Subiecte admitere Drept București 2007

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

I-a reușit, deși nu se știe datorită cui, să ajungă ce-și propusese.

1. A.principală + circ. concesivă + subiectivă + subiectivă + predicativă;
2. B.principală + circ. concesivă + subiectivă + predicativă;
3. C.principală + circ. concesivă + subiectivă + compl. directă;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

N-am venit să mă plâng de necazurile pe care mi le-ai pricinuit din ziua când te-am cunoscut și nici să-ți reproșez ceva, ci pentru că nu se mai poate să ne prefacem continuu.

1. A.principală + compl. indirectă + atributivă + atributivă + compl. indirectă + circ. de cauză + subiectivă;
2. B.principală + circ. de scop + atributivă + atributivă + circ. de scop + principală + circ. de cauză + subiectivă;
3. C.principală + circ. de scop + atributivă + circ. de timp + circ. de scop + principală + circ. de cauză + subiectivă;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Măcar că nu avea posibilitatea să adune atâția bani, îi era foarte greu să se consoleze cu gândul că toată viața va sta într-o garsonieră modestă, garsonieră care nici măcar nu era a lui.

1. A.circ. concesivă + atributivă + principală + subiectivă + atributivă + apozitivă;
2. B.circ. de cauză + atributivă + principală + subiectivă + atributivă + atributivă;
3. C.circ. concesivă + compl. indirectă + principală + subiectivă + atributivă + atributivă;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

A fost greu de aflat când vă întoarceți, încât, văzând că nu veniți, am plecat.

1. A.principală + compl. directă + compl. directă + consecutivă;
2. B.principală + subiectivă + circ. de timp + compl. directă + consecutivă;
3. C.principală + circ. de timp + circ. de cauză + consecutivă;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați răspunsul corect:

Se dau enunțurile: (1) Tot unul ca tine m-a deranjat și ieri. (2) Ai băut tot laptele? (3) Tot mai ești aici? (4) Asta o știe tot prostul. Cuvântul subliniat este:

1. A.adj. pron. nehot. în (1), (2), (4), pron. nehot. în (3);
2. B.adj. pron. nehot. în (2), (4), pron. nehot. în (1), adv. în (3);
3. C.adv. în (1), (3), adj. pron. nehot. în (2), (4);
4. D.altă interpretare.

B. Marcați răspunsul corect:

Fie enunțurile: (1) Nu l-ai văzut pe Nicu? (2) Nu poți conta pe Nicu. (3) A luat plasă bazându-se pe Nicu. (4) Nu dau doi bani pe Nicu. (5) Pe Nicu l-am trecut clasa. Cuvântul subliniat are funcția de:

1. A.compl. direct în toate enunțurile;
2. B.compl. indirect în toate enunțurile;
3. C.compl. direct în (1), (5), compl.indirect în (2), (3), (4);
4. D.compl. direct în (1), (4), (5), compl. indirect în (2), (3).

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Date fiind împrejurările, nu mai puteam colabora.

1. A.verb, gerunziu, d. pasivă / compl. circ. de cauză;
2. B.verb cop. (gerunziu) + adj. part., N. (nume predicativ) / compl. circ. de cauză;
3. C.verb, gerunziu, pers. a III-a, pl., d. pasivă / compl. circ. de cauză;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Fata cea mică a voastră este deja studentă?

1. A.adj. pron. pos., G. / atr. adj;
2. B.pron. pos., G. / atr. pron. gen.;
3. C.adj. pron. pos., N. / atr. adj.;
4. D.pron. pers., G. / atr. pron. gen.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Fiind singur, nu prea avea spor la lucru.

1. A.adv. de mod / nume predicativ;
2. B.adj., N. / nume predicativ;
3. C.adj., N. / circ. de cauză;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Pe Ion s-a așezat o albină.

1. A.subst., Ac. / compl. circ. de loc;
2. B.subst., Ac. / compl. indirect;
3. C.subst., Ac. / compl. direct;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Cum nu m-ai sunat nici aseară, am crezut că ești supărat.

1. A.adv. rel. de mod / compl. circ. de mod;
2. B.conj. subord. cauzală (cum "cauzal") / fără funcție sint.;
3. C.adv. rel. de cauză / compl. circ. de cauză;
4. D.adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Inteligent cum e, va avansa repede.

1. A.adv. rel. de mod / nume predicativ;
2. B.conj. subord. cauzală (cum "cauzal") / fără funcție sint.;
3. C.adv. rel. de cauză / compl. circ. de cauză;
4. D.adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Destul că-ți suport toate ieșirile, mai vrei să-mi cer și scuze?

1. A.adv. (de mod) predicativ / pred. verbal;
2. B.adv. de mod / nume predicativ;
3. C.adv. de mod / fără funcție sintactică (destul că = loc. conj. subordonatoare);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Mi-am uitat pașaportul acasă.

1. A.pron. refl., D. / atr. pron. datival (= în dativ);
2. B.pron. refl., D. / compl. indirect;
3. C.pron. refl., D. / fără funcție sint.;
4. D.pron. pers., D. (posesiv) / atr. pron. datival (= în dativ).

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Străinii pronunță destul de greu vocala românească â.

1. A.subst., Ac. / compl. direct;
2. B.subst., Ac. / atr. subst. apozițional (= apoziție neizolată);
3. C.vocală cu val. subst., N. / atr. subst. apozițional (= apoziție neizolată);
4. D.subst., N. / atr. subst. apozițional (= apoziție neizolată).

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Mi-a trimis trei exemplare din cartea lui, deși mie îmi trebuiau doar două.

1. A.num. card. cu val. adj., N. / atr. adj.;
2. B.num. card. cu val. subst., N. / subiect;
3. C.num. card. cu val. subst., Ac. / compl. direct;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

În dreptul cărei case ai parcat mașina?

1. A.adj. pron. int., G. / atr. adj.;
2. B.adj. pron. int., G. cu loc. prep. / atr. adj. cu prep.;
3. C.pron. int., G. cu prep. / circ. de loc;
4. D.adj. pron. int., D. / atr. adj.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Nu i-a fost scris s-o ducă mai mult.

1. A.verb pred., indic. perfect compus, d. pasivă / pred. verbal;
2. B.verb cop., impers. + nume predicativ (adv. de mod, prov. din part.) / pred. nominal;
3. C.verb cop. + nume predicativ (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal;
4. D.loc. vb. impers., indic., perfect compus / pred. verbal.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Așa ceva este de neimaginat de către cineva cu mintea întreagă.

1. A.verb, ind. prez., d. pasivă / pred. verbal;
2. B.verb cop. + nume pred. (adj. part. cu prep., Ac.) / pred. nominal;
3. C.verb cop. + nume pred. (verb la supin, d. pasivă) / pred. nominal;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

În afară de tine, îi place de toți ceilalți.

1. A.pron. dem., Ac. / compl. indirect;
2. B.adj. pron. dem., Ac. / atr. adj.;
3. C.pron. dem., Ac. / subiect (excepție de la subiectul în N.);
4. D.pron. dem., Ac. cu val. de N. / subiect.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Am stat acolo cât timp a fost nevoie.

1. A.loc. conj. subord. temporală / fără funcție sintactică;
2. B.loc. adv. temporală / compl. circ. de timp;
3. C.adj. pron. rel., Ac. (atr. adj.) + subst., Ac. (compl. circ. de timp);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Plecarea lui de voie, de nevoie n-a surprins pe nimeni.

1. A.loc. subst., Ac. / atr. subst. prep.;
2. B.loc. adv. de mod / circ. de mod;
3. C.loc. adv. de mod / atr. adv.;
4. D.loc. adj. / atr. adj.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

A doua zi au mai dispărut dintre pui.

1. A.subst., Ac. cu prep. / compl. indirect;
2. B.subst., Ac. cu prep. / compl. direct;
3. C.subst., N. cu prep. / subiect;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Mi-am întâlnit un fost student, între timp ajuns mare patron, student care pe vremuri nu-mi era prea simpatic.

1. A.subst., N. / apoziție;
2. B.subst., Ac. / apoziție;
3. C.subst., Ac. / compl. direct;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Intrând iar în afaceri cu el, se arse pentru a doua oară.

1. A.verb pred., ind., mai mult ca perfect / pred. verbal;
2. B.verb pred., indic., perfect simplu / pred. verbal;
3. C.verb pred., indic., imperfect / pred. verbal;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

În asemenea condiții, n-ar avea cum se descurca.

1. A.verb, inf. prez., d. reflexivă / compl. direct;
2. B.verb, inf. prez. cu val. de conj., d. reflexivă / pred. verbal;
3. C.verb, ind. imperf.,
4. D.reflexivă / pred. verbal; d. altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Ar fi de preferat oricare altul în locul tău.

1. A.pron. nehot., N. / subiect;
2. B.adj. pron. nehot., N. / atr. adj.;
3. C.pron. nehot., Ac. / compl. direct;
4. D.adj. pron. nehot., Ac. / atr. adj.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Nu trecea nimeni pe dinainte-i.

1. A.pron. pers., D. cu prep. / circ. de loc;
2. B.pron. pers., G. cu prep. / circ. de loc;
3. C.pron. pos., G. cu prep. / circ. de loc;
4. D.pron. pos., D. cu prep. / circ. de loc.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Hai zilele acestea pe la mine!

1. A.interjecție (predicativă), pers. a II-a sg. / pred. verbal;
2. B.verb predicativ, imperativ, pers. a II-a sg. / pred. verbal;
3. C.adverb predicativ (provenit din interjecție) / pred. verbal;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Iată că ne revedem după atâția ani!

1. A.interjecție (predicativă), pers. a II-a sg. / pred. verbal;
2. B.verb pred., imperativ, pers. a II-a sg. / pred. verbal;
3. C.adverb predicativ (provenit din interjecție) / pred. verbal;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Marea devenise atât de agitată, încât nu mai era nimeni pe plajă.

1. A.adj., N. / nume predicativ;
2. B.adj., Ac. cu prep. de / nume predicativ;
3. C.adj., N. / compl. circ. de mod;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Celui mai bun prieten al meu i s-a decernat un premiu.

1. A.pron. pos., G. / atr. pron. gen.;
2. B.adj. pron. pos., G. / atr. adj.;
3. C.adj. pron. pos., D. / atr. adj.;
4. D.pron. pers., G. / atr. pron. gen.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în:

1. A.amiezii, rouăi, streșinii, togii, oștii;
2. B.amiezei, rouăi, streșinii, togăi, oștii;
3. C.amiezii, rouăi, streșinei, togăi, oastei;
4. D.amiezei, roii, streșinii, togii, oștii.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: De ce mă-nfuri domnule, că eu mă-nfuriu rar, dar câte odată mi-i-i destul și mie să pretind că mi-ar place ce-mi faci?Acesta conține:

1. A.trei greșeli;
2. B.patru greșeli;
3. C.cinci greșeli;
4. D.șase greșeli.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Cuvântul prezumțios este în raport de antonimie cu:

1. A.bănuitor;
2. B.cert;
3. C.modest;
4. D.estimat.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele expresii: mahala mărginașă, parapetul balustradei, contrabandă ilegală. Care dintre ele constituie pleonasme?

1. A.toate;
2. B.numai a treia;
3. C.numai a doua și a treia;
4. D.niciuna.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Avem numai forme corecte de plural în:

1. A.limanuri, jubileuri, minareturi, norocuri, neglijeuri;
2. B.limane, jubilee, minarete, noroace, neglijee;
3. C.limanuri, jubilee, minarete, noroace, neglijeuri;
4. D.niciuna dintre seriile de mai sus.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Substantivul alint este format prin:

1. A.derivare regresivă;
2. B.derivare progresivă;
3. C.schimbarea valorii gramaticale;
4. D.compunere.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Care dintre următoarele serii conține numai forme verbale literare:

1. A.așază, atașează, nu face!, nu duce!, nu zice!;
2. B.așază, atașază, nu fă!, nu du! nu zice!;
3. C.așează, atașează, nu face!, nu duce!, nu zi!;
4. D.așază, atașează, nu fă!, nu duce!, nu zi!

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele expresii: palmares de succes, scadență de plată, oprobriu public. Care dintre ele constituie pleonasme?

1. A.toate;
2. B.numai a doua și a treia;
3. C.numai a treia;
4. D.niciuna.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Cuvântul sară (= seară) reprezintă:

1. A.un regionalism lexical;
2. B.un arhaism lexical;
3. C.un arhaism fonetic;
4. D.un regionalism fonetic.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Cuvintele leu (= mamifer carnivor din Africa) și leu (= unitate monetară oficială a României) sunt:

1. A.omonime totale (sau propriu-zise);
2. B.omonime parțiale;
3. C.omonime morfologice (omoforme);
4. D.nu sunt omonime.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sensul expresiei ad litteram este:

1. A.textual;
2. B.înainte de litere;
3. C.conform regulilor;
4. D.alt sens.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Cuvântul peremptoriu este în raport de antonimie cu:

1. A.îndoielnic, discutabil;
2. B.etern, veșnic;
3. C.definitiv, nereturnabil;
4. D.nedrept, necuvenit.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele cuvinte: canoea, bunul-gust, telemea, vâlcea, cacealma. Sunt corect articulate:

1. A.toate;
2. B.toate, în afară de al patrulea;
3. C.numai al treilea, al patrulea și al cincilea;
4. D.numai primul și al doilea.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sensul substantivului glosă este:

1. A.explicarea sensului unui pasaj sau a unui cuvânt dintr-o scriere;
2. B.listă sau colecție de cuvinte, concepută ca operă anexă sau independentă;
3. C.rezumat al unei lucrări, care se adaugă la sfârșit;
4. D.niciunul dintre sensurile de mai sus.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Litera i notează vocala i în toate cuvintele din seria:

1. A.plin, cireș, iarbă, vin;
2. B.plic, arbitri, aviar, (a) părăsi;
3. C.(a) iubi, îmi, sacri, tarif;
4. D.lei, (a) vira, incorect, soli.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Avem numai forme corecte de plural în:

1. A.odoare, ocheane, zefiri;
2. B.odoruri, ochene, zefiruri;
3. C.odoruri, ochene, zefiri;
4. D.toate cele trei serii de mai sus.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Care dintre următoarele serii conține numai forme literare ale cuvintelor date?

1. A.vehicul, eschimos, chebap, criblură;
2. B.vehicol, eschimoș, chebab, griblură;
3. C.vehicol, eschimoș, chebab, criblură;
4. D.vehicul, eschimos, chebap, griblură.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sinonimul cuvântului apologie este:

1. A.parcimonie;
2. B.elucubrație;
3. C.panegiric;
4. D.aporie.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Care dintre următoarele serii conține numai cuvinte corect despărțite în silabe?

1. A.bi-blio-te-că, vă-i-ta, o-biec-tu-al, o-fi-cios;
2. B.bi-blio-te-că, vă-i-ta, o-bi-ec-tu-al, o-fi-ci-os;
3. C.bi-bli-o-te-că, văi-ta, o-biec-tu-al, o-fi-ci-os;
4. D.bi-bli-o-te-că, văi-ta, o-biec-tu-al, o-fi-cios.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Care dintre următoarele serii conține numai forme verbale literare?

1. A.(să) mântuie, (se) înveșmântă, (se) învolbură, (să) învârtă;
2. B.(să) mântuiască, (se) înveșmântează, (se) învolburează, (să) învârtească;
3. C.(să) mântuiască, (se) înveșmântează, (se) învolbură, (să) învârtă;
4. D.toate cele trei serii de mai sus.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sinonimul cuvântului (a) corobora este: a. (

1. A.consolida;
2. B.(a) reuni;
3. C.(a) corela;
4. D.(a) colabora.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sensul adjectivului meliorativ este:

1. A.care atenuează (o stare de rău);
2. B.(despre cuvinte, expresii) cu sens laudabil, favorabil;
3. C.(despre cuvinte, expresii) cu sens depreciativ;
4. D.care accentuează (o stare de rău).

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

În cuvintele: exotic, exil, exces, exigent, expeditiv litera x redă grupul de sunete gz în:

1. A.niciunul dintre cuvinte;
2. B.toate cuvintele;
3. C.primele două cuvinte;
4. D.altă interpretare.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Însăși mamei mele i teamă că, dat fiind urmările aceleeași confuzii care ai făcut-o și tu, or să apară din nou acei geamgii scandalagii. Acesta conține:

1. A.cinci greșeli;
2. B.șase greșeli;
3. C.patru greșeli;
4. D.șapte greșeli.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Dacă-i fi și tu deacord, ni-i spune și nouă, că ni-i destul cât ne-am învârtit în jurul aceleiași probleme și nu mai suntem nici noi înșine niște ageamii în politică. Acesta conține:

1. A.nicio greșeală;
2. B.o greșeală;
3. C.două greșeli;
4. D.trei greșeli.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sensul expresiei magna cum laudae este:

1. A.apreciere superlativă acordată la trecerea unui examen;
2. B.titlu onorific acordat de către un academician;
3. C.extraordinar de mare, însoțit de ovații;
4. D.alt sens.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Fii-i-ar afacerea de râs, că nu-mi place deloc aiureala asta cu na-ți-i ție, dă-mi-i mie, așa că mai bine lasă-i pe ei să se descurce! Acesta conține:

1. A.nici o greșeală;
2. B.o greșeală;
3. C.două greșeli;
4. D.trei greșeli.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele cuvinte: Calea-Laptelui, cafe-bar, ochi-de-pisică, prim-solist, dis-de- dimineață, post-restant. Sunt corect scrise cu cratimă:

1. A.toate;
2. B.toate, în afară de al șaselea;
3. C.numai al doilea, al treilea și al șaselea;
4. D.numai al doilea, al cincilea și al șaselea.

La scăderea cu 10% a prețului unui bun economic, cererea pentru acest produs crește de la 500 la 600 bucăți. În raport cu valoarea absolută a coeficientului de elasticitate a cererii în raport cu prețul, este cazul unei cereri:

1. A.cu elasticitate zero;
2. B.elastice;
3. C.inelastice;
4. D.cu elasticitate unitară.

Depășirea punctului „critic” (de minim) al ciclului economic se datorează:

1. A.accentuării stării de criză economică;
2. B.creșterii investițiilor, care permite depășirea depresiunii;
3. C.continuării depresiunii economice;
4. D.trecerii de la faza de expansiune la un nou ciclu economic.

La momentul t, venitul unui consumator este 100.000 u.m., iar la momentul t+1 crește cu 25%. Cererea de consum pentru bunul X a crescut, în timp, de la 100 la 150 bucăți. Mărimea coeficientului de elasticitate a cererii în raport cu venitul este:

1. A.2,66;
2. B.2;
3. C.0,5;
4. D.0,25.

Restricțiile la care este supus cumpărătorul unui bun, în scopul atingerii satisfacției maxime în urma consumului, sunt legate de:

1. A.utilitatea marginală și valoarea bunului respectiv;
2. B.prețul bunului și venitul limitat al individului;
3. C.raportul dintre consum și economisire;
4. D.utilitatea totală și prețul bunului.

În ansamblul măsurilor antiinflaționiste ce vizează sporirea ofertei de bunuri economice și servicii se numără:

1. A.creșterea ratei dobânzii la creditele acordate de bănci;
2. B.acordarea de compensații de către stat și întreprinderi, pentru salariați, pensionari și alte categorii ale populației;
3. C.scumpirea factorilor de producție;
4. D.dezvoltarea activităților productive și înnoirea structurii acestora, conform cerințelor pieței.

Fiind dat un volum valoric al schimburilor într-o țară (P·T), egal cu 168 milioane u.m. și știind că el devine 124,65 milioane u.m. pe fondul scăderii vitezei de rotație a monedei de la 5 la 4,5 rotații, înseamnă că în intervalul respectiv, masa monetară:

1. A.a scăzut cu 82,44%;
2. B.a ajuns 82,44 milioane u.m.;
3. C.s-a micșorat cu 17,56%;
4. D.a crescut cu 5,9 milioane u.m..

Dacă înclinația marginală spre economii este 0,4, înclinația marginală spre consum va fi egală cu:

1. A.0,8;
2. B.0,6;
3. C.4;
4. D.1.

Băncile pot crea monedă scripturală prin mijlocirea:

1. A.acordării de credite;
2. B.Guvernatorului Băncii Naționale;
3. C.ratei dobânzii;
4. D.funcțiilor banilor.

Un individ achiziționează cantitățile x și y din bunurile X și Y. Prețul bunului Y este 10 u.m., iar raportul utilitate marginală / preț pentru bunul X (respectiv Umg X / Px) este 3. Alegerea consumatorului rațional presupune ca Umg Y să fie (în unități de utilitate):

1. A.10;
2. B.3;
3. C.10/3;
4. D.30.

Când, prin interacțiunea cererii cu oferta dintr-un bun se determină atât prețul acelui bun, cât și cantitatea cerută (respectiv oferită) – ca mărimi satisfăcute – înseamnă că:

1. A.sunt condiții pentru apariția elasticității unitare a cererii;
2. B.numărul vânzătorilor îl egalizează pe cel al cumpărătorilor;
3. C.piața se află în echilibru;
4. D.se manifestă armonia între cumpărători și vânzători.

Un agent economic efectuează următoarele cheltuieli în scopul de a produce bunul X: materii prime, 1.000 u.m.; materiale auxiliare, 360 u.m.; combustibil și energie, 140 u.m.; amortizarea capitalului fix, 60 u.m.; salarii și elemente asimilate lor, 160 u.m.. Ponderea cheltuielilor salariale în totalul costului producției este:

1. A.90,7%;
2. B.93%;
3. C.12,79%;
4. D.9,3%.

Venitul perioadei actuale, de 1.200 miliarde u.m., este 150% față de venitul perioadei de bază. Cât a fost multiplicatorul investițiilor, dacă sporul investițiilor a atins 40 miliarde u.m.:

1. A.40;
2. B.10;
3. C.0,4;
4. D.0,1.

Știind că producția obținută de o întreprindere (Q) este 100 bucăți, iar costul fix global (CF) 8.000 u.m., costul fix mediu (CFM) este:

1. A.0,125 u.m.;
2. B.80 u.m.;
3. C.800.000 u.m.;
4. D.imposibil de determinat, doar cu datele problemei.

Piața cu concurență perfectă:

1. A.are o existență reală, întâlnindu-se pretutindeni în lume;
2. B.are o existență reală doar în statele dezvoltate ale lumii;
3. C.are o existență teoretică, deoarece în practică este imposibil să fie reunite toate particularitățile sale;
4. D.are o existență determinată de venitul fiecărei persoane.

Consumul unei unități adiționale dintr-un bun economic omogen, a cărei utilitate marginală este nulă, are ca efect:

1. A.stoparea imediată a consumului oricărui bun;
2. B.lipsa satisfacției;
3. C.o reacție de respingere pe viitor a bunului, din partea tuturor consumatorilor;
4. D.creșterea satisfacției consumatorului.

Profitul reprezintă:

1. A.o formă fundamentală de existență a activității umane;
2. B.un aspect încă nedefinit în sfera economico-socială;
3. C.o manieră de a comensura costurile unui agent economic;
4. D.o formă de venit.

Pentru a obține bunuri și servicii necesare satisfacerii nevoilor, omul folosește, în activitatea sa:

1. A.interese;
2. B.mărfuri;
3. C.produse;
4. D.resurse economice.

Inflația se manifestă prin:

1. A.nivelul crescut al veniturilor;
2. B.cererea și oferta de credit;
3. C.excedentul masei monetare în raport cu volumul bunurilor și serviciilor aflate în circulație;
4. D.volumul excedentar al bunurilor și serviciilor aflate în circulație, în raport cu masa monetară existentă.

De ce oferta de muncă se formează, în general, în decursul unui timp îndelungat:

1. A.pentru că doar în timp îndelungat, cererea și oferta de muncă se vor egaliza;
2. B.pentru că pe termen lung, cererea de forță de muncă e practic invariabilă;
3. C.pentru că e nevoie de o perioadă relativ îndelungată ca fiecare generație să crească și să se instruiască, atingând vârsta de încadrare;
4. D.pentru că în timp, oamenii nu mai au resurse de existență și abia atunci își manifestă nevoia de a lucra.

O firmă cu 100 de lucrători realizează o producție de 50 bucăți din bunul B. Cum se modifică productivitatea medie a muncii, dacă producția crește cu 30%, iar numărul de salariați se majorează cu 30 lucrători:

1. A.crește cu 50%;
2. B.scade cu 30%;
3. C.rămâne constantă;
4. D.crește cu 30%.

Cheltuielile cu încălzirea unității de producție sunt elemente de:

1. A.cost marginal;
2. B.cost fix;
3. C.amortizare;
4. D.cost variabil.

O întreprindere producătoare de anvelope dispune de capital fix în valoare de 15 milioane u.m., iar capitalul ei circulant înseamnă 2/3 din capitalul tehnic al firmei. În acest caz, valoarea capitalului tehnic reprezintă:

1. A.10 milioane u.m.;
2. B.22,5 milioane u.m.;
3. C.45 milioane u.m.;
4. D.25 milioane u.m..

Mărimea ratei dobânzii reflectă:

1. A.profitul agenților economici;
2. B.raportul dintre cererea și oferta de credit;
3. C.rata profitului la nivel de agent economic;
4. D.cursul de schimb al monedei naționale.

Consumul reprezintă:

1. A.folosirea totalității veniturilor pentru cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată;
2. B.produsul dintre economii și investiții;
3. C.folosirea unei părți din venit pentru cumpărarea de bunuri și servicii necesare satisfacerii nevoilor de trai;
4. D.utilizarea profitului pentru investiții, după propria pricepere.

Operațiunile de vânzare / cumpărare încheiate la cursul valutar din momentul contractării, în cazul cărora livrarea se face la o dată ulterioară, convenită de comun acord, sunt proprii:

1. A.țărilor dezvoltate din punct de vedere economic;
2. B.doar firmelor private;
3. C.pieței la termen;
4. D.perioadelor de criză economică.

Mărimea costului fix se poate schimba:

1. A.în raport cu variația prețului materiilor prime și materialelor folosite la fabricarea unui bun;
2. B.la cererea consumatorilor;
3. C.în funcție de volumul producției, pe termen scurt;
4. D.când se modifică salariile personalului administrativ.

Ca să fie eficientă, operațiunea de import presupune ca mărimea cursului de revenire la import să fie:

1. A.mai mică decât cursul de schimb;
2. B.egală cu nivelul cursului de revenire la export;
3. C.mai mare sau cel puțin egală cu nivelul cursului de schimb;
4. D.stabilită exclusiv de stat.

La o întreprindere, costul fix reprezintă 40% din mărimea cifrei de afaceri, în timp ce costul variabil înseamnă 5/10 din costul total. Rata profitului (calculată în raport cu cifra de afaceri) este:

1. A.80%;
2. B.50%;
3. C.25%;
4. D.20%.

Funcția ofertei pentru bunul X este O(X) = 10·P_X + 1.000 (unde P_X este prețul bunului). În condiții de echilibru pe piață, mărimea cererii este 5.000 bucăți din X. Ca urmare, prețul de echilibru este:

1. A.500 u.m.;
2. B.400 u.m.;
3. C.1.000 u.m.;
4. D.50 u.m..

În cazul unui credit pe 3 luni, mărimea lui n (durata acordării creditelor) se calculează astfel:

1. A.n = 12;
2. B.n = 12 / 3;
3. C.n = 3 / 12;
4. D.n = 3.

Când coeficientul de elasticitate a ofertei este subunitar, oferta pentru un bun este:

1. A.elastică;
2. B.inelastică;
3. C.cu elasticitate perfectă;
4. D.toate celelalte răspunsuri sunt greșite.

Cifra de afaceri a unei firme este 1.200.000 u.m., cheltuielile materiale totale reprezintă 60% din mărimea ei, iar cele salariale sunt 20% din aceleași încasări. Cât reprezintă masa, respectiv rata profitului (calculată la cifra de afaceri):

1. A.240.000 u.m.; 25%;
2. B.200.000 u.m.; 20%;
3. C.240.000 u.m.; 20%;
4. D.320.000 u.m.; 26,6%.

Cum se modifică salariul real în condițiile creșterii cu 50% a salariului nominal și a unei reduceri cu 25% a prețurilor:

1. A.crește cu 75%;
2. B.se dublează;
3. C.nu sunt date suficiente pentru a determina această modificare;
4. D.crește cu 200%.

Pe piață se realizează întotdeauna egalitate între:

1. A.cerere și ofertă;
2. B.cererea solvabilă și cererea anticipată;
3. C.cererea și oferta satisfăcute;
4. D.toate răspunsurile anterioare sunt false.

La nivel de firmă, costul fix este 10.000 dolari, costul variabil mediu este 3.000 dolari, iar prețul de vânzare al unui bun este P = 8.000 dolari. Care este producția pentru care veniturile obținute din vânzări egalizează costul total al firmei:

1. A.5.000 bucăți;
2. B.2 bucăți;
3. C.5 bucăți;
4. D.2.000 bucăți.

Operațiunile la termen, efectuate la bursa de valori, au caracter:

1. A.nerentabil;
2. B.sigur;
3. C.speculativ;
4. D.lichidativ.

Când prețul unei mărfi este la un moment dat 100 și ulterior ajunge 225, înseamnă că:

1. A.a crescut cu 225%;
2. B.a crescut cu 125%;
3. C.a crescut la 125%;
4. D.a crescut de 1,25 ori.

La o întreprindere, nivelul costurilor fixe este egal cu dublul costurilor variabile, iar masa profitului reprezintă 1/4 din mărimea costurilor fixe. Rata profitului (calculată la costurile de producție) este:

1. A.100%;
2. B.66,67%;
3. C.16,67%;
4. D.33,33%.

Nevoile umane sunt:

1. A.elemente ale subconștientului;
2. B.o expresie a cererii efective;
3. C.dovada satisfacerii tuturor cerințelor necesare vieții;
4. D.cerințe sau condiții obiectiv necesare vieții, existenței și dezvoltării purtătorilor lor.

Când prețul unui bun se majorează peste nivelul prețului de echilibru:

1. A.cererea rămâne întotdeauna constantă;
2. B.cantitatea cerută și cea vândută cresc progresiv;
3. C.cantitatea cerută scade;
4. D.sunt îndeplinite condițiile manifestării pieței de monopol.