Subiecte admitere Drept București 2017

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)
Acum, după tot ce i s-a întâmplat, clar că numai din vina lui, mă doare totuși că nu l-am putut ajuta, pentru că n-aveam efectiv cum interveni.

1. A.atributivă + principală (incidentă) + subiectivă + principală + subiectivă + circ. de cauză;
2. B.circ. de timp + principală (incidentă) + subiectivă + principală + compl. directă + circ. de cauză;
3. C.atributivă + principală (incidentă) + subiectivă + principală + subiectivă + circ. de cauză + compl. directă;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)
Fie ce-o fi, eu tot merg să văd locul unde s-a produs accidentul, mai ales că tot n-am ce face.

1. A.principală (incidentă) + predicativă + principală + circ. de scop + atributivă + circ. de cauză;
2. B.principală (incidentă) + subiectivă + principală + circ. de scop + atributivă + circ. de cauză + compl. directă;
3. C.circ. concesivă + subiectivă + principală + circ. de scop + atributivă + circ. de cauză;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)
Dacă ții să mai fim prieteni, te rog, comportă-te cum se cuvine s-o facă un prieten.

1. A.circ. condițională + compl. indirectă + principală + compl. directă + circ. de mod + subiectivă;
2. B.circ. condițională + compl. indirectă + principală (incid.) + principală + circ. de mod + subiectivă;
3. C.circ. condițională + compl. directă + principală + principală + circ. de mod + subiectivă;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Primirea lui în organizație ne-a bucurat pe toți.

1. A.subst., Ac. cu prep. / compl. circ. de loc;
2. B.subst., Ac. cu prep. / atr. subst. prep.;
3. C.subst., Ac. cu prep. / compl. indirect;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Ai idee cum trebuie să fie un avocat adevărat?

1. A.adv. rel. de mod / nume predicativ;
2. B.adv. interog. de mod / nume predicativ;
3. C.adv. rel. de mod / compl. circ. de mod;
4. D.adv. interog. de mod / compl. circ. de mod.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
În ciuda eforturilor noastre, echipa adversă n-a putut fi învinsă.

1. A.participiu, fem., sg., N. / nume predicativ;
2. B.participiu, fem., sg., Ac. / compl. direct;
3. C.participiu, fem., sg., Ac. / compl. circ. de mod;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Să fi fost admis la facultate, alt statut social ar fi avut.

1. A.verb pred., conj. prez., d. pasivă / pred. verbal;
2. B.verb pred., cond.-optativ perf., d. pasivă / pred. verbal;
3. C.verb cop. (conj. perf., pers. a III-a, sg.). + adj. part., sg., fem., N (nume predicativ) / pred. nominal;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Mă ispitește gândul să părăsesc acest partid.

1. A.subst., Ac. / compl. direct;
2. B.subst., N. / subiect;
3. C.subst., Ac. / fără funcție sintactică autonomă (face parte din loc. verbală);
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Ar fi corect să îți ceri scuze.

1. A.adv. de mod / nume predicativ;
2. B.adj., N. / nume predicativ;
3. C.adv. de mod (parte componentă a unei loc. verbale) / pred. verbal (împreună cu ar fi)
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Dragi prieteni ai mei, mai insistați puțin!

1. A.pron. pos., masc., pl., G. / atr. pron. gen.;
2. B.adj. pron pos., masc., pl., V. / atr. adj.;
3. C.adj. pron. pos., masc., pl., G. / atr. adj.;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Nepoții alor tăi sunt deja mari.

1. A.pron. pos., G. / atr. pron. gen.;
2. B.pron. pos., D. / atr. pron. în dativ;
3. C.pron. pers., G. / atr. pron. gen.;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Am terminat liceul Șincai.

1. A.subst. propriu, Ac. / atr. subst. apozițional (= apoziție neizolată);
2. B.subst. propriu, cu val. adj., Ac. / atr. adj.;
3. C.subst. propriu, Ac. / compl. direct;
4. D.subst. propriu, N. / atr. subst. apozițional (= apoziție neizolată).

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Am o colegă, fostă profesoară de română în Ciorogârla, cărei colege i s-a furat alaltăieri mașina.

1. A.adj. pron. rel., D. / atr. adj.;
2. B.adj. pron. rel., D. / apoziție;
3. C.pron. rel., D. / compl. indirect;
4. D.pron. rel., D. / apoziție.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Au fost mulți concurenți, dar s-au impus doar cei de la liceul nostru.

1. A.pron. dem. de dep., N. / subiect;
2. B.adj. pron. dem. de dep., N. / atr. adj.;
3. C.art. dem. / fără funcție sintactică;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Odată pornită ancheta, n-are cum fi oprită.

1. A.verb pred., inf. cu val. de conjunctiv, d. pasivă / pred. verbal;
2. B.verb cop., inf. prez. + adj., N., nume predicativ / subiect;
3. C.verb pred., inf. perf., d. activă / compl. direct;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Ne întâlnim în jurul orei două.

1. A.num. card. cu val. adj., G. / atr. adj.;
2. B.num. ord. cu val. adj., G. / atr. adj.;
3. C.num. card. cu val. subst., G. / atr. subst. gen.;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțurile: (1) Iarna-i frig, iar vara plouă. (2) Toamna la Cluj este călduță. (3) Primăvara bihorenilor este numai un cântec. (4) Vara întreagă și-a petrecut-o la țară. Cuvintele subliniate sunt:

1. A.adv. de timp / compl. circ. de timp în (1) și (2), subst. / subiect în (3), subst. / compl. direct în (4);
2. B.subst. / compl. circ. de timp în (1), subst. / subiect în (2), (3), adv. / compl. direct în (4);
3. C.adv. de timp în toate enunțurile;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțurile: (1) Toți cei din sală au fost contra sa. (2) S-au năpustit cu toții asupra-i. (3) Eu n-am votat contra ei. Cuvintele subliniate sunt în cazul:

1. A.G. în toate enunțurile;
2. B.D. în toate enunțurile;
3. C.Ac. în (1), D în (2), G. în (3);
4. D.G. în (1) și (3), D. în (2).

Fie următoarele afirmații: (1) Orice cuvânt regent este parte principală de propoziție. (2) Un cuvânt poate fi simultan regent (unui cuvânt) și subordonat (altui cuvânt). (3) Cuvânt subordonat înseamnă (în sintaxă) cuvânt determinant. (4) Cuvânt regent înseamnă (în sintaxă) cuvânt determinat. Sunt adevărate:

1. A.toate;
2. B.numai (2), (3) și (4);
3. C.numai (3) și (4);
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele forme: (1) ducéți-vă; (2) spunéți-mi; (3) zíceți-mi; (4) scríeți-ne. Sunt corect accentuate:

1. A.toate;
2. B.numai (1) și (2);
3. C.numai (3) și (4);
4. D.numai (1), (3) și (4).

În fața celui de-al doilea component al cuplului nu numai... ci și, virgula este:

1. A.exclusă;
2. B.obligatorie;
3. C.facultativă;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțurile următoare: (1) El trebuie să aibă răbdare. (2) Cred că o să meargă la mare. (3) Ei trebuiau să ajungă la timp. (4) Noile legi vor prevede pedepse mai aspre. (5) El voia să devină avocat. Sunt corecte gramatical formele verbale subliniate:

1. A.toate;
2. B.niciuna;
3. C.numai din (1), (2), (3) și (5);
4. D.numai din (1), (2) și (3).

Fie următoarele enunțuri: (1) E frumoasă ca și maică-sa. (2) E mai frumoasă ca și maică-sa. (3) Ion, Vasile, ca și Gheorghiță, toți sunt studenți. (4) Nu stăm prost ca și consum de bere pe cap de locuitor. (5) Ca și colaborator vechi la revistă, am anumite drepturi. (6) Se uita la mine ca și cum m-ar fi văzut întâia oară. Secvența subliniată (ca și) este corect utilizată:

1. A.numai în (1), (3) și (6);
2. B.numai în (1), (2), (3) și (6);
3. C.în toate enunțurile;
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele enunțuri: (1) Fierul, că-i fier, și tot ruginește. (2) E așa de bătrân, că nu mai știe nici cum îl cheamă. (3) Problema voastră e că nu vin și eu? (4) Zău că regret. Propozițiile subordonate introduse prin conjuncția că sunt:

1. A.circ. concesivă în (1), circ. de mod în (2), predicativă în (3) și subiectivă în (4);
2. B.circ. concesivă în (1), circ. consecutivă în (2), predicativă în (3) și subiectivă în (4);
3. C.circ. concesivă în (1), circ. consecutivă în (2), subiectivă în (3) și compl. directă în (4);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Deși încercam să fim sobri, chiar acrii, aș spune, ne era dat să auzim într-una că povestea-i mereu aceeași, bătu-o-ar vina: morții cu morții, vii cu viii. Acesta conține:

1. A.patru greșeli;
2. B.trei greșeli;
3. C.două greșeli;
4. D.o greșeală.

Fie enunțul: Nemaiputând să privesc căpruii-ți ochi, așa cum făceam o dată, ce-i drept, cam de mult, de-a lungul zilelor și a nopților de neuitat, nu mă puteam obișnui cu idea că aceiași ochi, ascunși acum pentru mine în nori cenușii, străluceau viii pentru altcineva. Acesta conține:

1. A.trei greșeli;
2. B.două greșeli;
3. C.nicio greșeală;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Dragu-mi verbul „a fi”, că-i cu-n „i”, că-i cu doi „i”, numai lui tot una i. Acesta conține:

1. A.patru greșeli;
2. B.trei greșeli;
3. C.două greșeli;
4. D.o greșeală.

Fie enunțul: În jurul acestui bacalaureat și, mai ales, a primei probe (1) / al primei probe (2) / primei probe (3) au planat multe suspiciuni, dar poate lucrurile se vor îmbunătăți tocmai datorită mediatizării excesive și a interesului (4) / interesului (5) / al interesului (6) celor implicați. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite:

1. A.toate;
2. B.numai (2) și (5);
3. C.numai (1) și (4);
4. D.numai (2), (3), (5) și (6).

Subordonata subiectivă poate determina: (1) verbe predicative personale la mod personal; (2) verbe predicative personale la mod nepersonal; (3) verbe predicative impersonale la mod personal; (4) verbe predicative impersonale la mod nepersonal; (5) adverbe predicative; (6) interjecții predicative. Sunt adevărate afirmațiile:

1. A.toate;
2. B.numai (1) și (2);
3. C.numai (1), (3), (4) și (5);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Sunt un om care muncesc (1) / muncește (2) mult și cinstit, iar acest premiu este recunoașterea a considerabile (3) / a considerabilelor (4) / considerabilelor (5) eforturi făcute de mine de-a lungul timpului. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite:

1. A.toate;
2. B.numai (2), (3) și (5);
3. C.numai (1) și (5);
4. D.numai (1), (2) și (4).

Fie enunțul: Ați terminat deja clasa a doisprezecea (1) / douăsprezecea (2), dar nu cred că ați uitat nici acum prima zi de școală, din clasa întâi (3) / întâia (4). Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite:

1. A.toate;
2. B.numai (2), (3) și (4);
3. C.numai (2) și (4);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Până acum (1) / acuma (2) nimeni nu i-a contrazis și nu aș vrea să o faceți nici voi, ca atunci când noi crezuserăm (3) / crezusem (4) că directoarea e de partea noastră, iar ea s-a dovedit a fi aliata cel (5) / cea (6) mai puțin devotată. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite:

1. A.numai (1), (2), (3) și (5);
2. B.numai (1), (3) și (6);
3. C.numai (2), (4) și (5);
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele enunțuri: (1) Visa mereu ca să se facă remarcat. (2) Se străduia enorm ca să se facă remarcat. (3) Își dorea mult ca să se facă remarcat. (4) I-ar plăcea enorm ca să se facă remarcat. Secvența subliniată este corect folosită în:

1. A.toate;
2. B.numai în (2);
3. C.numai în (1), (2) și (4);
4. D.numai în (1) și (3).

Se dă următorul enunț: Mereu întâmpinăm greutăți datorită (1) / din cauza (2) birocrației, încât am ajuns să scriem câte 100 pagini (3) / de pagini (4) pe zi, într-o agitație fizică și psihică teribilă (5) / teribile (6). Dintre secvențele subliniate, sunt corect folosite:

1. A.toate;
2. B.numai (2), (4) și (5);
3. C.numai (1), (3), (4) și (6);
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele serii de cuvinte: (1) protéctor, mánager, míjloc, déspot; (2) protectór, manáger, mijlóc, despót; (3) protéctor, manáger, míjloc, despót; (4) protectór, mánager, mijlóc, déspot. Conțin(e) doar cuvinte corect accentuate:

1. A.numai prima și a patra serie;
2. B.numai prima serie;
3. C.numai a doua și a treia serie;
4. D.toate seriile.

Se dă enunțul: Mă făcusem roșu de fúrie(1) / furíe(2), văzând nota dată de profésor(3) / profesór(4). Dintre cuvintele accentuate sunt corect (potrivit) folosite:

1. A.toate;
2. B.numai (1) și (4);
3. C.numai (2), (3) și (4);
4. D.numai (1), (3) și (4).

Se dau următoarele cuvinte: piațetă, pietate, prizonier, prieten. Conțin diftongi:

1. A.toate;
2. B.numai al doilea și al treilea;
3. C.numai primul;
4. D.numai primul și al patrulea.

Se dau următoarele serii de cuvinte: (1) ceții, patimii, îmbrăcămintei, căpșunii; (2) ceței, patimei, îmbrăcăminții, căpșunei; (3) ceței, patimei, îmbrăcămintei, căpșunii; (4) ceții, patimii, îmbrăcăminții, căpșunei. Conțin numai forme corecte de genitiv-dativ articulat:

1. A.toate;
2. B.numai prima și a patra;
3. C.numai a doua și a treia;
4. D.numai a doua.

Se dau următoarele cuvinte: feți-frumoși, sus-numit, blocuri-turn, prost-crescut. Sunt corect scrise cu cratimă:

1. A.numai primul, al doilea și al treilea;
2. B.numai primul și al patrulea;
3. C.toate, în afară de al doilea;
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele substantive comune: joacă, înțelepciune, curaj, eroism. Sunt defective de plural:

1. A.toate;
2. B.numai primul și al doilea;
3. C.numai primul, al doilea și al treilea;
4. D.niciunul.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dă enunțul: Vom rămâne alături până la adânci bătrâneți (1) / bătrânețe(2), căci se iubesc așa cum se aude în refrenurile(3) / refrenele(4) cântecelor de dragoste. Dintre substantivele la plural subliniate sunt corecte, în contextele date:

1. A.numai (1), (2) și (3);
2. B.numai (1) și (4);
3. C.numai (2), (3) și (4);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dă următorul enunț: I-am spus să nu mai cheltuiască(1) / cheltuie(2) atât de mult, dar asta nu înseamnă(3) / însemnează(4) că trebuia să devină atât de zgârcit . Dintre formele verbale subliniate, sunt corecte, în contextele date:

1. A.toate;
2. B.numai (2) și (3);
3. C.numai (1), (3) și (4);
4. D.numai (1), (2) și (3).

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dă următorul enunț: Studiază filosofia(1) / filozofia(2), dar nu se prea pronunță în chestii(3) / chestiuni(4) delicate și nu prea crede în slogane(5) / sloganuri(6). Dintre cuvintele subliniate au forme literare:

1. A.toate;
2. B.numai (1), (3) și (5);
3. C.numai (1), (2), (3), (5) și (6);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dă enunțul: Unii oameni știu să interpreteze visele(1) / visurile(2), dar mie mi-e teamă să mărturisesc ce imagini mi se arată în somn. Cuvântul corect (potrivit) pentru acest enunț este:

1. A.primul;
2. B.al doilea;
3. C.cuvintele subliniate sunt variante opționale, deci amândouă variantele sunt corecte;
4. D.cuvintele subliniate sunt sinonime, deci amândouă variantele sunt corecte.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele expresii: camarad de arme, catastrofă de proporții, candoare morală, cazier judiciar. Constituie pleonasme:

1. A.toate;
2. B.numai prima și a patra;
3. C.numai a doua și a treia;
4. D.toate, în afară de a patra.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dă enunțul: Actuala blocadă economică(1) impusă Greciei riscă să se dovedească un fiasco total(2), mai ales că majoritatea cetățenilor își sprijină premierul ales prin sufragiu universal(3). Dintre expresiile subliniate, constituie pleonasme:

1. A.toate;
2. B.numai (1) și (2);
3. C.numai (2);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dă enunțul: La fel ca și colegul tău, resimt un puternic atașament față de familia ta, drept pentru care aș vrea să mă acceptați ca prieten. Acesta conține:

1. A.trei pleonasme;
2. B.două pleonasme;
3. C.un pleonasm;
4. D.niciun pleonasm.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau cuvintele: (1) sensibilitate; (2) înclinare; (3) aplecare; (4) înclinație. Sunt sinonime ale cuvântului predispoziție:

1. A.toate;
2. B.numai primul și al doilea;
3. C.numai doilea și al treilea;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sensul cuvântului semeț este:

1. A.mândru;
2. B.obraznic;
3. C.curajos;
4. D.toate cele trei sensuri de mai sus.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sensul cuvântului adversitate este:

1. A.dificultate;
2. B.dezgust;
3. C.antipatie;
4. D.toate cele trei sensuri de mai sus.

Fie următoarele definiri și / sau explicări de cuvinte: (1) stare ideală de înțelepciune; (2) euforie permanentă; (3) stare de fericire deplină. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvântului beatitudine?

1. A.numai a treia;
2. B.toate;
3. C.numai prima și a treia;
4. D.numai a doua.

Fie următoarele definiri și / sau explicări de cuvinte: (1) de modă veche; (2) milităresc; (3) aspru; (4) rigid. Care dintre acestea reprezintă sensul (sensurile) adjectivului cazon?

1. A.numai a doua, a treia și a patra;
2. B.numai a doua și a treia;
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Cuvântul intempestiv poate fi în raport de antonimie cu:

1. A.așteptat;
2. B.dorit;
3. C.prevăzut;
4. D.oricare din cele trei cuvinte de mai sus.

Se dau următoarele cuvinte: licențios(1); prezumțios(2); modest(3); moral(4). Se poate stabili un raport de antonimie:

1. A.între (1) și (4), respectiv între (2) și (3);
2. B.numai între (1) și (2);
3. C.numai între (2) și (4);
4. D.între (1) și (2), respectiv între (1) și (3).

Fie enunțul: Mărirea pensiilor la doisprezece mii lei va aduce fericirea a doisprezece milioane de oameni în data de doisprezece septembrie. Acesta conține:

1. A.trei greșeli;
2. B.două greșeli;
3. C.o greșeală;
4. D.nicio greșeală.

Se dau următoarele abrevieri: d-ta, T.A.R.O.M., dl., a.c.. Sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai a patra;
3. C.numai prima, a treia și a patra;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Dacă va urma medicamentația prescrisă, sezonul competițional va debuta fără probleme și pentru el și va putea profita la maxim de șansele oferite. Acesta conține:

1. A.nicio greșeală;
2. B.o greșeală;
3. C.trei greșeli;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Ați învățat mult la gramatică, dar și la economie, așa că orice întrebare, fie că se referă la subiect, la predicat sau că presupune calculul cheltuielilor salariale, nu vi se va părea grea; drept pentru care nu trebuie decât să fiți atenți. Acesta conține:

1. A.nicio greșeală;
2. B.o greșeală;
3. C.două greșeli;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Cu toate că ai ajuns un profesor care poți învăța pe oricine gramatică, ești și una dintre puținele personalități care merită apreciată și în alte domenii, chiar dacă tu rămâi o persoană modestă în continuare. Acesta conține:

1. A.nicio greșeală;
2. B.o greșeală;
3. C.două greșeli;
4. D.trei greșeli.

Se dă enunțul: Aflasem și noi că unii erau triști, alții îi durea capul, așa că am plecat să îi înveselim, deși eram siguri că și tu, de atâta vreme de când nu ne-am văzut, îți era dor de noi și am fi vrut să ne întâlnim. Acesta conține:

1. A.nicio greșeală;
2. B.o greșeală;
3. C.trei greșeli;
4. D.altă interpretare.

D. Marcați răspunsul corect:

Produc bunuri economice:

1. A.vânzătorii;
2. B.administrațiile publice;
3. C.întreprinderile;
4. D.comercianții.

D. Marcați răspunsul corect:

Dacă restul condițiilor pieței rămân neschimbate, o cerere inelastică (cu elasticitate redusă) în raport cu prețul presupune:

1. A.modificarea cererii în același sens, dar mai accentuat decât modificarea procentuală a prețului;
2. B.modificarea în sens contrar, dar mai lent, a cererii față de modificarea procentuală a prețului;
3. C.o cerere neschimbată din punct de vedere temporal;
4. D.o cerere întotdeauna mai mică în prezent decât în perioada de referință.

D. Marcați răspunsul corect:

Referitor la prima unitate consumată dintr-un bun economic omogen (având o aceeași structură în toată componența lui și fiind perfect divizibil în doze egale, interschimbabile), constatăm că:

1. A.utilitatea totală este mai mică decât utilitatea marginală;
2. B.utilitatea totală este mai mare decât utilitatea marginală;
3. C.utilitatea totală este egală cu utilitatea marginală;
4. D.nu se poate stabili o corelație între utilitatea totală și utilitatea marginală aferentă.

D. Marcați răspunsul corect:

Conținutul „Pe măsură ce sporește consumul dozelor succesive dintr-un bun, utilitatea marginală scade” denumește legea economică a:

1. A.rarității resurselor;
2. B.profitului;
3. C.diviziunii muncii;
4. D.utilității marginale descrescătoare.

D. Marcați răspunsul corect:

Bunurile aparținând domeniului public sunt:

1. A.private și personale;
2. B.inalienabile și imprescriptibile;
3. C.înstrăinabile oricui și oricând, ca oricare alte bunuri;
4. D.imperturbabile și imprevizibile.

D. Marcați răspunsul corect:

Interesul principal al producătorului este:

1. A.să vândă bunuri, indiferent de costul de producție și de preț;
2. B.să fabrice o cantitate cât mai mare de produse, indiferent de evoluția altor informații legate de piață;
3. C.să obțină profit maxim;
4. D.să vândă produse la cel mai mic preț care i se oferă.

D. Marcați răspunsul corect:

Pe piața unui factor de producție, proprietarul prod-factorului respectiv este în avantaj atunci când:

1. A.cererea depășește oferta;
2. B.oferta este mult mai mare decât cererea;
3. C.oferta crește și cererea scade;
4. D.atât cererea, cât și oferta scad.

D. Marcați răspunsul corect:

Cheltuielile cu salariile directe ale lucrătorilor implicați în procesul de producție sunt elemente de:

1. A.cost fix;
2. B.cost marginal;
3. C.cost variabil;
4. D.cost material.

Un cost marginal mai mic decât costul total mediu determină:

1. A.creșterea costului total mediu;
2. B.creșterea costului unitar;
3. C.scăderea costului unitar;
4. D.păstrarea neschimbată a costului unitar (mărimea acestuia nefiind influențată de cea a costului marginal și nici de alte elemente).

Pe termen scurt, când volumul producției scade, dar costul variabil total crește:

1. A.costul fix mediu se micșorează;
2. B.costul total devine egal cu costului variabil total;
3. C.costul fix mediu nu se modifică;
4. D.costul variabil mediu crește.

Folosind notațiile Q = volumul producției, iar L = cantitatea de muncă utilizată, productivitatea medie a muncii se calculează după relația:

1. A.Q – L;
2. B.Q·L;
3. C.Q + L;
4. D.Q / L.

Cunoaștem profitul net (PrN), respectiv mărimea impozitelor și a altor taxe pe profit (IPr), achitate statului de către un agent economic. Ca urmare, dimensiunea profitului brut al agentului economic este data de relația:

1. A.PrN – Ipr;
2. B.PrN + Ipr;
3. C.PrN · Ipr;
4. D.PrN / Ipr.

Pe piața unui bun, egalitatea dintre cerere și ofertă semnifică:

1. A.elasticitatea unitară a cererii;
2. B.echilibrul pieței;
3. C.armonia dintre vânzători și cumpărători;
4. D.elasticitatea unitară a ofertei.

Piața de monopol se caracterizează prin faptul că:

1. A.nu este reglementată;
2. B.concentrează cererea și oferta unui produs și determină prețurile minime pe piață;
3. C.în cadrul ei se pierde atomicitatea ofertei;
4. D.controlează piața pentru mărfuri care nu sunt unice.

Între premisele trecerii la convertibilitate a unei monede naționale, regăsim:

1. A.reducerea prețurilor pe piața internă;
2. B.diminuarea puterii de cumpărare a banilor;
3. C.consolidarea economiei naționale;
4. D.mărimea stocului de aur tezaurizat de populație.

Profitul bancar derivă din:

1. A.suma dintre dobânda încasată și cea plătită de bancă;
2. B.diferența dintre dobânda plătită de debitor și cea încasată de bancă;
3. C.diferența dintre câștigul bancar (profitul bancar brut) și cheltuielile anuale de funcționare a băncii;
4. D.dobânda încasată la capitalul propriu.

Dacă la finalul unei perioade, într-o economie națională se înregistrează micșorarea indicelui general al prețurilor față de perioada de bază, rezultă că puterea de cumpărare a monedei:

1. A.a scăzut;
2. B.a crescut;
3. C.n-a fost afectată de mișcarea prețurilor din economie;
4. D.reflectă înrăutățirea conjuncturii economice generale.

Speculatorul care mizează pe majorarea în timp a cursului titlurilor de valoare acționează pe piața:

1. A.forței de muncă;
2. B.financiară (a capitalurilor plasate pe termen mediu și lung);
3. C.factorilor de producție;
4. D.monetară.

Reprezintă titluri de valoare:

1. A.creditele acordate de către bănci, celor ce le solicită;
2. B.obligațiile agenților economici față de personalul propriu și de furnizori;
3. C.acțiunile și obligațiunile;
4. D.dobânzile plătite de bănci pentru depozitele realizate de către agenții economici și populație.

Majorarea mai rapidă, dar nejustificată a salariilor față de creșterea productivității muncii poate avea ca efect:

1. A.îmbunătățirea competitivității;
2. B.reducerea mare a costurilor de producție, mai ales a celor salariale;
3. C.creșterea ofertei, scăderea costurilor și a prețului;
4. D.scumpirea produsului.

Identificați afirmația adevărată:

1. A.după aplicarea și reținerea impozitului pe salariu, ceea ce rămâne la dispoziția angajatului este salariul real;
2. B.creșterea prețului pieței, în condițiile cererii neschimbate pentru un bun, este un avantaj pentru producătorul acestui bun;
3. C.dobânda reprezintă un cost pentru creditor și un venit pentru debitor;
4. D.într-un sistem de coordonate determinat de preț pe ordonată și de cantitatea oferită pe abscisă, la un preț constant al unui bun, deplasarea spre dreapta a curbei ofertei semnifică o scădere a ofertei din acel bun.

O societate comercială fabrică 800 bucăți din bunul A, în condițiile unei productivități medii a muncii de 20 bucăți / lucrător. În acest caz, realizarea output-ului presupune un număr de lucrători egal cu:

1. A.160;
2. B.820;
3. C.40;
4. D.20.

Un agent economic cu ciclu de activitate pe termen scurt fabrică 400 bucăți dintr-un bun, le vinde pe toate și încasează 2.000 u.m. La ce preț (în u.m. / bucată) se vinde unitatea de produs:

1. A.0,2;
2. B.5;
3. C.800.000;
4. D.2.000.

Dacă, la nivelul unui agent economic, numărul angajaților a crescut de la o perioadă la alta cu 1/5, iar indicele producției (în același interval temporal) a fost 180%, rezultă că în timp, productivitatea medie a muncii:

1. A.a sporit cu 80%;
2. B.a scăzut cu 30%;
3. C.a sporit cu 50%;
4. D.a scăzut cu 20%.

Prin creșterea de la 20 la 40 de bucăți a producției, costurile totale sporesc de la 1.400 u.m. la 1.800 u.m. În acest caz, costul marginal (în u.m.) este:

1. A.8.000;
2. B.2;
3. C.20;
4. D.400.

Cheltuielile materiale ale unui agent economic înseamnă 1/5 din costul total, venitul total reprezintă 120% față de costul total, iar cheltuielile salariale sunt 400 u.m. Masa profitului (în u.m.) este:

1. A.500;
2. B.600;
3. C.100;
4. D.400.

Câștigul bancar anual al unei unități bancare este de 3 ori mai mare decât cheltuielile anuale de funcționare. Profitul bancar anual este, în acest caz:

1. A.de 3 ori mai mic decât câștigul bancar anual;
2. B.egal cu jumătate din cheltuielile anuale de funcționare;
3. C.egal cu dublul cheltuielilor anuale de funcționare;
4. D.egal cu câștigul bancar anual.

Într-o perioadă de timp, salariul nominal a rămas constant, iar prețurile bunurilor de consum au crescut cu 100%. Rezultă că, în intervalul respectiv, salariul real:

1. A.a rămas neschimbat;
2. B.a scăzut cu 50% față de nivelul său din perioada de bază;
3. C.s-a majorat cu 50% față de nivelul său din perioada de bază;
4. D.a scăzut de 50 de ori.

De la o lună la alta, salariul real scade cu 1/4, iar salariul nominal crește cu 50%. Rezultă că, în această perioadă, indicele prețurilor la bunurile de consum este:

1. A.200%;
2. B.150%;
3. C.125%;
4. D.5%.

Într-o perioadă de timp, cursul unei acțiuni crește cu 10%, ajungând la 11 u.m. Înseamnă că mărimea lui în perioada de bază a fost (în u.m.):

1. A.10;
2. B.1;
3. C.21;
4. D.110.

La o întreprindere, în luna iunie, nivelul producției devine 1,2 față de luna mai a aceluiași an. Înseamnă că sporul producției în perioada dată a fost:

1. A.120%;
2. B.0,2%;
3. C.20%;
4. D.2%.

Producția unui agent economic crește de 3 ori de la o perioadă la alta, iar costul său total sporește cu 300%. Costul total mediu:

1. A.scade;
2. B.rămâne constant;
3. C.crește;
4. D.crește de 3 ori.

Un producător cu ciclu de fabricație pe termen scurt produce 2.000 bucăți din bunul X, la un cost unitar de 10 u.m. / bucată. Dacă mărimea cererii l-ar face să-și majoreze oferta cu 100 bucăți, costul total i-ar crește cu 580 u.m. Alegeți varianta corectă:

1. A.majorarea producției nu se justifică, deoarece costul total sporește de la o perioadă la alta (ceea ce nu se poate admite);
2. B.costul marginal este mai mare decât costurile unitare aferente celor două momente de timp, deci nu se recomandă creșterea output-ului;
3. C.costul marginal al perioadei este 9,8 u.m. / bucată;
4. D.costul total mediu devine în perioada curentă 9,8 u.m. / bucată, ceea ce justifică – alături de mărimea costului marginal – sporirea producției.

Dacă un producător de bumbac crește prețul produsului său cu o cincime, pierde un sfert din clienți (restul condițiilor pieței rămânând neschimbate). În acest caz, cererea pentru bumbac este:

1. A.perfect elastică în funcție de preț;
2. B.elastică în raport cu prețul;
3. C.cu elasticitate zero în raport cu prețul;
4. D.neschimbată față de mărimea ei inițială.

Raportul dintre cifra de afaceri și costurile totale ale unui producător este 6/5. Dacă mărimea cheltuielilor salariale este 12.000 u.m., iar masa profitului atinge 5.000 u.m., ponderea cheltuielilor materiale în totalul costurilor reprezintă:

1. A.16,66%;
2. B.83,33%;
3. C.48%;
4. D.52%.

Un investitor decide să-și transfere capitalul dintr-o societate pe acțiuni cu profil alimentar (A) într-una de confecții (C). El transmite brokerului ordinul de a vinde la termen de 3 luni 150 acțiuni tip A și, cu suma obținută, să cumpere (la același termen) titluri C. Brokerul vinde acțiunile A la 15.000 u.m. / bucată și le cumpără pe cele de tip C la 5.000 u.m. / bucată. La scadență, cursul lui A e mai mare cu a 30-a parte din cel inițial, iar cursul lui C s-a majorat de 1,04 ori. Determinați rezultatul final al tranzacțiilor pentru investitor:

1. A.pierdere de 75.000 u.m.;
2. B.câștig de 2.250.000 u.m.;
3. C.pierdere de 200 u.m. / bucată;
4. D.câștig de 15.000 u.m.

Venitul total al unui producător este 30.000 u.m. Cât reprezintă profitul său unitar (în u.m. / bucată), dacă nivelul costului total mediu este 26 u.m. / bucată, iar agentul economic realizează 1.000 produse:

1. A.4.000;
2. B.26.000;
3. C.4;
4. D.1,154.

Un agent economic înregistrează o rată a profitului la costurile totale de 10%. Știind că masa profitului este 1.000 u.m., rata profitului la cifra de afaceri va fi:

1. A.11,11%;
2. B.9,09%;
3. C.25%;
4. D.10%.

Venitul disponibil al unui consumator este 100 u.m., sumă cu care persoana trebuie să achiziționeze cantități din fiecare dintre bunurile X și Y. Utilitățile marginale ale cantităților respective (x și y) sunt date de funcțiile Umg_x = 4 - x, respectiv Umg_y = 6 - y, iar prețurile unitare ale bunurilor sunt P_x = P_y = 5 u.m. Cantitățile corespunzătoare stării de optim în consum sunt:

1. A.x = 10, y = 10;
2. B.x = 5, y = 15;
3. C.x = 11, y = 9;
4. D.x = 9, y = 11.

Un împrumut de 100.000 u.m., contractat la o rată anuală a dobânzii de 20%, se rambursează în tranșe anuale egale într-o perioadă de 4 ani, iar dobânzile se plătesc la sfârșitul fiecărui an. Ce sumă (în u.m.) trebuie restituită de către debitor, corespunzător celui de-al doilea an:

1. A.195.000;
2. B.36.000;
3. C.40.000;
4. D.nu se poate determina pe baza datelor oferite.