Subiecte INM septembrie 2018 (admitere la INM)

În cazul obligației afectate de o condiție suspensivă:

1. A.dacă debitorul execută obligația înainte de îndeplinirea condiției, acesta este îndreptățit, chiar și după îndeplinirea condiției, să ceară restituirea plății ca fiind nedatorată;
2. B.creditorul nu poate cere executarea obligației înainte de îndeplinirea condiției;
3. C.eficacitatea obligației depinde de un eveniment viitor și sigur ca realizare.

În situația în care s-a construit pe terenul altuia:

1. A.superficia se poate înscrie pe baza renunțării proprietarului terenului la dreptul de a invoca accesiunea, în favoarea constructorului;
2. B.superficia se poate înscrie în favoarea unui terț pe baza cesiunii dreptului de a invoca accesiunea;
3. C.dreptul de superficie nu poate fi reînnoit, la împlinirea termenului.

În materia acțiunii în revendicare a unui bun proprietate privată:

1. A.dreptul la acțiune este imprescriptibil, în toate cazurile;
2. B.hotărârea judecătorească prin care aceasta a fost admisă este opozabilă și poate fi executată și împotriva terțului dobânditor, în condițiile Codului de procedură civilă;
3. C.pârât poate fi numai un posesor.

În legătură cu vederea asupra proprietății vecinului:

1. A.nu este permis, în niciun caz, să se facă fereastră în zidul comun;
2. B.este interzis balconul neparalel cu linia de hotar spre fondul învecinat la o distanță mai mică de 2 metri de linia de hotar;
3. C.proprietarul are dreptul de a-și deschide, fără limită de distanță, ferestre de lumină dacă sunt astfel construite încât să împiedice vederea spre fondul învecinat.

În ceea ce privește executarea silită privitoare la bunul comun:

1. A.creditorii unui coproprietar pot urmări silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun;
2. B.creditorii unui coproprietar pot cere instanței împărțeala bunului comun, caz în care urmărirea se va face asupra părții de bun sau, după caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului;
3. C.creditorii care au un drept de garanție asupra bunului comun au dreptul să urmărească silit bunul, în mâinile oricui s-ar găsi, numai după partaj.

În materia contractului de vânzare:

1. A.dacă obiectul vânzării îl constituie un bun viitor sau un bun dintr-un gen limitat care nu există la data încheierii contractului, cumpărătorul rămâne obligat la plata prețului atunci când și-a asumat riscul nerealizării bunului sau genului limitat, după caz;
2. B.contractul este lovit de nulitate absolută atunci când prețul este stabilit fără intenția de a fi plătit;
3. C.când prețul se determină în funcție de greutatea lucrului vândut, la stabilirea cuantumului său nu se ține seama de greutatea ambalajului.

În materia donației:

1. A.revocarea pentru neîndeplinirea sarcinilor nu operează de drept;
2. B.este lovită de nulitate orice simulație în care donația reprezintă contractul secret în scopul de a eluda revocabilitatea donațiilor între soți;
3. C.sub sancțiunea nulității absolute, donația indirectă se încheie prin înscris autentic dacă bunul ce constituie obiectul acesteia are o valoare mai mare de 100.000 lei.

Comodatarul:

1. A.poate invoca dreptul de retenție asupra bunului dat în folosință pentru obligațiile ce s-ar naște în sarcina comodantului;
2. B.dacă prelungește folosința bunului după scadența restituirii, răspunde de pieirea sau deteriorarea bunului, chiar dacă aceasta se datorează unei forțe majore, afară de cazul când dovedește că bunul ar fi pierit ori s- ar fi deteriorat oricum din cauza acelei forțe majore;
3. C.stăpânește bunul în calitate de posesor, pe perioada contractului de comodat.

În materia contractului de comision:

1. A.dacă nu s-a stipulat altfel, comisionul se datorează chiar dacă terțul nu execută obligația sa ori invocă excepția de neexecutare a contractului;
2. B.ca și în cazul contractului de mandat cu reprezentare, se nasc raporturi juridice directe între comitent și terț;
3. C.comisionarul care vinde pe credit, fără autorizarea comitentului, răspunde personal, fiind ținut, la cererea comitentului, să plătească de îndată creditele acordate împreună cu dobânzile și alte foloase ce ar rezulta.

În materia contractului de întreținere:

1. A.atunci când creditorul decedează în cursul duratei contractului, debitorul nu are obligația să-l înmormânteze;
2. B.caracterul personal al contractului de întreținere poate fi invocat de părți pentru a se opune acțiunii oblice introduse pentru executarea sa;
3. C.în cazul pluralității de creditori, în lipsa unei stipulații contrare, obligația de întreținere este indivizibilă în privința creditorilor.

Dacă o persoană, fără să știe, lucrează în interesul altuia:

1. A.este ținută de obligațiile prevăzute de lege pentru gerant;
2. B.este îndreptățită la restituirea cheltuielilor efectuate potrivit regulilor aplicabile îmbogățirii fără justă cauză;
3. C.trebuie să continue lucrarea începută până când o poate abandona fără riscul vreunei pierderi pentru persoana în interesul căreia lucrează.

Dacă obligația are ca obiect bunuri de gen:

1. A.debitorul are dreptul să aleagă bunurile ce vor fi predate;
2. B.debitorul nu este liberat decât prin predarea unor bunuri de calitate cel puțin medie;
3. C.debitorul poate invoca imposibilitatea fortuită de executare.

Novația:

1. A.prin schimbare de debitor operează numai cu consimțământul debitorului inițial, sens în care noul debitor este obligat să-l notifice pe debitorul inițial cu privire la intenția părților de a nova;
2. B.consimțită de un creditor solidar nu este opozabilă celorlalți creditori decât pentru partea din creanță ce revine acelui creditor;
3. C.nu trebuie dovedită.

Remiterea de datorie:

1. A.poate fi realizată printr-o donație;
2. B.nu poate fi tacită;
3. C.este totală, dacă nu se stipulează contrariul.

În materia decăderii de drept substanțial:

1. A.termenul de decădere nu se socotește împlinit decât după o lună de la data când suspendarea cauzată de forța majoră a încetat;
2. B.atunci când realizarea dreptului presupune exercitarea unei acțiuni în justiție, termenul de decădere este întrerupt pe data introducerii cererii de chemare în judecată, dispozițiile privitoare la întreruperea prescripției fiind aplicabile în mod corespunzător;
3. C.neexercitarea dreptului subiectiv înăuntrul termenului de decădere atrage pierderea lui, iar în cazul actelor unilaterale, împiedicarea, în condițiile legii, a săvârșirii lor.

Recunoașterea copilului poate fi anulată:

1. A.pentru violență, caz în care prescripția dreptului la acțiune începe să curgă de la data încetării violenței;
2. B.când a fost făcută în alte forme decât cele prevăzute de lege;
3. C.pentru leziune, în termenul general de prescripție de 3 ani.

Pensia de întreținere:

1. A.stabilită într-o sumă fixă, se indexează trimestrial, în funcție de rata inflației, numai la cererea celui îndreptățit la întreținere;
2. B.de regulă, se datorează de la data cererii de chemare în judecată;
3. C.care nu era datorată nu se poate restitui dacă a fost prestată de bunăvoie.

În ceea ce privește dreptul de a denunța unilateral contractul:

1. A.în lipsă de convenție contrară, partea căreia îi este recunoscut acest drept nu îl poate exercita după începerea executării contractului cu executare succesivă sau continuă;
2. B.în cazul contractului încheiat pe durată nedeterminată, părțile pot conveni în mod valabil o prestație în schimbul dreptului de a denunța unilateral contractul;
3. C.acesta poate fi exercitat de oricare dintre părți în cazul contractului încheiat pe durată nedeterminată, cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz.

În materia nulității contractului:

1. A.în cazurile în care natura nulității nu este determinată ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege, contractul este anulabil;
2. B.în cazul în care contractul este menținut în parte, clauzele nule sunt înlocuite de drept cu dispozițiile legale aplicabile;
3. C.confirmarea unui contract anulabil pentru vicierea consimțământului prin dol sau violență implică prin ea însăși renunțarea la dreptul de a cere daune-interese.

Părinții sunt obligați:

1. A.să respecte demnitatea copilului, cu excepția cazului în care aplică măsuri disciplinare acestuia;
2. B.să prezinte și să permită informarea și lămurirea copilului despre toate actele și faptele care l-ar putea afecta și să ia în considerare opinia acestuia;
3. C.să determine copilul să adere la o anumită religie sau la un anumit cult religios.

În ceea ce privește repararea prejudiciului în cazul răspunderii civile delictuale:

1. A.la stabilirea despăgubirii se va avea ȋn vedere data producerii prejudiciului, dacă prin lege nu se prevede altfel;
2. B.dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat;
3. C.ȋn cazul prejudiciului viitor, despăgubirea acordată sub forma unor prestații periodice nu poate fi sporită sau redusă ȋn raport cu evoluția ulterioară a prejudiciului.

Dacă prejudiciul a fost cauzat prin acțiunea simultană a mai multor persoane, fără să se poată stabili că a fost cauzat sau, după caz, că nu putea fi cauzat prin fapta ilicită a vreuneia dintre ele, toate aceste persoane:

1. A.răspund solidar față de victimă;
2. B.nu vor răspunde, în niciun caz, într-un proces civil vizând plata despăgubirilor pentru prejudiciul produs prin fapta respectivă, dacă au fost achitate printr-o hotărâre penală definitivă pentru motivul că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăție;
3. C.nu răspund delictual, dacă există și culpa comună a victimei.

În materia dreptului de abitație al soțului supraviețuitor:

1. A.oricare dintre moștenitori poate cere schimbarea obiectului abitației, dacă pune la dispoziția soțului supraviețuitor o altă locuință, însă numai dacă aceasta este situată în apropierea casei în care soțul supraviețuitor a locuit până la data deschiderii moștenirii;
2. B.litigiile cu privire la acesta se soluționează de instanța competentă să judece partajul moștenirii, care va hotărî de urgență, în camera de consiliu;
3. C.numai moștenitorii legali pot cere restrângerea dreptului de abitație.

Succesibilul care, cu rea-credință, a sustras ori a ascuns bunuri din patrimoniul succesoral:

1. A.este considerat că a acceptat moștenirea, chiar dacă anterior renunțase la ea;
2. B.este considerat renunțător la fel ca acela care a ascuns o donație supusă raportului ori reducțiunii;
3. C.este ținut să plătească datoriile și sarcinile moștenirii proporțional cu cota sa din moștenire, inclusiv cu propriile sale bunuri.

În materia moștenirii legale:

1. A.în cazul în care colateralii privilegiați vin la moștenire prin reprezentare succesorală, moștenirea sau partea din moștenire ce li se cuvine se împarte între ei pe tulpină;
2. B.în cazul în care la moștenire vin mama, fratele și soțul supraviețuitor ai defunctului, soțul supraviețuitor al defunctului culege 1/3 din moștenire, mama defunctului culege 1/2 din moștenire, iar fratele defunctului culege 1/6 din moștenire;
3. C.în cazul în care la moștenire vin fratele bunicului defunctului, copilul surorii mamei defunctului și soțul supraviețuitor al defunctului, primii doi culeg împreună un sfert din moștenire, iar soțul supraviețuitor al defunctului culege 3/4 din moștenire.

Dreptul la apărare este încălcat în ipoteza în care:

1. A.instanța dispune înfățișarea în persoană a părților, chiar atunci când acestea sunt reprezentate;
2. B.judecătorul pune în discuția părților calificarea juridică exactă a actelor și faptelor deduse judecății printr-o cerere de chemare în judecată redactată și semnată de avocat;
3. C.instanța nu amână judecarea procesului și continuă dezbaterile la același termen de judecată la care l-a îndepărtat din sală pe apărătorul pârâtului pentru tulburarea liniștei ședinței.

Constituie apărare procedurală:

1. A.excepția de netimbrare a cererii reconvenționale, invocată de către reclamantul-pârât;
2. B.cererea de chemare în garanție formulată de către pârât;
3. C.compensația legală invocată de către pârât.

Dacă, din compunerea completului de recurs, face parte soțul unuia dintre judecătorii care au pronunțat hotărârea recurată, iar partea a formulat cerere de recuzare pentru acest motiv:

1. A.ȋn cazul ȋn care instanța de recurs respinge cererea de recuzare, contestația ȋn anulare prin care partea critică încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței, formulată împotriva deciziei pronunțate în recurs, va fi admisă;
2. B.formularea cererii de recuzare nu determină suspendarea judecății;
3. C.ȋmpotriva ȋncheierii de respingere a cererii de recuzare partea poate formula recurs, la instanța ierarhic superioară, ȋn termen de 5 zile de la comunicarea acestei încheieri.

Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a avocatului semnatar al cererii reconvenționale formulate în primă instanță:

1. A.poate fi invocată numai de către reclamantul-pârât;
2. B.constituie o excepție de procedură;
3. C.se va admite dacă lipsurile privind dovada calității de reprezentant nu se acoperă în termenul de judecată acordat de instanță în acest sens și se va anula cererea reconvențională.

În cazul în care întâmpinarea nu este depusă în termenul prevăzut de lege:

1. A.instanța nu poate dispune decăderea pârâtului din dreptul de a propune probe, în lipsa unei cereri exprese în acest sens a reclamantului;
2. B.pârâtul nu are posibilitatea să formuleze o cerere de repunere în termen;
3. C.pârâtul nu este decăzut din dreptul de a invoca, în cursul judecății în primă instanță, excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

Instanța de executare:

1. A.soluționează orice incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe;
2. B.dacă prin lege nu se dispune altfel, se pronunță prin încheiere executorie, care poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la pronunțare;
3. C.va rămâne competentă chiar dacă, după începerea executării silite, ar avea loc o schimbare a domiciliului sau a sediului debitorului ori, după caz, al creditorului.

În materia încuviințării executării silite:

1. A.cererea se soluționează prin încheiere, dată în camera de consiliu, cu citarea creditorului;
2. B.încuviințarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul țării;
3. C.instanța respinge cererea de încuviințare a executării silite a actului autentificat de notarul public, atunci când actul constată o creanță certă și lichidă, dar neexigibilă.

Cauțiunea nu este necesară pentru suspendarea executării silite dacă:

1. A.înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu;
2. B.biletul la ordin care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în primă instanță;
3. C.executorul judecătoresc care a efectuat executarea silită nu era competent, potrivit legii.

În cazul în care, între data comunicării hotărârii primei instanțe prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată a reclamantului și cea a expirării termenului de apel, intervine decesul pârâtului:

1. A.avocatul care l-a reprezentat sau asistat pe pârât în fața primei instanțe poate să introducă, chiar fără mandat, apel împotriva hotărârii primei instanțe;
2. B.termenul de apel se întrerupe și un nou termen va începe să curgă de la data noii comunicări a hotărârii făcute la ultimul domiciliu al pârâtului, pe numele moștenirii, în care se vor arăta numele și calitatea fiecărui moștenitor;
3. C.apelul declarat de moștenitorii pârâtului împotriva hotărârii primei instanțe constituie prin el însuși un act de acceptare a moștenirii.

Este susceptibilă de recurs:

1. A.ȋncheierea de respingere a cererii de repunere pe rol a cauzei, după suspendarea de către tribunal a judecății apelului declarat ȋmpotriva hotărârii pronunțate în procedura ordonanței președințiale;
2. B.hotărârea prin care s-a dispus perimarea apelului declarat ȋmpotriva hotărârii pronunțate asupra unei cereri de divorț din culpa pârâtului;
3. C.ȋncheierea de admitere a cererii de suspendare provizorie a executării hotărârii primei instanțe, cerere formulată la instanța de apel, pe calea procedurii ordonanței președințiale, ȋnainte de sosirea dosarului.

Comunicarea hotărârii judecătorești:

1. A.nu se poate face prin servicii de curierat rapid, la cererea părții interesate și pe cheltuiala acesteia;
2. B.se poate face direct între avocați sau consilieri juridici, dacă toate părțile sunt reprezentate prin avocat sau, după caz, consilier juridic, iar cel care primește hotărârea judecătorească atestă primirea pe un exemplar care se depune ulterior la instanță;
3. C.se va face la căsuța poștală, dacă partea a ales ca toate actele de procedură să îi fie comunicate astfel.

Hotărârea judecătorească pronunțată în primă instanță nu se socotește comunicată la momentul la care partea căreia nu i s-a comunicat această hotărâre:

1. A.solicită comunicarea hotărârii respective către ea însăși;
2. B.formulează o cerere de revizuire împotriva acestei hotărâri;
3. C.face apel înainte de comunicarea hotărârii.

Atunci când cererea de divorț este întemeiată pe culpa soțului pârât:

1. A.instanța va lua act de încetarea căsătoriei și va dispune, prin hotărâre supusă numai apelului, închiderea dosarului, dacă în timpul procesului de divorț decedează soțul pârât;
2. B.dacă soțul pârât recunoaște faptele care au dus la destrămarea vieții conjugale, instanța, dacă reclamantul este de acord, va pronunța divorțul fără a cerceta temeinicia motivelor de divorț și fără a face mențiune despre culpa pentru desfacerea căsătoriei;
3. C.în cazul în care, în fața primei instanțe, niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei și nici nu a cerut în scris judecarea în lipsă, instanța va respinge cererea ca nesusținută.

În cazul sechestrului asigurător, spre deosebire de sechestrul judiciar:

1. A.instanța va decide de urgență în camera de consiliu, fără citarea părților;
2. B.cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel, instanța se pronunță asupra cererii prin încheiere supusă numai apelului;
3. C.măsura se va putea încuviința, chiar fără a exista proces, asupra unor bunuri mobile care alcătuiesc garanția creditorului, când acesta învederează insolvabilitatea debitorului său ori când are motive temeinice de bănuială că debitorul se va sustrage de la eventuala urmărire silită ori să se teamă de sustrageri sau deteriorări.

În cazul procedurii speciale a evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept:

1. A.pârâtul nu poate formula cerere de chemare în garanție, pretențiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată;
2. B.procedura de judecată este scrisă și se desfășoară în întregul ei în camera de consiliu, dar instanța poate dispune înfățișarea părților, dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar sau la solicitarea uneia dintre părți;
3. C.prin imobil se înțelege construcția, terenul cu sau fără construcții, împreună cu accesoriile acestora.

În materia nulității actelor de procedură:

1. A.actul de procedură nu va fi anulat dacă până la momentul pronunțării asupra excepției de nulitate a dispărut cauza acesteia;
2. B.toate cauzele de nulitate a actelor de procedură deja efectuate trebuie invocate deodată, sub sancțiunea decăderii părții din dreptul de a le mai invoca;
3. C.desființarea unui act de procedură atrage, în toate cazurile, și desființarea actelor de procedură următoare.

În materie de partaj judiciar:

1. A.în cazul în care, după pronunțarea încheierii de admitere în principiu a cererii de partaj, dar mai înainte de pronunțarea hotărârii de împărțeală, instanța care a pronunțat încheierea constată că un bun a fost cuprins din eroare în masa de împărțit nu poate dispune, în nicio situație, eliminarea acelui bun din masa partajabilă;
2. B.chiar dacă părțile declară în mod expres că nu solicită predarea bunurilor împărțite, hotărârea de partaj este susceptibilă de executare silită, în termenul de prescripție de 10 ani prevăzut de lege;
3. C.în cazul în care instanța constată că partajul nu se poate face în niciuna dintre modalitățile prevăzute de lege va hotărî închiderea dosarului.

Cererea de chemare în judecată prin care reclamantul a solicitat rezoluțiunea unei promisiuni de vânzare prin care părțile au convenit vânzarea în viitor a unui bun imobil în schimbul prețului de 200.000 lei, pe de-o parte, precum și restituirea avansului plătit ȋn cuantum de 100.000 lei, pe de altă parte, este de competența în primă instanță a:

1. A.tribunalului de la instanța domiciliului pârâtului;
2. B.judecătoriei de la domiciliul pârâtului;
3. C.judecătoriei de la locul situării imobilului.

Este de competența teritorială exclusivă a instantei locului situării imobilului:

1. A.cererea privind evacuarea din imobil potrivit procedurii de drept comun;
2. B.cererea de revendicare a imobilului formulată de către o persoană străină de succesiune ȋmpotriva moștenitorilor defunctului, fost posesor al imobilului;
3. C.cererea prin care se solicită constatarea inexistenței dreptului de proprietate al pârâtului asupra imobilului.

Intervine suspendarea de drept a judecății:

1. A.când amândouă părțile o cer;
2. B.cererii de chemare ȋn garanție până la soluționarea cererii principale, în cazul disjungerii cererii de chemare în garanție de cererea principală;
3. C.dacă o parte a denunțat ca fals un ȋnscris prezentat în proces și este indicat autorul falsului sau complicele acestuia.

Perimarea:

1. A.spre deosebire de nulitatea absolută a actului de procedură, nu operează de drept;
2. B.operează numai ȋn legătură cu cererea principală, iar nu și cu cererea reconvențională, atunci când, ulterior suspendării cauzei pentru lipsa părților, pârâtul-reclamant a ȋndeplinit un act de procedură ȋn vederea judecării doar a cererii reconvenționale;
3. C.nu operează ȋn cazul unei cereri de divorț dacă, după trecerea unui termen de 6 luni de la lăsarea ȋn nelucrare a pricinii, intervine ȋmpăcarea părților.

În absența ipotezelor de excepție prevăzute de lege în care probele pot fi propuse și peste termen, probele se propun, sub sancțiunea decăderii:

1. A.de către pârât, ȋn caz de completare de către reclamant a obiectului cererii de chemare de judecată având ca obiect revendicare imobiliară cu un capăt de cerere vizând pretenții, până la următorul termen de judecată ulterior completării;
2. B.de către intervenientul accesoriu, cel mai târziu până la primul termen de judecată ulterior admiterii în principiu a cererii de intervenție;
3. C.de către debitor, ȋn procedura ordonanței de plată, cu cel puțin 3 zile ȋnaintea primului termen de judecată.

În ceea ce privește proba cu martori:

1. A.aceasta este admisibilă ȋmpotriva unui ȋnscris ce constată un act juridic pentru dovedirea căruia legea cere forma scrisă, atunci când părțile convin, fie și tacit, să folosească această probă, ȋnsă numai ȋn privința drepturilor de care ele pot să dispună;
2. B.dacă instanța găsește că întrebarea pusă de parte martorului tinde a proba un fapt a cărui dovedire este oprită de lege va trece, din oficiu, în încheierea de ședință atât întrebarea formulată, cât și motivul pentru care aceasta nu a fost încuviințată;
3. C.ȋn cazul ȋn care proba se ȋncuviințează ca urmare a faptului că nevoia administrării acesteia a rezultat din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea, lista martorilor se depune ȋn termen de 5 zile de la ȋncuviințarea probei, sub sancțiunea decăderii.

În cazul revizuirii pentru hotărâri definitive potrivnice:

1. A.revizuirea este inadmisibilă dacă hotărârile nu evocă fondul;
2. B.termenul de exercitare a revizuirii este de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri;
3. C.competența de soluționare a cererii de revizuire revine instanței mai mare în grad față de cea care a dat ultima hotărâre.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată:

1. A.dovada existenței și întinderii lor trebuie efectuată cel mai târziu la data închiderii cercetării procesului;
2. B.în cazul în care cererea de lămurire a hotărârii a fost admisă, cheltuielile făcute de parte în această cerere vor fi suportate de stat, din fondul constituit potrivit legii;
3. C.dacă renunțarea la judecată s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la suportarea cheltuielilor de judecată pe care pârâtul le-a făcut.

Iresponsabilitatea autorului la săvârșirea infracțiunii de furt:

1. A.produce efecte și cu privire la fratele său, care l-a instigat să săvârșească fapta, știind că nu va putea fi tras la răspundere penală;
2. B.nu poate fi reținută, dacă s-a stabilit că acesta avea discernământul diminuat la momentul săvârșirii faptei;
3. C.înlătură răspunderea penală, chiar dacă lipsa discernământului a survenit ulterior săvârșirii faptei.

Potrivit actualului Cod penal, actele preparatorii:

1. A.nu se sancționează în nicio situație;
2. B.se sancționează doar când sunt asimilate tentativei;
3. C.se sancționează când sunt incriminate ca infracțiuni de sine stătătoare.

Termenul de prescripție a răspunderii penale:

1. A.se întrerupe prin depunerea plângerii prealabile de către victima unei infracțiuni de viol simplu;
2. B.nu mai poate fi întrerupt, dacă a fost depășit cu încă o dată de la data săvârșirii faptei de violare de domiciliu;
3. C.își reia cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare.

Împăcarea înlătură răspunderea penală atunci când:

1. A.acordul de voință al inculpatului X și al persoanei vătămate Y se exprimă în fața procurorului care cercetează furtul telefonului lui Y săvârșit de X în timp ce se afla în vizită la persoana vătămată Y, invitat de aceasta la cină;
2. B.persoana vătămată a unei infracțiuni de distrugere arată că nu mai are nicio pretenție de la inculpat, deoarece a despăgubit-o pentru spargerea geamurilor casei sale;
3. C.inculpatul prezintă instanței un înscris autentic din care rezultă că el și partea civilă s-au împăcat atât pe latură penală, cât și pe latură civilă, pentru infracțiunea de șantaj pe care o comisese.

Primul termen al recidivei poate consta într-o condamnare:

1. A.la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culpă;
2. B.la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru infracțiunea de lovire și alte violențe, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere;
3. C.la o pedeapsă de 13 luni închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune, care s-a considerat executată prin deducerea arestului preventiv.

Termenul de reabilitare de drept începe să curgă de la data:

1. A.rămânerii definitive a hotărârii de condamnare la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere;
2. B.executării pedepsei de 1 an închisoare pentru infracțiunea de uz de fals;
3. C.la care executarea pedepsei amenzii s-a prescris.

Sunt incidente dispozițiile privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, atunci când:

1. A.limita maximă a pedepsei prevăzute de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită este mai mică decât cuantumul pedepsei pe care o execută condamnatul;
2. B.legea nouă nu mai incriminează fapta în modalitatea concretă în care a fost comisă;
3. C.legea nouă prevede obligativitatea introducerii plângerii prealabile drept condiție pentru tragerea la răspundere penală a persoanei care a săvârșit infracțiunea sub imperiul legii vechi.

Infracțiunea se săvârșește în forma tentativei, atunci când:

1. A.făptuitorul țintește pieptul victimei cu o armă, dar din cauza emoției nu o nimerește în momentul în care execută focul;
2. B.studentul promite unui profesor că îi va da o sumă de bani pentru promovarea unui examen, dar ulterior nu îi mai remite banii, considerând că răspunsul dat la examinare era suficient de argumentat pentru obținerea unei note de trecere;
3. C.făptuitorul amenință victima că o să o lovească, dar nu a mai reușit, fiindcă victima a fugit.

Suntem în prezența infracțiunii continuate, atunci când actele materiale se săvârșesc în următoarele circumstanțe:

1. A.la interval de câteva zile, inculpatul, șofer profesionist, din cauza neacordării priorității la trecerea de pietoni a produs două accidente de circulație, soldate cu vătămarea a trei persoane (una în primul accident și alte două în cel de-al doilea accident);
2. B.în cursul aceleiași zile, inculpatul a pătruns și a sustras bunuri din două apartamente situate în blocuri de pe aceeași stradă, după ce s-a asigurat că proprietarii nu sunt acasă, dar nu a mai reușit să ajungă la cea de-a treia locuință vizată, deoarece, la părăsirea celui de-al doilea apartament, a fost surprins de un vecin, care a reușit să îl imobilizeze, deși inculpatul l-a lovit de mai multe ori pentru a-și asigura scăparea;
3. C.casiera unui magazin și-a propus să sustragă din casa de marcat la închiderea magazinului, orice sumă de bani care era în plus, ceea ce face timp de o săptămână, sustrăgând de 4 ori sume de bani până când a fost surprinsă de un alt angajat al magazinului.

Sancționarea unui concurs de infracțiuni pentru care s-au aplicat pedepse de 2 ani, 3 ani și, respectiv, 4 ani închisoare, se va face astfel:

1. A.se va aplica pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care va adăuga 1/3 din pedeapsa de 3 ani închisoare, în total inculpatul urmând să execute 5 ani închisoare, atunci când pedeapsa de 2 ani închisoare a fost grațiată total;
2. B.se va aplica pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care va adăuga 1/3 din pedeapsa de 2 ani închisoare, în total inculpatul urmând să execute 3 ani și 8 luni închisoare, atunci când instanța de apel a luat act de retragerea plângerii de către persoana vătămată, victimă a infracțiunii de viol, pentru care instanța de fond aplicase pedeapsa de 4 ani închisoare;
3. C.vor fi cumulate cele trei pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 9 ani închisoare.

Complicele la săvârșirea unei infracțiuni de omor:

1. A.se pedepsește între limite de pedeapsă mai reduse decât cele ale instigatorului, deoarece complicitatea este o formă de participație mai puțin gravă în raport cu instigarea;
2. B.nu se pedepsește, dacă se constată că X, căruia i-a dat un pistol ca să își ucidă vecinul nu a mai comis fapta, deoarece X a pierdut pistolul înainte de a începe comiterea ei;
3. C.poate primi o pedeapsă mai mică decât autorul, chiar și în cazul în care complicele este și recidivist.

Infracțiunea de hărțuire:

1. A.nu se poate reține atunci când este comisă între soți;
2. B.se poate reține în concurs cu infracțiunea de violare de domiciliu, cu privire la același subiect pasiv;
3. C.se poate reține în sarcina făptuitorului, chiar și atunci când acțiunile sale sunt de natură a cauza o stare de temere persoanei urmărite în mod repetat, lucru care nu s-a produs, deoarece victima este o persoană care nu se teme de nimic.

Infracțiunea de favorizare a făptuitorului:

1. A.se poate reține în concurs cu infracțiunea de omor calificat săvârșit în scopul sustragerii pe altul de la tragerea la răspundere penală;
2. B.se poate comite cu intenție depășită;
3. C.nu se poate reține niciodată în concurs cu o altă infracțiune de favorizare a făptuitorului, atunci când X favorizează în repetate rânduri aceeași persoană.

Infracțiunea de viol:

1. A.se poate reține în sarcina autorului, chiar și atunci când actul de penetrare vaginală nu s-a realizat prin constrângerea victimei;
2. B.se va reține întotdeauna în concurs cu infracțiunea de șantaj, atunci când X o amenință pe victimă să întrețină un raport sexual firesc;
3. C.se va reține întotdeauna, atunci când consimțământul victimei cu privire la raportul sexual este viciat din orice motiv.

Infracțiunea de nedenunțare:

1. A.se poate reține în sarcina celui care nu denunță o infracțiune de ucidere la cererea victimei;
2. B.se va reține întotdeauna în concurs ideal cu infracțiunea de favorizare a făptuitorului, întrucât orice nedenunțare este un act de favorizare;
3. C.se poate reține în sarcina celui care nu denunță o infracțiune de tâlhărie calificată.

Infracțiunea de abuz de încredere:

1. A.se va reține în concurs cu infracțiunea de fals în declarații în sarcina lui X care, după ce a vândut unui terț un autoturism pe care îl deținea în baza unui contract de leasing, a declarat în scris în fața societății de leasing cu capital privat că autoturismul a fost, de fapt, furat;
2. B.se poate reține în concurs ideal cu infracțiunea de distrugere;
3. C.se va reține întotdeauna în concurs cu infracțiunea de înșelăciune, atunci când fapta este comisă în modalitatea dispunerii pe nedrept de un bun mobil.

Infracțiunea de tâlhărie:

1. A.se va reține în sarcina lui X care, după ce a furat un frigider, revine a doua zi și șterge urmele infracțiunii de furt și, fiind surprins de persoana vătămată, o îmbrâncește și fuge;
2. B.se va reține în forma complicității în sarcina lui X, care îi aplică o lovitură lui Y, pentru a-l ajuta astfel pe Z să-i sustragă lui Y telefonul mobil;
3. C.săvârșită în modalitatea tâlhăriei calificate de către o persoană traverstită se poate reține în formă continuată.

Infracțiunea de purtare abuzivă săvârșită de un polițist:

1. A.este o infracțiune complexă care poate absorbi infracțiunea de vătămare corporală;
2. B.se va reține și atunci când X, supărat pe un coleg Y care refuzase să îi restituie bicicleta împrumutată, întocmește în fals un înscris care conține expresii jignitoare la adresa lui Y, îl semnează cu numele șefului lui Y și apoi îl pune pe biroul acestuia din urmă ca să îl poată citi;
3. C.se poate reține în concurs cu infracțiunea de complicitate la înșelăciune.

Infracțiunea de omor calificat:

1. A.se va reține întotdeauna atunci când X administrează o substanță victimei pentru a o pune în imposibilitatea de a se apăra, în scopul realizării unui raport sexual cu aceasta, iar victima decedează datorită unei reacții alergice la substanța administrată;
2. B.se poate reține în formă de tentativă în concurs cu infracțiunea de viol în formă consumată, chiar dacă cele două infracțiuni sunt comise asupra aceluiași subiect pasiv și în aceeași împrejurare;
3. C.în varianta omorului comis de o persoană care a mai comis un omor, se reține și atunci când prima fapta constă într-o tâlhărie care a avut ca urmare moartea victimei.

X, medic la un spital de stat, a efectuat asupra lui Y o intervenție chirurgicală. La scurt timp după această intervenție chirurgicală, X a ieșit la pensie. Pentru a-l recompensa pentru modul în care l-a tratat ca pacient, Y i-a remis lui X suma de 1.000 euro. X a primit suma de 1.000 de Euro și i-a spus lui Y că o va dona spitalului în care a lucrat, fapt ce s-a și întâmplat ulterior. În aceste condiții, X:

1. A.nu va răspunde pentru infracțiunea de trafic de influență;
2. B.ar putea răspunde pentru infracțiunea de luare de mită în forma acceptării promisiunii, dacă între X și Y a existat o înțelegere în acest sens, anterioară pensionării sale;
3. C.va răspunde pentru infracțiunea de abuz în serviciu, deoarece acesta a primit o sumă de bani în legătură cu exercitarea atribuțiilor sale de serviciu.

X a sustras un telefon mobil de la Y în scopul de a efectua două convorbiri telefonice scurte. Observând actul de sustragere, Y l-a urmărit pe X câțiva metri și a încercat să-și ia înapoi telefonul mobil din buzunarul lui X. Acesta a ripostat cu o lovitură de pumn în zona feței, moment în care Y s- a dezechilibrat, s-a lovit la cap și a decedat. X va răspunde pentru:

1. A.un concurs între infracțiunea de furt de folosință și infracțiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei;
2. B.un concurs între infracțiunea de furt de folosință și lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte;
3. C.pentru infracțiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei.

Infracțiunea de corupere sexuală a minorilor se poate reține:

1. A.și atunci când persoana vătămată a împlinit vârsta de 13 ani și făptuitorul are vârsta de 17 ani;
2. B.și atunci când un major îl constrânge pe un minor în vârstă de 13 ani să asiste la acte cu caracter exhibiționist;
3. C.în concurs cu infracțiunea de racolare a minorilor în scop sexual.

Infracțiunea de ucidere din culpă:

1. A.se va reține în formă agravată în sarcina medicului X care, cu prilejul efectuării unei intervenții chirurgicale, pentru a se răzbuna pe Y, fosta sa amantă, lasă în corpul acesteia un pansament, Y decedând o săptămână mai târziu ca urmare a infecției generate de pansament;
2. B.este imprescriptibilă, deoarece este o infracțiune care are ca urmare moartea victimei;
3. C.se poate reține chiar dacă victima a contribuit alături de autor la producerea decesului său.

Infracțiunea de lipsire de libertate:

1. A.poate fi comisă în formă continuată de o persoană juridică în calitate de autor;
2. B.se va reține în concurs cu infracțiunea de vătămare corporală, în ipoteza în care, urmare a condițiilor în care a fost ținută victima, viața acesteia este pusă în pericol, fără a se produce și alte urmări;
3. C.nu se va putea absorbi în conținutul infracțiunii de tâlhărie, deoarece cele două infracțiuni protejează valori sociale diferite.

Infracțiunea de ultraj judiciar:

1. A.se poate comite de către un magistrat;
2. B.nu se poate reține niciodată atunci când victima este un judecător care este lovit în timp ce se afla în vacanță pe pârtia de schi;
3. C.se sancționează între aceleași limite de pedeapsă indiferent dacă infracțiunea absorbită este omorul simplu sau omorul calificat.

Inculpatul X, angajat șofer la societatea S, prin încălcarea regulilor de circulație, a lovit cu mașina pe victima Y, care traversa regulamentar. În urma accidentului, victima a decedat. În cauză a fost introdusă în calitate de parte responsabilă civilmente societatea S, întrucât accidentul a fost produs de către inculpatul X în timpul programului de lucru. În rezolvarea acțiunii civile exercitate în cadrul procesului penal de cei doi copii ai victimei, instanța de fond:

1. A.îl va obliga pe inculpat la despăgubiri civile în solidar cu partea responsabilă civilmente, atunci când inculpatul a recunoscut pretențiile civile, având acordul părții responsabile civilmente;
2. B.va putea administra probe pentru dovedirea diferenței de sumă solicitată cu titlu de despăgubiri civile, în cazul în care tranzacția încheiată între inculpat și părțile civile s-a făcut pentru o sumă mai mică decât cea cu care s-au constituit acestea părți civile în cauză;
3. C.va luat act de acordul de mediere încheiat între aceștia și inculpat, fără să mai administreze probe.

Inculpatul are dreptul să solicite continuarea procesului penal, atunci când:

1. A.instanța a dispus încetarea procesului penal ca urmare a constatării tardivității introducerii plângerii prealabile pentru infracțiunea de amenințare, deoarece tardivitatea este asimilată lipsei plângerii prealabile;
2. B.procurorul a dispus clasarea cauzei față de inculpat, întrucât acesta și-a retras mărturia mincinoasă înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva persoanei pe care o privea mărturia sa;
3. C.inculpatul a fost nemulțumit de soluția de renunțare la urmărire penală, considerându-se nevinovat.

Este incompatibil să judece cauza în primă instanță judecătorul care:

1. A.a soluționat contestația împotriva încheierii prin care s-a prelungit măsura arestului la domiciliu a inculpatului;
2. B.a admis sesizarea procurorului de audiere anticipată a părții civile;
3. C.a confirmat ordonanța de redeschidere a urmăririi penale, întrucât nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea.

Instanța de judecată:

1. A.este obligată să dispună efectuarea unei expertize contabile, atunci când concluziile raportului de constatare sunt contestate;
2. B.poate dispune, prin încheiere motivată, efectuarea unui raport de constatare, atunci când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă;
3. C.poate dispune efectuarea unei noi expertize contabile, chiar dacă în faza de urmărire penală s-a efectuat o expertiză cu același obiect, la care au participat experții încuviințați părților, la solicitarea acestora.

Poate fi audiat ca martor:

1. A.suspectul față de care s-a dispus soluția de clasare, constatându-se că nu a participat la săvârșirea uneia dintre faptele cu care instanța a fost sesizată prin rechizitoriu, dacă audierea privește alte fapte;
2. B.persoana care conviețuiește cu inculpatul având relații asemănătoare acelora dintre soți;
3. C.avocatul inculpatului care, în exercitarea mandatului de reprezentare, a aflat date relevante pentru soluționarea cauzei.

Curtea de apel este competentă să judece cauza în primă instață, atunci când:

1. A.inculpatul, cercetat pentru infracțiunea de înșelăciune, a devenit avocat după sesizarea judecătoriei, iar aceasta și-a declinat competența față de noua calitate a inculpatului;
2. B.inculpatul, expert judiciar, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă;
3. C.inculpatul, fost procuror, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de represiune nedreaptă, calitate pe care a pierdut-o însă în faza de urmărire penală, dându-și demisia.

O persoană poate fi adusă cu mandat de aducere, în fața instanței, atunci când:

1. A.nu s-a prezentat la termenul la care a fost citată în calitate de martor, la dosarul cauzei existând însă copia biletului de avion ce atesta o deplasare în interes de serviciu la data respectivă;
2. B.are calitatea de inculpat, dacă există date că intenționează să plece la muncă în străinătate, chiar fără să fi fost citat în prealabil;
3. C.numit expert contabil în cauză, a refuzat primirea citației emise pe numele său și nu s-a prezentat la acel termen de judecată pentru a da lămuririle care-i fuseseră solicitate.

În cazul cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar pe cauțiune, termenul pentru depunerea cauțiunii de către inculpat curge de la data pronunțării încheierii prin care:

1. A.prima instanță a admis în principiu cererea formulată de inculpat;
2. B.instanța de control judiciar a respins contestația declarată de procuror împotriva încheierii de admitere în principiu a cererii;
3. C.prima instanță a admis cererea și a stabilit obligațiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata măsurii preventive a controlului judiciar pe cauțiune.

Judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluționarea plângerii împotriva soluției de clasare:

1. A.o va respinge ca rămasă fără obiect, atunci când, ulterior sesizării sale, procurorul ierarhic superior a admis plângerea și a dispus infirmarea soluției atacate, după împlinirea termenului de 20 de zile în care acesta era obligat să o soluționeze;
2. B.o va respinge ca inadmisibilă, în cazul în care aceasta a fost introdusă greșit la instanță, după ce s-a dat soluția de clasare de către procurorul de caz;
3. C.o va respinge ca inadmisibilă, întrucât soluția de clasare s-a dat prin rechizitoriu, care a fost deja verificat în procedura de camera preliminară și s-a dispus începerea judecății.

Suspectul într-o cauză penală:

1. A.poate fi parte a unui acord de recunoaștere a vinovăției, cu privire la infracțiunea pentru care este cercetat;
2. B.poate avea și calitatea de persoană vătămată, în același dosar;
3. C.se poate împăca cu persoana vătămată, chiar dacă aceasta s-a constituit parte civilă.

În cursul judecății, durata totală a arestării preventive a inculpatului nu poate depăși:

1. A.în fața primei instanțe, minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea care a făcut obiectul sesizării instanței de judecată;
2. B.în fața primei instanțe, jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracțiunea ce a făcut obiectul sesizării instanței de judecată;
3. C.în fața instanței de apel, jumătate din pedeapsa aplicată prin sentința de condamnare de către prima instanță.

Ordonanța de renunțare la urmărirea penală:

1. A.este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară de la curtea de apel, atunci când urmărirea penală a fost efectuată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar soluția privește infracțiunea de vătămare corporală din culpă comisă de un notar;
2. B.poate fi atacată separat cu plângere de către persoana vătămată, nemulțumită de soluția dată de procuror, întrucât confirmarea soluției de către judecătorul de cameră preliminară este opozabilă doar suspectului sau inculpatului pe care îl privește;
3. C.poate fi revocată în cazul săvârșirii cu intenție a unei noi infracțiuni.

Plângere prealabilă este considerată exercitată în termenul prevăzut de lege, atunci când:

1. A.a trecut un an de la data săvârșirii faptei, dar mai puțin de trei luni de când persoana vătămată a aflat numele celui care a lovit-o într-o noapte, pe stradă, provocându-i leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 14 zile de îngrijiri medicale;
2. B.a fost depusă la primăria din localitatea de domiciliu, a doua zi după săvârșirea faptei de amenințare de către secretarul primăriei, și transmisă organelor de cercetare penală după trecerea a patru luni de la momentul depunerii;
3. C.a fost depusă după o lună de la numirea unui nou tutore pentru persoana incapabilă, victimă a violului săvârșit în urmă cu 4 luni de cel care îi reprezenta interesele la acel moment.

Efectuarea de acte de urmărire penală:

1. A.nu poate avea loc, indiferent de oportunitatea lor, în perioada în care urmărirea penală a fost suspendată ca urmare a bolii grave de care suferă inculpatul, pentru a nu afecta dreptul la apărare al acestuia;
2. B.poate avea loc și în lipsa ordonanței de delegare date de procuror, dacă la momentul accidentului soldat cu moartea unei persoane nu era cunoscută calitatea de executor judecătoresc a persoanei care l-a produs;
3. C.este posibilă în termenul de 5 zile de la comunicarea încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a exclus mai multe probe și a trimis cauza procurorului pentru a-și exprima poziția cu privire la menținerea dispoziției de trimitere în judecată a inculpatului.

Audierea inculpatului în cursul cercetării judecătorești:

1. A.nu mai este posibilă în faza apelului, dacă acesta a refuzat să dea declarații în fața instanței de fond;
2. B.vizează inclusiv exprimarea poziției acestuia cu privire la posibilitatea desfășurării unei munci în folosul comunității, în cazul în care va fi găsit vinovat pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe;
3. C.nu este obligatorie, dacă acesta, arestat preventiv în cauză, și-a manifestat dorința de a nu participa la procesul penal.

Judecata poate avea loc în lipsa inculpatului arestat, atunci când:

1. A.avocatul ales al inculpatului solicită judecarea în lipsă, din motive umanitare;
2. B.prezent la un termen, inculpatul menționează că nu mai dorește să participe la termenele ulterioare;
3. C.inculpatul nu poate fi adus în fața instanței din cauza stării precare de sănătate.

Dacă în cursul urmării penale s-a luat măsura sechestrului asigurător asupra unui imobil ce aparține surorii inculpatului, în vederea aplicării măsurii de siguranță a confiscării extinse, în fața instanței de judecată:

1. A.este obligatorie citarea persoanei al cărei imobil a fost sechestrat;
2. B.persoana al cărei imobil a fost sechestrat în vederea confiscării poate formula cereri, ridica excepții și pune concluzii cu privire la toate aspectele privind soluționarea acțiunii penale;
3. C.este obligatorie asistența juridică a persoanei căreia îi aparține imobilul sechestrat, dacă este arestată în altă cauză.

Referatul de evaluare a minorului cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de omor:

1. A.nu mai este obligatoriu să fie efectuat dacă acesta a devenit major la data sesizării instanței;
2. B.este obligatoriu să fie dispus de procuror, pentru a dovedi discernământul minorului, dacă acesta avea 15 ani la momentul săvârșirii faptei;
3. C.poate fi efectuat în cursul judecării apelului, la cererea procurorului de ședință.

Achitarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, întemeiată pe dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.pr.pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală), atrage după sine:

1. A.ridicarea măsurii sechestrului asigurător luate în cursul urmăririi penale asupra bunurilor acestuia, urmare a lăsării nesoluționate a acțiunii civile;
2. B.menținerea de către instanța de fond a măsurii sechestrului asigurător până la rămânerea definitivă a hotărârii;
3. C.încetarea de drept a măsurii sechestrului asigurător menținut de instanță, dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile în termenul prevăzut de lege.

Instanța de judecată dispune prin sentință punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv, dacă nu este arestat în altă cauză, atunci când:

1. A.aplică inculpatului minor măsura educativă a internării într-un centru educativ;
2. B.condamnă inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare cu executare și revocă măsura arestării preventive pentru motive medicale;
3. C.constată încetată de drept măsura arestării preventive a inculpatului.

Repunerea în termenul de apel este posibilă atunci când:

1. A.inculpatul a fost internat în stare gravă în spital și a luat cunoștință de hotărârea de condamnare cu 5 zile înainte de introducerea căii de atac;
2. B.inculpatul a declarat apel după 3 luni de la comunicare legală a hotărârii, întrucât a fost intempestiv trimis să lucreze pe o platformă petrolieră în Marea Neagră la 3 zile după comunicarea hotărârii, de unde s-a întors cu 7 zile înainte de declararea apelului;
3. C.inculpatul a formulat apel după 3 zile de la momentul încarcerării sale în vederea executării pedepsei, când i-a fost comunicată pentru prima dată hotărârea.

Admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire presupune și îndeplinirea condiției ca cererea:

1. A.să fie depusă de avocatul care l-a reprezentat pe revizuent în fața primei instanței, atunci când revizuentul a decedat înainte de a exercita calea extraordinară de atac;
2. B.să fie introdusă la instanța care a judecat cauza în primă instanță;
3. C.să cuprindă temeiul legal în baza căruia se cere revizuirea hotărârii, cu indicarea mijloacelor de probă apte să dovedească temeinicia cererii.

În procedura de reabilitare judecătorească:

1. A.poate fi citată persoana care a avut calitatea de parte civilă, atunci când condamnatul susține că și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite față de aceasta, dar nu poate prezenta înscrisuri doveditoare;
2. B.soțul supraviețuitor poate achita obligațiile civile ale persoanei condamnate în numele căreia a formulat cererea de reabilitare;
3. C.instanța poate acorda un termen de judecată până la care să se împlinească termenul de reabilitare prevăzut de lege.

Acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între procuror și un inculpat minor, care a comis o infracțiune de furt calificat:

1. A.va fi admis, chiar dacă a fost încheiat fără încuviințarea reprezentantului legal, dacă omisiunea încuviințării a fost acoperită prin declarația dată de reprezentantul legal în fața instanței de judecată;
2. B.va fi respins, atunci când nu a fost efectuată expertiza medico-legală psihiatrică a inculpatului, care avea 17 ani la data săvârșirii infracțiunii;
3. C.va fi respins, dacă durata măsurii educative a asistării zilnice, indicate în cuprinsul acordului, a fost stabilită sub minimul de 3 luni prevăzut de lege.

Termenul prevăzut de lege este respectat atunci când:

1. A.cererea de redeschidere a procesului penal a fost introdusă în termen de 3 luni de la data la care persoana judecată în lipsă a luat cunoștință de hotărârea de condamnare;
2. B.contestația împotriva hotărârii prin care instanța de fond a respins cererea de reabilitare judecătorească a fost exercitată imediat după pronunțarea în ședință publică a hotărârii, contestatorul fiind prezent la pronunțare;
3. C.cererea de revizuire întemeiată pe cazul prevăzut de art. 453 lit. e) Cod procedură penală (când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia) a fost introdusă în termen de un an de la data când revizuentul a cunoscut ambele hotărâri.