Mijloacele de protecție a creditorului (Drept civil): grile date la examen
16 grile oficiale de la Barou, INM și INPPA au verificat mijloacele de protecție a creditorului. Mai jos sunt toate, de la cea mai recentă, fiecare cu baremul oficial și subiectul din care provine.
Barou
9 grile
INM
4 grile
INPPA
3 grile
Grilele date la examen16 grile
Barou septembrie 2026 (avocați definitivi) · grila 29
A este creditorul lui B pentru suma de 50.000 lei, cu titlu de despăgubiri stabilite de instanță, printr-o hotărâre rămasă definitivă la data de 15 martie 2025, pe temeiul răspunderii civile delictuale. La 30 martie 2025, B vinde lui C singurul bun urmăribil din patrimoniul său. În fața insolvabilității lui B, semnalate lui A la 15 aprilie 2025 de executorul judecătoresc învestit cu executarea creanței, A atacă actul cu acțiune revocatorie. În acest caz:
A.pentru admiterea acțiunii, A trebuie să dovedească că C știa sau ar fi trebuit să știe că actul încheiat îi creează sau îi mărește lui B o stare de insolvabilitate;
B.prescripția acțiunii s-ar împlini nu mai târziu de 15 aprilie 2026;
C.dacă acțiunea este admisă, bunul se întoarce în patrimoniul lui B și va putea fi urmărit de toți creditorii acestuia.
X, creditor al lui Y, introduce acțiune oblică pentru valorificarea unui drept al debitorului său. Instanța admite acțiunea. Ulterior, X pretinde că ar trebui să aibă prioritate la valorificarea rezultatului obținut. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte?
A.efectele hotărârii profită tuturor creditorilor debitorului;
B.creditorul care a exercitat acțiunea oblică nu dobândește nicio preferință față de ceilalți creditori;
C.creditorul care a introdus acțiunea oblică are un drept de preferință asupra sumelor obținute.
A.produce efecte numai față de creditorul care a introdus acțiunea, chiar dacă, ulterior, în cauză au mai intervenit și alți creditori;
B.poate avea ca efect declararea ca inopozabil față de creditor și a unui contract cu titlu oneros încheiat de către debitor, dar numai dacă terțul cocontractant a fost de rea-credință;
C.dă dreptul terțului dobânditor să păstreze bunul ce a făcut obiectul contractului declarat inopozabil, dar numai dacă acesta plătește creditorului o sumă egală cu prețul de piață al bunului de la data încheierii contractului.
D.G. este debitorul lui A.B. în ceea ce privește restituirea unei creanțe de 100.000 lei. După scadență, deoarece D.G. nu își achită obligația, A.B. înregistrează o acțiune oblică având două capete de cerere. În primul rând, A.B. solicită ca instanța să îl autorizeze să efectueze în numele lui D.G., în calitate de tată al defunctului D.O., acte de acceptare a succesiunii rămase după de cujus; prin al doilea capăt de cerere, A.B. solicită să i se permită să execute silit creanțele restante pe care D.G., în calitate de creditor al contractului de întreținere încheiat cu D.I., al doilea său fiu, neglijează să le valorifice. A.B. își motivează cererea de chemare în judecată prin aceea că D.G. a refuzat sau a neglijat să își exercite drepturile. D.G. se apără cerând respingerea acțiunii și susținând că, în ceea ce privește acceptarea succesiunii, instanța nu poate admite acțiunea deoarece creditorul nu poate exercita drepturile și acțiunile care sunt strâns legate de persoana debitorului și că, relativ la cererea de executare a contractului de întreținere, creditorul nu are posibilitatea exercitării pe cale oblică a unor drepturi inalienabile și insesizabile. Instanța respinge acțiunea. A.B. apelează la dumneavoastră, în calitatea de avocat, pentru o analiză a soluției instanței în vederea atacării hotărârii judecătorești. Potrivit opiniei dvs, bazate pe starea de fapt descrisă în speță și pe prevederile legale:
A.hotărârea instanței este greșită, A.B. poate introduce acțiune oblică în executarea contractului de întreținere pentru D.G.;
B.hotărârea instanței este corectă, în situația de față creditorul nu poate introduce acțiune oblică;
C.hotărârea instanței este greșită, A.B. poate introduce acțiune oblică în acceptarea de către D.G. a succesiunii după D.O., în limita îndestulării creanței lui față de D.G. .
A deține o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva lui B, constatată prin hotărâre judecătorească. Pentru recuperarea creanței este declanșată executarea silită prin poprire asupra veniturilor din pensie ale lui B. Pe parcursul executării silite, B donează fiicei sale D singurul bun imobil aflat în patrimoniul său. Ținând cont de valoarea mare a creanței lui A, de cuantumul redus al pensiei lui B, de caracterul viager al acesteia, precum și de lipsa altor bunuri urmăribile, creditorul A este îndreptățit:
A.să promoveze o acțiune oblică împotriva lui D;
B.să promoveze o acțiune revocatorie cu privire la actul de donație încheiat între B și D;
C.să solicite notarea acțiunii revocatorii în cartea funciară.
A.creditorul nu poate exercita drepturile și acțiunile care sunt strâns legate de persoana debitorului;
B.creditorul a cărui creanță este certă și exigibilă poate să exercite drepturile și acțiunile debitorului numai atunci când acesta refuză să le exercite;
C.în toate cazurile, ca efect al admiterii acțiunii, actul atacat va fi declarat inopozabil față de creditorul care a introdus acțiunea.
F1 este fiul lui D și debitorul lui C pentru suma de 200.000 lei, împrumutată la data de 25 iulie 2017, cu termen de restituire de un an de la data împrumutului. Moștenirea lui D a fost deschisă la data de 1 august 2018, fiind chemați la moștenire cei doi fii ai săi, F1 și F2, acesta din urmă fiind și legatar universal al defunctului. Averea defunctului este evaluată la suma de 1.000.000 lei. F1 a renunțat expres la moștenire cu titlu gratuit în favoarea lui F2, la data de 15 iulie 2019. C a aflat despre renunțarea lui F1 la data de 15 august 2019. În raport de această situație, pentru a- și proteja dreptul de creanță, C ar putea:
A.accepta moștenirea, pe cale oblică, în termen de un an de la data când a luat cunoștință de renunțarea lui F1 la moștenire;
Spre deosebire de acțiunea oblică, acțiunea revocatorie:
A.trebuie introdusă în termenul de prescripție de un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoscă prejudiciul ce rezultă din actul atacat;
B.permite creditorului să-și exercite un drept propriu;
C.admisă prin hotărâre judecătorească profită tuturor creditorilor, chiar dacă nu au intervenit în cauză.
A.va fi guvernată de dispozițiile Codului civil din 2009, chiar și în ipoteza în care creanța creditorului reclamant s-a născut dintr-un act încheiat înainte de data de 01.10.2011, însă scadența acesteia se situează după această dată;
B.va fi guvernată de dispozițiile Codului civil din 2009 chiar și în ipoteza în care creanța creditorului reclamant devenise scadentă anterior datei de 01.10.2011, însă acesta a dobândit-o prin cesiune de creanță încheiată ulterior intrării în vigoare a Codului civil din 2009;
C.în ipoteza în care ar fi admisă, va avea ca efect declararea actului atacat ca inopozabil exclusiv față de creditorul reclamant.
Spre deosebire de cazul acțiunii revocatorii, în ipoteza acțiunii oblice:
A.hotărârea judecătorească de admitere a acțiunii profită tuturor creditorilor, chiar dacă nu au intervenit în cauză, fără nicio preferință în favoarea creditorului care a exercitat acțiunea;
B.creanța invocată de creditor trebuie să fie certă;
C.dispozițiile în materie ale Codului civil din 2009 se aplică și creditorilor ale căror creanțe s-au născut înainte de data intrării sale în vigoare, dacă scadența se situează după această dată.