Subiecte examen de absolvire INPPA noiembrie 2023

Avocatul AA, căruia Decanul Baroului X i-a delegat atribuția de a desemna avocați care să acorde asistență judiciară, a desemnat, în mod repetat, pe avocatul BB pentru prestarea acestei activități, deși avocatul BB nu era înscris în Registrul de asistență judiciară. În această situație au fost încălcate dispoziții legale privitoare la:

1. A.răspunderea disciplinară;
2. B.incompatibilitățile avocaților;
3. C.asistența judiciară.

Avocatul AA, care a fost suspendat din exercitarea profesiei de avocat ca urmare a unei stări de incompatibilitate, pe o perioadă de doi ani, a formulat cerere de reînscriere pe Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, cererea fiind adresată Decanului baroului din care făcea parte. Cererea i-a fost respinsă. În aceast context:

1. A.avocatul AA poate contesta soluția la Consiliul Baroului din care face parte;
2. B.avocatul AA poate contesta soluția la Consiliul UNBR;
3. C.contestația avocatului AA împotriva refuzului reînscrierii pe tablou este suspensivă de executare.

Împotriva avocatului AA este formulată o plângere disciplinară la Consiliul Baroului B de către clientul acestuia CC, plângere prin care s-a solicitat atragerea răspunderii disciplinare a avocatului AA pentru neglijență profesională în cauza în care l-a angajat, precum și restituirea onorariului plătit avocatului în acea cauză. Știind că avocatul AA este înscris în Registrul de asistență judiciară și este membru al Comisiei de disciplină de pe lângă Baroul B, este adevărat că:

1. A.soluționarea acțiunii disciplinare împotriva avocatului AA este de competența Comisiei Centrale de Disciplină a U.N.B.R. ca instanță de fond;
2. B.soluționarea solicitării de restituire a onorariului este de competența Decanului Baroului B;
3. C.avocatul AA poate fi radiat din Registrul de asistență judiciară dacă i se va aplica o sancțiune disciplinară.

La Adunarea generală a avocaților din Baroul B urmează să se aleagă organele de conducere ale baroului, membrii Comisiei de cenzori, membrii Comisiei de disciplină și delegații baroului la Congresul anual al avocaților. Avocatul AA, având o vechime neîntreruptă în profesie de 5 (cinci) ani, dorește să candideze pentru demnitățile profesiei. În această situație:

1. A.avocatul AA poate candida pentru demnitatea de consilier al baroului;
2. B.avocatul AA poate candida pentru demnitatea de delegat la Congresul avocaților;
3. C.avocatul AA poate candida pentru a fi propus ca membru al Comisiei de disciplină.

La data de 5 octombrie 2022, avocatul AB din cadrul Baroului X solicită transferul în baroul Y, motivat de faptul că dorește să-și schimbe domiciliul pentru a fi mai aproape de familia sa. Baroul X avizează cererea de transfer și înaintează certificatul de avizare, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, Decanului Baroului Y. Urmare a raportului întocmit de consilierul delegat al Baroului Y, Consiliul acestuia adoptă o decizie de respingere. În această ipoteză:

1. A.decizia este nelegală deoarece asupra cererilor de transfer se pronunță Decanul Baroului;
2. B.avocatul AB poate contesta decizia Consiliului Baroului Y în termen de 15 zile de la comunicare;
3. C.competența de soluționare a contestației împotriva deciziei prin care s-a respins cererea de transfer aparține Consiliului U.N.B.R.

Între avocatul AB și clientul CD s-a încheiat un contract de asistență juridică având ca obiect asistența și reprezentarea lui CD în cadrul unui proces penal. Părțile au convenit ca onorariul să fie achitat în Euro până la data de 12 mai 2023, urmând ca plata acestuia să respecte prevederile privind regimul legal al plăților. Clientul CD nu a achitat până la data stipulată onorariul în integralitate. Raportat la această ipoteză:

1. A.contractul de asistență juridică este valabil încheiat, onorariul putând fi stabilit și în monedă străină;
2. B.avocatul AB poate pune în executare silită contractul de asistență juridică pentru recuperarea onorariului restant;
3. C.contractul de asistență juridică nu constituie titlu executoriu cu privire la restanțele la onorariul de avocat.

Pentru săvârșirea unei abateri disciplinare, avocatul AB din Baroul X a fost sancționat cu amendă în cuantum de 2000 de lei. Hotărârea disciplinară a rămas definitivă la data de 16.01.2023. După trecerea unui interval de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii disciplinare, avocatul AB nu a achitat amenda stabilită în sarcina sa. În aceste condiții, avocatul AB:

1. A.este suspendat de drept din exercițiul profesiei până la achitarea sumei;
2. B.este exclus din profesie pentru neîndeplinirea obligației de plată a amenzii;
3. C.poate fi suspendat din profesie, la solicitarea Decanului Baroului X.

Avocatul AA a fost desemnat să acorde ajutor public judiciar într-o cauză pentru beneficiarul CD. La data de 12.06.2023, beneficiarul refuză nejustificat asistența acordată de avocatul AA. În această ipoteză:

1. A.se va desemna un nou avocat pentru beneficiarul CD;
2. B.o asemenea situație va fi soluționată de Comisia de disciplină a baroului;
3. C.va înceta ajutorul public judiciar sub forma asistenței prin avocat pentru beneficiarul CD.

Dacă, în perioada stagiului, avocatul îndrumător nu își îndeplinește, în mod nejustificat și cu rea- credință, în raport cu avocatul stagiar, obligațiile de îndrumare și asigurare a venitului minim garantat pe economia națională, atunci:

1. A.avocatul stagiar poate sesiza Comisia Permanentă a UNBR cu o plângere împotriva avocatului îndrumător pentru abatere disciplinară gravă;
2. B.Consiliul Baroului îi poate interzice avocatului îndrumător să mai încheie contracte de formare profesională inițială pentru o perioadă de la 1 la 5 ani;
3. C.avocatul stagiar poate cere, în mod direct, Comisiei Centrale de Disciplină a UNBR excluderea din profesie a avocatului îndrumător.

În contractul de asistență juridică dintre avocat și client s-a stipulat următoarea clauză: ”Clientul va plăti doar onorariul de succes. Onorariul de succes constă în cota de ½ din terenul în suprafață de 1 hectar și se va plăti în termen de 30 de zile de la data la care se va soluționa definitiv, în mod favorabil, acțiunea în revendicare imobiliară a acestui teren”. În acest caz:

1. A.clauza cu privire la onorariu nu este valabilă potrivit reglementării specifice profesiei de avocat;
2. B.clauza este valabilă deoarece avocatul și clientul stabilesc în mod liber onorariul;
3. C.contractul de asistență juridică, cu privire la onorariu, este valabil încheiat, iar în caz de neplată a onorariului convenit, avocatul îl poate pune în executare silită.

Circulând regulamentar pe un drum național, A observă, la un moment dat, în fața sa, o alunecare de teren în derulare, care este de natură a surpa banda sa de mers, punându-l astfel în pericolul de a cădea, cu tot cu autoturism, în ravena astfel formată. În fața pericolului, A manevrează brusc autoturismul virând spre stânga și astfel ajunge pe sensul opus de mers, unde intră în coliziune cu un alt autoturism care circula regulamentar. Pentru prejudiciile astfel cauzate, A:

1. A.nu va răspunde, fapta sa ilicită fiind săvârșită sub imperiul cazului fortuit;
2. B.va fi obligat să-l despăgubească pe conducătorul autovehiculului avariat după regulile aplicabile îmbogățirii fără justă cauză;
3. C.va fi obligat să-l despăgubească pe conducătorul autovehiculului avariat după regulile aplicabile răspunderii civile delictuale.

La data de 15.01.2022, A îi expediază lui B, nepotul său de frate, prin poștă, o ofertă autentică de donație conform căreia, dacă, în sesiunea de admitere din septembrie 2022, B este admis la studiile universitare de licență organizate de către Universitatea X, A îi va da autoturismul său. De îndată ce primește oferta de donație, B se grăbește să o accepte și îi transmite lui A acceptarea sa în formă autentică, pe care A o primește la data de 15.02.2022. B este admis la studii la Universitatea X, în sesiunea de admitere din septembrie 2022, însă, în prealabil, A a decedat, la data de 15.08.2022. În atare circumstanțe, C, nepotul de soră al lui A și acceptant nerezervatar al moștenirii lui A, a refuzat executarea donației în favoarea lui B pretinzând reducțiunea acesteia, dovedind faptul că autoturismul donat de către A era singurul activ patrimonial al unchiului său. În această situație:

1. A.oferta de donație adresată de către A lui B a devenit caducă la data de 15.08.2022;
2. B.C este obligat să execute contractul de donație încheiat între A și B;
3. C.obligația născută din contractul de donație încheiat între A și B este afectată de o condiție suspensivă, pur potestativă.

A, un renumit portretist, în considerarea trăsăturilor faciale deosebite ale lui B, contractează cu acesta din urmă realizarea unui portret. Pe de altă parte, B avea o datorie față de C, care fusese refuzat anterior de către pictorul A, pe care dorea să-l angajeze pentru a-i realiza un portret. În aceste condiții, B îi cedează lui C creanța sa față de A, cu mențiunea că, de la data încheierii acestui contract, creanța lui C față de B se stinge. Imediat după aceasta, A primește de la C o comunicare scrisă prin care îi învederează faptul că B i-a cedat creanța sa împotriva lui A, anexând o copie a contractului încheiat între B și C. Totodată, C îi solicită lui A să îi realizeze portretul. În această situație:

1. A.A nu poate fi obligat de către C la executarea obligației pe care și-a asumat-o față de B;
2. B.A poate fi obligat de către C la executarea obligației pe care și-a asumat-o față de B;
3. C.creanța lui C față de B nu este stinsă.

Între X și Z a fost încheiat, sub semnătură privată, un pact de opțiune prin care X i-a comunicat lui Z că îi vinde un bun imobil din Iași la un preț de 250.000 euro, X urmând să își mențină oferta până la data de 30.10.2023. Z i-a comunicat declarația de acceptare, care a fost autentificată la notar, la data de 27.10.2023. În această situație:

1. A.între părți s-a încheiat un pact de opțiune, care, prin comunicarea declarației de acceptare în termen, s- a transformat, prin efectul legii, într-un contract de vânzare a imobilului din Iași;
2. B.pactul de opțiune nu este valabil, întrucât nu a fost respectată forma autentică de către ambele părți;
3. C.pactul de opțiune este valabil, întrucât este suficient ca declarația de acceptare să fie încheiată în forma prevăzută de lege pentru încheierea valabilă a contractului de vânzare, respectiv forma autentică.

Între A și B a fost încheiat un contract de locațiune pe un termen de 3 ani de zile, având drept obiect un apartament. După 2 ani de la data încheierii contractului, proprietarul A a vândut bunul imobil către C. În această situație:

1. A.C se subrogă în drepturile izvorând din garanțiile date de locatarul bunului înstrăinat locatorului pentru îndeplinirea obligațiilor sale;
2. B.locatorul inițial nu este răspunzător pentru prejudiciile decurgând din contractul de locațiune, chiar dacă acestea s-au produs anterior înstrăinării;
3. C.înstrăinarea bunului atrage încetarea contractului de locațiune, dacă părțile au prevăzut, în mod expres, acest caz de încetare a contractului.

A îi împuternicește pe frații B și C ca aceștia să vândă în numele său un motoscuter cu prețul de 7.500 lei, fără a se preciza că cei doi frați vor lucra împreună. Contractul de vânzare se încheie între B, în calitatea sa de reprezentant al vânzătorului A, și C, în calitate de cumpărător, pentru prețul de 7.500 lei. Suma este încasată în numerar de B, care o folosește pentru a-și renova tâmplăria din apartamentul său.

1. A.A poate solicita remiterea prețului vânzării de la fiecare dintre cei doi mandatari, în mod solidar;
2. B.A poate pretinde dobânzi pentru suma de 7.500 lei din ziua în care B a folosit suma pentru renovarea apartamentului;
3. C.vânzarea motoscuterului lui A este valabil încheiată și produce efect translativ de proprietate în favoarea lui C.

Testamentul olograf, care conține un legat universal întocmit de către defunctul A în favoarea moștenitorului B, nu a putut fi prezentat, acesta fiind distrus de terțul C. Într-un eventual litigiu:

1. A.B nu poate face dovada cu martori întrucât forma scrisă a testamentului este prevăzută ad validitatem;
2. B.B va putea demonstra prin orice mijloc de probă că distrugerea testamentului a avut loc ulterior decesului testatorului;
3. C.în urma faptei lui C, sunt prezumate validitatea testamentului și existența legatului universal în favoarea lui B.

A încheie cu B un contract de locațiune având ca obiect un apartament, pe o durată de doi ani. După câteva luni, vecinul C sparge lacătul boxei aflate la subsol, dependință a apartamentului în care B era locatar, pretinzând că aceasta îi aparține. Totodată, la opt luni de la încheierea contractului, A îi solicită lui B să elibereze și o parte din mansarda comună a blocului în care exista un spălător anexă a apartamentului închiriat, arătând că un vecin deține un titlu de proprietate asupra acestui spațiu. În aceste condiții, B poate introduce cu succes acțiunea posesorie:

1. A.doar dacă s-a scurs un an de la deposedarea produsă de C;
2. B.doar dacă C nu ar invoca un drept asupra boxei de la subsol;
3. C.însă nu împotriva locatorului A.

X este victima unui dol, într-un contract de vânzare încheiat cu Z. Manoperele dolosive au provenit de la Y, care nu are calitatea de parte în contractul de vânzare. În aceste condiții, X are posibilitatea să ceară anularea contractului:

1. A.chiar dacă Z nu a cunoscut și nici nu ar fi trebuit să cunoască dolul la încheierea contractului;
2. B.numai dacă Z a cunoscut sau, după caz, ar fi trebuit să cunoască dolul la încheierea contractului;
3. C.chiar dacă eroarea provocată de Y nu a fost esențială.

Într-un contract sinalagmatic fiecare dintre părțile contractante (X și Y) s-a aflat în eroare scuzabilă asupra calităților esențiale ale uneia dintre prestații. În acest context:

1. A.atât X, cât și Y pot solicita anularea contractului;
2. B.dacă X a confirmat contractul în condițiile legii, Y nu mai are posibilitatea solicitării anulării contractului;
3. C.dacă X a confirmat contractul în condițiile legii, Y poate solicita în continuare anularea contractului.

Reclamantul AA introduce o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB. La primul termen de judecată se prezintă reclamantul AA legal citat și pârâtul BB, cu toate că acesta din urmă primise citația cu 2 zile înainte de termen, iar legea prevedea că procedura de citare trebuia îndeplinită cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de judecată. În acest caz:

1. A.indiferent de poziția pârâtului BB, instanța de judecată este obligată să amâne cauza și să dispună refacerea procedurii de citare pentru asigurarea dreptului la apărare și respectarea principiului contradictorialității;
2. B.instanța poate amâna sau nu judecata procesului, la cererea expresă a pârâtului BB, în raport de obiectul și complexitatea cauzei;
3. C.pârâtul BB are dreptul să solicite acordarea unui nou termen de judecată în vederea pregătirii apărării.

Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB, cu domiciliul în localitatea X, prin care a solicitat evacuarea acestuia din imobilul proprietatea reclamantului AA aflat în localitatea Y, pe calea procedurii prevăzute de art. 1034 și urm. din Codul de procedură civilă (evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept) și obligarea pârâtului BB la plata sumei de 10.000 lei reprezentând despăgubiri pentru lipsa de folosință a imobilului. În motivare, reclamantul AA a arătat că pârâtul BB îi ocupă absolut abuziv imobilul de un an de zile. Pârâtul BB nu a depus la dosar întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței, deși a fost legal citat. În acest caz:

1. A.instanța competentă să soluționeze cererea reclamantului AA este instanța de la domiciliul pârâtului BB;
2. B.dacă imobilul este închis, toate notificările, citațiile și celelalte acte de procedură vor fi afișate la ușa imobilului;
3. C.locatarul și ocupantul imobilului sunt socotiți ca având domiciliul lor obligatoriu la imobilul pe care îl ocupă fără niciun drept.

Prin sentința civilă nr.10/2023, pronunțată de Judecătoria P., a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul RR în contradictoriu cu pârâtul PP, acesta fiind obligat să evacueze imobilul în litigiu. Împotriva acestei hotărâri judecătorești pârâtul PP a declarat apel. La primul termen de judecată în apel, apelantul-pârât PP a depus la dosar o cerere de chemare în garanție a numitului GG, legal timbrată, prin care a solicitat obligarea acestuia la restituirea sumei de 10.000 lei, cu titlu de chirii achitate de apelantul-pârât PP numitului GG în perioada martie 2021 – iulie 2021. Tribunalul P a înmânat intimatului-reclamant RR, prezent la termen, un exemplar al cererii de chemare în garanție și a dispus amânarea judecării cauzei în vederea comunicării cererii de chemare în garanție către numitul GG, însoțită de copiile principalelor înscrisuri din dosar. La al doilea termen de judecată, s-au prezentat ambele părți, precum și chematul în garanție. Aceștia și-au exprimat acordul expres în sensul judecării cererii de chemare în garanție în această etapă procesuală. În acest caz:

1. A.Tribunalul P va respinge, ca inadmisibilă, cererea de chemare în garanție;
2. B.încheierea pronunțată asupra admisibilității în principiu a chemării în garanție nu se poate ataca decât odată cu fondul;
3. C.Tribunalul P va admite în principiu cererea de chemare în garanție.

Într-o acțiune în anularea unui contract de locațiune, reclamantul locator învederează instanței că vrea să se judece doar cu unul dintre soții locatari, deși ambii soți sunt părți semnatare ale contractului de locațiune. În aceste condiții:

1. A.coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, instanța fiind ținută de cadrul procesual astfel fixat de reclamant, sens în care va admite cererea de anulare a contractului de locațiune dacă din probe rezultă existența cauzei de nulitate invocată de reclamant;
2. B.există un litisconsorțiu procesual necesar, ceea ce înseamnă că eventuala hotărâre de desființare a contractului trebuie să fie pronunțată în raport cu toate părțile contractante;
3. C.instanța va pune în discuția părților introducerea în cauză și a celuilalt soț-locatar, iar dacă niciuna din părțile inițiale nu solicită o astfel de lărgire a cadrului procesual, instanța va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.

Atunci când pârâtul PP, primind cererea de chemare în judecată introductivă de instanță, constată că are pretenții proprii față de pretențiile reclamantului RR și decide să formuleze cerere reconvențională:

1. A.cererea reconvențională a pârâtului PP va trebui formulată, indiferent de natura litigiului, odată cu întâmpinarea;
2. B.cererea reconvențională a pârâtului PP va putea fi disjunsă dacă temporizează soluționarea cererii principale, oricare ar fi procedura sau materia în care este formulată;
3. C.cererea reconvențională a pârâtului PP trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată.

Reclamantul AA formulează o cerere prin care solicită instanței emiterea unei ordonanțe de plată în contradictoriu cu pârâtul BB. Cererea de emiterea a ordonanței de plată este comunicată legal pârâtului BB, iar acesta nu formulează întâmpinare și nu se prezintă la primul termen de judecată. În acest caz:

1. A.instanța de judecată este obligată să amâne judecata și să acorde un nou termen pentru ca pârâtul BB să depună întâmpinare;
2. B.cauza va putea fi soluționată dacă se prezintă numai reclamantul AA, nedepunerea întâmpinării putând fi socotită ca o recunoaștere a pârâtului BB cu privire la pretențiile reclamantului-creditor AA;
3. C.dacă se prezintă numai reclamantul AA, instanța va putea pronunța o ordonanță de plată prin care să dispună efectuarea plății într-un termen care, ca regulă, nu va fi mai mic de 10 zile și nici nu va depăși 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă se constată că pretențiile reclamantului-creditor AA sunt întemeiate.

La ultimul termen de judecată în fața primei instanțe, după administrarea probelor încuviințate și înainte de a acorda cuvântul părților pentru a-și susține concluziile asupra fondului cauzei, instanța invocă din oficiu și pune în discuția părților excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului. În acest caz:

1. A.instanța nu putea invoca din oficiu și pune în discuția părților excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului, această excepție putând fi invocată numai de către reclamant;
2. B.instanța era îndrituită să invoce din oficiu excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului și să o pună în discuția părților, chiar și în această etapă a procesului;
3. C.excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului este o excepție relativă și peremptorie.

La al doilea termen de judecată, într-un litigiu având ca obiect acțiune în revendicare, aflat pe rolul Judecătoriei X, pârâtul BB invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, cu motivarea că a înstrăinat lui CC dreptul de proprietate al terenului care face obiect al litigiului cu reclamantul AA. La dosar se depune contractul de vânzare încheiat între BB și CC, contract încheiat ulterior introducerii cererii de chemare în judecată, din care rezultă că BB nu mai este posesorul terenului, posesia fiind predată lui CC la momentul încheierii contractului. În contract se face mențiune cu privire la faptul că pe rolul Judecătoriei X se află litigiul având ca obiect acțiunea în revendicare introdusă de AA. În acest context:

1. A.instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece pârâtul în cadrul unei acțiuni în revendicare nu poate fi decât posesorul sau detentorul precar care deține imobilul fără titlu;
2. B.CC are obligația de a interveni în cauză, iar dacă face acest lucru instanța va aprecia dacă BB va rămâne, ori, după caz, va fi scos din proces, ținând seama de poziția celorlalte părți și de împrejurările concrete ale cauzei;
3. C.instanța va pune în discuția părților recalificarea excepției lipsei calității procesuale pasive ca fiind o cerere de arătare a titularului dreptului.

Contestatorul AA a formulat contestație la executare cu privire la executarea silită a titlului executoriu reprezentat de o sentință civilă a Judecătoriei T., în cadrul acestei contestații solicitând și suspendarea executării silite a sentinței până la soluționarea contestației la executare. Prin întâmpinare, intimatul BB a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, iar cu privire la cererea de suspendare a executării silite a solicitat respingerea acesteia, deoarece contestatorul nu justifică motive temeinice pentru admiterea ei. În răspunsul la întâmpinare, contestatorul AA solicită admiterea contestației și suspendarea executării silite, arătând că a motivat ambele cereri. Instanța învestită cu soluționarea contestației la executare:

1. A.admite cererea de suspendare deoarece contestația la executare are, de drept, efect suspensiv de executare;
2. B.admite cererea de suspendare a executării silite numai pentru motive temeinice și după plata cauțiunii, stabilită potrivit legii;
3. C.în soluționarea contestației la executare, aplică regulile de procedură prevăzute pentru judecata în apel.

AA (soț) în calitate de reclamant, introduce o cerere de divorț în contradictoriu cu pârâta BB (soție), prin care solicită desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtei, invocând motive temeinice (neînțelegeri repetate cu privire la administrarea bunurilor comune, certuri determinate de programul prelungit al acesteia), continuarea căsătoriei nemaifiind posibilă, raporturile dintre soți fiind grav vătămate. În acest context:

1. A.pârâta BB va putea formula, până la începerea dezbaterilor asupra fondului, cerere reconvențională, pentru fapte petrecute până la primul termen de judecată la care pârâta a fost citată în mod legal;
2. B.pentru a obține plata unei prestații compensatorii în favoarea soției BB, aceasta este obligată să formuleze cerere reconvențională, instanța nefiind învestită din oficiu cu acest petit;
3. C.instanța se va pronunța din oficiu și asupra numelui pe care îl vor purta soții după divorț.

Văzând o mașină cu geamul deschis parcată în fața unui restaurant, X sustrage un telefon mobil aflat la vedere pe scaunul șoferului. La scurt timp, proprietarul autoturismului, Y, se întoarce la mașină și, realizând că îi lipsește telefonul mobil, îl vede pe X cum se îndepărta în grabă, astfel încât fuge după acesta și îl ajunge din urmă, cerându-i să-i restituie telefonul. X îl amenință pe Y cu un cuțit și îi aplică o lovitură cu pumnul, reușind în acest fel să scape. În urma loviturii primite, Y a suferit leziuni traumatice a căror gravitate a fost evaluată prin 10 zile de îngrijiri medicale. În această situație:

1. A.împăcarea înlătură răspunderea penală a lui X cu privire la infracțiunea de lovire sau alte violențe;
2. B.în sarcina lui X va fi reținută o infracțiune de tâlhărie calificată;
3. C.nu este posibilă retragerea plângerii prealabile.

X a urcat victima Y pe fereastra de la balconul apartamentului său situat la etajul 9 al unui bloc, obligând-o să sară de acolo, spunându-i că în caz contrar o va arunca el. Sub imperiul constrângerii, victima a sărit, decedând la impactul cu solul. Inculpatul răspunde pentru infracțiunea de:

1. A.omor;
2. B.determinare sau înlesnire a sinuciderii;
3. C.loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

X a fost condamnat prin Sentința penală nr. 5/03.01.2022 a Judecătoriei A la pedeapsa închisorii de un an, a cărei executare este suspendată sub supraveghere, termenul de supraveghere fiind de 2 ani. Sentința a rămas definitivă în data de 24.01.2022 prin neapelare. X nu a mai comis nicio altă infracțiune anterior sau ulterior condamnării. În această situație, termenul de reabilitare de drept curge:

1. A.de la data împlinirii termenului de supraveghere;
2. B.de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare;
3. C.de la momentul săvârșirii infracțiunii.

Fapta lui A de a-și răpi concubina și de a o duce într-o pădure izolată, la o distanță de cinci ore de locul răpirii, unde a ținut-o alte cinci ore legată de un copac și i-a introdus două degete în vagin, în ciuda țipetelor ei și a rugăminților de a nu fi atinsă, constituie:

1. A.între altele, infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal;
2. B.între altele, infracțiunea de viol în variantă agravată;
3. C.infracțiunea de agresiune sexuală.

Inculpatul X a înființat, ca asociat unic, societatea S.C. A S.R.L. având ca obiect de activitate efectuarea de transport de mărfuri, el fiind și șofer al societății. În cursul anului 2021, la sugestia unui prieten, a început să transporte droguri de risc pe ruta Olanda-România, droguri pe care le ascundea sub mărfurile transportate legal în niște compartimente special create în podeaua remorcii tirului. A efectuat trei astfel de transporturi, introducând în România droguri de risc până când a fost identificat de anchetatori. În această situație;

1. A.X și S.C. A S.R.L. vor răspunde penal;
2. B.față de S.C. A S.R.L. se poate aplica doar pedeapsa dizolvării, fără a se aplica și pedeapsa amenzii;
3. C.în sarcina lui X se va reține atât infracțiunea de trafic de droguri de risc, cât și infracțiunea de trafic internațional de droguri de risc.

Inculpatul X, în calitate de procuror de caz, a construit un scenariu mincinos, respectiv a consemnat declarații nereale, sub pseudonim, ale numiților B, C, D, E, F, scenariu de natură să dovedească existența unor infracțiuni și să aibă drept consecință acuzarea pe nedrept a lui Y de săvârșirea unor asemenea infracțiuni, despre care X avea cunoștință că este nevinovat, dar pe care dorea să se răzbune pentru un conflict particular. X a realizat acest lucru prin constrângere psihică, prin promisiuni și prin conduita sa cu efect vădit intimidant săvârșită asupra numiților B, C, D, E, F, determinându-i pe aceștia să dea declarații mincinoase în dosarul respectiv. În această situație, X va putea fi condamnat, printre altele, pentru:

1. A.o singură infracțiune de influențarea declarațiilor;
2. B.o infracțiune de cercetare abuzivă;
3. C.o infracțiune de inducere în eroare a organelor judiciare în modalitatea producerii sau ticluirii de probe nereale.

X și Y, în înțelegere și având o contribuție identică, au deschis conturi false pe o rețea de socializare folosind datele reale ale unor cetățeni străini și au postat fictiv, prin intermediul acelor conturi false, spre vânzare la licitație online, diferite produse, obținând astfel sume de bani de la mai multe persoane fără a livra produsele respective. Accesul s-a realizat prin utilizarea unor softuri de anonimizare a navigării pe Internet, folosind servere proxy pentru a zădărnici stabilirea locației fizice. În această situație:

1. A.X și Y răspund în calitate de coautori la infracțiunea de fals privind identitatea;
2. B.X și Y au comis, între altele, infracțiunea de fraudă informatică în formă continuată;
3. C.în speță sunt întrunite, între altele, condițiile de tipicitate ale infracțiunii de fals informatic.

La data de 03.08.2021, în jurul orei 13.10, inculpatul X conducea autoturismul marca Seat dinspre localitatea A, îndreptându-se spre localitatea B, iar pe scaunul din dreapta față al autoturismului condus de inculpat se afla Y. La un moment dat inculpatul a pierdut controlul volanului din cauza vitezei excesive și a provocat un accident rutier. În urma acestui accident, X a suferit leziuni minore în zona toracelui, în vreme ce Y a suferit leziuni multiple în zona capului, rămânând încarcerată. După accident, la fața locului s-au prezentat un echipaj SMURD, care a acordat primele îngrijiri și a procedat la descarcerarea victimei Y, precum și un echipaj al ambulanței care i-a transportat pe X și Y la spital. Y a suferit ruptură de splină, multiple fracturi și hemoragie craniană. Ulterior, la două săptămâni după începerea urmăririi penale, victima Y a decedat ca urmare a unui stop cardio-respirator intervenit pe fondul leziunilor provocate de accident. În această situație:

1. A.în sarcina lui X poate fi reținută o infracțiune de ucidere din culpă în varianta agravată care are ca urmare moartea mai multor persoane, având în vedere și vătămările pe care le-a suferit, care vor fi absorbite în infracțiunea de ucidere din culpă;
2. B.în sarcina lui X nu se poate reține un concurs de infracțiuni între ucidere din culpă în varianta agravată ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru desfășurarea unei anumite activități și vătămare corporală din culpă în varianta tip;
3. C.în speță poate fi identificată o infracțiune deviată.

Pe fondul unei stări conflictuale, în cursul lunii martie 2022, inculpatul X a pătruns în lipsa lui Y în baraca unde aceasta locuia și i-a scos bunurile personale în fața barăcii. Baraca aparținea unei societăți, S.C. A S.R.L., nu avea uși și ferestre, fiind folosită fără drept ca locuință de către Y. În această situație, X nu a comis infracțiunea de:

1. A.furt calificat prin efracție;
2. B.violare de domiciliu, întrucât Y locuia fără drept în baraca aparținând societății S.C. A S.R.L.
3. C.violarea sediului profesional.

X, administrator al unei societăți cu răspundere limitată, și-a însușit mai multe bunuri pe care le administra, în valoare totală de 3.000.000 lei. În această situație:

1. A.X nu va răspunde pentru infracțiunea de delapidare;
2. B.X va răspunde pentru infracțiunea de delapidare având calitatea prevăzută de art. 308 C.pen.
3. C.fapta comisă de X a produs consecințe deosebit de grave, fiind incidente dispozițiile art. 309 C.pen.

Cu ocazia petrecerii organizate după căsătoria sa cu X, inculpatul A și o parte dintre invitați s-au încăierat cu personalul restaurantului, pe fondul unor neînțelegeri privitoare la nota de plată aferentă consumației. Inculpatul A a fost trimis în judecată, prin rechizitoriu, pentru infracțiunea de încăierare. La momentul trimiterii în judecată, A și X erau separați în fapt, iar înainte de primul termen de judecată la prima instanță au divorțat. În aceste condiții:

1. A.X nu putea fi audiată ca martor în cursul urmăririi penale;
2. B.X este obligată să dea declarații în calitate de martor în cursul judecății, dacă instanța o citează în această calitate;
3. C.X avea dreptul să refuze să dea declarații în calitate de martor în cursul urmăririi penale și poate refuza să declare ca martor și în cursul judecății.

Inculpatul X este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, urmărirea penală fiind efectuată de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria G. La data de 19.10.2023, ora 10.00, procurorul a dispus măsura reținerii inculpatului X pentru o durată de 24 de ore, și, în aceeași zi, a înaintat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei G propunerea de luare a măsurii arestării preventive. Judecătorul a respins propunerea de arestare preventivă, prin încheiere emisă în aceeași zi la ora 18.00, și a dispus față de inculpatul X măsura arestului la domiciliu începând cu data de 19.10.2023. Această încheiere a rămas definitivă întrucât nu a fost contestată. La data de 23.10.2023, după administrarea unor probe noi, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria G a dispus schimbarea încadrării juridice din vătămare corporală în tentativă la omor. Raportat la speța indicată, este adevărat că:

1. A.încheierea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei G este nelegală, întrucât măsura arestului la domiciliu putea fi dispusă numai cu începere din data de 20.10.2023, ora 10.00, întrucât la acest moment înceta măsura reținerii inculpatului X;
2. B.eventuala propunere de prelungire a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, va fi de competența judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei G;
3. C.procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria G este obligat să își decline competența de efectuare a urmăririi penale.

Prin rechizitoriul nr. 147/P/2022, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a dispus trimiterea în judecată a inculpatului AN pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, sancționată de lege cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani. La data de 12.01.2023, cauza a fost înregistrată la Tribunalul T și a intrat în procedura de cameră preliminară. Judecătorul de cameră preliminară are următoarele obligații:

1. A.să ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu pentru inculpatul AN;
2. B.să dispună ca inculpatului AN să i se comunice o copie certificată a rechizitoriului;
3. C.să comunice inculpatului AN că are posibilitatea legală de a urma procedura recunoașterii învinuirii.

Inculpatul AB a săvârșit, la vârsta de 15 ani și 2 luni, o infracțiune de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, pentru care pedeapsa este închisoarea de la 6 la 12 ani. În cursul urmăririi penale s-a efectuat o expertiză medico-legală, care a concluzionat că inculpatul a avut discernământ în comiterea faptei. La vârsta de 15 ani și 10 luni, inculpatul, având încuviințarea reprezentantului său legal, solicită procurorului încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției. În această situație:

1. A.la încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției este obligatorie asistența juridică a inculpatului minor, chiar dacă există încuviințarea reprezentantului său legal pentru perfectarea acordului;
2. B.acordul nu poate fi încheiat întrucât infracțiunea a avut ca urmare moartea victimei;
3. C.instanța va respinge acordul încheiat, dacă apreciază că soluția cu privire la care s-a ajuns la acord este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii.

Instanța pronunță achitarea inculpatului A pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală lăsând nesolutionată acțiunea civilă. În acest caz măsurile asigurătorii:

1. A.încetează de drept la data rămânerii definitive a hotărârii;
2. B.încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii;
3. C.nu încetează de drept la momentul pronunțării hotărârii.

Prin sentința primei instanțe, inculpatul X a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Împotriva acestei sentințe procurorul a declarat apel, dosarul aflîndu-se pe rolul unei curți de apel, la completul format din judecătorii A și B. După ce, la trei termene consecutive de judecată, au fost audiați inculpatul, martorul denunțător și alți 2 martori, cercetarea judecătorească a fost declarată încheiată, iar la termenul din 20.03.2023 s-au desfășurat dezbaterile, pronunțarea fiind amânată pentru 15 zile. Pe parcursul deliberării, la data de 22.03.2023, judecătorul A, membru în completul de apel, a fost surprins în flagrant în timp ce primea mită de la inculpatul X pentru a respinge apelul procurorului și a menține soluția primei instanțe. În aceeași zi, s-a pus în mișcare acțiunea penală atât împotriva inculpatului X, pentru infracțiunea de dare de mită, cât și împotriva judecătorului A, pentru infracțiunea de luare de mită, acesta din urmă fiind suspendat din funcție. În această situație:

1. A.deliberarea în cauza privind infracțiunea de trafic de influență nu va putea continua în mod legal, chiar dacă în complet va intra, alături de judecătorul B, un alt judecător din cadrul aceleiași curți de apel;
2. B.judecătorul B este obligat să formuleze declarație de abținere, întrucât există o suspiciune rezonabilă că va pronunța o soluție de condamnare a inculpatului X pentru infracțiunea de trafic de influență;
3. C.dosarul privind infracțiunea de dare de mită comisă de X nu poate fi reunit, potrivit legii, la acest moment procesual, cu dosarul privitor la infracțiunea de trafic de influență.

Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei G este sesizat de procuror, în cursul urmăririi penale, cu propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive privind pe inculpatul AB. Judecătorul respinge această propunere și dispune înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar. Încheierea rămîne definitivă prin respingerea contestației procurorului. În această situație:

1. A.prelungirea controlului judiciar, în cursul urmăririi penale, va fi de competența judecătorului de drepturi și libertăți;
2. B.prelungirea controlului judiciar, în cursul urmăririi penale, va fi de competența procurorului de caz;
3. C.în aceeași cauză, măsura arestării preventive împotriva inculpatului AB nu mai poate fi dispusă din nou, indiferent de situație.

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria P efectuează urmărirea penală față de inculpatul X sub aspectul comiterii, în perioada ianuarie-martie 2023, a unei infracțiuni de furt de curent electric, faptă pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Față de același inculpat se dispuseseră anterior, în alte două dosare penale, soluții de renunțare la urmărirea penală, confirmate de judecătorii de cameră preliminară, pentru alte două infracțiuni distincte de furt de curent electric, una comisă în perioada februarie-martie 2021 și cealaltă în decursul lunii septembrie 2021. În această situație:

1. A.procurorului îi este interzis să dispună renunțarea la urmărirea penală pentru infracțiunea de furt de curent electric comisă în perioada ianuarie-martie 2023, având în vedere antecedentele penale ale inculpatului X;
2. B.dacă procurorul intenționează trimiterea în judecată a inculpatului X pentru fapta din perioada ianuarie- martie 2023, va revoca și soluțiile anterioare de renunțare la urmărirea penală dispuse față de acesta, astfel că va emite rechizitoriul pentru toate cele trei infracțiuni de furt de curent electric comise de X;
3. C.dacă procurorul dispune renunțarea la urmărirea penală față de X și pentru fapta din ianuarie-martie 2023, judecătorul de cameră preliminară poate desființa această soluție și poate dispune trimiterea cauzei la procuror pentru a completa urmărirea penală.

Prin decizia definitivă a Curții de Apel B, inculpata Y a fost condamnată la pedeapsa închisorii de 3 ani, în regim de detenție, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență. După pronunțarea deciziei, avocatul ales, care a asigurat apărarea inculpatei pe parcursul întregului proces, constată că termenul de prescripție a răspunderii penale pentru fapta pentru care a fost condamnată inculpata se împlinise în timpul judecății în apel, însă instanța de apel nu a pus în discuție acest aspect. În această situație, inculpata Y:

1. A.nu mai are la dispoziție nicio cale de atac prevăzută de lege, întrucât apărarea sa a fost asigurată de un avocat ales, care însă nu a cerut instanței de apel să constate că a intervenit prescripția răspunderii penale;
2. B.poate formula contestație în anulare împotriva deciziei Curții de Apel B, pe care o poate introduce oricând;
3. C.poate formula revizuire împotriva deciziei Curții de Apel B, întemeiată pe apariția de fapte sau împrejurări noi care nu au fost cunoscute cu ocazia judecării apelului.

Inculpatul X este cercetat sub aspectul comiterii a două infracțiuni, una de abuz în serviciu și una de luare de mită. În cauză s-au luat, prin ordonanța procurorului, două măsuri asigurătorii constând în sechestrarea a două imobile ale inculpatului, una pentru a garanta confiscarea sumei date ca mită, iar cealaltă pentru a garanta repararea pagubei cauzate părții civile prin săvârșirea abuzului în serviciu. Prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului doar pentru infracțiunea de luare de mită. Cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu s-a dispus, prin același rechizitoriu, disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor. Sunt adevărate următoarele afirmații:

1. A.în cursul fazei de cameră preliminară se va proceda la verificarea măsurii asiguratorii numai în raport de infracțiunea de luare de mită;
2. B.verificarea măsurii asigurătorii aferente infracțiunii de abuz în serviciu, pentru care procurorul a dispus disjungerea, se va realiza obligatoriu de judecătorul de drepturi și libertăți;
3. C.ridicarea măsurii asigurătorii aferente infracțiunii de luare de mită nu atrage automat ridicarea măsurii asigurătorii aferente infracțiunii de abuz în serviciu.