Subiecte admitere Drept București 2021

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)
Când îmi aduc aminte cum altădată singurele griji legate de vacanță erau destinația și să am suficienți bani, mă doare că nu am profitat de acele vremuri să vizitez cât mai multe țări, țări unde acum nu am cum ajunge, mai ales că restricțiile legate de pandemie par să nu se mai termine.

1. A.circ. de timp + compl. indirectă + predicativă + principală + subiectivă + circ. de scop + atributivă + compl. directă + circ. de cauză + predicativă;
2. B.circ. de cauză + compl. directă + predicativă + compl. directă + circ. de scop + circ. de loc + circ. de mod + compl. directă;
3. C.circ. de timp + compl. indirectă + predicativă + principală + compl. directă + circ. de scop + atributivă + circ. de cauză + circ. de mod;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)
Că i-am iertat ieșirile a fost pentru că îl iubesc.

1. A.circ. condițională + principală + circ. de cauză;
2. B.subiectivă + principală + predicativă;
3. C.compl. directă + principală + circ. de scop;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)
Săriți de mă ajutați, că nu știu să înot, ci doar să predau gramatică.

1. A.principală + circ. de mod + circ. de cauză + compl. directă + compl. directă;
2. B.principală + circ. de scop (finală) + circ. de cauză + compl. directă + circ. de cauză + compl. directă;
3. C.principală + circ. de scop (finală) + circ. de cauză + compl. directă + compl. directă;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)
Bine pregătiți cum sunt, vor fi declarați admiși toți care s-au prezentat.

1. A.circ. de cauză + principală + subiectivă;
2. B.circ. de mod + principală + subiectivă;
3. C.circ. de mod + principală + atributivă;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)
Pe motivul că e stare de alertă, nu-i unde pleca în concediu.

1. A.circ. de cauză + principală + subiectivă;
2. B.atributivă + principală + predicativă;
3. C.atributivă + principală + subiectivă;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Uite cum toți știți să rezolvați grila perfect!

1. A.verb pred., imperativ, pers. a II-a, pl., d. activă / pred. verbal;
2. B.interj. predicativă / fără funcție sintactică;
3. C.interj. predicativă, pers. a II-a, pl. / pred. verbal;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Deștepți cum sunteți, subiectele de gramatică vor fi o joacă!

1. A.adv. rel. de mod / compl. circ. de mod;
2. B.conj. subord. cauzală (cum „cauzal”) / fără funcție sintactică;
3. C.adv. rel. de mod, N. / nume predicativ;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Parcă trăim în atmosfera romanului „1984” al lui Orwell.

1. A.numeral cu val. subst., N. / atribut substantival apozițional (apoziție neizolată);
2. B.numeral cu val. adj., G. / atr. adjectival;
3. C.numeral cu val. adj., N. / atr. adjectival;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Mi-aș dori să îi pot cunoaște pe toți care gândesc la fel ca mine.

1. A.adj. pron. rel., Ac. / atr. adjectival;
2. B.pron. rel., N. / subiect;
3. C.pron. rel., N. / apoziție;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Mă întreb dacă știți ce cred eu că se va obține în urma demersului vostru.

1. A.pron. rel., N. / subiect;
2. B.pron. rel., Ac. / compl. direct;
3. C.pron. int., Ac. / compl. direct;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Poate că erai doar supărată că am plecat.

1. A.adv. de mod / compl. circ. de mod;
2. B.verb predicativ, ind., prez., pers. a III-a, sg. / predicat verbal;
3. C.adv. de mod / fără funcție sintactică (parte a locuțiunii conj. poate că);
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Te rog să mai rămâi doar o clipă cu mine, până vin alții să mă ajute.

1. A.art. nehot. / fără funcție sintactică;
2. B.adj. nehot., Ac. / atr. adjectival;
3. C.num. card. cu val. adj., Ac. / atr. adjectival;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Veți reuși cu toții datorită entuziasmului acestuia al vostru.

1. A.adj. pron. pos., G. / atr. adjectival;
2. B.adj. pron. pos., D. / atr. adjectival;
3. C.adj. pron. pos., N. / atr. adjectival;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Ai întâlnit și de-ai mei printre cei prezenți la premiere?

1. A.pron. pos., Ac. + prep. / compl. direct;
2. B.pron. pos., G. / compl. direct;
3. C.pron. pos., Ac. + prep. / atr. pron. prep.;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Tu chiar crezi că nu-mi dau seama ce faci?

1. A.pron. refl., D. / compl. indirect;
2. B.pron. refl., D. / atr. pron. datival (în dativ);
3. C.pron. refl., D. / fără funcție sintactică (marcă a diatezei reflexive);
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Mă tem că mulți din cei dimprejuru-ți nu îți sunt prieteni adevărați.

1. A.pron. pers., G. / atr. pron. gen.;
2. B.pron. pers., D. / compl. circ de loc;
3. C.pron. pers., G. + prep. / atr. pron. prep.;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Întoarcerea ta acasă m-a întristat.

1. A.subst., Ac. / atr. subst. acuzatival;
2. B.subst., Ac. / compl. circ. de loc;
3. C.adverb de loc, Ac. / atr. adverbial;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Le-am oferit cadouri tuturor, bogati sau săraci.

1. A.subst., D. / apoziție;
2. B.subst., N. / apoziție;
3. C.adj., D. / atr. adjectival;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Tu ai încredere în el, dar mie mi s-a părut mereu contra ta.

1. A.pron. pos., G. + prep. / compl. circ. de mod;
2. B.pron. pos., Ac. / nume predicativ;
3. C.adj. pron. pos., G. / nume predicativ;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Mereu mizezi pe toți ceilalți din jurul tău, iar pe mine nu mă bagi în seamă.

1. A.pron. dem., Ac. / compl. direct;
2. B.pron. nehot., Ac. / compl. direct;
3. C.adj. pron. dem., Ac. / atr. adjectival;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Nu mă pot gândi decât la tine.

1. A.verb nepred., inf., prez., diateza activă / compl. indirect;
2. B.verb pred., inf., prez., diateza reflexivă / compl. direct;
3. C.verb pred., inf. cu val. de conj. / pred. verbal;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Mă tot întreb ce vrei să te faci, căci nicio meserie nu pare să îți fie pe plac.

1. A.pron. int., Ac. / compl. direct;
2. B.pron. rel., Ac. / compl. direct;
3. C.pron. rel., N. / nume predicativ;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Contrar așteptărilor ei, el nu a renunțat la a o răni prin purtarea sa.

1. A.adj. pron. pos., D. / atr. adjectival;
2. B.pron. pers., D. + prep. / atr. pron. prep.;
3. C.pron. pers., G. / atr. pron. gen.;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Nu voi crede niciodată că ochii care nu se văd se uită.

1. A.adj. pron. rel., N. / atr. adjectival;
2. B.pron. rel., Ac. / compl. direct;
3. C.adj. pron. rel., Ac. / atr. adjectival;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Oare cum de ni se poate întâmpla asta?

1. A.pron. dem., Ac. / compl. direct al verbului a (se) întâmpla;
2. B.pron. dem., Ac. / compl. direct al verbului a putea;
3. C.pron. dem., Ac. / compl. indirect al verbului a putea;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Părând în stare de orice, fusese mereu ocolit. Numele predicativ este exprimat prin:

1. A.adjectiv propriu-zis;
2. B.locuțiune adjectivală;
3. C.adjectiv provenit din participiu;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Mă doare capul când mă gândesc că a reușit în viață doar datorită cui l-a ajutat, știind mereu că nu are ce i se întâmpla, orice face. Subiectele exprimate (lexicalizate) sunt, în ordinea din enunț, în cazurile:

1. A.N., D.;
2. B.D., N.;
3. C.N., D., N.;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Era acolo la lume de nu puteai nici respira, dar, profitând că erau și de-ai mei în mulțime, ei sărind mereu în ajutorul cui nu se descurca, am reușit să urc pe scenă. Subiectele exprimate (lexicalizate) sunt, în ordinea din enunț, în cazurile:

1. A.N., N., G.;
2. B.Ac., Ac., N., G.;
3. C.N., G., N., D.;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: I se părea mereu că este judecat și condamnat de cei din jur și, cum trecuseră atâția ani fără a fi fost întrebat măcar o dată de ce e mereu trist și ignorat, e de bănuit de către oricine că va rămâne și în continuare amărât și abandonat de toți. Acesta conține:

1. A.4 verbe la diateza pasivă, toate predicative;
2. B.3 verbe la diateza pasivă, toate predicative;
3. C.5 verbe la diateza pasivă, dintre care 4 sunt predicative, iar 1 este nepredicativ;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Ce (1) bine e că nu mai trebuie să mă întreb ce (2) vrei de la mine, căci știu deja ce (3) om ești și pe zi ce (4) trece sunt tot mai convins că n-am ce (5) face decât să te uit. Cuvântul subliniat este:

1. A.adverb în (1), pronume în (2) și (5), adjectiv pronominal în (3) și (4);
2. B.adverb în (1), (2) și (5), adjectiv pronominal în (3) și (4);
3. C.adverb în (1) și (3), pronume în (2), (4) și (5);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțurile: (1) Nu e tristă și nu e nici o persoană pesimistă. (2) N-are nici o prietenă, nici mai multe. (3) Nici una, nici alta, și-a dat demisia. (4) Nu l-am trădat nici odată, nu îl trădez nici acum. (5) Nu îl mai cred nici cât negru sub unghie. Cuvântul subliniat este:

1. A.adverb în toate enunțurile;
2. B.conjuncție în toate enunțurile;
3. C.adverb în (1) și (5), conjuncție în (2), (3) și (4);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Cuvântul ca poate fi: (1) adverb; (2) prepoziție; (3) parte componentă a unei locuțiuni adverbiale; (4) parte componentă a unei locuțiuni conjuncționale; (5) parte componentă a unei locuțiuni prepoziționale. Dintre variantele date, sunt corecte:

1. A.numai (1), (2) și (5);
2. B.toate, în afară de (5);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Conjuncția să poate introduce o propoziție: (1) subiectivă; (2) predicativă; (3) atributivă; (4) consecutivă; (5) finală (de scop); (6) concesivă. Sunt corecte variantele:

1. A.numai (1), (2) și (3);
2. B.toate;
3. C.numai (1), (2), (5) și (6);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau seriile: (1) mai-mult-ca-perfect, Polul Sud, preafericit, deplin; (2) numai, deasupra, aseară, parcă; (3) pretutindeni, deoarece, încât, iacătă; (4) despre, așadar, vreun, douăzeci. Conțin numai cuvinte compuse:

1. A.toate;
2. B.numai (2) și (3);
3. C.niciuna;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau seriile: (1) benzinărie, alfabetar, desfrunzit, fantasmagoric; (2) proamerican, albaiulian, camilpetrescian, R.A.T.B.-ist; (3) postverbal, translucid, transgresa, dinspre. Conțin numai cuvinte derivate:

1. A.toate;
2. B.niciuna;
3. C.numai (1) și (2);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie cuvintele: (1) (a) contraface; (2) (a) contrasemna; (3) contratimp; (4) contrapagină; (5) (a) contrazice; (6) contractual. Elementul de compunere „contra-”, cu sensul „împotriva”, „opus” și care servește la formarea unor substantive, a unor adjective sau a unor verbe, se regăsește în:

1. A.toate, în afară de (1) și (6);
2. B.numai în (1), (3), (5) și (6);
3. C.numai în (3) și (5);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie următoarele afirmații despre punct: (1) este semn ortografic; (2) este semn de punctuație; (3) în anumite situații are ca semne echivalente bara și cratima; (4) poate fi urmat de cratimă; (5) este folosit după majoritatea abrevierilor care păstrează una sau mai multe litere din partea inițială a cuvântului abreviat; (6) este folosit în abrevierile care păstrează finala cuvântului abreviat. Sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (2), (3) și (5);
3. C.toate, în afară de (6);
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele afirmații despre utilizarea cratimei: (1) poate marca pronunțarea fără pauză a două, trei, patru ori chiar cinci cuvinte alăturate; (2) marchează limitele dintre silabele unor cuvinte rostite sacadat, cu valoare stilistică; (3) servește la atașarea anumitor prefixe sau sufixe; (4) unește elementele unor cuvinte compuse; (5) leagă articolul hotărât enclitic sau desinența de cuvintele greu flexionabile. Dintre acestea, sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (3), (4) și (5);
3. C.toate, în afară de (2);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Neștiind (1) dacă ții neapărat (2) să îți fie organizat un dineu fastuos (3), te-am întrebat respectuos (4), dar în același timp afectuos (5) cum preferi și îmi cer scuze dacă deodată (6) m-am purtat ca o liceană (7). Dintre cuvintele subliniate, conțin hiaturi:

1. A.toate;
2. B.niciunul;
3. C.numai (2), (5), (6) și (7);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Când văd revăd aceste locuri, mă năpădesc aducerile aminte (1) / aducerile-aminte (2), deși azi-mâine (3) / azi mâine (4) se împlinesc treizeci de ani de când ne-am întâlnit, și întru câtva (5) / întru-câtva (6) îmi e dor de vremurile de dinainte de a ne fi luat bun-rămas (7) / bun rămas (8). Dintre cuvintele subliniate, sunt corect scrise în contextele date:

1. A.toate;
2. B.numai (2), (3), (6) și (7);
3. C.numai (1), (2), (3), (5) și (7);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Rapoartele (1) / raporturile (2) privitoare la Covid ale autorităților, bazate pe rapoartele (3) / raporturile (4) de 100 la 1 dintre numărul crescut de noi cazuri și cel tot mai mic al vaccinărilor, nu sunt deloc liniștitoare, iar asta ne afectează pe toți, inclusiv în rapoartele (5) / raporturile (6) cu cei din jur. Dintre substantivele subliniate, sunt corect folosite în enunț:

1. A.toate;
2. B.numai (1), (3) și (6);
3. C.numai (1), (2), (3), (5) și (6);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Nici nervozitatea (1), nici nerecunoștința (2) și nici nesăbuința (3) nu te vor ajuta să îți depășești frica (4), iar, cât timp lașitatea (5) te va împiedica să îți recunoști propria vină (6), nu te aștepta nici la faimă (7), nici la recunoștința (8) celorlalți. Dintre substantivele subliniate, sunt defective de plural:

1. A.toate;
2. B.numai (1), (2), (4) și (7);
3. C.numai (2), (3), (5), (7) și (8);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Îi place să biciuiască (1) / biciuie (2) cu cuvinte usturătoare pe oricine îndrăznește să îl învinuiască (3) / învinuie (4), dar nu e în stare nici să își biruie (5) / biruiască (6) propriile resentimente, nici să se abțină să se destăinuie (7) / destăinuiască (8) exact persoanelor care îl desconsideră. Formele verbale subliniate sunt corecte, în contextul dat:

1. A.numai (1), (2), (3), (5) și (8);
2. B.toate, în afară de (4);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Ceruse de mult o audiență la (1) Ministru, dar acesta era plecat undeva prin (2) Insula Sfânta Elena, unde participa la (3) Cel de-al X-lea Congres al (4) Orientului Apropiat și numai (5) Sfânta Treime știa dacă avea să se întoarcă înainte de (6) Anul Nou. În secvențele subliniate, este corectă scrierea cu majuscule:

1. A.în toate;
2. B.numai în (4), (5) și (6);
3. C.numai în (2), (4) și (5);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dă enunțul: Din ianuárie (1) / iánuarie (2) s-a mutat dintr-o suburbíe (3) / subúrbie (4) în míjlocul (5) / mijlócul (6) orașului și acum se întreabă cum a putut vreodată să locuiască altundevá (7) / áltundeva (8) și să depindă mereu de vreun míjloc (9) / mijlóc (10) de transport în comun. Dintre cuvintele accentuate sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (1), (3), (5), (7) și (10);
3. C.toate, în afară de (2) și (8);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dă enunțul: Álo (1), stimabililor, crédeți-mă (2) că vă aud și dacă nu îmi báteți (3) în perete, așa că mai bine spúneți-mi (4) calm ce doriți și de ce súnteți (5) nervoși, iar, dacă nu, atunci fáceți (6) bine și tăcéți (7), că am de învățat! Dintre cuvintele accentuate sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (2), (3), (4), (5) și (7);
3. C.toate, în afară de (3) și (6);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: După atâta carantină, îi era dor de niște cumpărături la duty-free-ul (1) din aeroport, căci se săturase de toate minimarketurile (2) de cartier, îi lipseau coffee-breakurile (3) cu businessmenii (4) sobri care pe vremuri îl plictiseau și până și party-urile (5) cu dandy-i (6) aceia pe care altădată îi ocolea, într-un cuvânt voia să vadă lume, nu doar display-ul (7) calculatorului. Dintre cuvintele articulate subliniate, sunt corecte:

1. A.numai (1), (3), (4), (5) și (7);
2. B.toate, în afară de (6);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Se pare că am ajuns și la capătul epopeii (1) noastre, dar și al nădejdii (2) în împlinirea acestei județe (3) de prea mult timp așteptate, chiar dacă nu pot abdica în fața injusteții (4) și a relei-voințe (5). Formele de genitiv subliniate sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.toate, în afară de (3);
3. C.numai (2), (3) și (5);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau seriile: (1) culpabil, vinovat, suspect; (2) insidios, viclean, insinuator; (3) veleitate, pretenție, calitate. Conțin doar cuvinte sinonime:

1. A.toate;
2. B.niciuna;
3. C.numai (1) și (2);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau seriile: (1) calin, dezmierdător, ipocrit; (2) indolent, leneș, obraznic; (3) insidios, perfid, insistent. Conțin doar cuvinte sinonime:

1. A.toate;
2. B.niciuna;
3. C.numai (1);
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele definiri și/sau explicări de cuvinte: (1) cu două înțelesuri; (2) suspect; (3) îndoielnic; (4) ambiguu; (5) confuz. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvântului echivoc?

1. A.numai (1), (4) și (5);
2. B.numai numai (2), (3) și (5);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele definiri și/sau explicări de cuvinte: (1) sobru; (2) circumspect; (3) stăpânit; (4) distant; (5) discret. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) adjectivului rezervat?

1. A.numai (3) și (4);
2. B.numai (1) și (5);
3. C.numai (1), (2), (3) și (5);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Nu am avut prea mult timp de reflecție (1) / reflexie (2), dar cred că emisia (3) / emisiunea (4) noilor bancnote de un milion de lei nu mă va ajuta cu nimic în legătură cu decizia instanței de a-mi abjudeca (5) / adjudeca (6) dreptul la pensie. Cuvintele corecte (potrivite) pentru acest enunț sunt:

1. A.numai (1), (4) și (5);
2. B.numai (1), (3), (4) și (6);
3. C.cuvintele subliniate sunt, două câte două, variante opționale, deci toate sunt corecte;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: De când ai revenit din nou în viața mea, mi-am retras cererea de demisie și sper că vom putea colabora împreună o lungă perioadă de timp, mai ales că nutresc față de tine un devotament sincer și te consider talismanul meu norocos. Acesta conține:

1. A.4 pleonasme;
2. B.3 pleonasme;
3. C.5 pleonasme;
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele expresii: (1) cu stimă și respect; (2) nul și neavenit; (3) a preciza clar; (4) a ecraniza un film; (5) calomnie tendențioasă. Constituie pleonasme:

1. A.toate, în afară de (1);
2. B.numai (4) și (5);
3. C.numai (1), (3) și (4);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Nu mai fă pe deșteptul cu mine, că, dat fiind momentul și contextul, mă-nfurii repede și mi-i că ti-i supăra tu apoi, devreme ce la ora doisprezece trebuia să nu fi acasă, ca un lasă-mă-să-te-las ce ești, ci la servici. Acesta conține:

1. A.7 greșeli;
2. B.5 greșeli;
3. C.4 greșeli;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Știi sau nu ști că nu-mi prii nici atitudinea ta și, deși șefului meu i i-am lăudat mereu, nici ifosele de miniștri integri a socrilor tăi, datorită cărora era să îmi pierd slujba, ori nu cred că se merită să mai trec prin așa ceva. Acesta conține:

1. A.3 greșeli;
2. B.5 greșeli;
3. C.4 greșeli;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Oricât mi-ar plăcea, nu pot ca să nu fac nimic toată ziua, căci eu de mic vroiam să devin avocat, iar 10-le la admitere nu se obține așa ușor, fiind bine cunoscut că grila i se va părea ușoară doar candidatului cel bine pregătit și al cărui muncă a fost constantă. Acesta conține:

1. A.3 greșeli;
2. B.5 greșeli;
3. C.4 greșeli;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: În locul meu, nici tu nu ai mai agreea astfel de oameni iar, din punct de vedere al principiilor mele și având în vedere că îmi doresc decât liniște, m-i greu să accept reînoirea contractului acestei persoane deosebit de conflictuală, care e și sursa situației extrem de tensionate și de deranjantă pentru toți. Acesta conține:

1. A.6 greșeli;
2. B.7 greșeli;
3. C.5 greșeli;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Du-te cât vezi cu ochii, draga mea, că ție înseți nu-ți poate fi totuna ce se întâmplă și mi-i că mi-i fi recunoscătoare mai târziu, chiar dacă nu m-i urma în profesie. Acesta conține:

1. A.3 greșeli;
2. B.nicio greșeală;
3. C.2 greșeli;
4. D.altă interpretare.

D. Marcați răspunsul corect:
Are caracter de bun liber:

1. A.apa îmbuteliată;
2. B.marfa cu preț redus;
3. C.lumina solară;
4. D.transportul public.

D. Marcați răspunsul corect:
Majorarea cu o zecime a prețului unui bun determină pierderea unei cincimi dintre clienții producătorului (celelalte condiții ale pieței rămânând neschimbate). În acest caz, avem de-a face cu:

1. A.o cerere inelastică în raport cu prețul;
2. B.o cerere elastică în raport cu prețul;
3. C.o elasticitate marginală;
4. D.o elasticitate de monopol.

D. Marcați răspunsul corect:
Ce utilitate are un bun economic care, devenind demodat, nu mai este cerut de consumatori:

1. A.negativă;
2. B.zero;
3. C.pozitivă;
4. D.utilitatea bunului rămâne neschimbată, doar cererea se schimbă.

D. Marcați răspunsul corect:
Indicați situația care nu implică înstrăinarea integrală a atributelor proprietății:

1. A.vânzare-cumpărare;
2. B.moștenire;
3. C.donație;
4. D.închiriere.

D. Marcați răspunsul corect:
Proprietarul unei mine de aur este în avantaj pe piață, atunci când:

1. A.cererea pentru aur scade, iar oferta de aur crește, în urma descoperirii unor zăcăminte noi;
2. B.pe piață au mare căutare bijuteriile din argint;
3. C.cererea pentru aur rămâne neschimbată, iar oferta de aur crește semnificativ;
4. D.cererea pentru aur este superioară ofertei de aur.

D. Marcați răspunsul corect:
Scăderea costului total mediu de la o perioadă la alta are loc atunci când, în acest interval:

1. A.producția crește cu 5%, iar costul total cu 10%;
2. B.producția scade cu 4%, iar costul total crește cu 2%;
3. C.costul marginal este mai mare decât costul total mediu;
4. D.producția scade cu 3%, iar costul total cu 6%.

D. Marcați răspunsul corect:
Pe termen scurt, pentru un agent economic care produce cantitatea Q dintr-un bun, înregistrăm situația în care costurile totale CT sunt egale cu cele fixe CF. Notând cu CV costurile variabile, înseamnă că:

1. A.CV = – CF;
2. B.Q = 0;
3. C.CV · Q = CF · Q;
4. D.CV = CT = CF.

D. Marcați răspunsul corect:
În termeni generali, raportul efect economic (rezultate economice, output) / efort economic (resurse, input) ia forma:

1. A.prețului unui bun;
2. B.productivității;
3. C.cantității cerute dintr-un bun;
4. D.banilor.

D. Marcați răspunsul corect:
De la o perioadă la alta, costul total mediu scade cu 85 u.m. / bucată, iar prețul de vânzare rămâne același (celelalte elemente ale pieței fiind neschimbate), astfel încât profitul unitar:

1. A.scade cu 85 u.m. / bucată;
2. B.rămâne neschimbat;
3. C.crește cu 85 u.m. / bucată;
4. D.nu se poate determina în perioada curentă, fiindcă nu cunoaștem mărimea costului total mediu în perioada de bază.

D. Marcați răspunsul corect:
Într-o țară, armata este unic cumpărător al echipamentului aflat în dotarea cadrelor militare, provenit de la numeroși producători de îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii ale acestora. O asemenea piață are trăsături de:

1. A.monopol;
2. B.oligopol;
3. C.concurență perfectă;
4. D.monopson.

Comparativ cu nivelul dobânzilor încasate de bancă pentru creditele acordate, dimensiunea câștigului bancar (respectiv a profitului bancar brut) este:

1. A.mai mică;
2. B.mai mare;
3. C.egală ca mărime;
4. D.mai mare sau cel puțin egală.

O rată lunară a dobânzii egală cu 0,3% înseamnă o rată trimestrială a dobânzii egală cu:

1. A.9%;
2. B.0,009;
3. C.1,2%;
4. D.9.

Bonitatea financiară reprezintă:

1. A.obligația agenților economici de a elibera bon fiscal;
2. B.o cale legală de a evita falimentul fără a obține profit;
3. C.capacitatea unui debitor de a-și achita la scadență obligațiile contractuale;
4. D.modalitatea de a folosi cât mai bine resursele financiare.

Posesorul unei obligațiuni emise de către stat are calitatea de:

1. A.debitor al statului;
2. B.acționar;
3. C.creditor al statului;
4. D.angajat.

Consumul de capital fix este inclus în calculul:

1. A.Produsului Intern Net;
2. B.Produsului Național Net;
3. C.Produsului Intern Brut;
4. D.Taxei pe Valoarea Adăugată.

Venitul Național este o altă denumire pentru:

1. A.Produsul Național Brut exprimat în prețurile pieței;
2. B.Produsul Național Net exprimat în prețurile pieței;
3. C.Produsul Național Net exprimat în prețurile factorilor;
4. D.Produsul Național Brut exprimat în prețurile factorilor.

În faza de recesiune economică:

1. A.inflația și șomajul sunt în creștere;
2. B.se reia, încet, ritmul creșterii economice;
3. C.investițiile încep să crească;
4. D.se întrevăd condiții pentru boom economic.

Alegerea realizată de către un agent economic nu este eficientă dacă, față de o perioadă anterioară, acesta:

1. A.depune un efort mai mic cu 5% și obține un efect mai mic cu 11%;
2. B.înregistrează un efect mai mare cu 9% și un efort mai mare cu 4%;
3. C.obține același efect cu efort mai mic;
4. D.înregistrează un efect cu 4% mai mare și un efort cu 2% mai mic.

Un indice al producției egal cu 116% într-o perioadă dată (fără a dispune de alte informații) înseamnă:

1. A.creșterea costurilor de producție cu 16%;
2. B.scăderea costurilor de producție cu 16%;
3. C.majorarea output-ului cu 116%;
4. D.creșterea producției de 1,16 ori.

Marcați enunțul fals:

1. A.munca reprezintă o activitate specific umană;
2. B.creșterea productivității și a performanțelor capitalului are ca efect scăderea competitivității agenților economici;
3. C.capitalul fix nu se înlocuiește la fiecare nou ciclu de producție;
4. D.elementele de capital circulant se înlocuiesc la fiecare nou ciclu de producție.

G, N și R sunt agenți economici. Dacă G cumpără resurse (factori de producție) de la N și bunuri de consum de la R, înseamnă că:

1. A.G și N = bănci; R = populația (menaje);
2. B.G, N și R = gospodării (menaje, populație) sau bănci;
3. C.G = statul; N = gospodării agricole (populație); R = societate comercială (întreprindere);
4. D.G = populația; N = statul; R = administrația centrală.

Un acționar deține 30 din cele 30.000 acțiuni de tip A existente pe piață. Ponderea titlurilor aflate în posesia lui în totalul titlurilor de acest tip este:

1. A.1%;
2. B.0,1%;
3. C.0,01%;
4. D.10%.

Producția a 3 creioane automate costă 60 u.m., iar producția a 4 asemenea bunuri costă 64 u.m. Costul marginal al fabricării celui de-al patrulea creion este (în u.m.):

1. A.12;
2. B.1,33;
3. C.1;
4. D.4.

În anul t₀, venitul național este 2.000 milioane u.m., iar indicele său de creștere în perioada t₀ – t₁ este 150%. Dacă multiplicatorul investițiilor este 2, iar economiile sunt egale cu investițiile, înseamnă că în intervalul dat, economiile au crescut (în milioane u.m.) cu:

1. A.3.000;
2. B.500;
3. C.4.000;
4. D.150.

În luna aprilie, la o producție de 4.000 bucăți din bunul X, productivitatea medie a muncii a fost 80 bucăți / angajat. În luna iunie, același producător înregistrează o productivitate marginală a muncii egală cu 100 bucăți pentru întregul interval dat, timp în care numărul de salariați s-a dublat. Înseamnă că în perioada respectivă, indicele producției a fost:

1. A.125%;
2. B.100%;
3. C.225%;
4. D.25%.

Venitul anului curent este mai mare cu 1/4 față de anul precedent, când înregistra 320 milioane u.m. Dacă în prezent, rata (medie a) consumului este 0,8, cheltuielile alocate consumului în perioada curentă reprezintă:

1. A.a cincea parte din venit;
2. B.80 milioane u.m.;
3. C.320 milioane u.m.;
4. D.egalul mărimii economiilor.

Dacă înclinația marginală spre economii este 1/9, iar economiile sunt egale cu investițiile, multiplicatorul investițiilor:

1. A.este egal cu 11,11%;
2. B.este egal cu 9;
3. C.este egal cu 1/9;
4. D.nu poate fi calculat, fiindcă informațiile oferite sunt insuficiente pentru determinarea lui.

Pe o piață, cererea pentru bunul B este dată de funcția C(P) = 200 – P, iar funcția ofertei este O(P) = 10 + 18·P (unde P este prețul bunului). Excesul de ofertă presupune ca prețul lui B să fie:

1. A.egal cu 10 u.m.;
2. B.mai mic decât 10 u.m.;
3. C.prețul de echilibru al pieței;
4. D.mai mare decât 10 u.m.

Un producător realizează întregul său venit din vânzarea integrală a producției de 800 bucăți din bunul B, la 8 u.m. / bucată. Dacă rata profitului calculată în raport cu cifra de afaceri este 10%, atunci rata profitului calculată în raport cu costurile totale este:

1. A.10%;
2. B.640 u.m.;
3. C.11,11%;
4. D.5,76%.

Un producător micșorează prețul bunului fabricat cu 25%, iar ca urmare, cantitatea vândută de el crește cu 25% (celelalte elemente ale pieței rămânând neschimbate). Cum evoluează încasările din vânzări, în acest caz:

1. A.rămân neschimbate;
2. B.cresc cu 2,5%;
3. C.scad cu 6,25%;
4. D.cresc cu rată descrescătoare.

Persoana Y depune o sumă de 10.000 u.m. la bancă, pe termen de 3 ani. În condițiile capitalizării dobânzii, la o rată anuală a dobânzii egală cu 10%, suma totală pe care Y o va prelua la termen de la bancă este (în u.m.):

1. A.13.000;
2. B.13.310;
3. C.11.000;
4. D.13.100.

Într-o economie națională, guvernul decide să majoreze salariile cu 60% din rata inflației, în condițiile în care mărimea indicelui general al prețurilor este 160%. Ca urmare, salariile vor fi majorate cu:

1. A.100%;
2. B.60%;
3. C.36%;
4. D.37,5%.

Într-un interval de timp, într-o țară, rata inflației (determinată exclusiv de creșterea generalizată a prețurilor în economie) este 60%. Rezultă că în perioada dată, pe fondul unei mase monetare care a crescut cu 2/10, puterea de cumpărare a banilor a scăzut:

1. A.cu 25%;
2. B.cu 20%;
3. C.cu 33,33%;
4. D.la 30%.

În decursul unui an, indicele salariului nominal este 1,24. În aceeași perioadă, prețurile bunurilor de consum (notate generic cu P) se majorează cu un sfert din creșterea procentuală a salariului nominal. Indicați răspunsul corect:

1. A.P₁ = 1,25·P₀;
2. B.P₀ = 0,76·P₁;
3. C.P₁ = 1,06·P₀;
4. D.P₁ = 0,25·P₀.

Un individ vinde 100 acțiuni la termen de 3 luni, la 15 u.m. / titlu. Dacă la scadență, cursul acțiunii devine 16 u.m. / titlu, rezultatul tranzacției pentru persoana respectivă este:

1. A.pierdere de 100 u.m.;
2. B.pierdere de 1.500 u.m.;
3. C.câștig de 1 u.m. / titlu;
4. D.câștig de 1.600 u.m.

Raportul dintre consum și venit este 8/10. Nivelul venitului fiind 240 milioane u.m., mărimea economiilor este:

1. A.48 milioane u.m.;
2. B.192 milioane u.m.;
3. C.80% din venit;
4. D.2% din venit.

Într-un interval de timp, într-o economie națională, prețurile bunurilor și tarifele serviciilor se majorează de 2,5 ori. Rata inflației este:

1. A.150%;
2. B.50%;
3. C.250%;
4. D.25%.

În anul t, într-o economie națională sunt fabricate 4.000 bunuri, care sunt vândute cu 8 u.m. / bucată. În lipsa altor informații, mărimile PIB nominal și PIB real aferente anului t sunt (în această ordine, în u.m.):

1. A.4.000; 32.000;
2. B.32.000; 32.000;
3. C.4.000; 500;
4. D.32.000; 256.000.

Eliminând influența modificării prețurilor de la o perioadă la alta într-o economie națională, raportul PNB₀ / N₀ este mai mic decât raportul PNB₁ / N₁ (unde N = numărul populației în țara respectivă). Acest fapt reflectă:

1. A.scăderea mortalității și creșterea natalității;
2. B.creștere economică;
3. C.reducerea salariului mediu în economie;
4. D.creșterea consumului de factori de producție.

Deflația reprezintă:

1. A.sinonimul inflației;
2. B.vechea denumire a inflației (din secolele trecute);
3. C.procesul de diminuare generală, semnificativă și relativ durabilă a prețurilor, într-o economie națională;
4. D.procesul de creștere a ratei dobânzii la depozitele bancare.