Subiecte admitere Drept București iulie 2023

A.
Fie fraza: De știi atâta gramatică, mai ales că ai și făcut la analize să-ți ajungă pentru o viață, de visezi noaptea predicate și virgule, atunci nu mai avea emoții, să nu te poți concentra, ci doar puțină atenție, să nu greșești din grabă! Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.circ. de cauză + circ. de cauză + circ. de scop + circ. consecutivă + principală + circ. de mod + principală + circ. de scop;
2. B.circ. condițională + circ. de cauză + circ. de scop + circ. consecutivă + principală + circ. consecutivă + circ. consecutivă;
3. C.circ. de cauză + circ. de cauză + circ. consecutivă + circ. consecutivă + principală + atributivă + principală + circ. de scop;
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Mă miră că încă nu se știe dacă, unde și când se va organiza concursul, dar mie îmi convine să se anunțe cât de târziu, numai că mă și îngrijorează puțin că nu-i cum conta pe ceva clar. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.principală + compl. indirectă + subiectivă + principală + compl. directă + circ. concesivă + subiectivă + subiectivă;
2. B.principală + subiectivă + subiectivă + principală + subiectivă + principală + subiectivă + subiectivă;
3. C.principală + subiectivă + subiectivă + subiectivă + subiectivă + principală + subiectivă + principală + subiectivă;
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Nu numai că mi-a cerut-o el, ci știu și eu că e foarte ocupat, prin urmare nu îl pot deranja, numai că acum chiar e o urgență, prin urmare n-am ce face și o să îmi iau inima în dinți și, așadar, îi voi telefona. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.principală + subiectivă + subiectivă + circ. consecutivă + circ. concesivă + circ. consecutivă + compl. directă + circ. consecutivă + circ. consecutivă;
2. B.principală + principală + circ. consecutivă + circ. concesivă + circ. consecutivă + circ. consecutivă + circ. consecutivă;
3. C.principală + principală + principală + circ. concesivă + circ. consecutivă + circ. consecutivă + principală;
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Unii v-ați pregătit temeinic, alții dimpotrivă, iar eu, de mă crezi sau nu, niciun pic, din moment ce, din păcate, nu am fost susținut și stimulat de ai mei, ci doar mereu apostrofat pentru cât timp pierd cu învățatul. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.principală + circ. condițională + circ. condițională + circ. cauzală + circ. cauzală + circ. cauzală;
2. B.principală + circ. condițională + principală + circ. de timp + atributivă;
3. C.principală + principală + circ. concesivă + circ. concesivă + principală + circ. cauzală + circ. cauzală + circ. cauzală + circ. cauzală;
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Mă gândesc mereu la locul unde m-aș muta, iar întrebarea e nu dacă voi ajunge acolo, ci când, știut fiind că, hotărâtă cum sunt, nu aș renunța vreodată la visul despre cum voi putea privi în fiecare dimineață răsăritul la malul mării. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.principală + atributivă + principală + predicativă + predicativă + circ. de mod + subiectivă + atributivă;
2. B.principală + circ. de loc + principală + predicativă + principală + predicativă + circ. de cauză + compl. directă + compl. indirectă;
3. C.principală + atributivă + principală + predicativă + principală + predicativă + circ. de mod + compl. directă + atributivă;
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Uite și tu ce încurcătură s-a produs, de nu prea mai am ce face și nici cui mă adresa, încât, deși am fost anunțat cum că se vor lua măsuri, va fi greu de clarificat ce s-a întâmplat cu adevărat. Propozițiile completive directe sunt introduse, în ordine, prin:

1. A.adj. pron. rel., loc. conj., pron. rel.;
2. B.adj. pron. rel., pron. rel., pron. rel., adv. rel., pron. rel.;
3. C.pron. rel., pron. rel., conj. subord.;
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Cum nu ești atent și unde nici nu asculți de nimeni, iar de învățat înveți doar în zilele când știi că ești supravegheat, vei afla curând nu numai că asta nu poate merge la nesfârșit, ci și ce rău e să procedezi așa. Propozițiile introduse prin adverbe relative sunt, în ordine:

1. A.circ. de cauză + circ. de cauză + circ. de timp + compl. directă;
2. B.atributivă + compl. directă;
3. C.circ. de cauză + circ. de mod;
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Să știi că nu mă interesează să fiu la curent cu escapadele tale, dar m-a intrigat să nu mai știu nimic de tine și chiar mi-a venit să te sun, așa că acum mă bucur să te văd. Numărul propozițiilor subiective introduse prin conjuncția subordonatoare „să” este:

1. A.patru;
2. B.trei;
3. C.cinci;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțurile: (1) După cât a învățat, sigur va reuși. (2) Te ajut de câte ori ai nevoie. (3) După cum ai văzut, examenul e ușor. (4) Aș veni și eu, doar că nu prea am timp. Există propoziții subordonate introduse prin locuțiuni conjuncționale:

1. A.în toate;
2. B.numai în (2) și (4);
3. C.numai în (1), (2) și (3);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Nu mai pune și tu la suflet totul și nu mai băga de seamă orice detalii, că oricum n-ai ce schimba, dar nici nu mai crede orice ți se spune, că o să o iei razna! Numărul complementelor directe este:

1. A.șase;
2. B.două;
3. C.patru;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: (1) Ei bine, (2) frate, vă anunț că toate s-au schimbat și (3) ia te uită că a reușit, iar eu, (4) păcatele mele, nu mai pot spune decât: (5) no comment! Dintre secvențele subliniate, sunt interjecții și/sau locuțiuni interjecționale:

1. A.toate;
2. B.numai (3) și (5);
3. C.toate, în afară de (2);
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele afirmații referitoare la adjectiv: (1) poate îndeplini funcția de nume predicativ în toate cazurile; (2) poate îndeplini funcția de atribut adjectival în toate cazurile; (3) poate avea termeni subordonați în dativ. Sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (2) și (3);
3. C.numai (1) și (2)
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: A anunțat la televizor că acela care dăduse spargerea, nemaiavând unde se ascunde, deși a tunat împotriva poliției, s-a predat și el și, în cele din urmă, și-a regretat fapta. și următoarele afirmații: (1) în enunț există patru subiecte subînțelese; (2) în enunț există un subiect nedeterminat; (3) în enunț există trei pronume cu funcția sintactică de subiect. Dintre acestea, sunt corecte:

1. A.numai (3);
2. B.toate;
3. C.numai (1);
4. D.altă interpretare.

În enunțul: De piatră de-ai fi și oricine-ai fi, bucuria de a reuși la facultate e de neimaginat, iar meritul rămâne în întregime al tău., cazul numelor predicative este, în ordine:

1. A.A, N, N;
2. B.A, N, A, G;
3. C.N, G;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Sunt supărat foc că mereu se face liniște când mă plâng că nu îmi ajung banii, bate-i-ar norocul! Substantivele cu funcție sintactică din enunț sunt, în ordine:

1. A.circ. de mod (cantitativ), nume predicativ, subiect;
2. B.nume predicativ, nume predicativ;
3. C.subiect, subiect, subiect;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Doamne, ești mai copil decât te credeam, de când ești îndrăgostit lulea și îi zâmbești larg oricărui om îți iese în cale. Cazul substantivelor din enunț este, în ordine:

1. A.V, N, A, D;
2. B.V, N, D;
3. C.N, N, A;
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Eu n-am ce zice când iubești pe cine te iubește la rându-i, iar toți care au de comentat ar face bine să își vadă fiecare de treaba lui. Pronumele relative au, în ordine, funcțiile sintactice de:

1. A.compl. direct, subiect, subiect;
2. B.compl. direct, subiect, subiect, subiect;
3. C.compl. direct + compl. direct + subiect;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Drag prieten (1) al meu, colegii mei și (2) ai tăi nu vor ca meritele să rămână doar (3) ale voastre, ci ar prefera ca toți (4) ai noștri să fie apreciați de șef și să beneficieze de (5) ale sale laude. Dintre secvențele subliniate, sunt pronume posesive în nominativ:

1. A.toate;
2. B.numai (1), (2) și (5);
3. C.numai (2), (3) și (4);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Am cel puțin un motiv de bucurie în faptul că, deși la noi una vine, alta pleacă, cine rămâne poate câștiga chiar și un milion de euro pe an. Numărul numeralelor cu valoare substantivală din enunț este de:

1. A.patru;
2. B.două;
3. C.trei;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Deși soarele arde (1) mai ceva ca la tropice, (2) de bine, de rău noi ne descurcăm și stăm (3) bine-mersi la umbră, dar (4) azi-mâine tot ne vor afecta și pe noi schimbările astea climatice. Secvențele subliniate sunt:

1. A.loc. adv. în toate;
2. B.loc. adv. în (1) și (2), adv. în (3) și (4);
3. C.loc. adv. în (2) și (3), adv. în (1) și (4);
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele afirmații referitoare la pronumele posesive: (1) exprimă posesia și, de aceea, stau întotdeauna în cazul genitiv; (2) pot avea funcțiile sintactice de subiect, complement direct, nume predicativ, atribut; (3) nu pot avea termeni subordonați. Sunt corecte:

1. A.numai (1);
2. B.numai (2);
3. C.numai (2) și (3);
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele afirmații referitoare la verbul la modul gerunziu: (1) poate avea subiect diferit de cel al verbului regent; (2) poate îndeplini funcția de atribut (verbal); (3) în funcție de context, poate îndeplini, la fel ca verbul la modul infinitiv, funcția sintactică de predicat verbal. Dintre acestea, sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (3);
3. C.numai (1) și (2);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Mă întreb de ce nu-mi vine somnul, dar poate că îmi scapă din vedere faptul că mă frământă mult ce s-a întâmplat ieri și mi-e greu de tolerat atât situația, cât și pe cine a generat-o. Numărul complementelor directe este:

1. A.trei;
2. B.cinci;
3. C.patru;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: I-am dat explicații fiecăruia, dar îmi dau seama că nu are rost să spui ceva cui nu vrea să audă. Numărul cuvintelor care îndeplinesc funcția sintactică de complement indirect este:

1. A.două;
2. B.patru;
3. C.unu;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Toți ceilalți au înțeles că lucruri de-astea nu se fac și că, deși decizia pare a mea, cei care mă cunosc știu că eu niciodată nu m-aș purta așa. Adjectivele pronominale din enunț sunt, în ordine:

1. A.nehotărât, demonstrativ, demonstrativ, posesiv, demonstrativ, relativ;
2. B.nehotărât, demonstrativ, posesiv;
3. C.demonstrativ, demonstrativ, posesiv, relativ;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Nu toți sunt la fel de pregătiți (1) ca și voi, dar ei, (2) ca și toți ceilalți, s-au străduit, deci nu e (3) ca și cum voi face vreo diferență între candidați, ci îi voi felicita pe toți (4) ca și pe voi. Secvențele subliniate sunt:

1. A.loc. prep. în toate;
2. B.loc. conj. în toate;
3. C.loc. prep. în (1), loc. conj. în (3), loc. adv. în (2) și (4);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Nefiind încă anunțate rezultatele, e de bănuit de către oricine că e stresat de experiențele avute în trecut și a rămas marcat de ele. Numărul predicatelor exprimate prin verbe la diateza pasivă este de:

1. A.patru;
2. B.trei;
3. C.unu;
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Dragii mei, subiectul poate fi rezolvat foarte ușor!, numărul părților secundare de propoziție este de:

1. A.șapte;
2. B.trei;
3. C.cinci;
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Din nou am primit (1) zeci de mesaje, dar (2) unu plus (3) unu fac (4) doi, iar eu pot da premiul numai (5) unuia singur dintre voi., dintre secvențele subliniate sunt numerale:

1. A.toate;
2. B.numai (1), (4) și (5);
3. C.toate, în afară de (1);
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Ajungând la mare, s-a grăbit spre plajă și e de înțeles că nimic n-o va mai putea acum opri din a fi fericită., există:

1. A.cinci verbe predicative, două verbe auxiliare, două verbe copulative;
2. B.patru verbe predicative, două verbe auxiliare, trei verbe copulative;
3. C.șase verbe predicative, un verb auxiliar, un verb copulativ;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Nu am habar ce vreți să faceți în viață fiecare, dar despre tine știu sigur ce crezi că vei ajunge. Al doilea pronume relativ are funcția sintactică de:

1. A.complement direct;
2. B.subiect;
3. C.nume predicativ;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Pentru că nu e un context favorabil nimănui, te rog să-ți dai seama ce riști și să mă anunți anterior oricărei decizii. Al doilea complement indirect din enunț are ca regent:

1. A.un verb;
2. B.un adverb;
3. C.un adjectiv;
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele afirmații despre complementul indirect: (1) se poate subordona unor verbe, adjective, adverbe și interjecții; (2) nu poate fi niciodată dublat când are ca termen regent o interjecție; (3) poate fi exprimat prin forme verbale nepersonale (verbe la moduri nepredicative). Dintre acestea, sunt corecte:

1. A.numai (1);
2. B.numai (1) și (2);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Dintre pronumele reflexive din enunțul: Nu vreau să te supăr, dar, neputându-mă gândi decât la ale mele, se știe că nu te mai poți baza pe mine., îndeplinesc funcția sintactică de complement direct:

1. A.niciunul;
2. B.toate;
3. C.numai trei;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: (1) Tot nu mai am (2) decât (3) vreo câteva zile până la concediu, așa că deja mă simt (4) bine și cânt (5) întruna. Dintre cuvintele subliniate, pot avea, în contexte diferite, și alte valori morfologice:

1. A.toate;
2. B.toate, în afară de (5);
3. C.numai (1), (3) și (5);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: (1) Cum am plecat târziu, (2) posibil să nu ajung (3) la timp la (4) bancă. Dintre cuvintele subliniate, pot avea, în contexte diferite, omonime lexico-gramaticale:

1. A.toate;
2. B.numai (1), (2) și (3);
3. C.numai (2) și (4);
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele definiri/explicări de cuvinte: (1) funcție, demnitate de ministru; (2) mapă, dosar etc. în care se păstrează acte, hârtii de valoare etc.; (3) efecte de comerț, valori bancare etc. aflate la dispoziția cuiva. Care dintre acestea poate/pot constitui sensul/sensurile cuvântului portofoliu, în diferite contexte și expresii?

1. A.numai (1) și (2);
2. B.numai (1) și (3);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele definiri/explicări de cuvinte: (1) lipsă de atenție; (2) nepotrivire; (3) minciună. Care dintre acestea poate/pot constitui sensul/sensurile cuvântului inadvertență, în diferite contexte și expresii?

1. A.numai (1) și (2);
2. B.numai (2) și (3);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Se dau seriile: (1) conspirativ, ilegal, secretos; (2) viciat, nul, alterat; (3) a intriga, a complota, a îngrijora. Conțin doar cuvinte care, în diferite contexte, sunt sinonime:

1. A.toate;
2. B.numai (2) și (3);
3. C.numai (1);
4. D.altă interpretare.

Dintre substantivele subliniate din enunțul: Mai bine aș pleca în (1) voiaj, fie și pe un (2) câmp pustiu, decât la (3) seminar., pot avea, în diferite contexte și expresii, forme literare duble de plural:

1. A.numai (3);
2. B.numai (1) și (2);
3. C.numai (1) și (3);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: El se (1) chinuie / (2) chinuieste să se implice, însă că lucrurile se (3) așează / (4) așază treptat, asta vi se (5) datorează / (6) datorește exclusiv vouă. Din formele verbale utilizate, sunt greșite (neliterare):

1. A.a. niciuna;
2. B.b. numai (3) și (6);
3. C.c. numai (2), (4) și (6);
4. D.d. altă interpretare.

Se dă enunțul: Chiar vroiam să îți spun că în ultimii cinsprezece ani și-a făcut o profesiune din a fi disident, iar la ultimele noastre întâlniri a chiar apărut inopinant. Numărul cuvintelor cu formă greșită (neliterară) este:

1. A.a. patru;
2. B.b. șase;
3. C.c. trei;
4. D.d. altă interpretare.

Se dă enunțul: Sper că acesta e doar un moment (1) tranzitoriu / (2) tranzitor, iar el va fi cât de curând (3) reînvestit / (4) reinvestit, pentru că, altfel, ar fi evident că i s-a aplicat o măsură (5) discriminatorie / (6) discriminatoare. Dintre cuvintele subliniate, în contextul dat, sunt corecte:

1. A.a. toate;
2. B.b. numai (1), (3), (4) și (5);
3. C.c. toate, în afară de (2);
4. D.d. altă interpretare.

Se dă enunțul: Pentru ca să te pot lămuri clar, în eventualitatea cazului în care vei fi din nou mirat și nedumerit, la fel ca și data trecută, va trebui obligatoriu să ne întâlnim. Numărul pleonasmelor din enunț este:

1. A.a. unu;
2. B.b. două;
3. C.c. patru;
4. D.d. altă interpretare.

Fie enunțul: Anul viitor sunt din nou alegeri și mi-e teamă să nu se irosească iar votul (1) atâtora / (2) atâtor / (3) a atâtor care sunt de bună-credință. Dintre formele subliniate, sunt corecte:

1. A.a. toate;
2. B.b. numai (1) și (3);
3. C.c. numai (2) și (3);
4. D.d. altă interpretare.

Se dă enunțul: Din păcate, li-i se trece tot mai adesea prea multe cu vederea acestor zglobii colegi ai noștri și mi-i că t-i decide și tu să nu mai fi la fel de implicat, deși eu continui să cred că doar omului cel harnic îi stau înainte ferestre largi deschise spre un viitor mai bun. Numărul greșelilor din enunț este:

1. A.a. trei;
2. B.b. patru;
3. C.c. două;
4. D.d. altă interpretare.

Se dă enunțul: În aceste zile de vară toride, dar nespuse de frumoase, miniștrii noștri integri visează la concedii și fiecare și-au rezervat câte un sejur la mare, așa că nu te sfii nici tu să o faci, mai ales că îți place și muntele, și marea. Numărul greșelilor din enunț este:

1. A.a. trei;
2. B.b. patru;
3. C.c. două;
4. D.d. altă interpretare.

Fie enunțul: Nu-mi place să fiu pus în (1) situații-limită, așa că aș fi mai cu (2) luare-aminte când vine vorba de astfel de (3) copii-minune. Dintre secvențele subliniate, sunt greșit scrise cu cratimă:

1. A.a. niciuna;
2. B.b. numai (3);
3. C.c. numai (1) și (2);
4. D.d. altă interpretare.

Fie enunțul: (1) Prim-ministrul / (2) primul-ministru, indiferent cine ar fi el, trebuie să își dorească o (3) mass-media / (4) mass-medie independentă, dar care să acționeze în baza principiului (5) bunei-credințe / (6) bună-credinței și al (7) bunei-cuviințe / (8) bună-cuviinței. Dintre cuvintele subliniate, sunt corecte:

1. A.a. toate;
2. B.b. numai (1), (3), (6) și (8);
3. C.c. numai (1), (2), (3), (4), (5) și (7);
4. D.d. altă interpretare.

Fie enunțul: Deși aveau (1) check-inul / (2) check-in-ul făcut și (3) trebuia / (4) trebuiau să plece de mult, compania aeriană nu îi anunța nimic, ci doar le cerea (5) incontinuu / (6) încontinuu să aibă răbdare. Dintre cuvintele subliniate, sunt corecte:

1. A.a. numai (1), (3) și (5);
2. B.b. numai (2), (4) și (6);
3. C.c. numai (1), (3), (4) și (6);
4. D.d. altă interpretare.

B.
Taxa de școlarizare a colegiului C, majorată cu 20% față de anul precedent, are ca efect scăderea cu 10% a numărului de candidați în anul curent. Dacă restul condițiilor pieței rămân neschimbate, este vorba despre o cerere:

1. A.cu elasticitate redusă (inelastică);
2. B.cu elasticitate perfectă;
3. C.cu elasticitate unitară;
4. D.cu elasticitate pozitivă.

Utilitatea unui fular:

1. A.nu se poate măsura;
2. B.este identică pentru toți cei care au achiziționat fulare;
3. C.decurge din necesitatea și preferințele manifestate de către cumpărătorul care utilizează fularul;
4. D.depinde exclusiv de venitul cumpărătorului.

Posesorul unui factor de producție pe care îl comercializează poate obține un venit mai mare în condiții de ofertă elastică atunci când, pe piața acestui factor de producție:

1. A.oferta crește și cererea scade;
2. B.oferta este mai mare decât cererea;
3. C.oferta este mai mică decât cererea;
4. D.oferta nu se modifică.

Prin capital tehnic înțelegem:

1. A.suma economisită de gospodării;
2. B.o categorie reprezentativă a factorilor de producție;
3. C.experiența dobândită de angajați la locul de muncă;
4. D.un element din gama bunurilor libere.

Ce este informația?:

1. A.o sinteză a tuturor celorlalte grupe de factori de producție;
2. B.sumă a cunoștințelor veridice, ordonate, însușite și folosite;
3. C.factorul pasiv al dinamicii producției de bunuri și servicii;
4. D.un mod eficient de folosire a factorilor de producție.

Care din următoarele elemente sunt incluse în capitalul fix?:

1. A.energia pentru producție;
2. B.instalațiile;
3. C.materiile prime;
4. D.combustibilul.

Pe termen scurt, pentru un agent economic înregistrăm situația în care costurile totale CT sunt egale cu cele fixe CF. Notând cu CV costurile variabile, înseamnă că:

1. A.CV = - CF;
2. B.Q = 0;
3. C.CV · Q = CF · Q;
4. D.CV = CT = CF.

Creșterea productivității muncii poate determina:

1. A.sporirea costului total mediu;
2. B.scăderea competitivității producătorului;
3. C.scăderea nivelului de trai;
4. D.majorarea justificată a salariilor.

La nivel de produs (pe bucată) profitul se calculează astfel:

1. A.costul unitar + prețul de vânzare;
2. B.prețul de vânzare + costul fix mediu;
3. C.venitul total al agentului economic - costul unitar;
4. D.prețul unitar - costul mediu unitar.

Un indice al producției egal cu 116% într-o perioadă dată (fără a dispune de alte informații) înseamnă:

1. A.creșterea costurilor de producție cu 16%;
2. B.scăderea costurilor de producție cu 16%;
3. C.majorarea output-ului cu 116%;
4. D.creșterea producției de 1,16 ori.

O rată lunară a dobânzii (fără capitalizare) egală cu 0,3% înseamnă o rată trimestrială a dobânzii egală cu:

1. A.0,009
2. B.9%;
3. C.1,2%;
4. D.9.

Însumând profitul bancar anual și cheltuielile de funcționare înregistrate de o bancă pe parcursul aceluiași an, obținem mărimea:

1. A.capitalului social al unității bancare;
2. B.câștigului bancar;
3. C.dobânzilor încasate de către bancă pe parcursul anului respectiv;
4. D.creditelor posibil de acordat de către bancă, celor care au nevoie de capital de împrumut.

Într-o perioadă de timp, indicele salariului nominal este 120%. În același interval, prețurile bunurilor de consum sporesc cu jumătate din creșterea procentuală a salariului nominal. Astfel, indicele prețurilor bunurilor de consum este:

1. A.60%;
2. B.110%;
3. C.20%;
4. D.10%.

Venitul național este o altă denumire pentru:

1. A.Produsul Național Brut exprimat în prețurile pieței;
2. B.Produsul Național Net exprimat în prețurile pieței;
3. C.Produsul Național Net exprimat în prețurile factorilor;
4. D.Produsul Național Brut exprimat în prețurile factorilor.

Ca măsură antiinflaționistă, creșterea ratei dobânzii la credite are ca efect:

1. A.scăderea masei monetare în circulație;
2. B.reducerea șomajului;
3. C.încurajarea investițiilor;
4. D.corelarea salariilor cu productivitatea muncii.

Cum se manifestă scăderea puterii de cumpărare a banilor?:

1. A.prin aprecierea cursului monedei naționale;
2. B.prin creșterea cantității de bunuri și servicii ce pot fi cumpărate cu o unitate monetară
3. C.prin reducerea cantității de bunuri și servicii ce pot fi cumpărate cu o unitate monetară;
4. D.prin reducerea taxelor și impozitelor pe muncă și capital.

Care este elementul principal al politicii liberale:

1. A.promovarea politicii dirijiste;
2. B.susținere liberei inițiative prin măsuri bugetare;
3. C.promovarea economiei de piață;
4. D.susținerea intervenției statului în economie.

Ce este piața valutară:

1. A.cuprinde doar plățile în monedă străină;
2. B.cuprinde doar sumele de bani încasate pentru exporturi;
3. C.cuprinde valoarea exporturilor si importurilor mondiale;
4. D.reprezintă o componentă a pieței mondiale ce cuprinde ansamblul tranzacțiilor cu monede.

Ce este cursul flotant (flexibil):

1. A.cursul oficial al monedei naționale;
2. B.cursul ce se formează în mod liber pe piață, în funcție de raportul dintre cerere și ofertă;
3. C.cursul neoficial pe piața de capital;
4. D.raportul de schimb între două valute pe o terță piață.

În care dintre următoarele forme de integrare economică țările membre adoptă o politică comercială comună în relațiile cu terții:

1. A.zona de comerț preferențial;
2. B.zona de liber schimb;
3. C.uniune vamală;
4. D.zona de comerț liber organizat.

Despre o economie națională cunoaștem următoarele informații: în perioada de bază, nivelul economiilor a fost 1.000 u.m., iar în perioada actuală se dublează; rata (medie a) consumului este 3/4, în întregul interval analizat. Înclinația marginală spre consum a perioadei este:

1. A.1/4;
2. B.4/3;
3. C.3/4;
4. D.4/1.

Producția a 3 creioane automate costă 60 u.m., iar producția a 4 asemenea bunuri costă 64 u.m. Costul marginal al fabricării celui de-al patrulea creion este (în u.m.):

1. A.12;
2. B.4;
3. C.1,33;
4. D.1.

Pe termen scurt, în cazul unui producător de bumbac, output-ul crește de 1,6 ori, iar costul variabil sporește cu 30%. Dacă în perioada de bază, mărimea costului variabil mediu reprezintă 60 u.m. / bucată, costul marginal aferent perioadei de calcul este:

1. A.60 u.m.;
2. B.1,3/1,6;
3. C.120 u.m.;
4. D.30 u.m.

Pe piața unui bun, dependența cererii C și a ofertei O față de prețul bunului denotă că la prețul de echilibru Pe = 2 u.m., cantitatea de echilibru Qe = 34 bucăți. Dacă funcția cererii este C = 40 – 3·P, funcția ofertei are forma:

1. A.O = 34 + P;
2. B.O = 40 + 3·P;
3. C.O = 22 + 6·P;
4. D.O = 20 + 8·P.

În cazul producătorului X, output-ul crește „bucată cu bucată”. La 100 bunuri fabricate, costul total mediu este 5 u.m. / bucată, iar majorarea producției cu o unitate determină costul unitar să devină 6 u.m. / bucată. Costul marginal înregistrat va fi (în u.m.):

1. A.100;
2. B.106;
3. C.1;
4. D.600.

Pentru un agent economic, mărimea profitului este egală cu a cincea parte din costul total. Costurile materiale ale producătorului reprezintă 20% din costul total, iar cheltuielile salariale înseamnă 500 u.m. Masa profitului este (în u.m.):

1. A.200;
2. B.675;
3. C.125;
4. D.50.

Persoana Y depune o sumă de 10.000 u.m. la bancă, pe termen de 3 ani. În condițiile capitalizării dobânzii, la o rată anuală a dobânzii egală cu 10%, suma totală pe care Y o va prelua la termen de la bancă este (în u.m.):

1. A.13.000;
2. B.13.310;
3. C.11.000;
4. D.13.100.

Într-o perioadă de timp, mărimea cifrei de afaceri a unui producător este 900 u.m., iar fabricantul înregistrează pierderi de 100 u.m. pe întreaga producție Q (unde Q > 1). În acest caz putem afirma doar că:

1. A.nivelul costurilor de producție a fost mai mic cu 100 u.m. decât cifra de afaceri;
2. B.agentul economic realizează economii totale egale cu 1.000 u.m.;
3. C.costurile totale au depășit cu 100 u.m. volumul încasărilor din vânzări;
4. D.prețul de vânzare pe bucată a fost cu 100 u.m. mai mic decât costul unitar.

Într-un interval de timp, într-o țară, rata inflației (determinată exclusiv de creșterea generalizată a prețurilor în economie) este egală cu 150%. Rezultă că în perioada dată, pe fondul unei mase monetare constante, puterea de cumpărare a banilor scade:

1. A.cu 33,3%;
2. B.cu 50%;
3. C.la 66,7%;
4. D.cu 60%.

Pe termen scurt, la nivel de agent economic, cifra de afaceri atinge 14.000 u.m., iar raportul dintre costul variabil și cel fix este 2/3. Dacă mărimea profitului egalizează nivelul costului variabil, masa profitului (în u.m.) este:

1. A.6.000;
2. B.2.000;
3. C.10.000;
4. D.4.000.

Termenul oraș de munte este:

1. A.singular și nevid din punct de vedere extensional, compus din punct de vedere intensional;
2. B.dihotomic și pozitiv din punct de vedere intensional, colectiv din punct de vedere extensional;
3. C.general și nevid din punct de vedere extensional, compus din punct de vedere intensional;
4. D.simplu și relativ din punct de vedere intensional, pozitiv din punct de vedere extensional.

O clasificare corectă este:

1. A.lungă;
2. B.completă;
3. C.pestriță;
4. D.contradictorie.

Propozițiile Toate brioșele sunt delicioase. și Nicio brioșă nu este delicioasă. se află în raport de:

1. A.subalternare;
2. B.contradicție;
3. C.contrarietate;
4. D.subcontrarietate.

Care este conversa obversei propoziției Toți elevii sunt oameni harnici?

1. A.Unii elevi sunt oameni harnici.;
2. B.Unii elevi sunt oameni leneși.;
3. C.Niciun om leneș nu este elev.;
4. D.Niciun elev nu este un om leneș.

Fie silogismul: Niciun marinar nu este poet; toți marinarii sunt politicoși; așadar, unii poeți sunt politicoși. Ce lege a validității silogismelor încalcă acesta?

1. A.legea conform căreia un silogism valid trebuie să aibă exact trei termeni;
2. B.legea conform căreia, într-un silogism valid, termenul mediu trebuie să fie distribuit în cel puțin una dintre premise;
3. C.legea conform căreia, într-un silogism valid, oricare dintre termenii extremi poate fi distribuit în concluzie numai dacă este distribuit și în premisa în care apare;
4. D.legea conform căreia dintr-o premisă universală și una particulară nu poate fi obținută valid o concluzie universală.

Fie propoziția: Silvia bea cafea sau nu bea ceai. Care dintre următoarele propoziții este adevărată în aceleași circumstanțe cu aceasta?

1. A.Silvia nu bea cafea sau bea ceai.;
2. B.Dacă Silvia bea cafea, atunci ea bea ceai.;
3. C.Dacă Silvia bea ceai, atunci ea bea cafea.;
4. D.Silvia bea ceai dacă și numai dacă ea bea cafea.

Într-o analogie cu concluzie cât mai apropiată de adevăr:

1. A.există mereu o contradicție;
2. B.asemănările sunt mai importante decât deosebirile;
3. C.deosebirile sunt mai importante decât asemănările;
4. D.este prezent întotdeauna un polisilogism.

Fie următorul text: Dacă Felix nu își scrie temele, atunci îi va frânge inima bunicii sale. Deci, Felix își va scrie temele. Textul exemplifică:

1. A.un sofism numit amfibolie;
2. B.o tautologie;
3. C.un sofism numit argumentum ad misericordiam;
4. D.o inducție validă.

Fie textul:

„Lectura a devenit prioritate națională în Franța, cu un accent de anul trecut și anul acesta pe continuarea de programe din anii anteriori care să sprijine cititul în școli. Fundamentată pe sondaje și pe un studiu al PISA (n. red. Programul de Evaluare Internațională a Elevilor), decizia de a declara lectura „Mare Cauză Națională” aduce programe de milioane de euro pe care statul francez le investește, astfel, în educație și cultură. Asta se arată într-un bilanț realizat de Ministerul Educației din Franța, un material informativ în care sunt prezentate și activitățile care se vor mai derula până în vara anului acestuia.

De ce au considerat oficialii francezi că este nevoie să valorifice cititul în școli?

Explicația de pe site-ul Ministerului Educației este următoarea: «În prezent, 20% dintre elevi [n. red. în Franța] au cunoștințe de bază slabe atunci când termină clasele primare. Aceasta este sursa unei mari părți a inegalităților cu care ne confruntăm în țara noastră. Cu toate acestea, toate studiile/sondajele arată că cititul este cheia succesului. Un studiu al PISA indică, de exemplu, că 30 de minute de lectură zilnică permit progrese semnificative în ceea ce privește limba franceză».

Altfel spus, așa cum reiese din motivațiile autorităților franceze din educație, lectura trebuie promovată în școli din clasele primare pentru a deschide copiilor un apetit pentru cărți și informare, contând atât la dezvoltarea culturii lor generale, dar și la îmbunătățirea semnificativă, concret, a rezultatelor de la școală.” (Ștefan Lefter, Cum este promovată lectura în școlile și liceele din Franța, 18 martie 2022, https://www.edupedu.ro/cum-este-promovata-lectura-in-scolile-si-liceele-din-franta-autoritatile-au-numit-o-mare-cauza-nationala-programe-de-milioane-de-euro-pentru-carti-activitati-si-concursuri-bilantul-proiectelor/)

Textul este cel mai plauzibil interpretat ca:

1. A.făcând publicitate lecturii;
2. B.criticând Ministerul Educației din Franța;
3. C.descriind motivele pentru care Ministerul Educației din Franța consideră lectura o prioritate;
4. D.criticând copiii pentru faptul că nu citesc.

Fie textul:

„Lectura a devenit prioritate națională în Franța, cu un accent de anul trecut și anul acesta pe continuarea de programe din anii anteriori care să sprijine cititul în școli. Fundamentată pe sondaje și pe un studiu al PISA (n. red. Programul de Evaluare Internațională a Elevilor), decizia de a declara lectura „Mare Cauză Națională” aduce programe de milioane de euro pe care statul francez le investește, astfel, în educație și cultură. Asta se arată într-un bilanț realizat de Ministerul Educației din Franța, un material informativ în care sunt prezentate și activitățile care se vor mai derula până în vara anului acestuia.

De ce au considerat oficialii francezi că este nevoie să valorifice cititul în școli?

Explicația de pe site-ul Ministerului Educației este următoarea: «În prezent, 20% dintre elevi [n. red. în Franța] au cunoștințe de bază slabe atunci când termină clasele primare. Aceasta este sursa unei mari părți a inegalităților cu care ne confruntăm în țara noastră. Cu toate acestea, toate studiile/sondajele arată că cititul este cheia succesului. Un studiu al PISA indică, de exemplu, că 30 de minute de lectură zilnică permit progrese semnificative în ceea ce privește limba franceză».

Altfel spus, așa cum reiese din motivațiile autorităților franceze din educație, lectura trebuie promovată în școli din clasele primare pentru a deschide copiilor un apetit pentru cărți și informare, contând atât la dezvoltarea culturii lor generale, dar și la îmbunătățirea semnificativă, concret, a rezultatelor de la școală.” (Ștefan Lefter, Cum este promovată lectura în școlile și liceele din Franța, 18 martie 2022, https://www.edupedu.ro/cum-este-promovata-lectura-in-scolile-si-liceele-din-franta-autoritatile-au-numit-o-mare-cauza-nationala-programe-de-milioane-de-euro-pentru-carti-activitati-si-concursuri-bilantul-proiectelor/)

Prin afirmația: „lectura trebuie promovată în școli din clasele primare pentru a deschide copiilor un apetit pentru cărți și informare”, autorul este cel mai plauzibil interpretat ca:

1. A.explicând motivele pentru care autoritățile franceze au făcut lectura o prioritate;
2. B.implicând că promovarea lecturii la liceu nu deschide deloc copiilor un apetit pentru informare;
3. C.sugerând că lectura trebuie promovată și în rândul adulților;
4. D.argumentând că apetitul pentru cărți diferă de apetitul pentru informare.

Fie textul:

„Lectura a devenit prioritate națională în Franța, cu un accent de anul trecut și anul acesta pe continuarea de programe din anii anteriori care să sprijine cititul în școli. Fundamentată pe sondaje și pe un studiu al PISA (n. red. Programul de Evaluare Internațională a Elevilor), decizia de a declara lectura „Mare Cauză Națională” aduce programe de milioane de euro pe care statul francez le investește, astfel, în educație și cultură. Asta se arată într-un bilanț realizat de Ministerul Educației din Franța, un material informativ în care sunt prezentate și activitățile care se vor mai derula până în vara anului acestuia.

De ce au considerat oficialii francezi că este nevoie să valorifice cititul în școli?

Explicația de pe site-ul Ministerului Educației este următoarea: «În prezent, 20% dintre elevi [n. red. în Franța] au cunoștințe de bază slabe atunci când termină clasele primare. Aceasta este sursa unei mari părți a inegalităților cu care ne confruntăm în țara noastră. Cu toate acestea, toate studiile/sondajele arată că cititul este cheia succesului. Un studiu al PISA indică, de exemplu, că 30 de minute de lectură zilnică permit progrese semnificative în ceea ce privește limba franceză».

Altfel spus, așa cum reiese din motivațiile autorităților franceze din educație, lectura trebuie promovată în școli din clasele primare pentru a deschide copiilor un apetit pentru cărți și informare, contând atât la dezvoltarea culturii lor generale, dar și la îmbunătățirea semnificativă, concret, a rezultatelor de la școală.” (Ștefan Lefter, Cum este promovată lectura în școlile și liceele din Franța, 18 martie 2022, https://www.edupedu.ro/cum-este-promovata-lectura-in-scolile-si-liceele-din-franta-autoritatile-au-numit-o-mare-cauza-nationala-programe-de-milioane-de-euro-pentru-carti-activitati-si-concursuri-bilantul-proiectelor/)

Fraza: „Un studiu al PISA indică, de exemplu, că 30 de minute de lectură zilnică permit progrese semnificative în ceea ce privește limba franceză” este cel mai plauzibil interpretată ca:

1. A.recomandând că nimeni să nu citească mai mult de 30 de minute zilnic;
2. B.recomandând că preșcolarii să citească fix 30 de minute zilnic;
3. C.interzicând elevilor să citească în afara orelor de școală;
4. D.prezentând rezultatul unui studiu științific.

Andreea, Bogdan și Denisa au de ales, fiecare pe cont propriu, cum să-și petreacă vacanța de primăvară. Opțiunile disponibile sunt să meargă la Brașov sau la Constanța, dar nu pot merge în ambele orașe. Unul dintre ei alege, însă, să nu meargă nicăieri în vacanță. Iar, dintre ceilalți doi, unu merge la Brașov dacă și numai dacă celălalt merge la Constanța. Nu este adevărat că, dacă Denisa merge la Constanța, atunci Andreea merge la Constanța. Și nu este adevărat că, dacă Bogdan merge la Brașov, atunci Andreea merge la Brașov.

Care dintre următoarele propoziții este adevărată?

1. A.Bogdan merge la Brașov dacă și numai dacă Bogdan merge la Constanța.;
2. B.Bogdan merge la Brașov dacă și numai dacă Andreea merge la Constanța.;
3. C.Denisa merge la Brașov dacă și numai dacă Bogdan merge la Constanța.;
4. D.Andreea merge la Brașov dacă și numai dacă Denisa merge la Constanța.

Andreea, Bogdan și Denisa au de ales, fiecare pe cont propriu, cum să-și petreacă vacanța de primăvară. Opțiunile disponibile sunt să meargă la Brașov sau la Constanța, dar nu pot merge în ambele orașe. Unul dintre ei alege, însă, să nu meargă nicăieri în vacanță. Iar, dintre ceilalți doi, unu merge la Brașov dacă și numai dacă celălalt merge la Constanța. Nu este adevărat că, dacă Denisa merge la Constanța, atunci Andreea merge la Constanța. Și nu este adevărat că, dacă Bogdan merge la Brașov, atunci Andreea merge la Brașov.

Care dintre următoarele propoziții este falsă?

1. A.Andreea nu merge la Constanța.;
2. B.Bogdan nu merge la Constanța.;
3. C.Denisa nu merge la Constanța.;
4. D.Andreea nu merge la Brașov.

Andreea, Bogdan și Denisa au de ales, fiecare pe cont propriu, cum să-și petreacă vacanța de primăvară. Opțiunile disponibile sunt să meargă la Brașov sau la Constanța, dar nu pot merge în ambele orașe. Unul dintre ei alege, însă, să nu meargă nicăieri în vacanță. Iar, dintre ceilalți doi, unu merge la Brașov dacă și numai dacă celălalt merge la Constanța. Nu este adevărat că, dacă Denisa merge la Constanța, atunci Andreea merge la Constanța. Și nu este adevărat că, dacă Bogdan merge la Brașov, atunci Andreea merge la Brașov.

Care dintre următoarele situații nu este exclusă de scenariul prezentat?

1. A.Andreea merge la Brașov și Bogdan merge la Constanța.
2. B.Andreea merge la Brașov și Denisa merge la Constanța.
3. C.Bogdan merge la Brașov și Denisa merge la Constanța.
4. D.Andreea merge la Constanța și Denisa merge la Brașov.

Alina, Bianca și Dragoș iau, fiecare separat, prânzul. Au de ales între prăjitură și cafea la desert. Fiecare alege măcar una dintre cele două și nimeni nu alege și prăjitură, și cafea. Oricare dintre ei alege cafeaua dacă și numai dacă nu alege prăjitură. Nu este adevărat că, dacă Alina alege cafea, atunci Dragoș alege prăjitură. Și nu este adevărat că, dacă Bianca alege prăjitură, atunci Alina alege și ea prăjitură.

Care dintre următoarele propoziții este adevărată?

1. A.Alina alege cafea dacă și numai dacă Bianca alege prăjitură.;
2. B.Alina alege prăjitură dacă și numai dacă Dragoș alege cafea.;
3. C.Bianca alege cafea dacă și numai dacă Dragoș alege cafea.;
4. D.Bianca alege prăjitură dacă și numai dacă Dragoș alege prăjitură.

Alina, Bianca și Dragoș iau, fiecare separat, prânzul. Au de ales între prăjitură și cafea la desert. Fiecare alege măcar una dintre cele două și nimeni nu alege și prăjitură, și cafea. Oricare dintre ei alege cafeaua dacă și numai dacă nu alege prăjitură. Nu este adevărat că, dacă Alina alege cafea, atunci Dragoș alege prăjitură. Și nu este adevărat că, dacă Bianca alege prăjitură, atunci Alina alege și ea prăjitură.

Care dintre următoarele propoziții este adevărată?

1. A.Alina alege prăjitură.;
2. B.Bianca alege prăjitură.;
3. C.Dragoș alege prăjitură.;
4. D.Bianca alege cafea.

Alina, Bianca și Dragoș iau, fiecare separat, prânzul. Au de ales între prăjitură și cafea la desert. Fiecare alege măcar una dintre cele două și nimeni nu alege și prăjitură, și cafea. Oricare dintre ei alege cafeaua dacă și numai dacă nu alege prăjitură. Nu este adevărat că, dacă Alina alege cafea, atunci Dragoș alege prăjitură. Și nu este adevărat că, dacă Bianca alege prăjitură, atunci Alina alege și ea prăjitură.

Care dintre următoarele situații nu este exclusă de scenariul prezentat?

1. A.Alina alege cafea și Dragoș alege prăjitură.;
2. B.Bianca alege cafea și Alina alege prăjitură.;
3. C.Dragoș alege cafea și Bianca alege prăjitură.;
4. D.Alina alege prăjitură și Bianca alege cafea.

George și Mihaela au de ales, individual, ce să citească luni seara. Fiecare dintre ei poate citi poezie, poate citi ziarul sau poate citi un manual de fizică. Oricare unul dintre ei citește poezie dacă și numai dacă celălalt citește manualul de fizică. Nu este adevărat că, dacă George citește ziarul, atunci Mihaela citește poezie. Și nu este adevărat că, dacă Mihaela citește ziarul, atunci George citește manualul de fizică. Dar George citește poezie sau manualul de fizică. Și Mihaela citește și ea poezie sau manualul de fizică.

Care dintre următoarele propoziții este adevărată?

1. A.George citește poezie dacă și numai dacă Mihaela citește poezie.;
2. B.George citește poezie dacă și numai dacă George citește manualul de fizică.
3. C.Mihaela citește poezie dacă și numai dacă Mihaela citește manualul de fizică.;
4. D.George citește poezie dacă și numai dacă Mihaela citește manualul de fizică.

George și Mihaela au de ales, individual, ce să citească luni seara. Fiecare dintre ei poate citi poezie, poate citi ziarul sau poate citi un manual de fizică. Oricare unul dintre ei citește poezie dacă și numai dacă celălalt citește manualul de fizică. Nu este adevărat că, dacă George citește ziarul, atunci Mihaela citește poezie. Și nu este adevărat că, dacă Mihaela citește ziarul, atunci George citește manualul de fizică. Dar George citește poezie sau manualul de fizică. Și Mihaela citește și ea poezie sau manualul de fizică.

Care dintre următoarele propoziții este adevărată?

1. A.George citește poezie.
2. B.Mihaela citește poezie.
3. C.Mihaela nu citește manualul de fizică.
4. D.Mihaela nu citește ziarul.

George și Mihaela au de ales, individual, ce să citească luni seara. Fiecare dintre ei poate citi poezie, poate citi ziarul sau poate citi un manual de fizică. Oricare unul dintre ei citește poezie dacă și numai dacă celălalt citește manualul de fizică. Nu este adevărat că, dacă George citește ziarul, atunci Mihaela citește poezie. Și nu este adevărat că, dacă Mihaela citește ziarul, atunci George citește manualul de fizică. Dar George citește poezie sau manualul de fizică. Și Mihaela citește și ea poezie sau manualul de fizică.

Care dintre următoarele situații nu este exclusă de scenariul prezentat?

1. A.Mihaela citește și manualul de fizică, și poezie;
2. B.George citește și manualul de fizică, și poezie;
3. C.George citește și ziarul, și manualul de fizică;
4. D.Mihaela citește și ziarul, și manualul de fizică.