Subiecte Barou septembrie 2024 (avocați definitivi)

În cadrul societății civile profesionale de avocați XYZ, își desfășoară activitatea, în calitate de avocat colaborator, avocatul AA. Neînțelegerile cu privire la exercitarea profesiei, intervenite între avocatul AA și avocații asociați din cadrul societății civile profesionale de avocați XYZ, pot fi soluționate de organele profesiei de avocat:

1. A.prin concilierea Decanului Baroului, în cazul în care acestea nu s-au putut rezolva pe cale amiabilă;
2. B.prin arbitrajul asigurat de către Comisia de Disciplină din cadrul Baroului;
3. C.cu respectarea principiului păstrării secretului profesional privind informațiile cunoscute cu această ocazie.

Avocatul AA urmează să încheie un contract de asistență juridică cu un client cu cetățenie străină, care dorește să fie reprezentat, în România, în mai multe negocieri având ca obiect tranzacții imobiliare. În această situație, la stabilirea onorariului, se va avea în vedere:

1. A.ca acesta să fie stabilit doar în monedă națională, pentru a fi respectate prevederile privind regimul legal al plăților;
2. B.ca acesta să fie stabilit în raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului;
3. C.ca acesta să fie prevăzut în contractul de asistență juridică, ce urmează să fie încheiat în formă scrisă.

Avocatul AA a dezvăluit, în cadrul unei întâlniri private cu prietenii săi, o informație care privea un secret operațional referitor la activitatea comercială a unui client de al său, de care a luat cunoștință într-o cauză ce i-a fost încredințată. Fapta avocatului AA:

1. A.constituie infracțiune;
2. B.încalcă îndatorirea avocatului de a păstra secretul profesional;
3. C.nu constituie o încălcare a legii, având în vedere că dezvăluirea informației a fost făcută într-un cadru privat.

Judecătoria X a sesizat Consiliul Baroului despre fapta avocatului AA, care, desemnat să acorde asistență judiciară într-o cauză penală, a refuzat nejustificat să se mai prezinte în cauză. Având în vedere sesizarea primită, Consiliul Baroului:

1. A.va putea, motivat, să îi interzică avocatului AA exercitarea profesiei pentru o perioadă de un an;
2. B.va putea să exercite acțiunea disciplinară împotriva avocatului AA, în condițiile legii;
3. C.va analiza sesizarea care, potrivit legii, este în competența sa.

Consiliul Baroului B a decis exercitarea acțiunii disciplinare împotriva avocatului AA, avocat definitiv cu vechime în profesie de 20 de ani, membru al Comisiei de disciplină și al Curții de Arbitraj Profesional a Avocaților din cadrul Baroului B. Acțiunea disciplinară urmează să fie judecată de către:

1. A.Comisia de Disciplină din cadrul Baroului B, ca instanță de fond;
2. B.Comisia Centrală de Disciplină, ca instanță de fond;
3. C.Comisia Centrală de Disciplină, în contestație.

După înscrierea în tabloul avocaților definitivi, avocatul AA dorește să exercite profesia de avocat în cadrul societății civile profesionale SCP. În acest caz, avocatul AA are următoarele opțiuni:

1. A.să devină avocat colaborator în cadrul societății civile profesionale SCP;
2. B.să devină avocat asociat în cadrul societății civile profesionale SCP;
3. C.să încheie, în calitate de avocat definitiv, o convenție de conlucrare profesională cu societatea civilă profesională SCP.

Este interzisă, sub sancțiunea disciplinară a excluderii din profesie, prevăzută ca atare de reglementarea specifică profesiei de avocat:

1. A.deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legăturilor stabilite cu această clientelă în cadrul funcției deținute anterior la acel avocat;
2. B.participarea, în mod concertat, prin oferte trucate, la licitații sau la orice alte forme de concurs de oferte, pentru achiziționarea de servicii profesionale avocațiale;
3. C.oferta agresivă de angajare a unui avocat colaborator al unui concurent.

Dobândește calitatea de avocat asociat:

1. A.avocatul titular al unui cabinet individual care, prin intermediul formei de exercitare a profesiei, se asociază cu un alt cabinet individual;
2. B.avocatul titular al unui cabinet individual care, prin intermediul formei de exercitare a profesiei, intră în raporturi de conlucrare cu o societate civilă de avocați;
3. C.avocatul titular al unui cabinet individual care, prin intermediul formei de exercitare a profesiei, se grupează cu un alt cabinet individual.

În contractul de asistență juridică încheiat între avocatul X și clientul Z, a fost stabilit un onorariu fix în cuantum de 5000 de lei și un onorariu de succes în cuantum de 2000 de lei, ce urmează să fie plătit dacă acțiunea formulată de partea adversă va fi respinsă în mod definitiv. În acest caz:

1. A.dacă cererea de chemare în judecată formulată de partea adversă va fi admisă prin hotărâre definitivă, clientul Z va fi exonerat de plata onorariului fix;
2. B.onorariul de succes, astfel cum a fost stabilit în contractul de asistență juridică, nu ar putea fi calificat ca fiind un pact de quota litis;
3. C.părțile ar putea să modifice, de comun acord, contractul de asistență juridică, în sensul stabilirii și a unui onorariu orar pentru fiecare termen de judecată la care va participa avocatul X.

Avocatul X a avut calitatea de procuror în cadrul Parchetului Y. În acest caz:

1. A.avocatul X nu poate să-și reprezinte clienții în fața Parchetului Y pentru o perioadă de 5 ani de la încetarea calității de procuror;
2. B.perioada de timp în care X a avut calitatea de procuror constituie vechime în profesia de avocat;
3. C.avocatul X nu poate să-și reprezinte clienții în fața Parchetului Y pentru o perioadă de 6 ani de la încetarea calității de procuror.

Împotriva Decanului Baroului AA a fost formulată o plângere de către clientul BB care a solicitat sancționarea disciplinară a acestuia pentru purtarea robei în afara Judecătoriei CC, la un eveniment privat. În acest caz:

1. A.anchetarea abaterii disciplinare se va efectua de către Consiliul U.N.B.R.;
2. B.în fața instanței disciplinare, Decanul Baroului AA poate fi asistat de un alt avocat;
3. C.executarea eventualei decizii disciplinare adoptate împotriva Decanului Baroului AA se va face de către Consiliul U.N.B.R.

Calitatea de avocat se suspendă:

1. A.pe perioada în care avocatul are calitatea de responsabil cu protecția datelor cu caracter personal;
2. B.în situația în care împotriva avocatului s-a depus, la organele judiciare competente, o plângere penală pentru săvârșirea unei infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la momentul soluționării, în mod definitiv, a acestei plângeri;
3. C.pe perioada interdicției de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă.

Potrivit legii, sunt organe de conducere ale Baroului:

1. A.Adunarea generală;
2. B.Comisia de Cenzori din cadrul Baroului;
3. C.Comisia de Disciplină din cadrul Baroului.

Comisia de Cenzori din cadrul Baroului:

1. A.este constituită din membri aleși pe o perioadă de 4 ani dintre avocații cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 6 ani;
2. B.este format dintr-un număr impar de membri, dar cel puțin 5;
3. C.în exercitarea atribuțiilor, întocmește rapoarte, procese-verbale de verificare a gestiunii și note de propuneri.

În cazul stabilirii temporare a sediului unei societăți comerciale la sediul avocatului, este adevărat că:

1. A.contractul de asistență juridică încheiat de părți trebuie să cuprindă, pe lângă activitățile desfășurate de avocat în interesul clientului, și stabilirea sediului temporar al societății;
2. B.perioada pentru care sediul societății în cauză este stabilit la sediul profesional al avocatului nu poate depăși un an;
3. C.dovada sediului societății se va face cu contractul de închiriere sau de vânzare-cumpărare încheiat de avocat pentru spațiul respectiv.

Clientul BB îl angajează pe avocatul AA și stabilește cu acesta, prin contractul de asistență juridică încheiat, cheltuielile efectuate în vederea reprezentării de către avocat a intereselor sale. În acest caz:

1. A.clientul BB și avocatul AA nu pot să suplimenteze aceste cheltuieli, întrucât ele au fost anticipate și reprezintă acordul lor de voință;
2. B.clientul BB și avocatul AA pot suplimenta aceste cheltuieli prin acte adiționale la contractul de asistență juridică;
3. C.clientul BB și avocatul AA se pot desocoti, pe măsura informării documentate a clientului cu privire la cuantumul și destinația cheltuielilor.

Între avocatul AA și clientul BB se încheie un contract de asistență juridică prin care avocatul urmează să îl reprezinte pe client într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei X. În acest caz:

1. A.în fata instanței, avocatul AA poate efectua exclusiv actele specifice profesiei expres prevăzute în contractul de asistență juridică încheiat cu clientul BB;
2. B.avocatul AA se legitimează în fața instanței în temeiul împuternicirii avocațiale emise în baza contractului de asistență juridică încheiat cu clientul BB;
3. C.pentru activitațile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistență juridică, avocatul AA are un mandat special, în puterea căruia poate încheia, sub semnătură privată, acte de conservare, administrare ori dispoziție în numele și pe seama clientului.

Deciziile de pensii emise de Casa de Asigurări a Avocaților pot fi contestate:

1. A.în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă de la domiciliul sau sediul reclamantului;
2. B.în termen de 45 de zile la sediul instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul pârâtul;
3. C.în termen de 45 de zile, la Tribunalul București.

Verificarea cazurilor de nedemnitate cu ocazia reînscrierii pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, precum și pe întreaga durată a exercitării acesteia, se efectuează de:

1. A.Decanul Baroului din care face parte avocatul în cauză, prin desemnarea unui consilier raportor;
2. B.Consiliul Baroului din care face parte avocatul în cauză;
3. C.Consiliul UNBR, prin comisie specializată.

Avocatul este obligat:

1. A.în raporturile sale cu mijloacele de comunicare în masă, să respecte interesele clientului său, onoarea, imaginea și reputația profesiei;
2. B.să nu desfășoare nicio activitate de publicitate profesională, având în vedere că legea nu permite publicitatea cu privire la exercitarea profesiei de avocat;
3. C.să se abțină de la desfășurarea unor activități de natură a aduce atingere drepturilor profesionale rezervate avocaților prin lege și statutul profesiei, sub sancțiunea excluderii din profesie, prevăzută ca atare, pentru această abatere, de legislația specifică profesiei de avocat.

Este lovit(ă) de nulitate absolută:

1. A.contractul de tranzacție neîncheiat în formă scrisă;
2. B.contractul de locațiune încheiat sub semnătură privată, după ce, în cadrul negocierilor anterior purtate, A și B au convenit expres asupra formei notariale a acestuia;
3. C.clauza prin care părțile vânzării declară imprescriptibil dreptul material la acțiunea pentru plata prețului.

La data de 01.04.2021, minorul A de 16 ani, acționând singur, garantează cu titlu gratuit obligația lui X cu o ipotecă asupra unui bun mobil valoros aflat în proprietatea sa. În raport de această situație de fapt, actul juridic menționat:

1. A.poate fi confirmat de către minorul devenit major, chiar fără să fi survenit descărcarea tutorelui său;
2. B.poate fi acoperit valabil prin confirmare expresă la data de 01.04.2022 de către ocrotitorul său legal cu autorizarea instanței de tutelă;
3. C.este anulabil.

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 16.05.2024, reclamantul a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul la ridicarea gardului din lemn amplasat pe terenul acestuia și la lăsarea în deplină proprietate a suprafeței de teren ocupate. În motivare, reclamantul a învederat că este proprietarul suprafeței de teren de 500 mp pe care este amplasat gardul pârâtului, așa cum reiese din contractul de vânzare autentificat depus la dosarul cauzei. Prin întâmpinare, pârâtul a învederat că nu a știut că reclamantul este proprietarul terenului pe care a edificat gardul, având în vedere că acest teren nu a fost deloc folosit de către reclamant și, ca atare, a solicitat respingerea acțiunii. Mai mult, arată că nu este foarte clar unde este limita dintre proprietățile învecinate, așa încât acțiunea în grănițuire trebuie respinsă. În acest caz:

1. A.instanța va putea califica cererea de chemare în judecată ca o acțiune în revendicare;
2. B.acțiunea reclamantului va putea fi admisă, cu consecința obligării pârâtului la ridicarea gardului din lemn amplasat pe terenul aflat în proprietatea reclamantului;
3. C.acțiunea va fi admisă doar ca o acțiune în grănițuire.

Revocarea unui testament:

1. A.înlătură întotdeauna efectele revocării testamentului anterior celui revocat;
2. B.se face valabil numai printr-un testament întocmit în aceeași formă ca cea în care a fost întocmit testamentul revocat;
3. C.poate fi retractată în mod expres, printr-un act autentic notarial sau prin testament.

Coproprietarii obișnuiți (pe cote-părți):

1. A.au un drept legal de preempțiune, la preț egal, privind cota-parte din bun scoasă la vânzare silită;
2. B.pot revendica bunul numai printr-o acțiune promovată de către cei care dețin majoritatea cotelor-părți din acesta;
3. C.pot face singuri acte de administrare asupra bunului comun.

Potrivit dispozițiilor Codului civil, în cazul divizării, fiecare dintre persoanele juridice dobânditoare va răspunde:

1. A.pentru absolut toate obligațiile persoanei juridice divizate;
2. B.numai pentru obligațiile legate de bunurile care formează obiectul drepturilor dobândite sau păstrate integral ca urmare a divizării;
3. C.pentru obligațiile legate de bunurile care formează obiectul drepturilor dobândite sau păstrate integral, precum și pentru celelalte obligații ale persoanei juridice divizate, proporțional cu valoarea drepturilor dobândite sau păstrate, socotită după scăderea obligațiilor legate de bunurile care formează obiectul drepturilor dobândite sau păstrate integral.

A în calitate de vânzător, i-a transmis lui B în calitate de cumpărător, dreptul de proprietate asupra unei biciclete prin intermediul contractului de vânzare încheiat la data de 02.05.2017. Prețul a fost achitat integral la data încheierii contractului, dată la care a fost predată cumpărătorului bicicleta. Judecătoria Brașov a anulat contractul de vânzare prin sentință rămasă definitivă la data de 02.07.2018, pentru eroare. La 3 luni de la rămânerea definitivă a sentinței, respectiv la data de 02.10.2018, vânzătorul A a depus o acțiune în revendicare împotriva cumpărătorului B, solicitând restituirea bicicletei. B prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii, iar prin intermediul cererii reconvenționale, B a solicitat restituirea prețului. Raportat la situația de fapt expusă:

1. A.prescripția dreptului la acțiune pentru restituirea prețului plătit de B începe să curgă de la momentul introducerii acțiunii în revendicare;
2. B.dreptul la acțiune al lui A este imprescriptibil, iar cel al lui B este prescriptibil;
3. C.prescripția dreptului la acțiune pentru restituirea prețului plătit de B începe să curgă de la momentul rămânerii definitive a sentinței pronunțate de Judecătoria Brașov, respectiv 02.07.2018.

A este înscris pe lista de transplant de rinichi, suferind de o afecțiune gravă. Fiind înscris abia pe poziția 500, discută cu B ca acesta să-i cedeze unul dintre rinichii săi, deoarece analizele celor doi relevă compatibilitate. În schimbul acestui gest din partea lui B, A se obligă să-i achite lui B contravaloarea unui apartament situat la Marea Neagră, într-un complex de lux. Ulterior, instanța sesizată cu o acțiune în anularea contractului intervenit între cei doi, va trebui să constate că:

1. A.obiectul contractului este ilicit;
2. B.contractul este valabil;
3. C.contractul este lovit de nulitate absolută;

În timpul în care A era plecat în vacanță, o furtună de proporții considerabile, cu averse semnificative de ploaie, i-a afectat acoperișul casei și i-a inundat o parte din aceasta. B, vecinul său, l-a contactat de îndată pe A și i-a relatat situația, propunându-i ca, până la întoarcerea sa acasă, B să se ocupe de reparațiile necesare. A i-a refuzat categoric ajutorul lui B. Cu toate acestea, văzând starea avansată de avariere a casei lui A, B a efectuat lucrări de reparare a acoperișului, de evacuare a apei din imobil, de înlăturare a dușumelelor afectate și a altor lucrări. La întoarcerea sa acasă, A a refuzat să-l despăgubească pe B pentru cheltuielile efectuate. În atare condiții:

1. A.B nu este îndreptățit la restituirea niciunei cheltuieli;
2. B.B este îndreptățit la restituirea tuturor cheltuielilor necesare efectuate;
3. C.B nu este îndreptățit la restituirea eventualelor cheltuieli utile.

Compensația legală nu poate opera:

1. A.când, pentru plata uneia dintre datoriile reciproce, a fost acordat un termen de grație;
2. B.atunci când are ca obiect un bun insesizabil;
3. C.între două creanțe reciproce, certe, lichide și exigibile, dintre care una constă în despăgubiri pentru prejudiciile corporale cauzate de către unul dintre debitori celuilalt.

La data de 25.02.2016 se deschide moștenirea lui D, după care rămân în viață: o soție, doi fii F1 și F2; N1 și N2 doi nepoți de fiu -F3- predecedat lui D. Cu excepția lui F2 care dă declarație de renunțare la moștenire, toți ceilalți dau declarații de acceptare a moștenirii în primele 3 luni de la decesul lui D. Cu o lună înainte de expirarea termenului de 1 an de la deces, F2 dă declarație de revocare a renunțării și arată că acceptă moștenirea după D.

1. A.declarația lui F2 de revocare produce și efectul de acceptare a moștenirii, F2 dobândind vocație concretă la moștenire;
2. B.soțul supraviețuitor va culege o cotă de ¼ din moștenire;
3. C.nepoții de fiu vor culege împreună cota de 3/8 din moștenire.

Dacă la moștenirea lui D dau declarații de acceptare a moștenirii soțul supraviețuitor împreună cu unchiul din partea mamei defunctului și bunicul defunctului:

1. A.soțul supraviețuitor va culege 3/4 din moștenire;
2. B.bunicul defunctului înlătură de la moștenire pe unchiul defunctului;
3. C.bunicul defunctului va culege ¼ din moștenire, iar restul va reveni unchiului defunctului.

În materia contractului de donație:

1. A.promisiunea de donație este supusă formei autentice, sub sancțiunea nulității relative, deoarece se ocrotește un interes privat;
2. B.ca regulă, donatorul răspunde numai pentru dol și culpă gravă în executarea contractului;
3. C.sub sancțiunea nulității absolute, donația indirectă se încheie prin înscris autentic, dacă bunul ce constituie obiectul acesteia are o valoare mai mare de 25.000 lei.

A convine cu B că va încheia cu acesta un contract de vânzare asupra apartamentului său situat în strada Sapienței nr. 12, ap. 1, parter, la prețul de 120.000 Euro, dacă B se va hotărî în acest sens în următoarele 6 luni. Persoana B dorește să cumpere, în interiorul termenului de 6 luni. În acest caz:

1. A.persoana B nu este parte la un contract de vânzare sub condiție;
2. B.persoana B este beneficiara unui pact de opțiune, deci este suficient pentru a deveni proprietar să accepte în termen, în formă autentică, oferta lui A;
3. C.persoana B a încheiat un contract unilateral de promisiune de vânzare și este îndreptățit să ceară lui A să îi vândă apartamentul.

În materia contractului de vânzare:

1. A.în cazul promisiunii bilaterale de vânzare, promitentul-vânzător are un drept de creanță împotriva promitentului-cumpărător, drept afectat de condiția pur potestativă din partea promitentului cumpărător care constă în manifestarea dorinței de a cumpăra;
2. B.sub sancțiunea nulității relative, tutorele nu poate cumpăra bunurile persoanei pe care o reprezintă, cu excepția cazului în care acestea au fost vândute prin licitație publică;
3. C.vânzătorul este obligat să garanteze contra evicțiunii pe dobânditorul subsecvent cu titlu gratuit al bunului.

În materia stingerii obligațiilor:

1. A.remiterea de datorie nu este prezumată în privința creanței garantate, dacă creditorul renunță expres la un privilegiu;
2. B.remiterea de datorie nu poate fi cu titlu gratuit;
3. C.remiterea de datorie nu poate fi tacită.

A (locator) și B (locatar) încheie un contract de locațiune, pentru o perioadă determinată, cuprinsă între 1.01.2021-1.01.2027 pentru imobilul teren și construcție, situat în str. Pacienței nr. 10, având destinație de spațiu de depozitare. Contractul încheiat între A și B este notat în cartea funciară la data încheierii sale. La data de 01.02.2023, X a obținut o hotărâre definitivă de constatare a nulității contractului de vânzare autentificat sub nr. 12/01.2019, prin care X i-a vândut lui A imobilul din str. Pacienței nr. 10. În aceste condiții:

1. A.dreptul lui B nu va fi opozabil lui X pe toată durata contractului de locațiune, chiar dacă B a încheiat locațiunea cu bună-credință;
2. B.contractul de locațiune este lovit de nulitate, ca act subsecvent;
3. C.după constatarea nulității contractului de vânzare, locațiunea va continua să producă efecte pentru cel mult un an de la data desființării titlului lui A.

Prin contractul autentic încheiat între A și B, privind vânzarea către cel de-al doilea a imobilului teren intravilan proprietatea primului, pentru prețul de 100.000 de euro, s-a stipulat că, la data încheierii contractului, B a plătit 25.000 euro din prețul convenit, restul urmând a fi achitat în termen de cel mult 4 luni. În vederea garantării plății restului de preț rămas de achitat, s-a intabulat, în favoarea vânzătorului, un drept legal de ipotecă asupra imobilului vândut. După aproximativ trei ani și jumătate de la data autentificării contractului, B nu achitase restul de preț datorat și, fiind confruntat în acest sens de către A, a refuzat categoric să-l mai achite. În atare condiții, A:

1. A.are la dispoziție acțiunea ipotecară prin care să urmărească terenul vândut, pentru a-și satisface creanța privind restul de preț neachitat de către B, în valoare de 75.000 de euro;
2. B.poate solicita întotdeauna cu succes rezoluțiunea judiciară a contractului de vânzare-cumpărare, restituind partea din preț primită și redevenind proprietar al terenului;
3. C.acțiunea privind obligarea lui B la plata restului de preț neachitat este supusă termenului general de prescripție.

XZ și CM au încheiat la data de 3.04.2023 o promisiune bilaterală de vânzare prin care XZ se obliga să vândă lui CM un imobil compus din teren în suprafață de 500 mp pe care se aflau amplasate două construcții - o casă cu trei camere și o anexă cu destinația spațiu tehnic pentru depozitare. Părțile au perfectat contractul de vânzare cumpărare la data de 15.06.2023, însă, anterior acestui moment, la data de 14.06.2023, urmare a unui fenomen meteo extrem, anexa s-a prăbușit, fiind demolată în totalitate, aspect pe care CM nu l-a cunoscut. În aceste condiții:

1. A.CM poate cere anularea vânzării dacă valoarea anexei gospodărești era una semnificativă;
2. B.CM poate cere reducerea corespunzătoare a prețului;
3. C.CM poate solicita rezoluțiunea contractului pentru neexecutarea culpabilă a obligației de predare a bunului.

Răspund(e) pentru prejudiciul cauzat de către minorul care, la data săvârșirii faptei, a avut discernământ și s-a aflat sub supravegherea ambilor săi părinți:

1. A.exclusiv minorul;
2. B.atât minorul cât și părinții acestuia;
3. C.numai părinții acestuia.

În faza executării silite, instanța de executare:

1. A.se pronunță prin sentință, care poate fi atacată cu apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, dacă prin lege nu se dispune altfel;
2. B.este de regulă tribunalul în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, sediul debitorului;
3. C.soluționează incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe sau organe.

Potrivit legii, revizuirea unei hotărâri judecătorești poate fi cerută:

1. A.când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești;
2. B.dacă obiectul pricinii nu se află în ființă;
3. C.când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

Contestația privind tergiversarea procesului:

1. A.se soluționează de un alt complet al instanței învestite cu soluționarea procesului în legătură cu care se invocă tergiversarea procesului;
2. B.se soluționează de completul care judecă cauza în care s-a formulat această contestație;
3. C.se soluționează de instanța ierarhic superioară celei învestite cu soluționarea procesului în legătură cu care se formulează contestația, în complet format din 3 judecători.

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâții BB și CC domiciliați în Timișoara, a solicitat Judecătoriei Timișoara anularea certificatului de moștenitor emis pe numele pârâților, de pe urma defunctului DD, deoarece este beneficiarul unui testament care îi înlătură pe pârâți de la moștenire. Pârâții au invocat, în termen legal, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Timișoara, arătând că ultimul domiciliu al defunctului DD a fost în Arad și asupra imobilului din litigiu nu s-a realizat ieșirea din indiviziune. În acest caz, instanța de judecată:

1. A.va admite excepția necompetenței teritoriale, aceasta fiind întemeiată;
2. B.va respinge excepția necompetenței teritoriale ca neîntemeiată și va continua judecarea cauzei;
3. C.va pronunța o hotărâre de declinare a competenței care nu este supusă niciunei căi de atac și va trimite dosarul către Judecătoria Arad spre competentă soluționare.

Prin sentința civilă nr. x/2024, Judecătoria a admis acțiunea reclamantului AA și a obligat pârâta BB la plata împrumutului nerestituit și a cheltuielilor de judecată ocazionate de proces. Împotriva sentinței nr. x/2024 a declarat apel numai intervenientul accesoriu CC (intervenient în favoarea pârâtei BB, cererea acestuia fiind admisă în principiu în fața primei instanțe), care a criticat cuantumul cheltuielilor de judecată acordat de instanța de fond. În acest caz, instanța de apel:

1. A.respinge apelul intervenientului accesoriu, ca neavenit;
2. B.constată că cererea de apel nu trebuie timbrată;
3. C.admite apelul intervenientului accesoriu CC, acesta justificând interesul și dreptul de a promova calea de atac a apelului.

Creditoarea AA SRL, cu sediul în Brașov, s-a adresat cu o cerere către Judecătoria Brașov, prin care a solicitat încuviințarea executării silite referitoare la debitoarea DD (dezmembrământ fără personalitate juridică cu sediul în Oradea). În aceste condiții:

1. A.Judecătoria Brașov își va verifica din oficiu competența;
2. B.Judecătoria Brașov se va declara necompetentă și va trimite dosarul, spre competentă soluționare, Judecătoriei Oradea;
3. C.Judecătoria Brașov va pronunța o încheiere care se poate ataca cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

În cazul în care dispozitivul unei hotărâri judecătorești cuprinde dispoziții contradictorii:

1. A.părțile pot formula cerere de îndreptare a acestei erori materiale cu privire la respectiva hotărâre;
2. B.părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea, printr-o cerere de lămurire a hotărârii judecătorești, să înlăture dispozițiile potrivnice;
3. C.instanța va rezolva cererea prin care se solicită remedierea acestei deficiențe a hotărârii prin decizie, dată în calea de atac a apelului împotriva hotărârii în cauză.

Cererea prin care se solicită obligarea locatorului la efectuarea reparațiilor necesare pentru a menține bunul în stare corespunzătoare de întrebuințare:

1. A.este de competența exclusivă a instanței în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul locatorul;
2. B.este de competența instanței în a cărei circumscripție se află imobilul, obiect al locațiunii sau instanței de la domiciliul sau sediul locatorului, caz în care opțiunea de alegere, între instanțe deopotrivă competente, aparține reclamantului;
3. C.este de competența exclusivă a instanței în a cărei circumscripție se află imobilul închiriat.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul AA cheamă în judecată pe pârâtul BB, solicitând instanței să constate nulitatea absolută a contractului de locațiune dintre BB și CC. La primul termen de judecată, cu procedura de citare legal îndeplinită, judecătorul cauzei a pus în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a persoanei CC, care semnase contractul în litigiu. În acest context:

1. A.dacă cel puțin una din părți solicită participarea lui CC în proces, instanța va dispune introducerea terțului, prin încheiere interlocutorie, ce poate fi atacată numai odată cu fondul;
2. B.după dezbaterile dintre părți, judecătorul pronunță o încheiere de admitere în principiu cu privire la introducerea în cauză a lui CC, încheiere ce poate fi atacată cu apel, în termen de 5 zile ce curge de la pronunțare pentru partea prezentă și de la comunicare pentru partea lipsă;
3. C.dacă ambele părți se opun introducerii în cauză a persoanei CC, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond, printr-o hotărâre supusă numai apelului.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul AA a solicitat obligarea pârâtului BB la plata sumei de 15.000 lei - despăgubiri pentru prejudiciul provocat reclamantului prin avarierea autoturismului său aflat în parcarea blocului, din neglijența vecinului BB. La al treilea termen de judecată, cu procedura de citare legal îndeplinită, după administrarea probelor încuviințate în cauză, reclamantul AA a declarat că își mărește cuantumul pretențiilor la suma de 25.000 lei, achitând și taxa de timbru pentru diferența de despăgubiri. Pe de altă parte, la același termen, instanța constată că pârâtul BB, care solicitase judecata în lipsă și avea termen în cunoștință, nu este prezent în sala de judecată. În aceste condiții:

1. A.cererea modificatoare a reclamantului este inadmisibilă, fiind tardiv formulată;
2. B.instanța nu este obligată să-l citeze pe pârâtul BB cu mențiunea că reclamantul AA și-a mărit cuantumul pretențiilor inițiale și că trebuie să depună întâmpinare la această cerere de majorare;
3. C.instanța nu va da termen, ci va trece în încheierea de ședință declarația verbală a reclamantului și va putea continua judecarea cauzei.

Încheierea prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a unui proces aflat pe rolul Curții de Apel X:

1. A.nu este supusă niciunei căi de atac;
2. B.poate fi atacată cu recurs numai dacă încheierea de suspendare a fost pronunțată de Curtea de Apel X într- o cauză în care hotărârea ce urmează a se da asupra fondului nu este definitivă;
3. C.poate fi atacată cu recurs indiferent dacă încheierea de suspendare a fost pronunțată de Curtea de Apel X într-o cauză în care hotărârea ce urmează a se da asupra fondului este sau nu definitivă.

Potrivit legii, nu este susceptibilă de recurs:

1. A.hotărârea de primă instanță dată în procedura partajului judiciar;
2. B.hotărârea dată în apel de tribunal, într-o acțiune în revendicare al cărei obiect are o valoare de 190.000 lei;
3. C.hotărârea prin care se constată perimarea procesului.

Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu pârâtul BB. Cererea de chemare în judecată are ca obiect revendicare imobiliară. La primul termen de judecată la care reclamantul AA a fost legal citat, acesta înțelege să-și modifice cererea de chemare în judecată, prin adăugarea unui capăt de cerere suplimentar, înțelegând sa solicite și despăgubiri materiale. În acest caz:

1. A.pârâtul BB va putea formula, în condițiile legii, cerere reconvențională față de pretențiile reclamantului AA inserate în cererea modificatoare;
2. B.nu este necesar acordul pârâtului BB pentru a se permite reclamantului AA să formuleze cererea modificatoare;
3. C.întâmpinarea formulată de pârât la cererea modificatoare și depusă la dosar de acesta cu 15 zile înaintea termenului de judecată fixat ulterior primului termen nu este formulată cu respectarea termenului legal de depunere.

Reclamantul AA a chemat în judecată pe pârâtul BB pentru ca instanța să pronunțe o hotărâre judecătorească care să țină loc de contract de vânzare a imobilului pârâtului BB (promitentul - vânzător). În acest caz, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul AA este de competența:

1. A.judecătoriei sau tribunalului, sub aspectul competenței materiale, după cum bunul imobil are o valoare de până la 200.000 lei inclusiv, sau, după caz, mai mare;
2. B.la alegere, a instanței domiciliului pârâtului, sau instanței locului prevăzut în contract pentru executarea, fie și în parte, a obligației, atunci când părțile au convenit în acest sens;
3. C.instanței de judecată unde se află imobilul, întrucât o astfel de cerere de chemare în judecată are caracter real.

Reclamantul AA cheamă în judecată pe pârâtul BB, cererea având ca obiect revendicare imobiliară. Părțile au cerut, în condițiile legii, administrarea probei cu expertiză tehnică judiciară. Instanța, la al doilea termen de judecată, încuviințează pentru părți proba cu expertiză tehnică, pronunțând încheierea prin care numește și expertul judiciar. La al treilea termen de judecată, pârâtul BB depune la dosarul cauzei o cerere de recuzare a expertului numit de către instanța de judecată. În acest context, recuzarea expertului:

1. A.se judecă și cu citarea părților;
2. B.se judecă numai cu citarea expertului, nu și a părților;
3. C.este de competența instanței de judecată învestită cu soluționarea cauzei în care a fost desemnat expertul.

AA formulează o cerere de revizuire cu privire la decizia Z/2024 a Curții de Apel X, prin care a fost respins ca tardiv recursul formulat împotriva deciziei Y/2024 dată în apel de Tribunalul X, într-un litigiu având ca obiect revendicare imobiliară. Cererea de revizuire este întemeiată pe motivul că instanța nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut. Din completul desemnat să judece cererea de revizuire face parte BB, judecător care a făcut parte și din completul care a soluționat recursul în cauză, prin decizia Z/2024 dată de Curtea de Apel X. În acest caz:

1. A.intervine un caz de incompatibilitate de ordine publică în ceea ce îl privește pe judecătorul BB;
2. B.cererea de revizuire este inadmisibilă;
3. C.Curtea de Apel X va declina competența de soluționare a cererii de revizuire către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Societatea AA SRL a introdus, la Judecătoria X, o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat obligarea pârâtei, Societatea BB SRL la plata sumelor restante, conform unui contract de furnizare încheiat între părți. Cererea a fost semnată, pentru Societatea AA, de CC, însă la dosar nu a fost depus nici un înscris din care să rezulte calitatea de reprezentant a acestuia. Prin adresa de regularizare comunicată la data de 05.09.2024 (joi), instanța a pus în vedere reclamantei să depună la dosar dovada calității de reprezentant a lui CC. Având în vedere că la dosar nu a fost depusă această dovadă, la data de 17.09.2024 (marți), instanța a dispus anularea cererii de chemare în judecată, prin încheiere, care a fost comunicată către Societatea AA SRL la data de 19.09.2024 (joi). Cu privire la această încheiere, reclamanta AA SRL formulează, la data de 07.10.2024 (luni), cerere de reexaminare, la care anexează un certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului din care rezultă că CC are calitatea de administrator al Societății AA SRL. Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost formulată potrivit normelor de drept comun:

1. A.cererea de reexaminare formulată de reclamanta AA SRL va fi respinsă ca tardivă, prin încheiere definitivă;
2. B.cererea de reexaminare formulată de reclamanta AA SRL va fi respinsă ca neîntemeiată, prin încheiere definitivă;
3. C.cererea de reexaminare formulată de reclamanta AA SRL va fi soluționată de un alt complet al Judecătoriei X, în camera de consiliu, cu citarea reclamatei AA SRL.

AA formulează, pe cale separată, o cerere de întoarcere a executării, în care arată că a fost desființat titlul executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească prin care fusese obligat să îi plătească lui BB o sumă de bani, ca urmare a admiterii căii de atac pe care a formulat-o împotriva acelei hotărâri. În această situație:

1. A.cererea de întoarcere a executării va fi soluționată printr-o hotărâre care nu este executorie de drept, însă instanța poate dispune, la cererea lui AA, executarea provizorie judecătorească, caz în care îl poate obliga pe acesta la plata unei cauțiuni, potrivit legii;
2. B.cererea de întoarcere a executării, formulată pe cale separată, este de competența instanței care a pronunțat hotărârea care a constituit titlu executoriu;
3. C.cererea de întoarcere a executării este de competența instanței de executare și se soluționează cu citarea părților.

Cererea în anularea unei ordonanțe de plată:

1. A.se soluționează de instanța care a pronunțat ordonanța de plată, în complet format din 3 judecători;
2. B.trebuie formulată, sub sancțiunea decăderii, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării ordonanței de plată;
3. C.nu suspendă de drept executarea ordonanței de plată.

Când cauțiunea a fost depusă în numerar sau în instrumente financiare:

1. A.nu va putea fi urmărită, în niciun caz, de creditorii depunătorului;
2. B.nu va putea fi urmărită de creditorii depozitarului;
3. C.va putea fi urmărită de creditorii depunătorului și de creditorii depozitarului.

În cazul pedepsei amenzii:

1. A.se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă pedeapsa principală aplicată este doar amenda;
2. B.nu se poate aplica pentru aceeași infracțiune atât pedeapsa amenzii, cât și pedeapsa închisorii;
3. C.poate fi aplicată doar pedeapsa amenzii, dacă textul legal prevede această pedeapsă, alternativ cu pedeapsa închisorii.

Retragerea plângerii prealabile:

1. A.are loc în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede în mod expres că împăcarea părților înlătură răspunderea penală;
2. B.nu poate avea loc în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile, dar acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu, în condițiile legii;
3. C.în cazul participației penale, poate fi făcută doar cu privire la unul dintre participanți.

În cazul recidivei, pedeapsa se stabilește după cum urmează:

1. A.dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta;
2. B.dacă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu o treime;
3. C.pedeapsa pentru noua infracțiune și pedeapsa anterioară se contopesc potrivit dispozițiilor de la concursul de infracțiuni.

Sunt supuse confiscării speciale:

1. A.bunurile a căror deținere este interzisă de legea penală, chiar dacă aparțin persoanei vătămate;
2. B.bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar dacă persoana căreia aparțin nu a cunoscut scopul folosirii lor;
3. C.bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, chiar dacă acestea pot servi la despăgubirea persoanei vătămate.

Infracțiunea de ultraj judiciar se poate reține dacă inculpatul amenință nemijlocit:

1. A.un procuror aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu;
2. B.un avocat aflat în timpul liber, pentru fapte care nu sunt în legătură cu exercitarea profesiei;
3. C.un polițist aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu.

Modificarea unei mențiuni esențiale dintr-un înscris oficial care nu este urmată de folosirea acestuia:

1. A.nu constituie infracțiune;
2. B.constituie infracțiune numai dacă falsificarea a fost realizată de un funcționar public;
3. C.constituie infracțiune indiferent cine a realizat modificarea.

Omorul este calificat atunci când a fost comis:

1. A.în public;
2. B.profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmității sau altor cauze;
3. C.de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

Nu săvârșește o infracțiune de tâlhărie calificată în cazul în care:

1. A.cel care, în scopul de a sustrage bunuri,utilizează petarde pe care le aruncă spre mașini, determină oprirea unui autoturism pe stradă și ia mai multe bunuri de pe bancheta din spate, șoferului fiindu-i teamă ca autorul să nu continue să arunce petarde;
2. B.cel care sustrage un lănțișor de aur din locuința unei persoane în care a pătruns fără drept, iar apoi, pentru a-și asigura scăparea, întrucât aude zgomote pe scară, sparge un geam și părăsește locuința în acest fel, după ce îl lovește pe un vecin care a încercat să-l oprească;
3. C.cel care, având asupra sa o armă ascunsă în haină, nevizibilă, sustrage un portofel de la o persoană aflată într-un oficiu poștal.

Poate fi subiect activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă în varianta tip:

1. A.participantul la comiterea unei infracțiuni care a fost judecat separat de ceilalți participanți și audiat ulterior ca martor, în cauza disjunsă;
2. B.mituitorul care a denunțat fapta de dare de mită înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta și care este audiat în cauză;
3. C.interpretul inculpatului.

La data 15.03.2024, X găsește un portofel pierdut, în care se aflau actul de identitate al lui Y și suma de 800 lei. În aceeași zi, X cheltuiește suma de 800 lei la cumpărături. La data de 20.03.2024, după ce încasează salariul și regretând că nu a procedat corect, pune în portofel suma de 800 lei și apoi predă portofelul la secția de poliție. După ce intră în posesia portofelului, Y își dă seama că cei 800 lei erau alții decât cei pe care îi avusese în portofel, întrucât el avusese 8 bancnote de câte 100 lei, iar la restituire a regăsit 4 bancnote a câte 200 lei. Gândindu-se să nu fie o problemă, a semnalat acest fapt organelor de poliție. Fiind interogat, X a recunoscut modalitatea în care a procedat. În această situație:

1. A.X va răspunde penal pentru săvârșirea infracțiunii de însușire a bunului găsit, prevăzută de art. 243 C.pen.;
2. B.este posibilă împăcarea dintre X și persoana vătămată Y;
3. C.X nu va răspunde penal pentru săvârșirea infracțiunii de însușire a bunului găsit, întrucât a predat organelor de poliție portofelul cu suma de 800 de lei, în mai puțin de 10 zile de când îl găsise.

X i-a închiriat lui Y un apartament și, nemulțumit de faptul că acesta din urmă a întârziat cu plata chiriei mai mult de 2 luni, l-a contactat telefonic și i-a solicitat o întâlnire la imobilul închiriat, pentru a discuta problema. Y i-a spus lui X că nu este acasă și că vor stabili o întâlnire zilele următoare. Cu toate acestea, X s-a deplasat la apartamentul închiriat, a sunat la ușă și, spre surprinderea lui, Y era acasă și i-a deschis, invitându-l să intre. Furios că a fost mințit și evitat, X a intrat în apartament și a început să răstoarne obiecte de mobilier care îi aparțineau și să facă scandal. În acest context, Y i-a solicitat lui X să părăsească apartamentul și să revină când se va calma. X a refuzat, continuând scandalul, astfel că Y a chemat organele de poliție. În acest caz:

1. A.fapta lui X întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, chiar dacă pătrunsese în apartament la invitația lui Y;
2. B.X nu va răspunde penal pentru infracțiunea de violare de domiciliu, întrucât este proprietarul apartamentului;
3. C.X poate răspunde penal doar dacă Y formulează plângere prealabilă.

X pretinde față de Y în mod nereal că este avocat în Baroul București, în virtutea faptului că deține o decizie emisă de așa-zisul Barou Constituțional, a cărui înființare a fost declarată ilegală, aspecte care însă nu i-au fost comunicate lui Y. În acest context, Y îl angajează pe X într-o cauză civilă în care Y avea calitatea de pârât, fiind acționat în judecată de Z, Y având convingerea că X este avocat veritabil, plătindu-i acestuia și onorariul cerut. În cadrul procesului civil, X depune o împuternicire pe care scrie că este avocat în Baroul București. În acest caz, X:

1. A.va răspunde, printre altele, pentru infracțiunea de înșelăciune;
2. B.va putea răspunde penal pentru infracțiunea de asistență și reprezentare neloială;
3. C.va răspunde, printre altele, pentru o infracțiune de fals în înscrisuri;

X nu plătește timp de 6 luni pensia de întreținere stabilită printr-o hotărâre judecătorească în favoarea fiicei sale minore Z, fiind nemulțumit că fosta sa soție s-a recăsătorit. În cazul prezentat:

1. A.X va răspunde pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești;
2. B.fapta nu va fi pedepsită dacă X își îndeplinește obligațiile înainte de terminarea urmăririi penale;
3. C.dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, X își îndeplinește obligațiile, instanța va dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta.

În timp ce conducea autoturismul pe un drum public, X este oprit în trafic de către Y, agent de poliție. X îi oferă lui Y suma de 3000 lei dacă îl va lăsa să plece, fără să fie testat pentru consumul de alcool. Y refuză oferta, iar X este transportat la o unitate medicală unde i se recoltează mostre biologice. În acest caz:

1. A.X va răspunde pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu;
2. B.X va răspunde pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită;
3. C.suma de 3.000 lei oferită de X este supusă confiscării.

X aprinde mai multe lemne uscate în curtea cabanei pe care o deține în coproprietate cu sora sa, Y. Deoarece X nu a supravegheat focul, acesta s-a extins și a distrus complet cabana, existând pericolul de incendiere a unor mașini parcate pe marginea drumului de acces. În acest caz:

1. A.X nu va răspunde penal în cazul în care Y nu formulează plângere prealabilă;
2. B.X va răspunde penal pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă;
3. C.fapta săvârșită de X nu a avut ca urmare un dezastru.

X, conducând autoturismul pe drumul public fără a poseda permis de conducere și cu viteză exagerată, peste limita legală, accidentează o persoană care traversa prin loc nepermis producându- i o vătămare ce necesită 30-40 de zile de îngrijiri medicale. În această situație:

1. A.fapta constituie infracțiunea de vătămare corporală din culpă care absoarbe infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere;
2. B.fapta constituie infracțiunea de vătămare corporală din culpă în concurs cu infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere;
3. C.pentru fapta comisă împotriva victimei acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a acesteia.

Inculpatul, folosind un dispozitiv improvizat care blochează activarea sistemului de închidere centralizată a ușilor unui autovehicul, deschide portiera acestuia și sustrage astfel o geantă și un telefon mobil aflate pe scaunul din față. Fapta acestuia:

1. A.constituie infracțiune de furt calificat săvârșit prin scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere;
2. B.constituie infracțiune de furt calificat săvârșit prin folosirea unei chei mincinoase;
3. C.nu reprezintă un furt calificat comis prin efracție.

X a fost condamnat definitiv la pedeapsa rezultantă a închisorii de 3 ani, aplicată pentru un concurs de infracțiuni, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, fiind stabilit un termen de supraveghere de 2 ani. Având în vedere aceste aspecte:

1. A.instanța nu a stabilit corect durata termenului de supraveghere;
2. B.instanța nu putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere deoarece inculpatul a comis un concurs de infracțiuni;
3. C.poate interveni reabilitarea de drept dacă sunt întrunite și celelalte condiții prevăzute de lege.

X, la sugestia unui prieten, s-a dus în Olanda, a cumpărat 400 gr canabis și le-a transportat în România cu trenul, cu intenția atât de a consuma, cât și de a vinde prietenilor. Ajuns în gara localității sale de domiciliu, X a fost prins de organele judiciare având drogurile asupra sa. În această situație, fapta comisă de X:

1. A.întrunește, printre altele, condițiile de tipicitate ale infracțiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000;
2. B.întrunește, printre altele, condițiile de tipicitate ale infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc prevăzută de art. 3 din Legea nr. 143/2000;
3. C.nu constituie infracțiune, întrucât în Olanda consumul de canabis este legal.

În data de 27.09.2023, X a lovit-o pe V cu cotul în zona feței, pe fondul unei altercații verbale intervenite cu privire la un teren. Ca urmare a loviturilor primite, V a suferit un traumatism ocular fiindu-i necesare 85 de zile de îngrijiri medicale, persoanei vătămate fiindu-i înlocuit cristalinul (organ esențial al funcției văzului) cu un cristalin artificial la nivelul ochiului stâng, acuitatea vizuală fiind restabilită în proporție de 80%. Având în vedere aceste aspecte, în speță:

1. A.sunt întrunite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de lovire și alte violențe;
2. B.sunt întrunite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de vătămare corporală;
3. C.nu sunt întrunite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

În privința controlului judiciar luat față de inculpat în cursul urmăririi penale, care dintre următoarele afirmații este/sunt adevarate:

1. A.măsura controlului judiciar poate fi luată numai de procuror;
2. B.prelungirea duratei controlului judiciar poate fi dispusă numai de procuror;
3. C.revocarea controlului judiciar poate fi dispusă numai de procuror.

În ipoteza în care procurorul apreciază că se impune confiscarea specială a bunului de care inculpatul s-a folosit pentru a comite fapta, însă nu poate dispune trimiterea inculpatului în judecată, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale, în ordonanța de clasare se va regăsi:

1. A.dispoziția procurorului de confiscare specială a bunului;
2. B.dispoziția procurorului de sesizare a judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de confiscare specială a bunului;
3. C.dispoziția procurorului de respingere a acțiunii civile exercitate în cauză.

Măsura preventivă a arestului la domiciliu:

1. A.poate fi dispusă de judecătorul de drepturi și libertăți numai ca urmare a respingerii unei propuneri de arestare preventivă a inculpatului, formulată de procuror;
2. B.presupune că inculpatul nu poate părăsi locuința, în nicio situație, fără încuviințarea organului judiciar care a luat măsura;
3. C.nu poate fi dispusă față de un inculpat care a fost anterior condamnat pentru infracțiunea de evadare.

Cererea de recuzare a unuia dintre judecătorii din completul care judecă o cauză penală în apel:

1. A.se soluționează în cameră de consiliu;
2. B.este inadmisibilă;
3. C.poate fi formulată numai până la începerea dezbaterilor în apel.

Cererea prin care inculpatul propune administrarea de probe:

1. A.nu poate fi formulată în procedura de cameră preliminară;
2. B.poate fi formulată și după începerea cercetării judecătorești la prima instanță;
3. C.este inadmisibilă în procedura recunoașterii învinuirii.

Dacă în cauză s-a urmat procedura recunoașterii învinuirii, instanța poate să dispună achitarea inculpatului:

1. A.pe temei că fapta nu este prevăzută de legea penală;
2. B.pe temei că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege;
3. C.pe temei că nu există probe că inculpatul a comis infracțiunea.

Motivarea hotărârii prin care prima instanță l-a condamnat pe inculpat se regăsește în:

1. A.partea introductivă a sentinței;
2. B.expunerea sentinței;
3. C.dispozitivul sentinței.

Curtea de Apel B a judecat în primă instanță dosarul nr. 213/2/2022 și a dispus, prin sentință, achitarea inculpatului X pe temei că fapta nu există. În soluționarea apelului declarat de procuror, Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat sentința primei instanțe și l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa închisorii de 4 ani, dispunând executarea acesteia în regim de detenție.Care dintre următoarele afirmații este/sunt adevarate:

1. A.Curtea de Apel B este instanța de executare, chiar dacă l-a achitat pe inculpatul X în primă instanță;
2. B.Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o soluție nelegală, întrucât a încălcat efectul neagravant al apelului;
3. C.Înalta Curte de Casatie si Justiție poate agrava situația inculpatului cu prilejul soluționării apelului exercitat de procuror.

În ipoteza în care judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea formulată de persoana vătămată împotriva unei soluții de clasare, a desființat această soluție și a dispus începerea judecății în cauză:

1. A.judecătorul de cameră preliminară va face parte și din completul care va judeca în fond respectiva cauză;
2. B.procurorul va fi obligat să întocmească rechizitoriul prin care să dispună trimiterea în judecată a inculpatului;
3. C.această soluție este posibilă dacă acțiunea penală fusese pusă în mișcare de către procuror înainte de a dispune clasarea.

În ipoteza unui acord de recunoaștere a vinovăției încheiat cu un inculpat minor, reducerea cu o treime a limitelor perioadei măsurii educative:

1. A.operează numai dacă măsura educativă este privativă de libertate;
2. B.operează numai dacă măsura educativă este neprivativă de libertate;
3. C.operează indiferent dacă măsura educativă este privativă sau neprivativă de libertate.

În dosarul nr. 42/P/2022, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul B efectuează urmărirea penală față de inculpatul X, pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor de delapidare și fals intelectual, și față de inculpatul Y, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului. Procurorul încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu inculpații X și Y, pe care îl înaintează instanței de judecată. Instanța constată că nu au fost respectate condițiile legale de încheiere a acordului, însă numai prin raportare la infracțiunea de delapidare.Care dintre următoarele afirmații este/sunt adevarate:

1. A.acordul de recunoaștere a vinovăției va fi respins cu privire la ambii inculpați;
2. B.acordul de recunoaștere a vinovăției poate fi admis numai cu privire la inculpatul Y;
3. C.acordul de recunoaștere a vinovăției nu poate fi admis, cu privire la inculpatul X, doar în privința infracțiunii de fals intelectual.

În cursul urmăririi penale, procurorul formulează propunere de arestare preventivă față de inculpatul X, cercetat pentru săvărșirea infracțiunii de șantaj asupra persoanei vătămate A. Propunerea este înaintată judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, însă, prin încheiere, acesta respinge propunerea și dispune luarea măsurii arestului la domiciliu față de inculpat.Care dintre următoarele afirmații este/sunt adevarate:

1. A.dacă inculpatul X formulează contestație împotriva încheierii, până la soluționarea acesteia el se va afla în stare de arest la domiciliu;
2. B.dacă persoana vătămată A formulează contestație împotriva încheierii, aceasta va fi respinsă ca inadmisibilă;
3. C.dacă procurorul nu formulează contestație împotriva încheierii, el nu mai poate solicita ulterior înlocuirea arestului la domiciliu cu arestarea preventivă a inculpatului X.

În dosarul nr. 322/300/2024 înregistrat pe rolul Judecătoriei S, inculpatul X, trimis în judecată prin rechizitoriu, ridică excepția necompetenței teritoriale a instanței și solicită declinarea competenței de soluționare către Judecătoria B. Cererea este admisă astfel cum a fost formulată. Prin raportare la situația descrisă în enunț, este adevărat că:

1. A.în dosarul nr. 322/300/2024 nu se începuse încă cercetarea judecătorească;
2. B.procurorul nu poate formula contestație împotriva hotărârii de declinare a competenței;
3. C.rechizitoriul în dosar a fost emis de un procuror aflat în stare de incompatibilitate.

În dosarul nr. 113/P/2024 se efectuează urmărirea penală față de inculpatul X, sub aspectul infracțiunii de furt calificat (într-un mijloc de transport în comun), pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 1 la 5 ani. Inculpatul X se află în stare de recidivă postexecutorie (infracțiunea anterioară fiind tot un furt calificat comis într-un mijloc de transport în comun), astfel că maximul special al pedepsei închisorii care i se poate aplica este de 7 ani și 6 luni. Procurorul dispune, prin ordonanță, renunțarea la urmărirea penală, însă judecătorul de cameră preliminară desființează soluția și dispune trimiterea cauzei la procuror pentru a completa urmărirea penală. Apreciați că:

1. A.soluția judecătorului de cameră preliminară este legală, întrucât maximul special al pedepsei închisorii care i se poate aplica inculpatului X este de 7 ani și 6 luni, depășind astfel limita maximă permisă de lege pentru renunțarea la urmărirea penală;
2. B.împrejurarea că inculpatul X este recidivist, fiind condamnat anterior tot pentru o infracțiune de furt calificat comisă într-un mijloc de transport în comun, poate constitui un temei legal pentru soluția pronunțată de judecătorul de cameră preliminară;
3. C.chiar dacă apreciază că soluția judecătorului de cameră preliminară este nelegală sau netemeinică, procurorul nu o poate ataca nici cu apel, nici cu contestație.

În calitate de avocat, asigurați asistența juridică a suspectului X în dosarul nr. 45/P/2023, în care acesta este cercetat pentru comiterea infracțiunii de luare de mită. Este conform normelor juridice în materie:

1. A.să îl sfătuiți pe suspectul X să nu răspundă la o anumită întrebare pe care procurorul i-o adresează în timpul audierii, chiar dacă până atunci suspectul dăduse declarație cu privire la fapta de luare de mită;
2. B.să solicitați procurorului să vă permită consultarea declarațiilor pe care suspectul X le-a dat anterior în cauză, chiar dacă procurorul v-a respins cererea de consultare a dosarului;
3. C.să comunicați suspectului X că, având în vedere dreptul său la tăcere, poate să nu se prezinte la locul și data la care este citat de procuror pentru audiere, fără să suporte vreo consecință juridică.

Prin sentința primei instanțe, față de inculpatul X s-a dispus suspendarea aplicării pedepsei. Inculpatul este singurul care formulează apel împotriva sentinței, însă, după înregistrarea dosarului la instanța de apel, se hotărăște să își retragă apelul. În calitate de avocat, îi veți comunica inculpatului X că:

1. A.retragerea apelului produce efecte dacă este formulată până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel;
2. B.asupra retragerii apelului inculpatul X nu mai poate reveni;
3. C.este posibil ca, chiar dacă inculpatul X și-a retras apelul, calea de atac să fie însușită de una dintre celelalte părți din cauză.

În cursul cercetării judecătorești la prima instanță, după ascultarea inculpatului, a persoanei vătămate și a doi martori, procurorul solicită instanței să fie audiat martorul Z, care nu fusese identificat în cursul urmăririi penale, dar a cărui identitate a rezultat din informațiile furnizate de persoanele deja audiate în cursul cercetării judecătorești și a cărui ascultare apare ca relevantă și utilă cauzei. În calitate de avocat al inculpatului:

1. A.aveți dreptul să formulați concluzii cu privire la cererea procurorului, iar instanța este obligată să pună în discuție această cerere;
2. B.dacă cererea a fost admisă, puteți adresa întrebări martorului Z cu ocazia audierii acestuia, chiar dacă audierea a fost propusă de procuror;
3. C.dacă cererea a fost admisă, aveți dreptul de a formula calea de atac a contestației împotriva încheierii de admitere pronunțată de prima instanță.

În calitate de avocat, sunteți angajat de persoana vătămată A pentru a-i asigura apărarea la ședința de judecată la care se dezbate propunerea de confirmare a soluției procurorului de renunțare la urmărirea penală față de inculpatul X. Cu această ocazie:

1. A.puteți reprezenta persoana vătămată la ședința de judecată, dacă aceasta, deși legal citată, nu dorește să se prezinte;
2. B.puteți propune judecătorului de cameră preliminară audierea a doi martori, dacă apreciați că declarațiile acestora relevă netemeinicia soluției dispuse de procuror;
3. C.puteți solicita judecătorului de cameră preliminară să își decline competența, dacă apreciați că aceasta revine unei alte instanțe.

În calitate de avocat, asigurați asistența juridică a inculpatului X cu ocazia judecății în primă instanță. În cadrul dezbaterilor, veți putea pune concluzii pe fondul cauzei:

1. A.cu ocazia ultimului cuvânt al inculpatului;
2. B.după ce au pus concluzii procurorul, persoana vătămată și celelalte părți;
3. C.atât oral cât și în scris, chiar dacă instanța nu le-a solicitat pe acestea din urmă.

Inculpatul X, condamnat de prima instanță, vă angajează în calitate de avocat și vă solicită să declarați în interesul său apelul împotriva sentinței. Declarația de apel pe care o introduceți:

1. A.este valabilă chiar dacă în cuprinsul său nu sunt expuse motivele de apel împotriva sentinței;
2. B.nu va fi respinsă ca tardivă dacă ați depus-o înăuntrul termenului la oficiul poștal, prin scrisoare recomandată;
3. C.este valabilă numai dacă este semnată și de inculpat .