Filiația și obligația legală de întreținere (Drept civil): grile date la examen
18 grile oficiale de la Barou, INM și INPPA au verificat filiația și obligația legală de întreținere. Mai jos sunt toate, de la cea mai recentă, fiecare cu baremul oficial și subiectul din care provine.
Barou
5 grile
INM
9 grile
INPPA
4 grile
Grilele date la examen18 grile
Barou septembrie 2026 (avocați definitivi) · grila 33
La decesul lui A, survenit în ianuarie 2026, vin la moștenire, pe calea moștenirii legale, părinții lui A și un nepot de frate al lui A. În această situație:
A.părinții lui de cuius vor culege fiecare câte ¼ din moștenire;
B.nepotul de frate va culege ½ din moștenire;
C.nepotul de frate nu are vocație utilă la moștenire, fiind înlăturat de părinții lui de cuius, pe baza principiului proximității gradului de rudenie.
În urma unui accident și-au pierdut viața D și părinții acesteia, fără a se putea stabili că vreunul a supraviețuit altuia. Dintre succesibilii defunctei D, în viață au rămas soțul lui D și bunicii materni ai acesteia. În aceste condiții:
A.soțul supraviețuitor va culege ¾ din moștenirea lui D;
B.bunicii materni fac parte din clasa a IV-a de moștenitori și vor culege ¼ din moștenire;
În timpul căsătoriei dintre A și B s-a născut minorul C. Mama copilului a decedat când acesta avea 2 ani și 10 luni. La 1 an și 2 luni de la decesul mamei, pretinsul tată biologic al copilului a promovat acțiune în tăgada paternității. Pârâtul a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune. În această situație:
A.acțiunea în tăgada paternității pornită de către cel care se pretinde tatăl biologic se prescrie în termen de 3 ani de la data nașterii copilului;
B.acțiunea în tăgada paternității pornită de către cel care se pretinde tatăl biologic al copilului se prescrie în termen de 1 an de la decesul mamei;
C.acțiunea în tăgada paternității introdusă de către cel care se pretinde tatăl biologic nu se prescrie în timpul vieții acestuia.
F. în calitate de reclamant, se adresează instanței, la data de 1.09.2021 pentru a se constata că nu este tatăl minorei M. și pentru a fi înlăturat numele său de la secțiunea "tată" din certificatul de naștere al minorei, respectiv pentru ca acesteia să-i fie modificat numele de familie în consecință. F. arată în motivarea cererii de chemare în judecată că la data la care s-a pronunțat divorțul, 1.03.2021, fosta soție, numita G., mama minorei M., în vârstă de 6 ani, i-a spus că el nu este tatăl biologic al acesteia. Ca urmare, fostul soț a făcut investigații medicale care au confirmat că acesta suferea din naștere de o afecțiune care îl împiedica să aibă urmași. În acest context, instanța de judecată:
A.va respinge acțiunea, constatând prescrisă acțiunea, astfel cum a fost invocat prin întâmpinare;
B.va respinge excepția de prescripție, constatând că termenul de prescripție de 3 ani nu s-a împlinit;
C.va examina pe fond acțiunea și o va admite dacă probele administrate confirmă susținerile reclamantului.
Între creditorul A și debitorii B și C s-a încheiat un contract de întreținere. Bunul imobil care constituie capitalul întreținerii a fost transmis și predat de A către B și C. Ulterior, imobilul este distrus parțial într-un incendiu provocat de explozia unei autocisterne aflată în proprietatea unui terț, parcată în apropierea imobilului. În aceste condiții:
A.A este îndreptățit să solicite debitorilor B și C executarea obligației de întreținere în aceeași formă și măsură cum au fost stabilite la încheierea contractului;
B.dacă părțile nu au prevăzut altfel, obligația de plată a întreținerii este indivizibilă în privința debitorilor;
C.obligația de întreținere este diminuată proporțional cu valoarea pagubei suferite.
La data de 01.10.2020 Primus decedează. La data decesului sunt în viață părinții acestuia, fratele și sora defunctului. Fratele și sora defunctului renunță la moștenire, dar fratele are 3 copii, sora are 2 copii, toți fiind de asemenea în viață la data decesului lui Primus. Fiind sesizată instanța de judecată de către părinți cu dezbaterea moștenirii după Primus, va decide următoarele:
A.fiecare nepot de frate va culege câte 1/10 din moștenire;
B.niciunul dintre nepoți nu are vocație la moștenire întrucât fratele și sora sunt renunțători;
C.părinții defunctului vor culege împreună ½ din moștenire.
Reclamanta R, în numele minorului M, l-a chemat în judecată pe F, fratele și singurul moștenitor al defunctului D, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se stabilească paternitatea minorului în persoana defunctului D. Reclamanta pretinde că minorul M s-a născut în afara căsătoriei din relația pe care a avut-o cu D, relație cunoscută de F. Cu numai câteva zile înainte de nașterea copilului, D a decedat în urma unui accident produs în Cluj, unde locuia. Prin întâmpinare, F s-a apărat în sensul că este strain de moștenirea lui D, întrucât a renunțat expres. Văzând acest lucru, R a depus o declarație de renunțare la acțiune împotriva lui F și a chemat în judecată municipiul Cluj. Totodată, R a învederat instanței faptul că renunțarea lui F la moștenire este doar formală, întrucât acesta a sustras o sumă de aproximativ 100.000 euro din casa defunctului, restul bunurilor fiind lipsite de valoare. Situația de fapt a fost recunoscută de F, care s-a apărat în sensul că suma de bani i se cuvenea oricum, cât timp era singurul moștenitor legal. Instanța:
A.va lua act de renunțarea reclamantei la judecată împotriva lui F și va admite acțiunea împotriva municipiului Cluj;
B.va admite acțiunea împotriva municipiului Cluj, cu citarea în proces a renunțătorului F;
C.va respinge renunțarea la judecată împotriva lui F și acțiunea împotriva municipiului Cluj și va admite acțiunea împotriva lui F.
A.la stabilirea venitului lunar net în raport de care se calculează pensia de întreținere datorată de un părinte ce lucrează în sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, nu se include și echivalentul valoric al normei de hrană pe care o primește acesta potrivit legii;
B.soțul care a contribuit la întreținerea copilului celuilalt soț este obligat să presteze întreținere copilului cât timp acesta este minor, însă numai dacă părinții săi firești au murit;
C.chiar dacă obligația de întreținere are caracter personal, instanța va putea dispune compensația obligațiilor de întreținere datorate de fiecare părinte copilului care nu locuiește cu acesta, până la limita celei mai mici dintre ele și în măsura în care compensația nu contravine interesului superior al copilului.
Un copil în vârstă de 12 ani a decedat în urma unui accident rutier. Întrucât victima a fost crescută de actualul soț al mamei, ca și cum ar fi fost copilul său, stabilindu-se relații afective strânse între ei, acesta din urmă solicită instanței obligarea autorului accidentului la despăgubiri pentru prejudiciul nepatrimonial suferit prin durerea încercată pentru moartea victimei precum și daune materiale pentru contribuția pe care victima ar fi putut-o avea în viitor la întreținerea reclamantului, dacă ar fi fost în stare de nevoie. Instanța va dispune:
A.respingerea acțiunii ca neîntemeiată;
B.admiterea în parte a acțiunii și obligarea pârâtului la repararea prejudiciului nepatrimonial;
La data de 20 martie 2012, din relația lui M cu T s-a născut copilul C, în afara căsătoriei. La data de 15 iulie 2012, copilul C a decedat. M l-a chemat în judecată pe T, la data de 20 iulie 2015, pentru obligarea acestuia la despăgubiri privind cheltuielile făcute cu nașterea și lehuzia, precum și cu întreținerea ei în timpul sarcinii. Din probele administrate a rezultat că C este născut din relația lui M cu T, întrucât acesta din urmă s-a prezentat la proces și a recunoscut, în fața instanței, că este tatăl copilului decedat. T nu a invocat alte apărări. Față de această situație instanța:
A.va considera că declarația de recunoaștere a paternității este înscris autentic și va admite cererea de despăgubiri împotriva lui T;
B.va respinge acțiunea împotriva lui T ca inadmisibilă;
C.va constata că dreptul la acțiune este prescris și va respinge acțiunea.
B.există între moștenitorii persoanei care a acordat întreținere unui minor fără a avea obligația legală și minorul respectiv, dacă părinții acestuia din urmă, deși nu se află în stare de nevoie, refuză să presteze întreținere minorului;
C.există între frați și surori, aceștia datorându-și întreținere înaintea bunicilor.
A.moștenitorii mamei pot porni acțiunea în tăgada paternității în termen de un an de la data decesului mamei, indiferent de momentul nașterii copilului;
B.acțiunea în stabilirea filiației față de mamă, introdusă de copil, poate fi continuată de moștenitorii acestuia, în condițiile legii;
C.acțiunea în tăgada paternității introdusă de către cel care se pretinde tată biologic nu se prescrie în timpul vieții sale.