Subiecte admitere Drept București septembrie 2026

A.

Fie fraza: Dacă și cum vei rezolva această grilă, eu nu am de unde ști, nici dacă și pe ce loc vei intra, dar îți doresc să îți poți împlini visurile., numărul subordonatelor completive directe este:

1. A.trei;
2. B.cinci;
3. C.șase;
4. D.altă interpretare.

A.

În fraza: Ia uite cum m-a putut păcăli, iar eu n-am ce-i face., numărul propozițiilor este:

1. A.patru;
2. B.șase;
3. C.trei;
4. D.altă interpretare.

A.

Fie fraza: N-am idee care cu cine ați votat și, oricum, pe unii vă cunosc bine, pe alții, deloc, așa că, vă place sau nu, nu veți fi, cu siguranță, nici nedreptățiți, nici favorizați, ci evaluați strict pe baza performanței voastre. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.principală + compl. directă + compl. directă + principală + principală + circ. concesivă + circ. concesivă + circ. consecutivă + circ. consecutivă + circ. consecutivă + circ. consecutivă;
2. B.principală + atributivă + principală + circ. concesivă + circ. consecutivă + circ. consecutivă;
3. C.principală + compl. prepozițională + compl. prepozițională + principală + circ. concesivă + principală + principală;
4. D.altă interpretare.

A.

Fie fraza: Oricât mă bucură că a trecut canicula aceea îngrozitoare, măcar că e știut că prefer căldura, nu se poate să nu mă întristeze că, fără să mi-o fi dorit, vine totuși toamna. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.circ. concesivă + subiectivă + circ. concesivă + subiectivă + principală + subiectivă + circ. concesivă + subiectivă;
2. B.circ. concesivă + compl. directă + circ. concesivă + compl. directă + principală + compl. directă + circ. concesivă + compl. directă;
3. C.circ. concesivă + subiectivă + circ. concesivă + predicativă + principală + subiectivă + circ. de mod + subiectivă;
4. D.altă interpretare.

A.

În fraza: Deși mereu a fost simpatic, zâmbitor, îndrăgit și curtat, nu și-a prea știut păstra vechii prieteni sau face alții noi., numărul propozițiilor subordonate este:

1. A.una;
2. B.trei;
3. C.cinci;
4. D.altă interpretare.

A.

Fie frazele: (1) Mă bucură că faci asta. (2) Nu se poate conta pe cine nu are caracter. (3) Dacă te-a ajutat, a făcut-o din prietenie. Există o completivă directă:

1. A.în toate;
2. B.numai în (3);
3. C.numai în (2) și (3);
4. D.altă interpretare.

A.

Fie fraza: Poate voi pleca în concediu, la munte sau la mare, dacă îmi va permite timpul și când voi decide unde și cu cine. Prin contragerea celei de-a patra propoziții, se obține:

1. A.un circumstanțial de timp;
2. B.un circumstanțial de loc;
3. C.un complement direct;
4. D.altă interpretare.

A.

Fie fraza: (1) A reușit la examen, măcar că nu a învățat prea mult. (2) Voi veni și eu la ședință, atât că nu îmi prea convine ora. (3) Fii atent, ca să poți rezolva corect grila! (4) Vreau să știi nu numai că îți țin pumnii, ci că te voi și ajuta. Conțin propoziții subordonate introduse prin locuțiuni conjuncționale:

1. A.toate;
2. B.toate, în afară de (3);
3. C.numai (1);
4. D.altă interpretare.

A.
Dintre următoarele afirmații despre circumstanțialul de mod: (1) poate avea ca regent verbe, interjecții predicative, adjective și adverbe; (2) se poate, uneori, realiza/exprima prin verb; (3) nu poate fi realizat/exprimat prin interjecție., sunt corecte:

1. A.niciuna;
2. B.numai (1) și (3);
3. C.numai (1) și (2);
4. D.altă interpretare.

A.
Dintre următoarele afirmații referitoare la complementul direct: (1) poate fi întotdeauna dublat prin clitic personal; (2) poate avea ca regent un verb la participiu; (3) nu poate fi exprimat prin verb la supin., nu sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.niciuna;
3. C.numai (2) și (3);
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele afirmații referitoare la subiect: (1) cu excepția unora dintre situațiile în care este exprimat prin pronume relativ, stă întotdeauna în cazul nominativ; (2) poate avea ca regent un verb la oricare dintre formele nepersonale (non-finite); (3) poate fi dublu exprimat. Dintre acestea, sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (1) și (3);
3. C.numai (2) și (3);
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele afirmații despre adjective: (1) pot fi termen regent pentru un circumstanțial de cauză; (2) pot sta în orice caz; (3) indiferent de felul lor, pot ocupa, singure, poziția de nume predicativ. Dintre acestea, sunt corecte:

1. A.numai (1) și (2);
2. B.numai (2) și (3);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele afirmații referitoare la posesive: (1) exprimă posesia și stau întotdeauna în cazul genitiv; (2) au forme pentru toate persoanele, atât pentru unu, cât și pentru mai mulți posesori. Dintre acestea, nu sunt corecte:

1. A.ambele;
2. B.numai (1);
3. C.numai (2);
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele afirmații despre adverbe: (1) au întotdeauna funcție sintactică; (2) pentru că nu se acordă, nu se pot subordona unui substantiv; (3) pot constitui propoziții. Sunt incorecte:

1. A.toate;
2. B.numai (1) și (2);
3. C.niciuna;
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele afirmații: (1) prepozițiile sunt întotdeauna antepuse cuvintelor cu care se combină (pe care le însoțesc); (2) cuvintele precedate de una și aceeași prepoziție au întotdeauna același caz; (3) unele prepoziții au unul sau mai multe sensuri, altele exprimă doar valori și relații gramaticale. Dintre acestea, sunt corecte:

1. A.numai (3);
2. B.numai (1) și (2);
3. C.niciuna;
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele afirmații referitoare la interogative: (1) pot fi variabile sau invariabile; (2) unele forme pot funcționa și ca adverb interogativ; (3) toate pot funcționa atât ca pronume, cât și ca adjective. Sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (1) și (2);
3. C.numai (3);
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele afirmații: (1) sunt cerute de anumite verbe și interjecții; (2) pot fi impuse atât de prepoziții, cât și de locuțiuni prepoziționale; (3) se pot subordona atât unui regent verbal, cât și unuia substantival. Sunt corecte pentru cazurile acuzativ, genitiv și dativ:

1. A.toate;
2. B.numai (1) și (2);
3. C.numai (3);
4. D.altă interpretare.

Se dau enunțurile: (1) Apa mării e încă destul de caldă. (2) Îl știam de mic. (3) Plânge de obosit. (4) Dragul meu candidat, îți doresc să rămâi mereu tot așa de bun la gramatică! Dintre cuvintele subliniate, sunt adjective:

1. A.toate;
2. B.numai (1) și (2);
3. C.numai (1), (3) și (4);
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Alege-s-ar praful de alergiile de primăvară, că mereu îmi curge nasul și asta nu-mi convine deloc, mai ales că eu o pățesc mereu, iar tu, niciodată., numărul subiectelor exprimate este:

1. A.cinci;
2. B.patru;
3. C.trei;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțurile: (1) Sunt niște oameni de bine. (2) Rutina mea zi de zi mă ajută să fiu organizat. (3) Plecarea de acasă nu a fost ușoară. Există atribute substantivale al căror caz e impus de prepoziția de:

1. A.în toate;
2. B.numai în (3);
3. C.în niciunul;
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele variante referitoare la valoarea morfologică a cuvântului o: (1) articol nehotărât; (2) substantiv; (3) adjectiv pronominal nehotărât; (4) interjecție; (5) numeral cardinal cu valoare adjectivală; (6) pronume personal cu valoare neutră. Sunt corecte:

1. A.toate, în afară de (2);
2. B.numai (1), (3) și (5);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Înaintea alor mei ochi mei fremătau valurile, așa cum le visasem toată iarna, dar parcă acum, vara, și mai fascinante, încât n-aș mai fi vrut să mă întorc acasă, departe de tot acest frumos. Acesta conține:

1. A.un substantiv în genitiv, unul în nominativ și două în acuzativ;
2. B.un substantiv în genitiv și cinci în acuzativ;
3. C.un substantiv în nominativ și două în acuzativ;
4. D.altă interpretare.

Se dau enunțurile: (1) În ce zi te-ai născut? (2) A stat ce-a stat interimar, dar apoi au fost organizate alegeri. (3) Nu știi ce frumoasă vreme va fi la mare în septembrie. (4) Te gândești de mult ce subiecte vei primi. Cuvântul subliniat este:

1. A.adj. pron. interogativ în (1), pronume relativ în (2), adverb în (3) și (4);
2. B.adj. pron. interogativ în (1), adj. pron. rel. în (2), (4), adverb în (3);
3. C.adj. pron. interogativ în (1), adverb în (2) și (3), adj. pron. rel. în (4);
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Poate (1) că te întrebi cum poate (2) să fie așa de ușoară grila și poate (3) nu bănuiești că poate (4) fi rezolvată în mai puțin de o oră. Cuvântul poate este adverb cu funcția sintactică de predicat:

1. A.numai în (1), (2) și (4);
2. B.în toate;
3. C.numai în (1);
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Cum se poate întâmpla asta?, cuvântul subliniat este:

1. A.subiect al verbului (se) întâmpla;
2. B.subiect al verbului poate;
3. C.complement direct al verbului poate;
4. D.altă interpretare.

Dintre cuvintele subliniate în enunțurile: (1) Nu-mi spune nimic propunerea ta. (2) Unde ți-ai lăsat mașina? (3) Nu-mi pot închipui cum va ieși din situația asta., sunt pronume reflexive cu funcție sintactică:

1. A.toate;
2. B.numai (2);
3. C.numai (1) și (2);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Atât a fost povestea mea de dragoste, dar, interesant cum suntem cu toții convinși de realitate că s-a petrecut, de prisos să mai regret ceva și, până la urmă, oricum ar fi fost, a rămas de neuitat. Cazul numelor predicative este, în ordine:

1. A.N, N, A;
2. B.N, A, A;
3. C.N, A;
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Dragi candidați, grila, chiar am fost și eu întrebat, va fi rezolvată ușor!, numărul părților secundare de propoziție (atribute, complemente, circumstanțiale, nume predicative) este:

1. A.două;
2. B.patru;
3. C.trei;
4. D.altă interpretare.

Dintre enunțurile: (1) Eu vreau să îmi petrec concediul la mare, iar tu, la munte. (2) N-aș pleca la munte, ci la mare. (3) Plăcându-mi marea, iar ție, muntele, vom fi încântați și fericiți să petrecem nu unu, ci două concedii., există elipsă verbală:

1. A.în toate;
2. B.numai în (1) și (2);
3. C.numai în (1) și (3);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Nu-mi mai amintesc cine își doreau ei să ajungă președinte. Secvența subliniată este:

1. A.pron. relativ, N / nume predicativ;
2. B.pron. relativ, A / compl. direct;
3. C.pron. relativ, N / subiect;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Poți conta pe toți ai mei. Cuvântul subliniat este:

1. A.adj. nehot., A / atr. adj.;
2. B.pron. nehot., A / compl. direct;
3. C.pron. nehot., A / compl. indirect.;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Atent cum părea, n-aș fi zis că îi e totuna ce se discută. Cuvântul subliniat este:

1. A.adv. relativ / circ. de mod;
2. B.adv. relativ / nume predicativ;
3. C.conj. subord. (cum cauzal) / fără funcție sintactică;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: N-aș vrea să fiu în locul tău. Cuvântul subliniat este:

1. A.adj. pos., G / nume predicativ;
2. B.adj. pos., G / atr. adj.;
3. C.pron. pos., G cu loc. prep./ circ. de loc;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Poate te-ai întrebat și tu ce măsuri de austeritate ar vrea guvernanții să fie aplicate din această toamnă. Secvența subliniată este:

1. A.pron. rel., A / atr. adj.;
2. B.adj. relativ, N / atr. adj.;
3. C.adj. interogativ, A / atr. adj.;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Chiar n-are ce fi de înțeles în toată situația asta.

1. A.verb predicativ, diateză (construcție) pasivă / compl. direct;
2. B.verb predicativ, diateză (construcție) pasivă / predicat verbal;
3. C.verb predicativ, diateză (construcție) pasivă / subiect;
4. D.altă interpretare.

Fie cuvintele: (1) succes; (2) curaj; (3) lipsă; (4) pdf. Sunt substantive neutre cu desinența de plural -uri:

1. A.toate;
2. B.numai (2), (3) și (4);
3. C.numai (4);
4. D.altă interpretare.

Se dau cuvintele: (1) precaut; (2) Ucraina; (3) caracter. Accentul corect este pe a treia silabă:

1. A.numai în (1) și (2);
2. B.în niciunul;
3. C.în toate;
4. D.altă interpretare.

Dintre cuvintele subliniate din enunțul: Astă-seară(1) te-am așteptat, sperând că doar-doar (2) vei trece și pe la mine, din moment ce știam că nu ai un program propriu-zis (3), care să te țină ocupat., sunt adverbe scrise corect:

1. A.toate;
2. B.numai (1) și (2);
3. C.numai (1) și (3);
4. D.altă interpretare.

Dintre formele verbale: (1) (noi) mersem; (2) nu (te) du!; (3) să aibe; (4) (el) cheltuiește, sunt corecte:

1. A.niciuna;
2. B.numai (4);
3. C.numai (1) și (4);
4. D.altă interpretare.

Dintre formele de genitiv-dativ: (1) sorei; (2) ninsoarei; (3) vrăjitoarei; (4) mass-mediei, sunt corecte:

1. A.numai (1) și (3);
2. B.toate;
3. C.niciunul;
4. D.altă interpretare.

Se dau cuvintele: (1) sobru; (2) cumpătat; (3) sever; (4) pauper. Care dintre acestea poate/pot fi sinonim(e) ale auster, în diferite contexte și expresii?

1. A.toate, în afară de (4);
2. B.numai (2) și (4);
3. C.numai (1) și (3);
4. D.altă interpretare.

Se dau cuvintele: (1) confuz; (2) ambiguu; (3) suspect; (4) îndoielnic. Care dintre acestea poate/pot constitui sensul/sensurile adjectivului echivoc, în diferite contexte și expresii?

1. A.toate;
2. B.numai (2);
3. C.toate, în afară de (3);
4. D.altă interpretare.

Se dau enunțurile: (1) Este mereu lipsit de energie. (2) Nu l-aș fi crezut atât de leneș. (3) Știindu-l nepăsător, nici nu mă mai obosesc să îi cer părerea. (4) Răspunsul lui placid m-a deranjat. (5) Nu-mi place când ești obraznic! Cuvintele/secvențele subliniate constituie sensuri ale adjectivului indolent în:

1. A.toate;
2. B.toate, în afară de (5);
3. C.numai (3) și (5);
4. D.altă interpretare.

Fie secvențele: (1) ne-i; (2) ni-i; (3) n-i. Din punct de vedere ortografic, sunt corecte:

1. A.toate, în funcție de context;
2. B.numai (1) și (2), în funcție de context;
3. C.(2), în funcție de context, iar (1) și (3), indiferent de context;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțurile: (1) Pantofii aceia aurii, cumpăratu-ți-i-ai până la urmă? (2) Aș dori să ți-i ții acasă pe zglobiii tăi copii, că mi-i de-ajuns cât ți i-am suportat altădată. (3) Nu fi și tu asemeni colegei noastre optimiste, dar, după cum s-a văzut, lipsită de orice inițiativă! Numărul greșelilor de ortografie din acestea este:

1. A.câte una, în (1), (2) și (3);
2. B.una în (1) și (3), trei în (2);
3. C.niciuna în (1) și (2), două în (3);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Pe parcursul acestui an și mai ales a lunilor (1) / al lunilor (2) / lunilor (3) de vară, puterea de cumpărare a populației a scăzut dramatic și toată lumea dă vina pe guvernul acesta, a cărui (4) / ai cărui (5) / al cărui (6) miniștri par să nu își dea seama ce se întâmplă. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite:

1. A.toate;
2. B.numai (2) și (5);
3. C.numai (1) și (4);
4. D.numai (2), (3), (5) și (6).

În enunțul: În pofida oricărei minime decențe și fără nicio jenă, țara e aruncată în haos, într-un total dispreț față de cetățean., numărul substantivelor defective de plural este:

1. A.cinci;
2. B.patru;
3. C.trei;
4. D.altă interpretare.

În enunțul: În sinea (1) mea, știam deja că învățatul (2) pe de rost nu poate ajuta pe nimeni să știe gramatică, așa că degeaba ești supărat foc (3) pe alții., dintre cuvintele subliniate, sunt substantive obținute prin conversiune:

1. A.toate;
2. B.numai (1) și (2);
3. C.numai (3);
4. D.altă interpretare.

Dintre cuvintele: afterschooluri (1); reality-show-uri (2); selfiuri (3); fake news-uri (4); breaking news-uri (5), sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (1), (2) și (4);
3. C.toate, în afară de (3);
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Pentru că sunt câțiva dintre noi care nu luăm (1) / iau (2) în considerare prognozele meteo, vă avertizez că zilele următoare vor fi dovada gravelor (3) / a gravelor (4) / a grave (5) schimbări climatice. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite:

1. A.toate;
2. B.numai (2), (3) și (5);
3. C.numai (1) și (5);
4. D.numai (1), (2) și (4).

B.

Bunul normal W prezintă o cerere elastică în raport cu venitul consumatorilor. În lipsa altor informații, putem spune doar că pe piață, cantitatea cerută din bunul W:

1. A.se modifică în același sens cu venitul, dar mai mult decât o face acesta;
2. B.este superioară ofertei lui W;
3. C.este mai mică decât oferta lui W;
4. D.se modifică mai puțin decât o face venitul.

Latura calitativă a factorului de producție muncă este determinată de:

1. A.nivelul tehnic și tehnologic al utilajelor folosite în procesul productiv;
2. B.condițiile de salarizare în sectorul bugetar;
3. C.nivelul de pregătire profesională și calificarea personalului angajat;
4. D.produsele care lipsesc de pe rafturile magazinelor, fiindcă au fost deja cumpărate.

Care din următoarele elemente intră în categoria capitalului tehnic?

1. A.salariul lucrătorilor;
2. B.profitul;
3. C.licențele de invenții și inovații;
4. D.puterea de cumpărare.

Capitalul fix este:

1. A.componentă a capitalului circulant;
2. B.sinonimul capitalului variabil;
3. C.un ansamblu de bunuri de lungă durată , care participă la mai multe cicluri de producție;
4. D.componentă a capitalului real formată din bunuri de lungă durată.

Între participanții la activitatea bursei se numără:

1. A.agenții de schimb ai pieței bursiere;
2. B.emitenții de obligațiuni;
3. C.emitenții de acțiuni;
4. D.persoanele care stabilesc valoarea nominală a titlurilor.

Ciclul economic reprezintă:

1. A.perioada de la începutul unei contracții a activității economice de ansamblu, până la sfârșitul celei următoare;
2. B.perioada de la începutul unei activități economice de ansamblu, până la începutul celei următoare;
3. C.perioada de la începutul unei contracții a activității economice, până la începutul celei următoare;
4. D.perioada dintre o fază de expansiune până la cea de contracție economică.

Care sunt elementele ce caracterizează situația de criză economică:

1. A.creșterea prețurilor și a nivelului șomajului;
2. B.ieftinirea creditului și scăderea numărului șomerilor;
3. C.accentuarea tendințelor inflaționiste și scăderea prețurilor;
4. D.stagnarea vânzărilor și creștea puterii de cumpărare.

Cursul de revenire la export exprimă:

1. A.cheltuiala în valută cu care se obține 1 leu prin export;
2. B.cheltuiala internă( în lei) cu care se obține prin export o unitate valutară;
3. C.raportul dintre prețul unei unități de marfă de import și prețul unei unități similare de marfă exportată;
4. D.raportul dintre prețul unei unități de marfă exportată și prețul unei unități similare de marfă importată.

La finalul unui an, în cazul unui producător cu ciclu de fabricație pe termen scurt, costul total și venitul total cresc cu câte 500 lei față de începutul anului. În absența altor informații, se poate spune că în intervalul dat:

1. A.masa profitului rămâne neschimbată;
2. B.masa profitului scade cu 500 lei;
3. C.costul total ajunge să egalizeze venitul total, pe fondul creșterii profitului;
4. D.masa profitului se majorează cu 500 lei.

Pentru întregul output fabricat, un producător înregistrează cheltuieli salariale de 50 de ori mai mari decât prețul unitar al produsului și cheltuieli materiale însemnând 3/5 din costurile totale. Dacă producătorul vinde produsul cu 20 lei/bucată, costurile sale totale (în lei) sunt:

1. A.600;
2. B.2500;
3. C.1000;
4. D.1667.

Un agent economic cu 125 angajați fabrică 2.500 bucăți din bunul X. El consideră că, în climatul economic favorabil care se anunță, cererea pentru bunul X va crește semnificativ, astfel încât vrea să-și dubleze volumul producției (capacitatea de producție și capitalul disponibil îi permit acest lucru). În ideea obținerii unui indice al productivității medii a muncii de 125%, aflați câți muncitori trebuie să mai angajeze producătorul în perioada dată, pentru a-și atinge scopul propus:

1. A.25;
2. B.50;
3. C.100;
4. D.75.

Într-o perioadă de timp, prețul pieței pentru bunul M este majorat de la 20 la 22 lei, iar pe baza creșterii cererii, producătorul lui M sporește oferta inițială (100 bucăți) cu 10%. Știind că întreaga producție din bunul M a fost vândută, veniturile din vânzări evoluează astfel (în același interval de timp):

1. A.cresc cu 42%;
2. B.nu se modifică, pentru că majorarea prețului este egală cu cea a ofertei;
3. C.cresc direct proporțional cu prețul;
4. D.cresc cu 21%.

O obligațiune emisă în anul t (pe termen de 5 ani) de către Banca Națională are o valoare nominală de 100.000 lei și garantează un venit anual fix (ferm) fără capitalizare corespunzător ratei anuale a dobânzii de 50%. Mărimea venitului adus de obligațiune în anul t+3 este (în lei):

1. A.25000;
2. B.100000;
3. C.75000;
4. D.50000.

În perioada de referință, un agent economic cu activitate pe termen scurt produce 10 bucăți din bunul X, înregistrând un cost total mediu de 5000 lei/bucată, din care costul fix mediu reprezintă 40%. În perioada curentă, producția se majorează cu o zecime, iar costul variabil mediu crește cu 20% față de cel anterior. Astfel, costul total al agentului economic (în lei) devine:

1. A.5600;
2. B.39600;
3. C.5418;
4. D.59600.

Un agent economic produce, pe termen scurt, 10 bucăți din bunul A și le vinde cu 150 lei/bucată. Mărimea costului fix unitar este 50 lei/bucată, ceea ce reprezintă 0,4 din mărimea costului variabil mediu. Ce decizie va lua producătorul în privința prețului unitar, pentru a înregistra o masă a profitului egală cu 250 lei:

1. A.va crește prețul inițial cu 250 lei/bucată;
2. B.va crește prețul inițial cu 1/3;
3. C.va menține prețul inițial, fiindcă astfel obține rezultatul dorit;
4. D.va crește prețul inițial cu 25 lei/bucată, fiindcă astfel își va păstra clienții.

În cazul unei firme de producție, știm următoarele: profitul anului curent este 60 lei și reprezintă 120% față de profitul anului de bază; costul total al perioadei curente este 8/10 din cel al perioadei inițiale; venitul perioadei de bază este 1.000 lei; producția rămâne neschimbată. Venitul anului curent este (în lei):

1. A.820;
2. B.950;
3. C.760;
4. D.50.

Pe parcursul unui an, producătorul Z înregistrează un indice al producției egal cu 1,2, în condițiile în care numărul de angajați rămâne constant. La final de an, angajatorul majorează salariul nominal față de mărimea sa inițială (egală cu 2500 lei), cu 1/2 din sporul relativ al productivității medii a muncii. În situația dată, indicele salariului nominal, respectiv mărimea absolută a salariului nominal curent (în această ordine) reprezintă:

1. A.130%; 3250 lei;
2. B.120%; 3000 lei;
3. C.110%; 2750 lei;
4. D.90%; 2250 lei.

Rata medie a economisirii este 8%. La un consum egal cu 230 lei, mărimea venitului (în lei) este:

1. A.238;
2. B.250;
3. C.920;
4. D.1150.

Rata inflației înregistrată în economie în decursul unui an este de 50%. La finalul perioadei, suma de 2.400 lei, deținută de către un agent economic în acel an (exprimată prin puterea de cumpărare), ajunge (în lei) la:

1. A.1600;
2. B.1200;
3. C.3600;
4. D.2350.

Pe termen scurt, în cazul unui producător, curba costului fix este reprezentată grafic:

1. A.pe un traiect descendent, având ca origine intersecția axelor de coordonate reprezentând nivelul costului fix pe abscisă, respectiv nivelul prețului pe ordonată;
2. B.ca o translatare spre dreapta a curbei costurilor variabile;
3. C.ca o paralelă la abscisa reprezentând nivelul producției, în timp ce ordonata arată nivelul costului fix;
4. D.translatând spre dreapta curba costurilor fixe medii.

Mărimea masei monetare este determinată și de:

1. A.calitatea bunurilor de pe piață;
2. B.nivelul prețurilor și tarifelor;
3. C.cantitatea cerută din bunurile și serviciile aflate în stoc;
4. D.convertibilitatea monedei naționale.

Utilitatea intrinsecă a unui bun derivă din:

1. A.satisfacția resimțită atunci când consumăm un bun complemetar;
2. B.proprietățile bunului respectiv;
3. C.maximizarea profitului;
4. D.nivelul costului marginal de producție.

Pe măsură ce se consumă în mod neîntrerupt dintr-un anumit bun economic, utilitatea marginală:

1. A.crește;
2. B.se menține constantă;
3. C.scade;
4. D.nu se mai supune legii formulate de Gossen.

Faptul că atunci când prețul unui bun crește, acesta devine mai scump relativ cu alte bunuri, ceea ce determină diminuarea consumului din bunul mai scump și creșterea consumului din celelalte bunuri, evidențiază:

1. A.efectul de venit;
2. B.efectul de bază;
3. C.efectul de substituție;
4. D.efectul de compensare.

NU reprezintă o caracteristică a muncii:

1. A.faptul că este o activitate conștientă, rațională;
2. B.rolul relativ pasiv în activitatea economică;
3. C.prezența efortului fizic, precum și a celui intelectual;
4. D.creșterea productivității sale de-a lungul anilor.

Productivitatea marginală a unui factor de producție:

1. A.reflectă sporul producției obținut prin creșterea cu o unitate a unui factor, ceilalți rămânând constanți;
2. B.reflectă sporul producției obținut prin creșterea cu o unitate a unui factor, ceilalți crescând tot cu o unitate;
3. C.reprezintă productivitatea celui mai modern factor considerat;
4. D.reflectă sporul producției obținut prin creșterea cu două unități a unui factor, ceilalți rămânând constanți.

Dacă în anul 2025 nivelul mediu al prețurilor din economie a fost de 50 lei, iar în anul 2026 acesta devine 60 lei, indicele prețurilor pentru perioada 2025-2026 va fi:

1. A.20%;
2. B.110%;
3. C.120%;
4. D.1.

Rata naturală a șomajului:

1. A.este specifică domeniului agricol;
2. B.este considerată a fi 10%;
3. C.este cea din sectorul bugetar;
4. D.este acea rată care corespunde funcționării normale și eficiente a pieței forței de muncă.

Expansiunea pe termen lung a potențialului productiv al unui stat îmbracă forma:

1. A.progresului tehnic;
2. B.creșterii economice;
3. C.expansiunii teritoriale;
4. D.dezvoltării nesustenabile.

Ce exprimă convertibilitatea:

1. A.raportul dintre costul mărfurilor importate și prețul acestora pe piața internă;
2. B.capacitatea unei monede de a se schimba pe alte monede în mod liber, pe piața valutară;
3. C.cursul de schimb oficial al monedei naționale;
4. D.cursul de schimb a două valute pe o terță piață.

C.

C1. Fie următorul silogism:

Unii avocați nu sunt moraliști. Totuși, toți avocații sunt juriști. Prin urmare, unii juriști nu sunt moraliști.

Termenul mediu al silogismului este:

1. A.distribuit în ambele premise;
2. B.nedistribuit în premisa majoră;
3. C.distribuit în premisa majoră;
4. D.nedistribuit în premisa minoră.

C.

C1. Fie următorul silogism:

Unii avocați nu sunt moraliști. Totuși, toți avocații sunt juriști. Prin urmare, unii juriști nu sunt moraliști.

Silogismul dat este:

1. A.figura 2 și valid;
2. B.figura 2 și nevalid;
3. C.figura 3 și valid;
4. D.figura 3 și nevalid.

C.

C1. Fie următorul silogism:

Unii avocați nu sunt moraliști. Totuși, toți avocații sunt juriști. Prin urmare, unii juriști nu sunt moraliști.

Dacă premisa minoră este adevărată, atunci raportul dintre termenii „avocat” și „jurist” este de:

1. A.identitate;
2. B.încrucișare;
3. C.ordonare;
4. D.opoziție.

C.

C1. Fie următorul silogism:

Unii avocați nu sunt moraliști. Totuși, toți avocații sunt juriști. Prin urmare, unii juriști nu sunt moraliști.

Spre deosebire de termenul „jurist”, termenul „moralist” este:

1. A.pozitiv;
2. B.general;
3. C.distributiv;
4. D.vag.

C2. Fie următoarea situație ipotetică:

Maria organizează o expoziție și cumpără tablouri cu două tipuri de rame: din lemn și din metal. Ea cumpără același număr de tablouri cu fiecare tip de ramă. La finalul amenajării, observă că au rămas nefolosite mai multe tablouri cu ramă din lemn decât cu ramă din metal.

Din text putem deduce că:

1. A.Maria a cumpărat mai multe tablouri cu ramă din metal.
2. B.Maria a folosit mai multe tablouri cu ramă din metal decât cu ramă din lemn.
3. C.Maria a folosit același număr de tablouri din fiecare categorie.
4. D.Toate tablourile cu ramă din metal au fost folosite.

C2. Fie următoarea situație ipotetică:

Maria organizează o expoziție și cumpără tablouri cu două tipuri de rame: din lemn și din metal. Ea cumpără același număr de tablouri cu fiecare tip de ramă. La finalul amenajării, observă că au rămas nefolosite mai multe tablouri cu ramă din lemn decât cu ramă din metal.

Care dintre următoarele afirmații poate fi adevărată?

1. A.Au rămas nefolosite doar tablouri cu ramă din lemn.
2. B.Maria a cumpărat mai puține tablouri cu ramă din lemn.
3. C.Au rămas nefolosite tablouri din ambele categorii.
4. D.Maria a folosit toate tablourile cu ramă din lemn.

C2. Fie următoarea situație ipotetică:

Maria organizează o expoziție și cumpără tablouri cu două tipuri de rame: din lemn și din metal. Ea cumpără același număr de tablouri cu fiecare tip de ramă. La finalul amenajării, observă că au rămas nefolosite mai multe tablouri cu ramă din lemn decât cu ramă din metal.

Care dintre următoarele nu poate fi dedusă din text?

1. A.Maria a cumpărat același număr de tablouri din fiecare categorie.
2. B.Au rămas tablouri nefolosite.
3. C.Numărul total al tablourilor cumpărate.
4. D.Maria a folosit mai multe tablouri cu ramă din metal.

C2. Fie următoarea situație ipotetică:

Maria organizează o expoziție și cumpără tablouri cu două tipuri de rame: din lemn și din metal. Ea cumpără același număr de tablouri cu fiecare tip de ramă. La finalul amenajării, observă că au rămas nefolosite mai multe tablouri cu ramă din lemn decât cu ramă din metal.

Să presupunem că Maria cumpără câte 20 de tablouri din fiecare categorie. Dacă îi rămân 6 cu ramă din lemn și 2 cu ramă din metal, atunci:

1. A.A folosit același număr de tablouri din fiecare categorie.
2. B.A folosit mai multe tablouri cu ramă din metal decât cu ramă din lemn.
3. C.A folosit mai puține tablouri cu ramă din metal decât cu ramă din lemn.
4. D.Niciuna dintre variante.

C3. Fie următorul raționament în logica propozițiilor compuse:

Fie sunt admis la drept în această sesiune, fie nu sunt admis la drept în această sesiune. Dacă sunt admis, atunci atât exercițiile de gramatică cât și cele de logică au fost ușoare. Dacă nu sunt admis la drept, atunci exercițiile de gramatică nu au fost ușoare, dar exercițiile de logică au fost ușoare. Prin urmare, exercițiile la logică au fost ușoare în această sesiune.

Din punct de vedere logic, raționamentul este:

1. A.valid;
2. B.nevalid;
3. C.probabil;
4. D.fals.

C3. Fie următorul raționament în logica propozițiilor compuse:

Fie sunt admis la drept în această sesiune, fie nu sunt admis la drept în această sesiune. Dacă sunt admis, atunci atât exercițiile de gramatică cât și cele de logică au fost ușoare. Dacă nu sunt admis la drept, atunci exercițiile de gramatică nu au fost ușoare, dar exercițiile de logică au fost ușoare. Prin urmare, exercițiile la logică au fost ușoare în această sesiune.

Numărul propozițiilor simple din raționament este:

1. A.3;
2. B.4;
3. C.5;
4. D.6.

C3. Fie următorul raționament în logica propozițiilor compuse:

Fie sunt admis la drept în această sesiune, fie nu sunt admis la drept în această sesiune. Dacă sunt admis, atunci atât exercițiile de gramatică cât și cele de logică au fost ușoare. Dacă nu sunt admis la drept, atunci exercițiile de gramatică nu au fost ușoare, dar exercițiile de logică au fost ușoare. Prin urmare, exercițiile la logică au fost ușoare în această sesiune.

Negația propoziției „Dacă A, atunci B” este:

1. A.non-A și B;
2. B.A și non-B;
3. C.A și B;
4. D.non-A și non-B.

C3. Fie următorul raționament în logica propozițiilor compuse:

Fie sunt admis la drept în această sesiune, fie nu sunt admis la drept în această sesiune. Dacă sunt admis, atunci atât exercițiile de gramatică cât și cele de logică au fost ușoare. Dacă nu sunt admis la drept, atunci exercițiile de gramatică nu au fost ușoare, dar exercițiile de logică au fost ușoare. Prin urmare, exercițiile la logică au fost ușoare în această sesiune.

Din propozițiile „A sau B.” și „B” decurge:

1. A.A;
2. B.non-A;
3. C.B;
4. D.Alt răspuns.

C4. Dana, Emi și Felicia sunt trei studenți care dau meditații la logică. Pentru a-și face publicitate, fiecare dintre ei alege să folosească cel puțin o platformă socială dintre următoarele: Alpha, Beta, Gamma. Dana folosește Gamma. Emi folosește cel puțin una dintre Alpha și Beta, numai dacă Felicia folosește Alpha și Beta. Felicia folosește Alpha numai dacă Dana nu folosește Gamma. Dacă Felicia nu folosește Beta, atunci Dana nu folosește Gamma.

Care dintre următoarele este adevărată?

1. A.Emi folosește exact o platformă;
2. B.Emi folosește exact două platforme;
3. C.Emi nu folosește nicio platformă;
4. D.Felicia folosește Alpha.

C4. Dana, Emi și Felicia sunt trei studenți care dau meditații la logică. Pentru a-și face publicitate, fiecare dintre ei alege să folosească cel puțin o platformă socială dintre următoarele: Alpha, Beta, Gamma. Dana folosește Gamma. Emi folosește cel puțin una dintre Alpha și Beta, numai dacă Felicia folosește Alpha și Beta. Felicia folosește Alpha numai dacă Dana nu folosește Gamma. Dacă Felicia nu folosește Beta, atunci Dana nu folosește Gamma.

Care dintre următoarele poate fi adevărată?

1. A.Exact doi folosesc Alpha;
2. B.Exact unul folosește Gamma;
3. C.Toți folosesc Gamma;
4. D.Felicia folosește Alpha.

C4. Dana, Emi și Felicia sunt trei studenți care dau meditații la logică. Pentru a-și face publicitate, fiecare dintre ei alege să folosească cel puțin o platformă socială dintre următoarele: Alpha, Beta, Gamma. Dana folosește Gamma. Emi folosește cel puțin una dintre Alpha și Beta, numai dacă Felicia folosește Alpha și Beta. Felicia folosește Alpha numai dacă Dana nu folosește Gamma. Dacă Felicia nu folosește Beta, atunci Dana nu folosește Gamma.

Să presupunem că: Felicia folosește Beta și Gamma, dacă și numai dacă Gamma este folosită de Dana și Emi. Care dintre următoarele este adevărată?

1. A.Cel puțin doi nu folosesc Alpha și Felicia nu folosește Gamma;
2. B.Toți folosesc Gamma și se poate decide dacă Dana folosește Alpha;
3. C.Toți folosesc Gamma și nu se poate decide dacă Dana folosește Alpha;
4. D.Felicia folosește Gamma dacă și numai dacă folosește Alpha.

C4. Dana, Emi și Felicia sunt trei studenți care dau meditații la logică. Pentru a-și face publicitate, fiecare dintre ei alege să folosească cel puțin o platformă socială dintre următoarele: Alpha, Beta, Gamma. Dana folosește Gamma. Emi folosește cel puțin una dintre Alpha și Beta, numai dacă Felicia folosește Alpha și Beta. Felicia folosește Alpha numai dacă Dana nu folosește Gamma. Dacă Felicia nu folosește Beta, atunci Dana nu folosește Gamma.

Să presupunem că Dana folosește Alpha dacă și numai dacă Felicia folosește Gamma. Care dintre următoarele poate fi adevărată?

1. A.Toți aleg Gamma și nimeni nu alege Alpha;
2. B.Cel puțin unul nu alege Gamma și cel puțin unul alege Alpha;
3. C.Nimeni nu alege Alpha și Felicia alege exact două;
4. D.Toți aleg Gamma și Alpha e aleasă de exact unul.

C5. Denisa, Emi și Florin sunt trei studenți la Jurnalism care încearcă să identifice ce platforme sociale au fost folosite pentru a răspândi o știre falsă. Fiecare dintre cei trei crede că a fost folosită cel puțin una dintre A, B și C. Denisa crede că B a fost folosită dacă și numai dacă C a fost folosită. Emi crede că cel puțin una dintre A și B au fost folosite, numai dacă C a fost folosită. Florin crede că dacă nu a fost folosită A, atunci B și C au fost folosite.

Să presupunem că toți află că B a fost folosită. Câți pot conchide că a fost folosită C?

1. A.Exact unul;
2. B.Exact doi;
3. C.Exact trei;
4. D.Niciuna dintre variante.

C5. Denisa, Emi și Florin sunt trei studenți la Jurnalism care încearcă să identifice ce platforme sociale au fost folosite pentru a răspândi o știre falsă. Fiecare dintre cei trei crede că a fost folosită cel puțin una dintre A, B și C. Denisa crede că B a fost folosită dacă și numai dacă C a fost folosită. Emi crede că cel puțin una dintre A și B au fost folosite, numai dacă C a fost folosită. Florin crede că dacă nu a fost folosită A, atunci B și C au fost folosite.

Să presupunem că toți află că A a fost folosită. Câți pot conchide că C a fost folosită?

1. A.Exact unul;
2. B.Exact doi;
3. C.Exact trei;
4. D.Niciuna dintre variante.

C5. Denisa, Emi și Florin sunt trei studenți la Jurnalism care încearcă să identifice ce platforme sociale au fost folosite pentru a răspândi o știre falsă. Fiecare dintre cei trei crede că a fost folosită cel puțin una dintre A, B și C. Denisa crede că B a fost folosită dacă și numai dacă C a fost folosită. Emi crede că cel puțin una dintre A și B au fost folosite, numai dacă C a fost folosită. Florin crede că dacă nu a fost folosită A, atunci B și C au fost folosite.

Să presupunem că toți află că A nu a fost folosită. Câți pot conchide că a fost folosită C?

1. A.Niciunul;
2. B.Exact unul;
3. C.Cel puțin doi;
4. D.Niciuna dintre variante.

C5. Denisa, Emi și Florin sunt trei studenți la Jurnalism care încearcă să identifice ce platforme sociale au fost folosite pentru a răspândi o știre falsă. Fiecare dintre cei trei crede că a fost folosită cel puțin una dintre A, B și C. Denisa crede că B a fost folosită dacă și numai dacă C a fost folosită. Emi crede că cel puțin una dintre A și B au fost folosite, numai dacă C a fost folosită. Florin crede că dacă nu a fost folosită A, atunci B și C au fost folosite.

Să presupunem că cei trei află că B nu a fost folosită. Apoi, Denisa conchide că A a fost folosită, Emi conchide că C a fost folosită, Florin conchide că A a fost folosită. Câți dintre ei au conchis în mod valid?

1. A.Niciuna dintre variante;
2. B.Doar Denisa și Florin;
3. C.Toți trei;
4. D.Doar Denisa și Emi.