C.minorul cu vârsta mai mică de 14 ani poate încheia singur acte de dispoziție care se execută la data încheierii lor, chiar dacă acestea au o valoare semnificativă.

Cel care a intrat în stăpânirea unui bun imobil al altuia, profitând că acesta era în cursul unor îngrijiri medicale de durată în străinătate:

1. A.va avea o posesie de rea-credință;
2. B.va avea o posesie clandestină, pentru că adevăratul proprietar nu avea cum să o cunoască;
3. C.poate formula cu succes o acțiune posesorie contra proprietarului, care, la întoarcere, îl tulbură prin violență în stăpânirea bunului.

Cererea de chemare în judecată formulată de către unul dintre creditorii solidari:

1. A.poate întrerupe prescripția doar față de creditorul reclamant;
2. B.întrerupe prescripția și față de ceilalți creditori solidari;
3. C.întrerupe prescripția față de ceilalți creditori doar dacă aceștia intervin în proces.

A, B și C sunt, de mai mulți ani, coproprietari ai unui imobil (apartament), A deținând o cotă de proprietate de 5/8, B, una de 1/8 și C, una de 2/8. Printr-un contract încheiat între B și C, pe de o parte, respectiv D, pe de altă parte, primii i-au închiriat celui de-al doilea întregul apartament, pentru o perioadă de 30 de luni. Imediat după încheierea contractului, D a preluat apartamentul și s-a mutat în acesta. În această situație, A, care obișnuia, cu consimțământul lui B și al lui C, să folosească apartamentul în fiecare iarnă, dorind să se mute în acesta pentru aceeași perioadă:

1. A.poate intenta împotriva lui D o acțiune posesorie, dacă nu a trecut un an de la data încheierii contractului de închiriere;
2. B.poate intenta împotriva lui D o acțiune în revendicare, dacă a trecut un an de la data încheierii contractului de închiriere;
3. C.nu are la dispoziție decât o acțiune în despăgubiri îndreptată împotriva lui B și a lui C, pentru repararea întregului prejudiciu cauzat prin încheierea contractului de închiriere.

La data de 2.03.2019, CD îi vinde lui AB un autoturism rulat având la bord 80000 km, pentru un preț de 15000 euro. După două zile de la predarea autoturismului, AB constată anumite defecțiuni ale cutiei de viteze, care afectau sever funcționarea în condiții de siguranță a autoturismului. În acest context, AB sesizează poliția, care, cu mijloace proprii, verifică istoricul autoturismului și constată că, în ziua vânzării, mașina a fost prezentată de către vânzător, succesiv, la două unități service auto. Pe una dintre fișe apare menționată o defecțiune care afecta sever funcționarea autoturismului la o viteză mai mare de 120 km/h, cauzată de utilizarea unor piese contrafăcute. Pe cea de a doua fișă, singura care a fost prezentată lui AB la întocmirea actului, nu mai apare menționată nicio defecțiune.

1. A.AB are dreptul să obțină anularea contractului;
2. B.dacă AB preferă menținerea contractului, el poate solicita reducerea prestației cu valoarea daunelor interese la care este îndreptățit;
3. C.dacă solicită anularea contractului, AB pierde dreptul de a cere daune-interese.

Dacă Primus (întreținător) și Secundus (întreținut) au încheiat un contract de întreținere cu titlu oneros:

1. A.Primus nu poate invoca impreviziunea ca urmare a împrejurării că Secundus se dovedește a fi neobișnuit de longeviv;
2. B.moștenitorii lui Secundus nu pot obține anularea contractului pentru leziune în situația în care Secundus moare la 1 an de la data încheierii contractului, moment până la care valoarea întreținerii primite a fost de doar 10% din valoarea bunului transmis lui Primus;
3. C.Secundus poate obține anularea contractului în cazul în care, fără justificare, Primus nu își execută obligația.

Între A și B se încheie un contract de împrumut de bani cu termen suspensiv, pentru o sumă de 100.000 lei. Pentru a obține de la A împrumutul de care avea nevoie, B l-a convins pe C să se oblige față de A în sensul că, dacă, la scadență, B nu își va executa integral obligația, C o va executa, în totalitate, pentru acesta. Înaintea scadenței, pentru a fi liberat de datoria asumată, C îi plătește lui A întreaga creanță pe care acesta o deținea față de B, fără însă a-l înștiința în prealabil pe acesta din urmă despre plata pe care urmează să o facă. După efectuarea plății, C îi comunică lui B acest lucru și îi solicită ceea ce i-a plătit lui A în locul său. B arată că el nu îi mai datora lui A, la data plății efectuate de către C, decât suma de 60.000 lei, întrucât restul de 40.000 lei din datorie fusese stins printr-o compensație legală înaintea acestei date. Primind suma de 100.000 lei de la C, A nu i-a plătit lui B suma de 40.000 lei. În această situație:

1. A.B este dator să-i plătească lui C întreaga sumă achitată de către acesta lui A, urmând să se îndrepte împotriva lui A pentru restituirea plății nedatorate de 40.000 lei;
2. B.B nu este dator să-i plătească lui C decât suma de 60.000 lei, în baza subrogației legale în drepturile lui A împotriva lui B;
3. C.C păstrează dreptul de a-i cere lui A restituirea sumei de 40.000 lei, cu titlu de plată nedatorată.

A, vânzător, încheie cu B, cumpărător, un contract de vânzare în temeiul căruia B își asumă plata eșalonată a prețului bunului achiziționat, iar A își reține dreptul de proprietate asupra acestuia până la data achitării integrale a prețului. Bunul îi este predat lui B odată cu încheierea contractului. Înainte ca B să achite integral prețul bunului, acesta piere într-un incendiu cauzat de un trăsnet, în pofida faptului că bunul era dotat cu un paratrăsnet. La data încheierii contractului de vânzare, bunul vândut era asigurat printr-o asigurare de bunuri împotriva incendiilor, a inundațiilor, a alunecărilor de teren. În această situație:

1. A.B este liberat de obligația de a mai plăti restul de preț neachitat, rămânând să suporte pierderea bunului, A încasând indemnizația de asigurare;
2. B.A este dator să-i cedeze lui B dreptul de a încasa indemnizația de asigurare;
3. C.B este dator să-i plătească lui A restul de preț neachitat, păstrând, în continuare, beneficiul termenului pentru ratele succesive rămase de plătit.

La decesul lui D erau in viață doi fii, F1 și F2, și un nepot al unui fiu F3, care decedase anterior lui D. Față de nepot (unicul moștenitor a lui F3) s-a constatat nedemnitatea în raport cu moștenirea lui F3, fiind înlăturat de la moștenirea acestuia. În această situație:

1. A.nepotul nu poate culege moștenirea după D, chiar dacă îndeplinește condițiile generale pentru a-l moșteni;
2. B.nepotul este înlăturat de la moștenire întrucât este rudă de gradul doi cu defunctul;
3. C.dacă nepotul îndeplinește condițiile pentru a-l moșteni pe D, moștenirea lui D se va împărți pe tulpină.

În cazul în care o obligație solidară între debitorii A, B și C a devenit imposibil de executat în natură din fapta culpabilă lui A:

1. A.ceilalți codebitori (B și C) sunt liberați de obligație, rămânând ca A să-l despăgubească pe creditor pentru întregul prejudiciu suferit;
2. B.doar A este ținut și la plata de daune-interese pentru prejudiciul cauzat creditorului;
3. C.toți codebitorii rămân obligați să îi plătească creditorului prin echivalent.

A, cedent și B, cesionar, încheie o cesiune de creanță. Cesiunea de creanță i-a devenit opozabilă debitorului cedat, C, prin notificarea debitorului, iar nu prin acceptare. În aceste condiții:

1. A.debitorul cedat poate să-i opună lui B stingerea datoriei sale prin compensație cu oricare dintre datoriile lui A, indiferent când s-ar fi născut acestea sau când ar fi devenit scadente;
2. B.debitorul cedat nu poate să-i opună lui B stingerea datoriei sale prin compensație cu oricare dintre datoriile anterioare ale lui A;
3. C.cesiunea de creanță nu împiedică decât compensația datoriilor lui A față de C, ulterioare momentului la care cesiunea de creanță a devenit opozabilă debitorului.

La deschiderea moștenirii lui D au rămas în viață: soțul supraviețuitor, un fiu și tatăl lui D. În acest caz:

1. A.soțul va putea culege o cotă de ¼ din moștenire;
2. B.tatăl lui D nu va putea culege nimic din moștenirea fiicei sale;
3. C.fiul va putea culege doar jumătate din moștenirea lui D, dacă vine în concurs cu soțul supraviețuitor.

Dacă, în urma negocierilor, părțile au convenit să supună contractul ce urmează a fi încheiat între ele unei anumite forme pe care legea nu o solicită pentru validitatea acestuia, nerespectarea acestei forme:

1. A.va atrage nulitatea absolută a contractului;
2. B.nu va avea nici o înrâurire asupra valabilității contractului;
3. C.va fi sancționată cu anulabilitatea contractului.

La 5.01.2020, A a cumpărat de la B un autoturism cu prețul total de 12.000 euro, plătibil în 12 rate lunare, începând din ziua încheierii contractului, datorate în ziua de 5 a fiecărei luni. Dacă A a plătit doar primele două rate, iar B îl cheamă în judecată la data de 5.09.2023 pentru plata integrală a prețului, atunci:

1. A.B va putea recupera ratele aferente perioadei 5.09.2020-5.12.2020, cu privire la restul ratelor operând prescripția extinctivă;
2. B.plata celei de-a doua rate nu întrerupe prescripția extinctivă;
3. C.B va putea recupera toate ratele de preț restante.

Admiterea unei acțiuni revocatorii:

1. A.produce efecte numai față de creditorul care a introdus acțiunea, chiar dacă, ulterior, în cauză au mai intervenit și alți creditori;
2. B.poate avea ca efect declararea ca inopozabil față de creditor și a unui contract cu titlu oneros încheiat de către debitor, dar numai dacă terțul cocontractant a fost de rea-credință;
3. C.dă dreptul terțului dobânditor să păstreze bunul ce a făcut obiectul contractului declarat inopozabil, dar numai dacă acesta plătește creditorului o sumă egală cu prețul de piață al bunului de la data încheierii contractului.

În cazul novației prin schimbarea debitorului:

1. A.novația poate opera numai cu acordul debitorului inițial;
2. B.ipotecile legate de creanța inițială instituite asupra bunurilor debitorului inițial nu subzistă fără acordul debitorului inițial;
3. C.dacă nu există consimțământul debitorului inițial, acesta nu poate fi liberat de creditor.

Are caracter imperativ regula de reducțiune a liberalităților excesive potrivit căreia:

1. A.donațiile se reduc succesiv, în ordinea inversă a datei lor, începând cu cea mai nouă;
2. B.donațiile care au aceeași dată se reduc în mod simultan și în mod proporțional cu valoarea lor;
3. C.legatele se reduc toate deodată și în mod proporțional.

În ceea ce privește judecata contestației la executare, este adevărat că:

1. A.întâmpinarea nu este obligatorie;
2. B.instanța sesizată va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate;
3. C.aceasta se judecă în camera de consiliu.

În apel:

1. A.apelantului i se poate crea, în propria cale de atac, o situație mai rea decât cea din hotărârea atacată, ca urmare a admiterii excepției autorității de lucru judecat;
2. B.apelantului i se poate crea, în propria cale de atac, o situație mai rea decât cea din hotărârea atacată, ca urmare a incidenței oricărei excepții procesuale de fond;
3. C.părțile sunt îndrituite să invoce compensația judiciară.

Sub sancțiunea nulității exprese, minuta:

1. A.trebuie semnată pe fiecare pagină de către judecători și, după caz, de magistratul asistent;
2. B.trebuie să cuprindă mențiunea că pronunțarea acesteia s-a făcut în ședință publică;
3. C.trebuie semnată și de procuror atunci când participarea acestuia la judecată este obligatorie.

Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu pârâtul BB, solicitând instanței să-l oblige pe acesta la predarea bunului mobil aflat în depozit. Pe parcursul procesului, după al treilea termen de judecată, cu procedura de citare legal îndeplinită la toate termenele, bunul aflat în depozit dispare din cauză de forță majoră. În acest caz:

1. A.reclamantul AA își va preciza cererea de chemare în judecată, în sensul obligării pârâtului BB la plata contravalorii bunului, instanța fiind legal învestită cu această nouă solicitare fără să fie necesar acordul pârâtului BB;
2. B.instanța de judecată, în temeiul rolului său activ, nu va putea recalifica, din oficiu, cererea introductivă a reclamantului ca fiind o cerere prin care se solicită contravaloarea bunului dispărut;
3. C.reclamantul AA este îndreptățit să-și modifice cererea de chemare în judecată, solicitând contravaloarea bunului, dar numai cu acordul expres al pârâtului.

Reclamantul AA cheamă în judecată pârâtul BB pentru rezilierea contractului de locațiune încheiat cu 3 ani în urmă. Pârâtul BB formulează și depune la dosar atât întâmpinare, cât și cerere reconvențională, însoțite de înscrisuri doveditoare. Reclamantul AA, prin întâmpinarea la cererea reconvențională, invocă excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a avocatului semnatar al cererii reconvenționale. În acest caz:

1. A.se va admite excepția, dacă lipsurile privind dovada calității de reprezentant nu se acoperă în termenul de judecată acordat de instanță în acest sens și se va anula cererea reconvențională;
2. B.excepția lipsei dovezii calității de reprezentant nu se va uni cu fondul;
3. C.fiind o excepție ce are un caracter absolut, această excepție poate fi invocată pentru prima dată direct în calea de atac.

Cererea de intervenție voluntară principală:

1. A.este pusă în discuția părților și a terțului intervenient numai după ce a fost admisă în principiu;
2. B.trebuie formulată numai în formă scrisă;
3. C.se comunică celorlalte părți după ce a fost admisă în principiu.

Cererea de chemare în garanție:

1. A.poate fi formulată numai de către pârât;
2. B.implică, în toate cazurile, parcurgerea procedurii admisibilității în principiu;
3. C.nu poate fi formulată de intervenientul principal.

Reclamantul AA îl cheamă în judecată pe pârâtul BB, solicitând obligarea acestuia să-i restituie suma de 425.000 de lei, remisă acestuia cu titlu de împrumut și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. În cursul desfășurării procesului în fața primei instanțe, reclamantul AA încheie cu CC un contract de cesiune a dreptului de creanță litigios. În aceste condiții:

1. A.judecata va continua cu părțile inițiale;
2. B.cesionarul CC este obligat să intervină în cauză sau poate să fie introdus la cerere sau din oficiu, instanța urmând să decidă, după împrejurări și ținând seama de poziția celorlalte părți din proces, dacă cedentul AA va rămâne sau va fi scos din proces;
3. C.dacă instanța va decide introducerea în cauză a cesionarului CC și scoaterea din cauză a cedentului reclamant AA, atunci CC va putea obține readministrarea tuturor probelor deja administrate până la introducerea sa în cauză.

Reclamanta AA îl cheamă în judecată pe pârâtul BB, pe calea ordonanței președințiale, solicitându-i să-i permită de urgență accesul în imobilul proprietate comună, din care pârâtul, pe fondul stării de ebrietate, a izgonit-o împreună cu cei doi copii minori, fără a le permite să ia din imobil niciun fel de lucruri necesare (haine, rechizite ale copiilor etc.). Între părți se poartă un proces de divorț, în care s- a solicitat și partajul bunurilor comune. În aceste condiții:

1. A.ordonanța va putea fi dată, în condițiile legii, și fără citarea părților;
2. B.la cererea reclamantei, instanța poate dispune ca executarea ordonanței să se facă fără somație sau fără trecerea vreunui termen;
3. C.în cazul admiterii cererii, pârâtul va putea ataca hotărârea cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare, ținând seama că judecata s-a făcut fără citarea părților.

Prin cererea de chemare în judecată, AA solicită obligarea lui BB la repararea prejudiciului de imagine pe care BB i l-a produs prin publicarea de afirmații jignitoare și defăimătoare cu privire la AA, pe platformele de socializare. Pârâtul BB depune întâmpinare prin care solicită respingerea cererii ca neîntemeiată. În cauză, sunt administrate mijloacele de probă solicitate de părți și încuviințate de instanță. Ulterior constatării de către instanță a încheierii cercetării judecătorești, reclamantul AA formulează o cerere de renunțare la drept depusă la dosarul cauzei, arătând că renunță la dreptul pretins, respectiv la cel de a solicita daune-interese pentru acoperirea prejudiciului afirmat. Pârâtul arată că se opune acestei cereri întrucât aceasta a fost formulată ulterior primului termen de judecată și, concomitent, solicită instanței ca, în cazul în care va soluționa cauza în baza actului de voință al reclamantului, să-l oblige pe acesta din urmă la achitarea tuturor cheltuielilor de judecată pe care pârâtul a fost nevoit să le efectueze datorită procesului inițiat de reclamant. Cu privire la cererea de renunțare la drept, instanța:

1. A.va respinge cererea de renunțare la drept, întrucât este depusă ulterior primului termen de judecată, iar pârâtul și-a exprimat dezacordul față de acest act de dispoziție al reclamantului;
2. B.va lua act de cererea de renunțare la drept și va pronunța o hotărâre în baza acesteia, întrucât poate fi formulată în tot cursul procesului, urmând a se pronunța și asupra cheltuielilor de judecată solicitate de către pârât;
3. C.va lua act de cererea de renunțare la drept și va pronunța o hotărâre în baza acesteia, chiar dacă pârâtul și- a exprimat dezacordul față de aceasta.

Hotărârea de partaj pronunțată în procedura partajului judiciar:

1. A.are efect declarativ de drepturi;
2. B.are efect constitutiv de drepturi;
3. C.este supusă numai recursului.

În cazul procedurii evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept:

1. A.cererea de evacuare se judecă fără citarea părților, în toate cazurile, datorită celerității pe care o presupune această procedură;
2. B.hotărârea de evacuare este executorie și poate fi atacată numai cu apel;
3. C.cererea de evacuare se judecă de urgență, în ședință publică.

Reclamantul AA a introdus, la Judecătoria X, o cerere prin care a solicitat obligarea pârâtului BB la plata cheltuielilor de judecată, reprezentate de onorariul avocațial, făcute de AA în legătură cu un alt dosar soluționat de Tribunalul X (hotărâre rămasă definitivă prin neapelare). În acest caz:

1. A.având în vedere că cererea care a făcut obiect al dosarului soluționat prin hotărârea Tribunalului X era scutită de la plata taxei judiciare de timbru (era un litigiu de muncă), este scutită de la plata taxei de timbru și cererea depusă la Judecătoria X;
2. B.competența se determină după valoarea pretențiilor reprezentate de cheltuielile de judecată solicitate de AA, cererea nefiind, în mod necesar, de competența Tribunalului X;
3. C.instanța competentă va putea admite în parte cererea lui AA dacă apreciază că onorariul avocațial este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ce a făcut obiect al dosarului soluționat de Tribunalul X ori cu activitatea desfășurată de avocat în cauza respectivă, ținând cont de circumstanțele acesteia.

Creditoarea A S.R.L., cu sediul în Municipul X, depune la Biroul Executorului Judecătoresc CC, o cerere de executare silită, în baza unui titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească prin care debitorul BB a fost obligat să îi plătească o sumă de bani, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate de creditoare în temeiul unui contract. Executorul judecătoresc solicită încuviințarea executării silite cu privire la suma indicată în hotărârea judecătorească, precum și pentru dobânda legală (care nu era indicată în titlul executoriu), calculată la suma datorată începând cu data scadenței obligației de plată, conform contractului încheiat între părți. În acest caz:

1. A.cererea de încuviințare a executării silite se va soluționa cu citarea părților;
2. B.instanța va admite în parte cererea de încuviințare a executării silite, numai pentru sumele indicate în hotărârea judecătorească ce reprezintă titlul executoriu;
3. C.creditorul va putea obține obligarea debitorului la plata dobânzii legale printr-o cerere separată adresată instanței de executare, care va fi soluționată cu citarea părților.

Creditoarea A S.R.L. (profesionist) introduce, la Judecătoria X, o cerere de ordonanță de plată împotriva debitorului BB (consumator), prin care solicită obligarea acestuia din urmă la plata unei sume de bani reprezentând contravaloarea serviciilor de telefonie mobilă și penalități de întârziere. La primul termen de judecată, se prezintă BB, reprezentat prin avocat, care depune la dosarul cauzei întâmpinare și împuternicire avocațială. Prin întâmpinare este invocată excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei X, arătându-se că, anterior formulării cererii de chemare în judecată, BB și-a stabilit domiciliul în localitatea Y (aflată în circumscripția Judecătoriei Y), aspect ce rezultă din cartea de identitate a acestuia. În acest caz:

1. A.instanța va constata că excepția necompetenței teritoriale nu a fost invocată tardiv și, prin urmare, o va pune în discuția contradictorie a părților;
2. B.excepția necompetenței teritoriale este invocată tardiv de către pârâtul BB;
3. C.după punerea excepției în dezbaterea contradictorie a părților, Judecătoria X își va declina competența către Judecătoria Y, prin hotărâre nesupusă niciunei căi de atac.

Reclamantul AA introduce, în contradictoriu cu pârâtul BB, o cerere de ieșire din indiviziune (partaj succesoral) având ca obiect un imobil situat în localitatea X, a cărui valoare impozabilă este, potrivit certificatului de atestare fiscală depus la dosarul cauzei, de 250.000 lei. În acest caz:

1. A.competența teritorială aparține, în toate cazurile, instanței în a cărei circumscripție se află imobilul, respectiv Judecătoriei X;
2. B.competența materială revine, în primă instanță, judecătoriei, neavând relevanță valoarea impozabilă a imobilului, stabilită potrivit legislației fiscale;
3. C.în cazul în care calitatea de comoștenitor revine și lui CC, care nu este parte în proces, iar instanța pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a acestuia, însă nici AA, nici BB nu înțeleg să solicite introducerea în cauză a lui CC, instanța va respinge cererea de partaj fără a se pronunța pe fond.

AA introduce o contestație în anulare împotriva unei decizii a Tribunalului X, prin care a fost respins apelul pe care l-a formulat într-un litigiu în materia protecției consumatorilor având ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzelor cuprinse în contractul încheiat de AA (consumator) cu Societatea B S.R.L (profesionist). În motivarea contestației, contestatorul AA arată că dezlegarea dată apelului este rezultatul unei erori materiale. În acest caz:

1. A.contestația în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă, decizia Tribunalului X putând fi atacată, potrivit legii, cu recurs;
2. B.contestația în anulare este de competența Tribunalului X, care o va soluționa printr-o decizie care nu este susceptibilă nici de apel, nici de recurs;
3. C.Societatea B S.R.L. are obligația de a depune întâmpinare cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată stabilit pentru soluționarea contestației în anulare.

În cazul reprezentării convenționale a unei persoane fizice în procesul civil:

1. A.dreptul de reprezentare poate fi dat prin declarație verbală, făcută în instanță și consemnată în încheierea de ședință, cu arătarea limitelor și a duratei reprezentării;
2. B.mandatul încetează prin moartea celui care l-a dat;
3. C.mandatarul neavocat poate pune concluzii în fața oricărei instanțe dacă este soț sau rudă până la gradul al doilea inclusiv cu partea pe care o reprezintă, fără nici o altă condiționalitate.

Cererea de chemare în judecată:

1. A.trebuie să aibă atașat interogatoriul, sub sancțiunea decăderii din dreptul de mai fi administrată această probă, în cazul în care reclamantul solicită administrarea probei cu interogatoriul pârâtului, dacă acesta este o persoană juridică de drept public sau de drept privat;
2. B.trebuie să conțină, sub sancțiunea nulității, arătarea numelui și prenumelui sau, după caz, a denumirii oricăreia dintre părți, obiectului cererii, motivelor de drept ale acesteia și semnăturii părții sau a reprezentantului acesteia;
3. C.se poate modifica de către reclamant, printr-o cerere adițională, sub sancțiunea decăderii, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii în fața primei instanțe.

Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului BB solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 25.000 lei în temeiul răspunderii civile delictuale. Pârâtul BB nu formulează întâmpinare în cauză, însă solicită audierea a doi martori la primul termen de judecată. Instanța constată că BB este decăzut din dreptul de a propune probe și audiază doar cei doi martori propuși de AA. Instanța admite cererea de chemare în judecată. Pârâtul BB formulează apel și solicită, prin chiar motivele de apel, audierea celor doi martori propuși și neaudiați în fața primei instanțe, argumentând că depoziția acestora poate schimba starea de fapt reținută în hotărârea atacată. Intimatul AA invocă inadmisibilitatea propunerii în apel a unor probe față de care a intervenit decăderea în fața primei instanțe. În acest context, instanța de apel:

1. A.va respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității probelor, excepție invocată de intimatul AA;
2. B.va putea încuviința martorii propuși prin cererea de apel, în funcție de starea de fapt concretă dedusă judecății, dacă aceste probe sunt apte să ducă la soluționarea procesului;
3. C.va admite excepția inadmisibilității probelor invocate în cererea de apel, deoarece a intervenit, pentru acestea, decăderea în fața primei instanțe.

Există concurs formal de infracțiuni în cazul în care:

1. A.o acțiune sau o inacțiune săvârșită de o persoană, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs, realizează conținutul mai multor infracțiuni;
2. B.una dintre infracțiuni a fost comisă pentru săvârșirea sau ascunderea altei infracțiuni săvârșite cu două zile în urmă;
3. C.două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană, prin acțiuni sau inacțiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele.

Se reține infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale în varianta agravată doar dacă:

1. A.falsificarea vizează un bilet sau tichet, asimilate înscrisului oficial;
2. B.autorul falsului folosește înscrisul falsificat;
3. C.autorul falsului este un funcționar public aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu.

Infracțiunea de tulburare de posesie:

1. A.se reține în variantă agravată când fapta este comisă de două sau mai multe persoane împreună;
2. B.se reține în variantă agravată dacă este săvârșită prin violență sau amenințare;
3. C.presupune, pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

În caz de pluralitate intermediară:

1. A.pedeapsa pentru noua infracțiune se majorează până la maximul special;
2. B.pedeapsa pentru noua infracțiune și pedeapsa anterioară se contopesc, potrivit dispozițiilor de la concursul de infracțiuni;
3. C.se aplică doar pedeapsa stabilită pentru noua infracțiune.

Se va aplica legea penală română în baza principiului realității dacă, între altele:

1. A.actele de executare au fost comise în afara teritoriului României de un cetățean străin împotriva unui cetățean român, dar rezultatul s-a produs pe teritoriul României;
2. B.există autorizarea procurorului parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei rază teritorială se află parchetul mai întâi sesizat;
3. C.fapta nu face obiectul unei proceduri judiciare pe teritoriul statului străin unde s-au comis actele de executare.

Infracțiunea de nedenunțare:

1. A.are un subiect activ circumstanțiat (calificat);
2. B.poate fi comisă de complicele la o infracțiune de omor care nu denunță comiterea omorului de către autor;
3. C.se pedepsește doar când este comisă cu intenție.

Infracțiunea de favorizarea făptuitorului:

1. A.se poate reține și în situația în care făptuitorul dă un ajutor unei persoane, anterior comiterii de către aceasta a unei fapte prevăzute de legea penală în scopul împiedicării tragerii la răspundere penală;
2. B.săvârșită de un membru de familie nu se pedepsește;
3. C.se pedepsește cu pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta comisă de autorul care este ajutat.

Tentativa:

1. A.se pedepsește cu pedeapsa închisorii de la 15 la 25 de ani în cazul în care legea prevede pentru infracțiunea consumată pedeapsa detențiunii pe viață;
2. B.la infracțiunea de tâlhărie poate fi reținută în cazul exercitării de acte de violență asupra unei persoane în scopul deposedării acesteia de un bun, dacă deposedarea nu a avut loc;
3. C.există și atunci când imposibilitatea de consumare a infracțiunii este consecința modului cum a fost concepută executarea.

Există unitate legală de infracțiune în cazul infracțiunii:

1. A.continue;
2. B.continuate;
3. C.deviate.

Conducând pe un drum public și fiind neatent, X a pierdut controlul asupra autovehiculului pe care îl conducea, a pătruns pe trotuar, unde a lovit patru persoane. Două dintre acestea au decedat, iar alte două au suferit vătămări corporale ce au necesitat pentru vindecare 92 și, respectiv, 120 de zile de îngrijiri medicale. În speță, în sarcina lui X:

1. A.se va reține concurs între o infracțiune de ucidere din culpă în varianta agravată și o infracțiune de vătămare corporală din culpă în varianta agravată;
2. B.dacă X avea o îmbibație alcoolică de 0.90g/l alcool pur în sânge, se va reține, printre altele, și infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe;
3. C.se va reține concurs real între două infracțiuni de ucidere din culpă și două infracțiuni de vătămare corporală din culpă.

Se poate dispune, între altele, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă:

1. A.pedeapsa aplicată este închisoarea în cuantum de 3 ani și 6 luni însoțită de pedeapsa amenzii;
2. B.infractorul a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii de 1 an pentru o infracțiune intenționată și nu a intervenit reabilitarea;
3. C.infractorul a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru o infracțiune pentru care a intervenit amnistia postcondamnatorie.

X a mers la secția de poliție unde lucrează Y, polițist, și, în timp ce acesta din urmă se afla în timpul programului de muncă, inițiază o discuție în contradictoriu cu el despre un teren pe care Y l-ar fi ocupat în mod nelegal. Enervat, X i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnul lui Y. Ca urmare a loviturilor astfel primite, Y a suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 25 de zile de îngrijiri medicale. În această situație:

1. A.X va răspunde pentru infracțiunea de ultraj;
2. B.împăcarea nu va înlătura răspunderea penală;
3. C.X nu va răspunde pentru infracțiunea de ultraj, întrucât lovirea nu are legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu ale lui X.

X, femeie de serviciu, se afla în biroul judecătorului Y în timp ce acesta discuta cu colegul de complet despre un dosar de furt, pe care aceștia îl judecau. Auzind că inculpatul din dosar era Z, pe care îl cunoștea din cartier, X l-a contactat și i-a spus că îl știe pe judecătorul Y și că îl va determina pe acesta să dea o soluție favorabilă. În schimbul acestei intervenții, a solicitat lui Z suma de 1000 Euro. Inculpatul a refuzat, spunând că avocatul său a pregătit apărarea și în mod sigur soluția va fi favorabilă. În această situație, X:

1. A.răspunde pentru infracțiunea de trafic de influență;
2. B.nu răspunde pentru complicitatea la infracțiunea de luare de mită;
3. C.nu răspunde penal, întrucât Z nu i-a dat banii solicitați.

X este nemulțumit de faptul că patronul unei firme a desfăcut contractul de muncă al fiicei sale. De aceea, îl amenință pe acesta că, dacă nu o va reangaja pe fiica sa, îl va răpi pe fiul acestuia când va avea ocazia. În acest caz, X:

1. A.răspunde pentru infracțiunea de amenințare;
2. B.răspunde pentru infracțiunea de șantaj;
3. C.nu răspunde pentru tentativă la infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal.

Cu ocazia unei petreceri, X a consumat droguri, în dorința de a-și face curaj să întrețină relații sexuale cu victima Y, care îl refuzase de mai multe ori. A urmărit-o pe aceasta când a plecat și, într- un loc retras, a violat-o. Pe fondul panicii create de strigătele victimei, X i-a pus mâna la gură și la nas și a strâns-o puternic de gât, până când Y a decedat. Fapta comisă asupra lui Y:

1. A.va atrage aplicarea unei circumstanțe agravante generale;
2. B.constituie infracțiunea de viol care a avut ca urmare moartea victimei;
3. C.constituie omor calificat comis pentru ascunderea infracțiunii de viol în concurs cu infracțiunea de viol.

X a fost condamnat definitiv la pedeapsa închisorii de 9 ani pentru o infracțiune intenționată. După executarea efectivă a 6 ani de închisoare, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege, X a fost liberat condiționat. În acest caz:

1. A.se va dispune revocarea liberării condiționate dacă în următorii 3 ani X comite o infracțiune din culpă pentru care i s-a aplicat, în același interval de timp, pedeapsa închisorii;
2. B.se va dispune anularea liberării condiționate dacă în următorii 3 ani se descoperă că X mai săvârșise o infracțiune din culpă până la acordarea liberării pentru care i s-a aplicat pedeapsa amenzii;
3. C.nu este necesar ca X să își dea acordul pentru a presta muncă în folosul comunității.

Inculpatul X, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de asociat și administrator al societății A SRL, cu complicitatea inculpatului Y, angajat la aceeași societate, în perioada ianuarie – decembrie 2022, a evidențiat contabil și a raportat organelor fiscale achiziții fictive de la două societăți, iar în perioada ianuarie – noiembrie 2023 nu a evidențiat contabil și nu a declarat organelor fiscale venituri realizate din livrări de mărfuri către alte două societăți, prejudiciind bugetul general al statului cu suma de 100.000 Euro reprezentând TVA. În această situație, X:

1. A.comite o infracțiune de evaziune fiscală în formă continuată;
2. B.nu se pedepsește dacă, în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive acoperă integral prejudiciul, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile;
3. C.se pedepsește dacă, în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile este acoperit integral de Y.

Săvârșește o infracțiune de furt calificat cel care:

1. A.purtând o mască medicală, sustrage un bun din incinta unei săli de așteptare a unei clinici medicale unde, din măsuri de precauție, există obligația pentru toți cei prezenți de a purta mască;
2. B.sustrage un tablou de mici dimensiuni dintr-un muzeu, în care pătrunde noaptea, prin efracție;
3. C.sustrage o canistră de benzină din garajul unui vecin, în timp ce se afla ziua împreună cu acesta acolo, pentru a-l ajuta la repararea unei motorete.

În cazul în care inculpatul X pătrunde în curtea unei persoane fără acordul acesteia, infracțiunea de violare de domiciliu se reține în variantă agravată:

1. A.dacă pretinde că este angajat al companiei de furnizare a energiei electrice, deși în realitate nu avea această calitate;
2. B.dacă pătrunderea se realizează prin efracție;
3. C.dacă pătrunderea are loc în luna august la ora 24:00.

Se dispune confiscarea specială:

1. A.prin echivalent a banilor oferiți cu titlu de mită, dacă aceștia nu se mai găsesc;
2. B.în natură a bunurilor care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă acestea aparțin altei persoane, deși aceasta nu a cunoscut scopul folosirii lor;
3. C.a unei cantități de 200 grame de cocaină descoperite cu prilejul unei percheziții efectuate la domiciliul unui suspect.

Este executorie hotărârea prin care prima instanță de judecată:

1. A.declară ședința nepublică, la cererea unui martor;
2. B.înlocuiește măsura controlului judiciar cu cea a arestării preventive;
3. C.dispune reabilitarea.

Asistența juridică este obligatorie întotdeauna:

1. A.când persoana vătămată are capacitate de exercițiu restrânsă;
2. B.la efectuarea percheziției domiciliare;
3. C.dacă suspectul este cercetat pentru o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

Măsura arestării preventive:

1. A.nu poate fi dispusă față de un minor;
2. B.se revocă la pronunțarea în primă instanță a unei hotărâri de condamnare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
3. C.este verificată din oficiu, în tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii, dar nu mai târziu de 60 de zile.

Instanța de apel:

1. A.poate agrava situația inculpatului, în toate situațiile în care în cauză a fost formulat apel de procuror;
2. B.examinează cauza prin extindere și cu privire la părțile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se referă, putând hotărî și în privința lor, fără să poată crea acestor părți o situație mai grea;
3. C.poate înlătura efectul suspensiv al apelului declarat în termen.

Măsura preventivă a controlului judiciar:

1. A.poate fi dispusă, pe parcursul urmăririi penale, numai de procuror;
2. B.încetează de drept dacă, în faza de cameră preliminară, judecătorul a dispus restituirea cauzei la procuror;
3. C.se poate lua, de către instanța de judecată, pe o durată inițială care nu poate depăși 60 de zile.

În cazul în care, pe parcursul judecății de primă instanță la un tribunal, se schimbă încadrarea juridică a faptei din tentativă la omor în infracțiunea de lovire sau alte violențe:

1. A.tribunalul rămâne competent să judece cauza și sub noua încadrare juridică;
2. B.încheierea prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice poate fi atacată separat cu contestație;
3. C.judecătorul care a dispus schimbarea de încadrare devine incompatibil și trebuie să formuleze declarație de abținere.

Atunci când admite o plângere împotriva unei soluții de clasare care fusese dispusă înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate:

1. A.să înlocuiască soluția de clasare cu o soluție de renunțare la urmărirea penală;
2. B.să schimbe temeiul de drept al soluției de clasare;
3. C.să dispună punerea în mișcare a acțiunii penale.

Calea de atac a contestației poate fi exercitată:

1. A.împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a confirmat soluția de renunțare la urmărirea penală;
2. B.împotriva ordonanței prin care procurorul a luat măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor suspectului;
3. C.împotriva sentinței prin care prima instanță și-a declinat competența.

În ipoteza în care persoana care a suferit o vătămare ca urmare a unei infracțiuni de tâlhărie încunoștințează în scris organul judiciar că nu dorește să participe la procesul penal, este adevărat că:

1. A.ea va putea fi audiată ca martor în proces;
2. B.ea va putea fi audiată ca persoană vătămată în proces;
3. C.ea nu va putea fi audiată în proces.

Prin ordonanță, procurorul dispune clasarea cauzei față de inculpatul A, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale. Împotriva soluției de clasare formulează plângere partea civilă X, care este respinsă de procurorul ierarhic superior celui care a dispus clasarea. Ulterior, partea civilă X formulează plângere împotriva soluției de clasare la judecătorul de cameră preliminară. Prin încheiere, judecătorul de cameră preliminară admite plângerea, desființează soluția atacată și dispune începerea judecății. În această situație:

1. A.inculpatul A poate face contestație cu privire la dispoziția de începere a judecății, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii;
2. B.judecătorul care a admis plângerea este incompatibil să exercite funcția de judecată în aceeași cauză;
3. C.cu ocazia dezbaterilor în faza de judecată în primă instanță, procurorul de ședință va fi obligat să pună concluzii de încetare a procesului penal pe temeiul prescripției răspunderii penale.

În cursul urmăririi penale inculpatul A este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 C.pen. Inculpatului nu îi este asigurată asistența de către un avocat, cu toate că este arestat într-o altă cauză. La momentul trimiterii în judecată prin rechizitoriu, inculpatul își angajează un avocat, care poate invoca nulitatea absolută determinată de lipsa asistenței juridice obligatorii a inculpatului în faza de urmărire penală:

1. A.numai până la închiderea procedurii în cameră preliminară;
2. B.în orice stare a procesului;
3. C.în etapa contestației în procedura de cameră preliminară, chiar dacă nu a ridicat-o în fața judecătorului de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriul.

Pe rolul judecătoriei este înregistrat un dosar în care inculpatul X a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevazută de art. 193 C.pen. În dosar, persoana vătămată Z s-a constituit parte civilă cu suma de 100.000 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciul moral și material produs prin fapta inculpatului. Sunt corecte următoarele afirmații:

1. A.dacă îl condamnă pe inculpatul X, instanța este obligată să rezolve și acțiunea civilă;
2. B.dacă Z își retrage plângerea prealabilă, instanța va respinge acțiunea civilă;
3. C.dacă instanța admite acțiunea civilă, poate decide să îi acorde lui Z despăgubiri în valoare de numai 50.000 lei.

În cursul urmăririi penale, inculpatul B este arestat preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei, faptă prevăzută și pedepsită de art. 235 C.pen. În timpul în care inculpatul se afla în stare de arest preventiv, judecătorul de drepturi și libertăți emite, la propunerea procurorului, un mandat de percheziție la domiciliul inculpatului, întrucât există suspiciunea rezonabilă că în acest loc se găsesc probe ce au legătură cu infracțiunea de tâlhărie. Sunt adevărate următoarele afirmații:

1. A.la ședința la care s-a autorizat percheziția a fost obligatorie citarea și participarea inculpatului arestat B;
2. B.la efectuarea percheziției domiciliare este obligatorie prezența unui avocat care să asigure apărarea inculpatului B;
3. C.organele judiciare care efectuează percheziția au obligația de a ridica de la domiciliul inculpatului și cantitatea de 250 g de cocaină găsită cu acest prilej, chiar dacă nu au niciun indiciu că această probă ar avea legătură cu infracțiunea de tâlhărie.

Prin sentință, Tribunalul Dolj a dispus condamnarea inculpatului A la pedeapsa închisorii de 21 de ani, cu executare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prevăzută de art. 188 alin. (1) C.pen. raportat la art. 189 alin. (1) lit. b) C.pen. A fost admisă și acțiunea civilă formulată de partea civilă X, fiind obligat inculpatul la despăgubiri de 100.000 lei în favoarea acesteia. Împotriva sentinței au declarat apel inculpatul, atât pe latură penală cât și pe latură civilă, și partea civilă, pe latură civilă, fără însă ca vreunul dintre apeluri să fie motivat. În cursul judecării apelurilor, la termenul din 20.04.2022, apelantul parte civilă X a solicitat Curții de Apel Craiova, ca instanță de apel, instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului până la concurența sumei de 100.000 lei, cu motivarea că a primit o scrisoare de la inculpat în care acesta îi arată că nu va obține nimic din despăgubirile acordate de prima instanță deoarece își va vinde toate bunurile pe care le deține. Instanța de apel:

1. A.se va pronunța asupra cererii de instituire a sechestrului asigurator prin încheiere, care poate fi atacată cu contestație;
2. B.nu poate respinge cererea de instituire a sechestrului asigurător pe motiv că, dacă ar admite-o, ar crea inculpatului A o situație mai grea în propria cale de atac;
3. C.va respinge cererea de instituire a măsurii asigurătorii, dat fiind că apelurile, nefiind motivate, sunt nule și, prin urmare, instanța de apel nu a fost legal învestită.

Inculpatul X, trimis în judecată prin rechizitoriu pentru o infracțiune de înșelăciune, invocă în fața judecătorului de cameră preliminară împrejurarea că, cu prilejul audierii de către organele de cercetare penală, a fost bătut de polițiști pe motiv că nu este sincer și nu spune ”tot adevărul”. În sprijinul afirmațiilor sale, inculpatul depune la dosar un certificat medico-legal care atestă existența urmelor de violență și solicită judecătorului constatarea nulității declarației pe care a dat-o în cursul urmăririi penale și excluderea acesteia din dosar. Judecătorul de cameră preliminară:

1. A.va respinge solicitarea, deoarece obiectul judecății nu este reprezentat de existența violențelor din partea organelor de cercetare penală, ci de infracțiunea de înșelăciune;
2. B.nu poate dispune restituirea cauzei la procuror cu dispoziția ca acesta să clarifice modul în care a fost obținută declarația inculpatului X și să comunice dacă menține sau exclude acest mijloc de probă;
3. C.poate dispune audierea organelor de cercetare penală pentru a se stabili legalitatea modului în care a fost obținută, în cursul urmăririi penale, declarația inculpatului X.

Inculpatul X a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 C.pen. Prima instanță a dispus achitarea inculpatului pe temeiul prevăzut la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.proc.pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală), motivând că inculpatul nu avea atribuții de serviciu care să îi permită îndeplinirea actului pentru care a primit suma de bani, chiar dacă a susținut față de mituitor că ar avea asemenea atribuții. Împotriva sentinței, inculpatul X este singurul care a declarat apel. În acest caz, instanța de apel:

1. A.va respinge apelul inculpatului ca inadmisibil, întrucât sentința de achitare este o soluție favorabilă pentru acesta;
2. B.nu va putea, pe parcursul judecării apelului, să admită cererea procurorului de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de luare de mită în infracțiunea de înșelăciune și nu va putea dispune condamnarea inculpatului pentru această din urmă infracțiune;
3. C.nu va putea să constate că, în realitate, inculpatul avea atribuții de serviciu care îi permiteau îndeplinirea actului pentru care a primit suma de bani și nu va putea dispune condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de luare de mită.

Prin rechizitoriu, inculpatul X a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 alin. (1) C.pen. raportat la art. 188 alin. (1) C.pen. Până la termenul ce urmează a fi fixat pentru soluționarea eventualelor cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară trebuie să aibă în vedere dispozițiile legale privitoare la:

1. A.verificarea măsurilor preventive în procedura de cameră preliminară;
2. B.procedura audierii anticipate a persoanei vătămate;
3. C.asistența juridică obligatorie a inculpatului în procedura de cameră preliminară.

În cauză se desfășoară judecata de primă instanță într-un dosar având ca obiect săvârșirea de către inculpatul X, aflat în stare de libertate, a unei infracțiuni de distrugere calificată, pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 7 la 15 ani. La primul termen de judecată se prezintă numai avocatul desemnat din oficiu pentru inculpatul X, acesta din urmă fiind lipsă deși se constată că a fost legal citat. Avocatul din oficiu învederează că nu a luat legătura cu inculpatul X, pe care nu îl cunoaște. La următorul termen de judecată, având în vedere dispoziția instanței, inculpatul X este adus pe baza unui mandat de aducere. La acest termen, inculpatul solicită acordarea unui nou termen pentru angajarea unui avocat, iar instanța admite această cerere, atrăgând atenția inculpatului că este singurul termen pe care îl acordă pentru angajarea unui apărător. La următorul termen de judecată inculpatul X nu se mai prezintă, iar la dosarul cauzei nu este depusă nicio împuternicire avocațială. Sunt corecte următoarele afirmații:

1. A.delegația avocatului din oficiu nu va înceta chiar dacă inculpatul X a solicitat termen pentru angajarea unui avocat ales;
2. B.este obligatorie emiterea unui nou mandat de aducere față de inculpatul X;
3. C.inculpatul X nu va mai fi citat pentru următorul termen întrucât are termen în cunoștință.

Inculpatul X a fost trimis în judecată, prin rechizitoriu, sub aspectul comiterii unei infracțiuni de lovire și alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (2) C.pen., reținându-se că, aflându-se în trafic pe o arteră aglomerată, a provocat o altercație cu șoferul unui alt autoturism, aplicându-i acestuia mai multe lovituri. Dosarul se află în faza judecății de primă instanță. Deși a fost legal citat, inculpatul nu s-a prezentat, nejustificat, la primele trei termene de judecată fixate în cauză și nici nu a fost posibilă punerea în executare a mandatului de aducere emis, acesta nefiind găsit la adresa de domiciliu, motiv pentru care prima instanță a dispus începerea cercetării judecătorești în procedura de drept comun și a citat martorii din rechizitoriu. După încă două termene de judecată, la care o parte din martori au fost audiați, inculpatul X se prezintă și formulează în fața instanței o serie de cereri. Întrucât a fost deja începută cercetarea judecătorească de drept comun, apreciați că instanța va respinge următoarele cereri ale inculpatului X:

1. A.cererea ca judecarea cauzei să se facă potrivit procedurii simplificate a recunoașterii învinurii;
2. B.cererea de a fi administrate probe noi, suplimentare celor din rechizitoriu;
3. C.cererea de declinare a cauzei pe motiv că instanța sesizată nu este competentă teritorial;

Un echipaj de jandarmi, aflat în patrulare pe timp de noapte conform atribuțiilor prevăzute de lege, surprinde în flagrant pe făptuitorul A care, aflat pe o stradă lăturalnică, lovește persoana vătămată X și îi sustrage un lanț de aur de la gât. Echipajul de jandarmi:

1. A.are dreptul de a-l prinde pe făptuitorul A și de a-l prezenta de îndată organelor de urmărire penală;
2. B.are dreptul să dispună reținerea făptuitorului A pentru o perioadă de 24 de ore;
3. C.are obligația să întocmească un proces verbal despre împrejurările constatate.