Subiecte examen de absolvire INPPA decembrie 2015

Avocatul M.A. este condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru vătămare din culpă a unei persoane, în urma nerespectării prioritatii de trecere a pietonilor pe trecerea de pietoni. Se află M.A. în cazurile de nedemnitate prevăzute de Legea și Statutul profesiei de avocat?

1. A.da, întrucât este condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârșirea unei infracțiuni din culpă;
2. B.nu, întrucât nu este condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;
3. C.da, deoarece vătămarea din culpă a unei persoane reprezintă o încălcare a unui drept fundamental al omului.

Avocatul X este solicitat de clientul său Y să fie de acord cu stabilirea temporară, pentru 1 an, la sediul sau profesional, a sediului societății pe care o va înființa Y. In acest sens, X va întocmi si va semna cu Y, reprezentantul societății:

1. A.un contract separat de asistență juridică având ca obiect stabilirea temporară a sediului societății;
2. B.un contract de comodat, având ca obiect stabilirea temporară a sediului societății;
3. C.un contract de locatiune, având ca obiect stabilirea temporară a sediului societății.

Societatea Civilă Profesională de Avocați SV&D organizează un simpozion profesional, editând o broșură de prezentare generală a societății organizatoare, a portofoliului de clienți, a temei și locului organizării simpozionului. În cadrul brosurii, poate SCPA SV&D să-și nominalizeze portofoliul de clienți?

1. A.SCPA SV&D poate să-și nominalizeze întreg portofoliul de clienți în cadrul broșurii;
2. B.broșura nu poate face sub nicio formă referire la numele clienților formei de exercitare a profesiei, fără a constitui o încălcare a secretului profesional;
3. C.prin excepție, broșura poate indica doar numele clienților care și-au dat acordul în acest sens, dacă SCPA SV&D a transmis-o în prealabil Consiliului Baroului unde este înscrisă, în vederea autorizării comunicării acesteia către public.

Avocatul L.P. a săvârșit o abatere disciplinară gravă și în prezent este în curs procedura de judecată în fața instanței disciplinare, unde, în urma citării pentru un anumit termen de judecată:

1. A.avocatul se va infatisa personal, neputând fi asistat și de un alt avocat;
2. B.avocatul se va infatisa personal, putând fi asistat de un alt avocat;
3. C.avocatul poate fi reprezentat doar cu procură autentică notarială.

Justitiabilul B.T. formulează o plângere împotriva avocatului M.R., care este membru al Consiliului Baroului Y, dar are și calitatea de consilier în Consiliul UNBR, pentru săvârșirea unei abateri disciplinare grave. Este competent să ancheteze abaterea:

1. A.Consiliul Baroului Y, din care face parte avocatul M.R.;
2. B.Consiliul UNBR;
3. C.Comisia Permanentă.

Numitul G.H., membru în Consiliul UNBR, a fost judecat de Comisia centrală de disciplină și a fost sancționat cu interdicția de a mai profesa pe o perioadă de 1 an. Nemulțumit, G.H. atacă decizia Comisiei centrale de disciplină. In acest caz, competența de soluționare a căii de atac îi aparține:

1. A.Comisiei Permanente;
2. B.Consiliului UNBR constituit ca instanță disciplinară în plenul său, mai puțin G.H.;
3. C.Consiliului Casei de Asigurări a Avocaților.

A.B. este avocat definitiv cu 10 ani vechime în profesie. Activitatea avocatului A.B. se poate realiza prin:

1. A.consultații și cereri cu caracter juridic;
2. B.asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdictionale, a notarilor publici, a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor precum și a altor persoane juridice în condițiile legii;
3. C.autentificarea de acte juridice.

Avocatul X încheie un contract de asistență juridică cu clientul Y, persoana vătămată, într-o cauză având ca obiect vătămare corporală, solicitând un onorariu fix de 3.000 RON, un onorariu de succes în sumă de 2.000 RON pentru obținerea unei soluții privind condamnarea inculpatului și un onorariu de succes în cuantum de 3% din suma care se va obține cu titlu de daune morale. Deși procesul a fost câștigat, inculpatul fiind condamnat, iar daunele morale solicitate de către Y integral acordate, Y înregistrează contestație la barou, solicitând să se înlăture onorariile de succes înscrise în contractul de asistență juridică. Decanul baroului:

1. A.va admite în parte contestația lui Y și va constata că avocatul X are dreptul doar la onorariul de succes stabilit procentual;
2. B.va respinge contestația și va constata că avocatul X a câștigat procesul și are dreptul să încaseze în întregime onorariile de succes;
3. C.va admite contestația lui Y și va constata că avocatul X nu are dreptul să stabilească onorarii de succes în această cauză.

Avocatul X, înscris pe tabloul avocaților definitivi din cadrul baroului B, îndeplinește funcția de membru în consiliul de administrație al societății pe acțiuni Y. Avocatul X a adus acest fapt la cunoștința decanului baroului în care își exercită profesia și a furnizat toate explicațiile asupra condițiilor în care exercită funcția de membru al consiliului de administrație, prezentând în acest sens toate documentele doveditoare, cu respectarea regulilor confidentialitatii. Consiliul Baroului B a apreciat că exercitarea funcției de membru al consiliului de administrație este incompatibilă cu demnitatea și cu regulile de conduită impuse avocaților și i-a solicitat avocatului X să părăsească funcția pe care o ocupă. În această ipoteză,

1. A.în mod greșit Consiliul Baroului Ba verificat și a constatat incompatibilitatea avocatului X, deoarece decanul era cel care avea dreptul de a proceda în acest sens, cu atât mai mult cu cât lui i-au fost aduse explicațiile asupra condițiilor în care avocatul X își exercită funcția în consiliul de administrație;
2. B.Consiliul Baroului B este competent să verifice și să constate incompatibilitatea avocatului X;
3. C.încălcarea de către avocat a măsurilor dispuse de către Consiliul Baroului B, care a apreciat că exercitarea funcției de membru al consiliului de administrație este incompatibilă cu demnitatea și cu regulile de conduită impuse avocaților, constituie abatere disciplinară gravă.

Având calitatea de avocat stagiar, X încheie un contract de colaborare cu un cabinet individual de avocat, reprezentat de către avocatul Y. După dobândirea calității de avocat definitiv de către X, contractul de colaborare dintre părți încetează, iar X își exercită profesia în calitate de avocat titular al unui cabinet individual și încheie un contract de colaborare cu un avocat stagiar, Z, care a profesat anterior în cadrul cabinetului avocatului Y. In aceasta situație, săvârșirea următoarelor fapte de către avocatul X constituie concurență profesională neloială:

1. A.încheierea de contracte prin care avocatul X prestează servicii în beneficiul oricărui client al său, în mod avantajos, pentru a putea concura cu ceilalți avocați, prin onorarii reduse;
2. B.atragerea de către X a unor avocați colaboratori ai lui Y, spre exemplu Z, în scopul captării clienților lui Y;
3. C.folosirea de către X a unor informații confidentiale, cu consimțământul detinatorului legitim al acestora, într-un mod potrivit uzanțelor.

Părinții lui Victor au decedat într-un accident rutier în octombrie 2013; desi are doar 16 ani a continuat să locuiască singur în apartamentul cu patru camere al părinților ajutat sporadic de bunici. După aproape un an de la accident, Victor s-a hotărât să vândă apartamentul care era prea mare și costisitor în privința întreținerii, gândind că își cumpără un apartament mai mic, iar cu restul de bani își va plăti studiile la facultate. A încheiat o promisiune bilaterală de vânzare cu numitul S.M., stabilind prețul, termenul de încheiere a contractului autentic peste un an și a încasat un avans reprezentând un sfert din prețul total convenit. Inainte de împlinirea termenului de un an de la încheierea promisiunii de vânzare, S.M. îl chemă în judecată pe Victor solicitând anularea promisiunii de vânzare, susținând nevalabilitatea convenției întrucât Victor era minor la data încheierii acesteia, iar în prezent nu este proprietar pentru că nu a acceptat în termen moștenirea părinților. Victor dorește să se respingă acțiunea reclamantului, fiind interesat în continuare să vândă apartamentul motiv pentru care vă cere sfatul în calitate de avocat. Care dintre apărările de mai jos sunt/este corectă și le/i-ați recomanda-o lui Victor?

1. A.să invoce excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în acțiunea privind nulitatea relativă a promisiunii de vânzare;
2. B.să confirme promisiunea de vânzare și să ceară pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare;
3. C.să ceară despăgubiri de la promitentul cumpărător pentru fapta ilicită delictuală, întrucât poate cere daune mai mari decât prețul convenit.

La data de 10.11.2011 între A, în calitate de mandant, pe de o parte, și B, în calitate de mandatar, pe de altă parte, se încheie un contract cu titlu oneros. Mandatul nu a putut fi îndeplinit din cauze neimputabile lui B. In baza contractului de mandat, B îl acționează pe A în justiție, pretinzând obligarea acestuia la restituirea cheltuielilor avansate în calitate de mandatar, pentru executarea mandatului, împreună cu dobânzile legale aferente, calculate de la data efectuării cheltuielilor, precum și plata remuneratiei convenite. Pârâtul a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, invocând faptul că nu datorează nicio sumă de bani mandatarului, câtă vreme mandatul nu a putut fi executat. Instanța:

1. A.va admite cererea de chemare în judecată în totalitate;
2. B.va admite în parte pretențiile lui B, exclusiv în ceea ce privește obligarea mandantului la restituirea cheltuielilor avansate de către B, în calitate de mandatar, pentru executarea mandatului, împreună cu dobânzile legale aferente, calculate de la data efectuării cheltuielilor, apreciind că nu poate fi îndatorat mandantul să achite vreo remuneratie mandatarului, de vreme ce mandatul nu a putut fi executat;
3. C.va respinge în tot cererea de chemare în judecată, fata de împrejurarea că mandatul nu a putut fi executat.

Succesiunea defunctului A se împarte între colateralii săi privilegiați (frații B și C, precum și nepoții de frate (D) după tată, predecedat, E și F) potrivit următoarelor reguli:

1. A.E și F vin la moștenire prin reprezentare, succesiunea se împarte la toți succesorii în mod egal, cu B si C, pe tulpină;
2. B.B și C vor culege, pe ambele linii, partea din moștenire care li se cuvine;
3. C.E și Fvin la moștenire prin reprezentare, succesiunea se împarte în mod egal, cu B și C, între linia paternă si maternă.

La data de 01.11.2011, între A.B. și C.D., persoane fizice, a intervenit un contract de împrumut al sumei de 5.000 de euro, prin care C.D., în calitate de împrumutat, s-a obligat fata de A.B., în calitate de împrumutător, să îi restituie întreaga sumă de bani cel târziu până la data de 01.11.2012. Clauza contractuală prin care C.D. s-a obligat fata de A.B. ca, în cazul nerestituirii sumei împrumutate, să îi transmită acestuia din urmă întregul drept de proprietate asupra apartamentului său, compus din trei camere și dependințe, situat la etajul 1 al unui bloc nou, de locuințe, aflat în centrul Bucureștiului, este o clauză:

1. A.valabilă;
2. B.nulă absolut;
3. C.nescrisă.

Soții A și B, aflați sub regimul comunității legale de bunuri, locuiesc în apartamentul situat în orașul T. Deoarece apartamentul fusese cumpărat exclusiv de către A din fonduri proprii anterior încheierii căsătoriei cu B, A înstrăinează prin act autentic la data de 13 martie 2012 nuda proprietate lui C, păstrându-și uzufructul viager. Prin cererea de chemare în judecată introdusă la data de 2 mai 2015, B solicită anularea vânzării, arătând că a aflat de aceasta la data de 25 ianuarie 2013, când C, care este nepotul lui A, s-a prezentat în apartament exhibându-și calitatea de nud proprietar. B arată ca prin sentința pronunțată la data de 30 aprilie 2014, de Judecătoria T, rămasă definitivă prin neexercitarea căilor de atac, s-a desfăcut prin divorț căsătoria sa cu A, și că, deși calitatea de locuință a familiei nu era notată în cartea funciară, C cunoștea aceste aspecte. A vă cere o opinie juridică asupra spetei. Care va fi solutia/solutiile corecta/e din punct de vedere legal pe care o/le oferiți lui A?

1. A.acțiunea în anularea vânzării va fi respinsă ca prescrisă;
2. B.termenul general de prescripție nu este îndeplinit, A va trebui să probeze buna credință a lui C;
3. C.prevederile legale referitoare la locuința familiei si protecția soțului prejudiciat se aplică doar înstrăinărilor.

Între A, în calitate de Locator, pe deo parte, și B, în calitate de Locatar, pe de altă parte, s-a încheiat la data de 15.11.2013 un contract de locatiune, pe o durată de doi ani, în care părțile au inserat o clauză de interdicție privind cedarea locatiunii. La data de 15.11.2014, B încheie cu C un contract de sublocatiune, pe o durată de un an, în baza căruiaC îi achită lui B prețul sublocatiunii în avans, pe toată perioada contractată. Incepând cu data de 15.11.2014, B sistează plata chiriei către A. Față de această situație:

1. A.A poate cere în justiție desființarea sublocatiunii, având în vedere că în contractul dintre A și B fusese inserată o clauză de interdicție privind cedarea locatiunii;
2. B.A îl poate urmări pe sublocatarul C până la concurența chiriei pe care acesta din urmă o datorează locatarului principal B;
3. C.C nu-i va putea opune lui A faptul că a achitat anticipat către B chiria pentru toată perioada sublocatiunii.

lonut are 13 ani și șase luni și se află într-o tabără școlară la munte. În timpul unui meci de baschet organizat l-a accidentat pe colegul său Marius cauzându-i un traumatism cranio- cerebral pentru a cărui îngrijire au fost necesare 45 de zile. Răspunderea pentru prejudiciul produs lui Marius aparține:

1. A.părinților lui lonut;
2. B.profesorilor/supraveghetorilor taberei școlare;
3. C.nimănui, Marius și-a asumat riscul vătămării când a acceptat să participe ca jucător.

La data de 15 noiembrie 2012, A.B. încheie un contract de vânzare cu C.D., având ca obiect vânzarea unui apartament. Ulterior, la data de 15 martie 2013, A.B. este pus sub interdicție judecătorească, cauzele preexistând și fiind de altminteri vizibile. La data de 9 decembrie 2014, E.F., tutorele lui A.B. vă solicită o consultanță cu privire la posibilitatea anulării contractului. Ce soluție veți alege?

1. A.E.F., în calitate de persoană indreptatita, poate cere anularea contractului pentru lipsa discernământului lui A.B. în momentul încheierii contractului de vânzare, lipsa discernământului fiind prezumată ca efect al punerii, ulterior, sub interdicție judecătorească;
2. B.E.F., în calitate de tert, poate cere anularea contractului pentru leziune, întrucât cumpărătorul a profitat de lipsa de discernământ a vanzatorului și a cumpărat imobilul la un pret mai mic cu 1/3 din valoarea reală a bunului vândut;
3. C.E.F., în calitate de reprezentant legal al lui A.B., poate cere anularea dacă, la momentul când a fost încheiat contractul, cauzele punerii sub interdicție existau și erau îndeobște cunoscute.

Minorul B.N. are 6 ani și locuiește în prezent cu B.I, mama lui, ajutat sporadic de tată cu sume de bani; părinții nu au fost căsătoriți, iar de doi ani s-au despărțit definitiv; tatăl, cetățean străin, a plecat în tara sa de origine, Franța, unde a fost cercetat și condamnat la 20 ani închisoare pentru trafic de droguri. Mama minorului B.I. a obținut un contract de muncă avantajos în Germania unde dorește să meargă împreună cu fiul său, dar acesta nu are pașaport și nici acordul tatălui pentru ieșirea din România. In calitate de avocat al mamei minorului, ce o sfatuiti să facă în interesul minorului?

1. A.să formuleze acțiune de decădere din drepturile părintești a tatălui și de obligare a acestuia la pensie de întreținere;
2. B.să nu facă niciun demers în contradictoriu cu tatăl până când acesta va fi eliberat din detenție întrucât nu va câștiga;
3. C.să solicite stabilirea locuinței minorului la mamă și exercitarea autorității părintești exclusiv de către aceasta.

Maria are 17 ani și locuiește cu mama ei după divorțul părinților. Într-una din vizitele făcute tatălui, întrucât acesta a refuzat să-i dea o sumă mare de bani pentru o excursie în străinătate, a sustras din sertarul biroului un ceas de aur foarte valoros (pregătit pentru a fi dăruit tinerei sale soții). A doua zi, cu ajutorul prietenei sale mai mari cu doi ani, care i-a și „împrumutat” datele de pe cartea de identitate la momentul încheierii contractului de vânzare, a vândut ceasul numitului T.S. cu suma de 3.000 de euro. Întrucât tatăl a descoperit sustragerea ceasului, Maria a încercat să-l determine pe T.S. să-i restituie ceasul, dar acesta a refuzat. Maria a fost nevoită să introducă acțiune în justiție. Ce acțiune îi sugerati Mariei să promoveze?

1. A.anularea contractului de vânzare pentru lipsă de capacitate de exercițiu;
2. B.nulitatea absolută pentru vânzarea lucrului altuia;
3. C.anularea contractului pentru vicierea consimțământului prin dol.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj având ca obiect acțiune confesorie de servitute, A l-a chemat în judecată pe B solicitând să îi fie permisă trecerea pe terenul acestuia atât cu autovehiculul cât și cu piciorul, pentru uzul și utilitatea terenului proprietatea sa, calificat ca fiind „loc înfundat”. În timpul litigiului, B înstrăinează dreptul de proprietate asupra imobilului lui C, situație adusă la cunoștința instanței de către A. Instanta consideră că citarea lui C în proces este indispensabilă soluționării cauzei, motiv pentru care îl introduce forțat în proces, în ciuda opoziției părților. Măsura luată de către instanța de judecată:

1. A.încalcă în mod vădit principiul disponibilitatii, instanța neputând introduce fortat o terță persoană în proces;
2. B.este legală, în concordanță cu principiul rolului activ întrucât, în această situație, există posibilitatea instanței de a introduce forțat tertul dobânditor cu titlul particular în proces;
3. C.încalcă principiul contradictorialitatii întrucât instanța avea posibilitatea introducerii forțate a unui tert în proces numai în situația în care cel putin una dintre parti este de acord.

La data de 5 mai 2015 A.A. — în calitate de creditor încheie cu B.B. — în calitate de debitor un contract de împrumut sub semnătură privată având ca obiect suma de 280.000 de lei. In conformitate cu acest contract, debitorul B.B. urma să restituie la data de 5 iulie 2015 suma de 250.000 de lei, iar la data de 5 decembrie 2015 suma de 30.000 de lei. La data de 5 iulie 2015 debitorul B.B. nu restituie suma de 250.000 de lei. Având în vedere acest aspect, la data de 10 iulie 2015, creditorul A.A. vă contactează solicitandu-va, în calitate de avocat, să formulati o cerere de chemare în judecată cu privire la debitorul BB prin care să solicitati restituirea parțială a împrumutului, respectiv pentru suma de 190.000 de lei, urmând ca pentru diferența de 60.000 de lei să formulati o cerere separată, la o dată ulterioară. În acest context, cererea de chemare în judecată cu privire la restituirea sumei de 190.000 de lei:

1. A.este de competența materială a tribunalului având în vedere că la data de 5 iulie 2015 debitorul trebuia să restituie suma de 250.000 de lei;
2. B.este de competența materială a judecătoriei, având în vedere că valoarea pretinsă de reclamant este de 190.000 de lei;
3. C.este de competența materială a tribunalului având în vedere că se solicită executarea unui contract al cărei obiect îl reprezintă împrumutul de 280.000 de lei.

La data de 10 iunie 2015 A.A. — în calitate de promitent-vanzator, cu domiciliul în Bucuresti, încheie cu B.B. — în calitate de promitent-cumpărător, cu domiciliul în Constanța, o promisiune bilaterală de vânzare având ca obiect un imobil (teren) situat în Ploiești. In conformitate cu aceasta, A.A. promite că va vinde lui B.B. terenul, în termen de 3 (trei) luni de la data perfectării antecontractului. De asemenea, părțile stabilesc prețul total al imobilului la suma de 250.000 de lei, B.B. achitând la semnarea promisiunii un avans de 100.000 de lei. La data scadentă, B.B. — în calitate de promitent-cumpărător, nu mai înțelege să cumpere imobilul, conform celor stabilite. In acest context, promitentul-vânzător A.A. introduce o cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu B.B., prin care cere instanței de judecată să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare, în conformitate cu promisiunea semnată cu B.B. Această cerere de chemare în judecată este introdusă la Judecătoria Ploiești. In calitate de avocat al lui B.B.— promitent cumpărător:

1. A.considerați că Judecătoria Ploiești nu este competentă teritorial să soluționeze cererea, urmând a solicita declinarea cauzei către Judecătoria Constanța, aceasta fiind competentă material și teritorial, având în vedere faptul că cererea introdusă are caracter personal imobiliar, iar avansul achitat de către B.B. a fost de 100.000 de lei;
2. B.considerați că Judecătoria Ploiești nu este competentă material și teritorial să soluționeze cererea, urmând a solicita declinarea cauzei către Tribunalul Constanța, având în vedere faptul că cererea introdusă are caracter personal, iar valoarea imobilului ce face obiectul promisiunii de vânzare este de 250.000 de lei;
3. C.considerați că Judecătoria Ploiești este competentă material si teritorial având în vedere că cererea de chemare în judecată este o cerere reală imobiliară, avansul achitat în conformitate cu promisiunea de vânzare dedusă judecății fiind sub pragul de 200.000 de lei.

Reclamanta A.T. a chemat-o în judecată pe pârâta B.M., cu sediul în mun. Timișoara, solicitând pe calea ordonanței președințiale, obligarea pârâtei la desființarea construcției edificate pe terenul proprietatea lui A.T., situat în aceeași localitate, estimând valoarea lucrărilor realizate la suma de 300.000 lei. Cererea de chemare în judecată a fost introdusă la Judecătoria Timișoara. Pârâta la primul termen de judecată, la care a fost legal citată, a arătat că pe rolul Tribunalului Timiș există, în primă instanță, un dosar având ca obiect nulitatea contractului de vânzare încheiat de A.T. pentru terenul pe care s-a edificat construcția a cărei desființare s-a solicitat. Ca avocat al pârâtei B.M., veți putea invoca:

1. A.excepția necompetentei materiale a instanței sesizate, deoarece Tribunalul Timiș, învestit cu litigiul având ca obiect fondul dreptului de proprietate asupra terenului, este competent să soluționeze și cererea de ordonanță presedintiala;
2. B.excepția inadmisibilitatii cererii de ordonanță președințială, motivat de faptul că, în caz de admitere, măsura desființării construcției nu este vremelnică;
3. C.suspendarea procesului până la soluționarea cererii de nulitate a contractului de vânzare.

Judecătoria X a fost învestită cu o cerere de chemare în judecată formulată de către reclamantul A.A. în contradictoriu cu pârâtul B.B. având ca obiect restituirea unui împrumut de 50.000 de lei. In motivarea cererii, reclamantul anexează contractul de împrumut, în original, încheiat în acest sens, din care reiese cuantumul împrumutului acordat și data scadentă a acestuia. În 12 octombrie 2015, la primul termen de judecată, se prezintă numai pârâtul, iar instanța de judecată constată că procedura de citare cu reclamantul a fost legal îndeplinită, acesta semnând personal de primirea citației. De asemenea, instanța ia act de faptul că pârâtul, prin întâmpinare a formulat o cerere de declanșare a procedurii falsului cu privire la „contractul de împrumut” depus de către reclamant. Totodată, pârâtul B.B. solicită și acordarea motivată a unui nou termen de judecată, pentru lipsă de apărare, în conformitate art. 222 NCPC. În acest context, instanța amână cauza pentru pentru data de 12 noiembrie 2015 când va proceda la soluționarea cererii de declanșare a procedurii falsului și reține faptul că pentru acest nou termen de judecată, părțile au termen în cunoștință potrivit art. 229 alin. 1 NCPC. La termenul din data de 12 noiembrie 2015, se prezintă pârâtul, reclamantul fiind lipsă. În calitate de avocat al pârâtului B.B.:

1. A.dacă pârâtul BB este de acord, puteți formula o cerere de renunțare la procedura falsului, aceasta procedură putând fi reluată în tot cursul cercetării procesului;
2. B.veți solicita instanței să amâne cauza și să dispună citarea reclamantului cu mențiunea declanșării procedurii falsului;
3. C.veți solicita instanței să ia act de faptul că reclamantul, având termen în cunoștință, este lipsă și, în consecință, să se facă aplicarea art. 306 alin. 2 NCPC în sensul înlăturării din materialul probator a contractului de împrumut.

În cursul judecății apelului declarat împotriva hotărârii primei instante de reclamantul A.A. în contradictoriu cu intimatul-pârât B.B., tertul intervenient C.C. formulează o cerere de intervenție accesorie în favoarea intimatului B.B. După admiterea în principiu a cererii de intervenție, intervenientul C.C. formulează o cerere de chemare în garantie a terțului D.D. pentru ca acesta să suporte despăgubirile la care ar urma să fie obligat intimatul-pârât B.B. în eventualitatea în care ar cădea în pretenții fata de reclamantul-apelant A.A. In acest context:

1. A.cererea de chemare în garanție este admisibilă în principiu, întrucât este promovată de intervenientul care poate formula cerere de intervenție accesorie în apel;
2. B.cererea de chemare în garantie formulată de intervenientul accesoriu C.C. este inadmisibilă, având în vedere titularul cererii și motivat de faptul că o cerere de chemare în garanție se poate promova numai în fața primei instanțe, nu și în apel;
3. C.cererea de chemare în garanție este lipsită de interes fiind formulată de intervenientul accesoriu C.C.

A.A. — în calitate de soție va solicită o consultanță juridică, in vederea declanșării unui proces de divorț în contradictoriu cu soțul său B.B. În acest sens, A.A. vă menționează că nu există bunuri comune, că din căsătorie a rezultat un copil minor, că este separată în fapt de soțul B.B. de 2 ani și 6 luni, că dorește solicitarea unei despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a desfacerii căsătoriei în cuantum de 50.000 de lei, de la soțul B.B. și că de aproximativ 1 an și 6 luni este angajată într-o relație sentimentală cu C.C. In acest context, în calitate de avocat, având în vedere cerințele clientei A.A., puteți adopta următoarele demersuri legale:

1. A.veți redacta o cerere de divorț pentru separarea în fapt îndelungată, inițiată de soția A.A., în care veți insera și capetele accesorii divorțului, respectiv cele referitoare la numele soților după divorț, exercitarea autorității părintești, contribuția la creșterea și educarea minorului, locuința minorului, programul de vizitare, învederând clientei A.A. că această modalitate concretă de divorț exclude obținerea unor despăgubiri pentru prejudicii morale ca urmare a desfacerii căsătoriei;
2. B.veți redacta o cerere de divorț din culpă comună în care veți insera și capetele accesorii divorțului, respectiv cele referitoare la numele soților după divorț, exercitarea autorității parintesti, contribuția la creșterea și educarea minorului, locuința minorului, programul de vizitare, despăgubirea de 50.000 de lei pentru prejudiciul moral suferit a urmare a desfacerii căsătoriei;
3. C.veți redacta o cerere de divorț din culpa exclusiva a soțului B.B. în care veți insera și capetele accesorii divorțului, respectiv cele referitoare la numele soților după divorț, exercitarea autorității parintesti, contribuția la creșterea și educarea minorului, locuința minorului, programul de vizitare, despăgubirea de 50.000 de lei pentru prejudiciul moral suferit a urmare a desfacerii căsătoriei.

La data de 10 noiembrie 2015 Înalta Curte de Casație și Justiție respinge ca nefondat recursul exercitat de recurentul-reclamant A.A. în contradictoriu cu intimatul-pârât B.B. Impotriva acestei decizii definitive din recurs, în termen legal, A.A. formulează contestație în anulare, în temeiul art. 503 alin. 2 pct. 2 NCPC (dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale). În motivarea contestatiei în anulare, contestatorul-recurent A.A. invocă faptul că instanța de recurs a omis, dintr-o eroare materială, să dea eficiență juridică unui contract de depozit încheiat între cele două parti, existent la dosarul cauzei la momentul pronunțării, fapt care a condus la respingerea greșită a recursului ca nefondat. În această contestație în anulare, în calitate de avocat al intimatului B.B.:

1. A.veți solicita respingerea contestatiei în anulare având în vedere faptul că instanța de recurs nu putea analiza probele, pe fondul cauzei, ci numai aspectele de legalitate cu privire la hotărârea recurată;
2. B.veți solicita respingerea contestatiei în anulare având în vedere faptul că contestatorul A.A. nu putea invoca acest motiv de contestație în anulare atâta timp cât în recurs nu a fost administrat ca probă contractul de depozit invocat, această probă fiind administrată în fața instanței de apel;
3. C.veți solicita respingerea contestatiei în anulare având în vedere faptul că motivul invocat nu se încadrează motivelor contestatiei în anulare speciale, contestatorul A.A. criticând, în realitate, administrarea și interpretarea probelor, precum și soluția instanței de recurs, contestația formulată nevizând erori materiale în legătură cu aspecte formale ale judecării recursului și care au avut drept consecință pronunțarea unei soluții greșite.

În cazul în care, pe parcursul derulării unei executări silite, intervine suspendarea acesteia:

1. A.la reînceperea executării silite, dacă suspendarea a fost acordată de către creditor, este necesară o nouă somare a debitorului;
2. B.la reînceperea executării silite, când suspendarea a fost acordată de către instanță, nu este necesară o nouă somare a debitorului;
3. C.după încetarea suspendării, executorul judecătoresc nu poate continua executarea din oficiu, fiind necesară cererea părții interesate.

Cand după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completa a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară:

1. A.măsurile de siguranță neexecutate care au corespondent în legea nouă, se execută în conținutul și limitele prevăzute de această lege;
2. B.când legea nouă este mai favorabilă, măsurile de siguranță neexecutate și neprevăzute în legea nouă, se execută;
3. C.când legea nouă este mai favorabilă, pedepsele complementare neprevăzute în legea nouă, nu se mai execută.

Dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată, sunt săvârșite mai multe infracțiuni concurente, dintre care cel puțin una se află în stare de recidivă:

1. A.pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni;
2. B.pedepsele stabilite nu se contopesc;
3. C.pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni, iar pedeapsa rezultată se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată.

În cazul săvârșirii a două infracțiuni, dintre care una în timpul minorității și una după majorat:

1. A.pentru infracțiunea comisă în timpul minorității se ia o măsură educativă;
2. B.pentru infracțiunea săvârșită după majorat se stabilește o măsură educativă;
3. C.dacă măsura educativă este privativă de libertate, iar pedeapsa aplicată pentru infracțiunea săvârșită după majorat este închisoarea, se aplică pedeapsa închisorii, care se majorează cu o durată egală cu cel puțin o pătrime din durata măsurii educative.

Măsura educativă a supravegherii:

1. A.constă în îndrumarea minorului pe o durată cuprinsă între 2 și 6 luni;
2. B.constă în controlarea și îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic, pe o durată cuprinsă între 2 și 6 luni, sub coordonarea serviciului de probațiune;
3. C.constă în controlarea minorului în cadrul programului său zilnic, pe o durată cuprinsă între 2 și 6 luni.

Împăcarea:

1. A.produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit și dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței;
2. B.înlătură răspunderea penală și nu stinge acțiunea civilă;
3. C.poate interveni în cazul în care punerea în mișcare a acțiunii penale s-a făcut din oficiu, dacă legea o prevede în mod expres.

În cazul infracțiunii prevăzută și pedepsită de către art. 189 alin. (1) lit. a) C. pen. - omorul săvârșit cu premeditare, nu este posibilă:

1. A.tentativa întreruptă;
2. B.reținerea unei fapte putative;
3. C.reținerea intenției repentine.

În scopul de a-l împiedica să participe la un eveniment social-politic, făptuitorul a închis victima într-o cameră frigorifică din cadrul unui abator, după care a abandonat-o. În această situație, încadrarea juridică corectă a faptei săvârșită de către făptuitor este:

1. A.infracțiunea de lipsire de libertate urmată de moartea victimei;
2. B.infracțiunea de omor în concurs cu infracțiunea de lipsire de libertate;
3. C.infracțiunea de ucidere din culpă.

Se poate reține săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de către art. 189 alin. (1) lit. b) C. pen. - omorul săvârșit din interes material:

1. A.indiferent dacă făptuitorul a obținut sau nu satisfacerea interesului material urmărit;
2. B.dacă în urma săvârșirii infracțiunii făptuitorul realizează un avantaj material, chiar dacă infracțiunea a fost săvârșită din motive josnice;
3. C.dacă interesul material urmărit de către făptuitor este legitim.

În cazul infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută și pedepsită de către art. 273 C. pen. participatia penală:

1. A.este posibilă în forma coautoratului;
2. B.este posibilă în forma complicitatii;
3. C.este posibilă în forma instigării.

Expertul desemnat într-o cauză penală care întocmește un raport de expertiză criminalistică grafoscopică, raport de expertiză ce conține date și informații nereale, savarseste:

1. A.infracțiunea de fals intelectual;
2. B.infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale;
3. C.infracțiunea de mărturie mincinoasă.

in cauza penală nr. X/Y/2014 aflată pe rolul Înaltei Curti de Casație și Justiție, având ca obiect judecarea inculpatului A.B. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de disp. art. 297 C. pen. - abuz în serviciu, după deliberarea completului de judecată, inculpatul A.B. a fost condamnat la 4 ani închisoare. Minuta care consemnează rezultatul deliberărilor se semnează:

1. A.de membrii completului de judecată;
2. B.în caz de împiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, de președintele completului și dacă și acesta din urmă este împiedicat a semna, de președintele instanței;
3. C.de membrii completului de judecată și de grefier.

in cauza nr. X/P/2015, prin ordonanța procurorului nr. X/P/2015 din data de 24.10.2015 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale fata de A.B. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută și pedepsită de disp. art. 192 C. pen. - ucidere din culpă. Prin ordonanța procurorului s-a reținut că fapta a fost săvârșită în timp ce A.B. conducea autoutilitara încredințată de angajatorul său SC X SRL, în cadrul orelor de program. Partea responsabilă civilmente SC X SRL:

1. A.poate fi introdusă în cauză la cererea părții indreptatite potrivit legii civile;
2. B.poate fi introdusă în cauză la cererea inculpatului;
3. C.poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătorești la prima instanță de judecată.

in cauza penală nr. X/Z/2014 având ca obiect judecarea inculpatului A.B. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută și pedepsită de disp. art. 194 C. pen. - vătămare corporală, prin sentința nr. y din 12.12.2014 inculpatul A.B. a fost condamnat la 2 ani închisoare și 1000 lei despăgubiri civile către partea civilă D.F. Impotriva sentinței pot declara apel:

1. A.persoana vătămată, în ceea ce privește latura penală a cauzei;
2. B.soțul părții civile D.F. pentru aceasta, în ceea ce privește latura civilă și latura penală a cauzei;
3. C.copilul major al părții civile D.F. pentru aceasta, în ceea ce privește latura civilă și latura penală a cauzei.

in cauza penală nr. X/Y/2015, prin sentința nr. z din data de 12.11.2015, inculpatul A.B. a fost condamnat la y ani închisoare pentru săvârșirea infractiunii prevăzută și pedepsită de disp. art. 194 alin. 1 C. pen. - vătămare corporală și obligat la plata x lei despăgubiri civile către partea civilă B.C. Până la expirarea termenului de declarare a apelului, partea civilă B.C. a renunțat expres la calea de atac a apelului pe latura civilă a cauzei. In aceste condiții:

1. A.asupra renunțării la apel cu privire la latura civilă a cauzei, partea civilă B.C. poate reveni înăuntrul termenului pentru declararea apelului, personal sau prin mandatar cu mandat special;
2. B.asupra renunțării la apel cu privire la latura civilă a cauzei, partea civilă B.C. nu mai poate reveni;
3. C.asupra renunțării la apel cu privire la latura civilă a cauzei, partea civilă B.C. poate reveni înăuntrul termenului pentru declararea apelului și prin mandatar cu mandat general.

Prin ordonanța nr. X/P/2015 din data de 06.06.2015 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută și pedepsită de disp. art. 297 C. pen. - abuz în serviciu. In data de 30.06.2015 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale fata de A.B. sub aspectul săvârșirii aceleiași infracțiuni. Raportat la calitatea de suspect deținută de A.B., considerați că:

1. A.față de acesta se poate dispune măsura preventivă a controlului judiciar;
2. B.fata de acesta se poate dispune măsura arestării preventive;
3. C.față de acesta se poate dispune reținerea.

În cauza penală nr. X/Y/2014, având ca obiect judecarea lui B.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de disp. art. 193 C. pen. - lovirea sau alte violențe, înainte de începerea cercetării judecătorești, A.B. s-a constituit parte civilă pentru 800 lei reprezentând daune materiale. După constituirea ca parte civilă, A.B. poate:

1. A.mări întinderea daunelor materiale solicitate prin cererea de constituire ca parte civilă, până la închiderea dezbaterilor;
2. B.mări întinderea daunelor materiale solicitate prin cererea de constituirea ca parte civilă, până la terminarea cercetării judecătorești;
3. C.solicita, până la terminarea cercetării judecătorești, și acordarea de daune morale.

Prin ordonanța prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova din data de 03.11.2015 s-a dispus respingerea plângerii formulată de suspectul A.B. împotriva ordonanței de clasare a cauzei în temeiul disp. art. 16 alin. (1) lit. d) teza | C. proc. pen. - există o cauză justificativă. In soluționarea plangerii formulate de A.B. împotriva soluției de clasare a cauzei, la judecătorul de cameră preliminară, acesta din urmă poate:

1. A.admite plângerea, desființa soluția atacată și punând în mișcare acțiunea penală, dispune începerea judecății;
2. B.respinge plângerea ca nefondată;
3. C.admite plângerea, și schimba temeiul de drept al soluției de clasare atacate dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru AB.

Împotriva sentinței nr. Z prin care inculpatul N.M. a fost condamnat la 1 an închisoare și 1000 lei despagubiri civile către partea civilă B.C., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de disp. art. 193 alin. (2) C. pen. - lovirea sau alte violențe, au formulat apel în termen Parchetul pe latura civilă a cauzei, solicitând reducerea despăgubirilor materiale acordate către partea civilă B.C. și inculpatul N.M., pe latura penală a cauzei. La primul termen de judecată al apelului s-a prezentat procurorul ierarhic superior care a solicitat instantei să ia act că retrage apelul formulat de procurorul ierarhic inferior. Care din următoarele afirmații le considerați a fi corecte:

1. A.apelul declarat de inculpatul N.M. poate fi retras până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel;
2. B.partea civilă B.C. își poate însuși apelul declarat de procuror și retras de procurorul ierarhic superior;
3. C.apelul declarat de inculpatul N.M. poate fi retras până la începerea cercetării judecătorești.

În cauza nr. X/P/2015 în carea fost dispusă începerea urmăririi penale sub aspectul savarsirii infracțiunii prevăzută și pedepsită de disp. art. 238 C. pen. - abuzul de încredere, prin ordonanța procurorului din data de 15.05.2015 s-a dispus clasarea cauzei în temeiul disp. art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., teza | - fapta nu este prevăzută de legea penală. Impotriva ordonanței de clasare a cauzei, persoana vătămată poate face plângere:

1. A.în termen de 48 de ore de la comunicarea copiei ordonanței procurorului;
2. B.în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei ordonanței procurorului;
3. C.în termen de 2 luni de la comunicarea copiei ordonanței procurorului.

in cauza penală nr. X/Z/2015 având ca obiect judecarea inculpatului D.F. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută și pedepsită de disp. art. 291 C. pen. - trafic de influență, Tribunalul Dolj, prin sentință, și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Craiova, inculpatul deținând funcția de executor judecătoresc. Sentința de declinare a competenței pronunțată de Tribunalul Dolj:

1. A.poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare;
2. B.nu este supusă căilor de atac;
3. C.poate fi atacată cu contestație în termen de 3 zile de la pronunțare.