Subiecte admitere Drept București 2008

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Nu mă încântă deloc să-l aud mereu lăudându-se că ce-a scris el e mai valoros decât tot ce-au scris confrații lui.

1. A.principală + compl. directă + subiectivă + compl. indirectă + atributivă;
2. B.principală + subiectivă + subiectivă + compl. directă + atributivă;
3. C.principală + subiectivă + subiectivă + compl. indirectă + compl. indirectă;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Poate că m-aș obliga să dau curs invitației lui în cazul că mi-ar oferi vreo garanție, fie ea oricât de mică.

1. A.principală + subiectivă + compl. indirectă + atributivă + circ. concesivă;
2. B.principală + subiectivă + compl. directă + atributivă + circ. concesivă;
3. C.principală + subiectivă + compl. indirectă + circ. condițională + circ. concesivă;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Desigur că voi veni și eu, dar poate că nu singur, ci însoțit de câțiva prieteni, pe care, sunt convins, îi cunoști și tu.

1. A.principală + subiectivă + principală + subiectivă + principală + atributivă;
2. B.principală + subiectivă + principală + subiectivă + subiectivă + principală + atributivă;
3. C.principală + subiectivă + principală + subiectivă + subiectivă + atributivă + principală;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

În momentul când îți spun toate acestea, nu te acuz că intenționat m-ai jignit, ci doar că nu mă așteptam să mă tratezi ca și când n-am fi prieteni de-o viață.

1. A.circ. de timp + principală + compl. indirectă + principală + compl. indirectă + compl. indirectă + circ. de mod;
2. B.atributivă + principală + compl. directă + principală + compl. directă + compl. directă + circ. de mod;
3. C.atributivă + principală + compl. indirectă + principală + compl. indirectă + compl. indirectă + circ. de timp;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați răspunsul corect:

Fie enunțurile: (1) Pe care ai pariat? (2) Nu știu pe cine a văzut la ștrand. (3) De ce te-ai supărat pe mine? (4) Și pe tine te-a rugat să-i împrumuți bani? (5) Pe mine să nu contați! Cuvintele subliniate au funcția de:

1. A.compl. directe în (2), (4), compl. indirecte în (1), (3), (5);
2. B.compl. directe în (1), (2), (4), compl. indirecte în (3), (5);
3. C.compl. directe în toate enunțurile;
4. D.compl. indirecte în toate enunțurile.

B. Marcați răspunsul corect:

Fie enunțurile: (1) Mi-am cumpărat un pix și două caiete. (2) O singură palmă i-a dat. (3) Mai e o zi până la examen. (4) Pachețelul costă un euro. Cuvintele subliniate sunt:

1. A.art. nehot. în (3), num. card. în (1), (2), adj. pron. nehot. în (4);
2. B.art. nehot. în toate enunțurile;
3. C.num. card. în toate enunțurile;
4. D.num. card. în (1), (3), (4), adj. pron. nehot. în (2).

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Pune șaua pe cal și dă-i bătaie!

1. A.subst., Ac. /compl. circ. de loc;
2. B.subst., Ac. / compl. direct;
3. C.subst., Ac. / compl. indirect;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Chiar nu poți fi și tu măcar o dată sigur pe tine?

1. A.adv. de mod / nume predicativ;
2. B.adj., N. / nume predicativ;
3. C.adv. de mod / fără funcție sintactică autonomă (= face parte din loc. verbală a fi sigur);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Cum nu-i din Ardeal, nu se prea pricepe la calitatea țuicii.

1. A.adv. rel. de mod / circ. de mod;
2. B.conj. subord. cauzală (= cum „cauzal”) / fără funcție sint.;
3. C.adv. rel. de cauză / circ. de cauză;
4. D.adv. rel. de mod cu val. cauzală / circ. de cauză.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Bogat cum e, își permite cam multe.

1. A.adv. rel. de mod / nume predicativ;
2. B.conj. subord. cauzală (cum "cauzal") / fără funcție sint.;
3. C.adv. rel. de cauză / compl. circ. de cauză;
4. D.adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

N-am înțeles niciodată cum poți fi tu mereu posomorât și totuși atât de apreciat.

1. A.verb, infinitiv, d. pasivă / compl. direct;
2. B.adj. part., sg., masc., N. / nume predicativ;
3. C.adj. part., sg., masc., N. / compl. circ. de mod;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Făcându-i-se foame după atâta drum, a tras la un motel.

1. A.subst., N. / nume predicativ;
2. B.subst., Ac. / compl. direct;
3. C.subst., N. / subiect;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Nu-ți stă bine cu pălărie.

1. A.pron. pers., f. neacc., D. / compl. indirect;
2. B.pron. refl., f. neacc., D. / fără funcție sintactică;
3. C.pron. pers., f. neacc., D. / subiect (excepție de la subiectul în N.);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

E unanim acceptat că politica nu e o treabă ușoară.

1. A.verb, ind. prez., d. pasivă / pred. verbal;
2. B.verb cop., impers. + nume pred. (adv. de mod, prov. din part.) / pred. nominal;
3. C.verb cop., impers. + nume pred. (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Tare i-i greu românului cu atâtea impozite!

1. A.adv. de mod / compl. circ. de mod;
2. B.adj., N. / nume predicativ;
3. C.adv. de mod (parte componentă a unei loc. verbale) / pred. verbal (împreună cu –i)
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Poate o să plouă iar zile în șir.

1. A.adv. predicativ / pred. verbal;
2. B.adv. de mod / circ. de mod;
3. C.verb pred., impers. (pers. a III-a sg.) / pred. verbal;
4. D.adv. de mod / fără funcție sintactică.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Celălalt prieten al vostru nu mă interesează.

1. A.pron. pos., N. / atr. pron.;
2. B.adj. pron. pos., Ac. / atr. adj.;
3. C.adj. pron. pos., N. / atr. adj.;
4. D.pron. pos., G. / atr. pron. gen.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Spune-mi care carte ziceai că te-ar interesa din cele expuse.

1. A.pron. rel., N. / subiect;
2. B.pron. rel., Ac. / compl. direct;
3. C.adj. pron. rel., Ac. / atr. adj.;
4. D.adj. pron. rel., N. / atr. adj.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Cartea profesorului Popescu a avut un mare succes de librărie.

1. A.subst. propriu, G. / atr. subst. gen.;
2. B.subst. propriu, N. / atr. subst. apozițional (= apoziție neizolată);
3. C.subst. propriu cu valoare adjectivală, N. / atr. adj.;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Ioane, vezi că ți-ai parcat mașina în loc nepermis!

1. A.pron. refl., D. / atr. pron. datival (= în dativ);
2. B.pron. refl., D. / compl. indirect;
3. C.pron. refl., D. / fără funcție sintactică (= marcă a diatezei reflexive);
4. D.pron. pers., D. (posesiv) / atr. pron. datival (= în dativ).

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

De astea nu-mi mai trebuie, că am deja suficiente.

1. A.pron. dem., N. / subiect;
2. B.pron. dem., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.;
3. C.adj. pron. dem., Ac. / atr. adj.;
4. D.pron. nehot., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Toți au votat împotrivă-ți.

1. A.pron. pos., D. cu prep. / compl. indirect;
2. B.pron. pers., D. cu prep. / compl. indirect;
3. C.pron. pers., G. cu prep. / compl. indirect;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Înainte de a fi venit tu, credeam că totul e pierdut.

1. A.verb pred., inf. cu val. de conjunctiv, perfect / pred. verbal;
2. B.verb nepred., inf., perfect / circ. de timp;
3. C.verb pred., inf., perfect / circ. de timp;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Uite că a venit și domnul Escu!

1. A.interjecție (predicativă), pers. a II-a sg. / pred. verbal;
2. B.verb predicativ, imperativ, pers. a II-a sg. / pred. verbal;
3. C.adverb predicativ (provenit din verb) / pred. verbal;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Jos cu ai voștri, trăiască ai noștri!

1. A.verb pred., indic. prezent / pred. verbal;
2. B.verb pred., imperativ, pers. a III-a pl. / pred. verbal;
3. C.verb pred., conjunctiv prez., pers. a III-a pl. / pred. verbal;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Mersul alene este odihnitor.

1. A.subst. derivat, Ac. / atr. subst.;
2. B.adv. de mod / compl. circ. de mod;
3. C.adj. invar., N. / atr. adj.;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Îți mai amintești de Stamate, unul din Constanța, care avea mereu probleme cu dinții?

1. A.pron. nehot., N. / apoziție;
2. B.pron. nehot., Ac. (cu prep. subînțeleasă) / atr. subst. prep.;
3. C.pron. nehot., Ac. (cu prep. subînțeleasă) / apoziție;
4. D.adj. pron. nehot., N. / atr. adj.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Am stat de vorbă cu părinții amândurora.

1. A.num. colectiv cu val. subst., G. / atr. subst. gen.;
2. B.num. colectiv cu val. adj., G. / atr. adj.;
3. C.num. colectiv cu val. subst., D. / atr. subst. datival (= în dativ);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Îi dai tu lui nenea un pahar cu apă?

1. A.pron. pers., D. / compl. indirect;
2. B.pron. pos., D. / compl. indirect;
3. C.art. hot. proclitic / fără funcție sintactică;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Pe motivul că întârzie autobusele, întârzie și el la serviciu.

1. A.loc. conj. subord. cauzală / fără funcție sintactică;
2. B.loc. conj. subord. (introduce o compl. indirectă) / fără funcție sintactică;
3. C.subst., Ac. cu prep. (compl. circ. de cauză) + conj. că;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Discuțiile cu ai mei au fost destul de tensionate.

1. A.pron. pers., Ac. cu prep., pl. / atr. pron. prep.;
2. B.pron. pos., Ac. cu prep., pl. / atr. pron. prep.;
3. C.pron. pos., G. cu prep., pl. / atr. pron. prep.;
4. D.pron. pos., Ac. cu prep., pl. / compl. indirect.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Din păcate, numai câțiva dintre ai noștri s-au calificat.

1. A.pron. pos., Ac. cu prep. / compl. indirect;
2. B.pron. pos., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.;
3. C.adj. pron. pos., N. / atr. adj.;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Pentru a se face auzit acest punct de vedere, a consumat multă cerneală.

1. A.adj. part., Ac. / compl. circ. de mod;
2. B.adj. part., N. / compl. circ. de mod;
3. C.adj. part., N. / nume predicativ;
4. D.adv. de mod / nume predicativ.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

De bună seamă că m-ai supărat.

1. A.loc. adv. pred. / pred. verbal;
2. B.loc. adv. de mod / compl. circ. de mod;
3. C.loc. adv. de mod / nume predicativ;
4. D.loc. adv. de mod / fără funcție sint. autonomă (= componentă a loc. conj. de bună seamă că).

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Pentru fiecare grupă a fost numit câte un responsabil.

1. A.art. nehot. / fără funcție sintactică;
2. B.num. card. cu val. adj., N. / atr. adj.;
3. C.adj. pron. nehot., N. / atr. adj.;
4. D.altă interpretare.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Nu-mi priii cea ce eu însemi auzi-i de la cei doi miniștrii ai noștrii, și-mi dădui seama că, deși sunt integri, nu te agrează și nici nu te vor agrea vreodată. Acesta conține:

1. A.cinci greșeli;
2. B.șase greșeli;
3. C.șapte greșeli;
4. D.opt greșeli.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Dă-i zor frate, că-i deja târziu, aștrii au apus, iar mie mi-i că se înnorează și, nemai putându-i ajunge pe camionagii, ne vom rătăci. Acesta conține:

1. A.nicio greșeală;
2. B.o greșeală;
3. C.două greșeli;
4. D.trei greșeli.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: De ce mă-nfuri, domnule, că eu mă-nfuriu rar, dar câte odată mi-i-i destul și mie să mă prefac că mi-ar place ce-mi faci? Acesta conține:

1. A.cinci greșeli;
2. B.șase greșeli;
3. C.patru greșeli;
4. D.șapte greșeli.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Nu mi-i-i tot una dacă știi sau nu ști să scrii, că, profesor de gramatică fiind, mi-i se rupe inima când văd atâtea greșeli de ortografie. Acesta conține:

1. A.cinci greșeli;
2. B.șase greșeli;
3. C.patru greșeli;
4. D.trei greșeli.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Cuvintele plâns (= plânset) și (am) plâns (= verb, indic. perfect compus, pers. I, sg.) sunt:

1. A.omonime totale;
2. B.omonime parțiale;
3. C.omonime morfologice (omoforme);
4. D.nu sunt omonime.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Substantivul omor este format prin:

1. A.derivare regresivă;
2. B.derivare progresivă;
3. C.schimbarea valorii gramaticale;
4. D.compunere.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Care dintre următoarele serii conține numai cuvinte corect despărțite în silabe?

1. A.ma-chi-a-ve-lic, gu-a-șă, cu-lo-ar, co-a-fa;
2. B.ma-chia-ve-lic, gua-șă, cu-loar, co-a-fa;
3. C.ma-chia-ve-lic, gu-a-șă, cu-loar, coa-fa;
4. D.ma-chia-ve-lic, gu-a-șă, cu-loar, co-a-fa.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Care dintre următoarele serii conține numai cuvinte corect despărțite în silabe?

1. A.vio-i-ciu-ne, cui-ra-sat, viet-na-mez, tra-u-mă;
2. B.vi-o-i-ciu-ne, cui-ra-sat, viet-na-mez, trau-mă;
3. C.vi-o-i-ciu-ne, cu-i-ra-sat, vi-et-na-mez, trau-mă;
4. D.vio-i-ciu-ne, cu-i-ra-sat, vi-et-na-mez, tra-u-mă.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în:

1. A.canoei, cerii, ceții, cenușii, vrajbei;
2. B.canoii, cerii, ceții, cenușii, vrăjbii;
3. C.canoei, cearei, ceței, cenușei, vrajbei;
4. D.canoei, cerii, ceței, cenușii, vrajbei.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Avem numai forme corecte de plural în:

1. A.torente, carioce, canate;
2. B.torenți, carioci, canaturi;
3. C.torente, carioci, canate;
4. D.toate cele trei serii de mai sus.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Avem numai forme corecte de plural în:

1. A.cătunuri, conacuri, convoaie, curcubeie, edemuri;
2. B.cătune, conace, convoiuri, curcubeuri, edeme;
3. C.cătune, conace, convoaie, curcubeie, edeme;
4. D.niciuna dintre seriile de mai sus.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sensul substantivului corolar este:

1. A.concluzie care derivă nemijlocit dintr-o teoremă;
2. B.totalitatea petalelor;
3. C.desăvârșire a unei lucrări, a unei opere;
4. D.încununare (cu succes).

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sensul adjectivului expletiv este:

1. A.de prisos din punctul de vedere al înțelegerii;
2. B.explicativ, care are darul de a lămuri;
3. C.deslușit, fără echivocuri;
4. D.succint în prezentare.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sensul adjectivului luxuriant este:

1. A.extrem de abundent;
2. B.somptuos;
3. C.extrem de elegant;
4. D.alt sens.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sensul adjectivului lapidar este:

1. A.săpat în piatră;
2. B.care evocă prin concizie (și vigoare) stilul inscripțiilor latine;
3. C.scurt, concis;
4. D.toate cele trei sensuri de mai sus.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sinonimul cuvântului prodigios este:

1. A.fantasmagoric;
2. B.fertil;
3. C.renumit;
4. D.uluitor.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sinonimul cuvântului continență este:

1. A.reținere;
2. B.cumpătare;
3. C.abstinență;
4. D.toate cele trei cuvinte de mai sus sunt sinonime ale celui dat.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Cuvântul inefabil este în raport de antonimie cu:

1. A.neplăcut;
2. B.previzibil;
3. C.exprimabil;
4. D.mesianic.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Cuvântul fastidios este în raport de antonimie cu:

1. A.plictisitor, anost;
2. B.grandios, somptuos;
3. C.interesant, amuzant;
4. D.modest, simplu.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele perechi: (1) cafeină / cofeină, (2) cartilaj / cartilagiu, (3) claun / clovn, (4) corvoadă / corvadă, (5) chestie / chestiune. Avem paronime în:

1. A.toate;
2. B.numai în (1), (2) și (4);
3. C.în niciuna;
4. D.numai în (2) și (5).

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Care dintre următoarele serii conține numai forme verbale literare?

1. A.(să) stăruiască, (ei) statuiază, (să) tânjască;
2. B.(să) stăruiască, (ei) statuiează, (să) tânjească;
3. C.(să) stăruie, (ei) statuază, (să) tânjască;
4. D.(să) stăruie, (ei) statuează, (să) tânjească.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Care dintre următoarele serii conține numai forme literare ale cuvintelor date?

1. A.sandvici, particulă, frustrare, disertație;
2. B.sendviș, particolă, frustare, dizertație;
3. C.sandwich, particulă, frustrare, dizertație;
4. D.toate cele trei serii de mai sus.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele cuvinte: prea-luminat, prea-plin, pre-adolescent, Buna-Vestire, bună-purtare. Sunt corect scrise cu cratimă:

1. A.niciunul;
2. B.toate;
3. C.numai primul, al treilea și al patrulea;
4. D.numai primul, al doilea și al cincilea.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele expresii: spot publicitar, șlagăr la modă, a notifica oficial. Care dintre ele constituie pleonasme?

1. A.toate;
2. B.numai prima;
3. C.numai prima și a doua;
4. D.niciuna.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele expresii: poantă de efect, blazon de noblețe, deliberare îndelungată. Care dintre ele constituie pleonasme?

1. A.numai prima și a doua;
2. B.toate;
3. C.numai a doua;
4. D.numai prima și a treia.

Procesul obiectiv de desprindere, diferențiere, separare și specializare a categoriilor de muncă în cadrul muncii sociale se numește:

1. A.diviziunea muncii;
2. B.autonomia producătorilor;
3. C.independența producătorilor;
4. D.privatizare.

Sunt bunuri de consum:

1. A.doar bunurile libere;
2. B.bunurile economice achiziționate pentru folosul sau consumul personal;
3. C.bunurile cu prețuri mici;
4. D.banii.

Procesul de recuperare treptată, prin cote-părți, a prețului de achiziționare a capitalului fix, se numește:

1. A.cost de producție;
2. B.uzură;
3. C.capitalizare;
4. D.amortizare.

Relațiile aferente comerțului internațional sunt relevate de:

1. A.exporturi și importuri;
2. B.subvenții;
3. C.garantarea unui venit minim pe plan mondial;
4. D.intervenția statului în economie.

Oligopolul se caracterizează prin:

1. A.atomicitatea ofertei, un număr mic de cumpărători și un număr mare de producători;
2. B.un cumpărător și faptul că oferta unui produs este dată de un număr mic de producători care controlează prețul;
3. C.atomicitatea cererii și un număr mic de producători, care influențează piața în domeniul prețurilor sau al producției, fabricând bunuri omogene sau diferențiate;
4. D.obligativitatea ca producătorii să-și coordoneze deciziile.

Acțiunea desemnează:

1. A.un titlu de credit pe termen lung;
2. B.o valoare imobiliară;
3. C.un titlu de proprietate asupra unei părți din capitalul social al unui agent economic;
4. D.o operațiune la termen a băncilor.

Ce formă specifică îmbracă mărimea relativă a prețului plătit de către debitor, creditorului:

1. A.suma de bani convenită între bancă și creditori;
2. B.suma de bani negociată între bancă și debitori;
3. C.rata dobânzii;
4. D.rata profitului.

Profitul bancar se calculează ca:

1. A.diferență între dobânda încasată de bancă de la debitorii săi și dobânda plătită de bancă deponenților săi;
2. B.diferență între câștigul bancar și cheltuielile administrative și de funcționare a băncii;
3. C.diferență între rata dobânzii încasată de bancă și rata dobânzii plătită de bancă;
4. D.diferență între dobânda încasată de bancă și cheltuielile ei de funcționare.

În teoria și practica economică, este relevantă studierea coeficientului de elasticitate a cererii în raport cu:

1. A.prețul mărfii, respectiv venitul consumatorului;
2. B.costul marginal, respectiv costul unitar;
3. C.costul total mediu, respectiv productivitatea muncii;
4. D.taxele, respectiv impozitele datorate statului.

Prețul bunului X este dublu față de cel al bunului Y. În condițiile unui venit disponibil (fix) și al obligativității achiziției de cantități din ambele bunuri, consumatorul rațional va alege:

1. A.o cantitate din X de două ori mai mare decât din Y;
2. B.cantități care corespund raportului U_mgX / U_mgY = 1/2;
3. C.cantități din ambele bunuri, astfel încât U_mgX / U_mgY = 2;
4. D.cantități din ambele bunuri, care presupun U_mgX = U_mgY.

Având un venit disponibil fix și notațiile: U_mgA și U_mgB (utilitățile marginale determinate de consumul aferent bunurilor A și B), U_TA și U_TB (utilitățile totale corespunzătoare), respectiv P_A și P_B (prețurile celor două bunuri), echilibrul consumatorului se atinge în situația în care:

1. A.U_mgA / P_A = P_B / U_mgB;
2. B.U_mgA / U_mgB = P_B / P_A;
3. C.U_TA / P_A = U_TB / P_B;
4. D.U_mgA / P_A = U_mgB / P_B.

Raportul dintre cererea și oferta pentru un bun influențează:

1. A.prețul pieței;
2. B.raportul dintre nevoile de consum și economisire;
3. C.oferta de forță de muncă;
4. D.creșterea economică din țara respectivă.

Dacă piața este dominată de un număr restrâns de agenți economici producători:

1. A.sporesc posibilitățile consumatorilor de a influența prețurile;
2. B.se deteriorează condițiile de satisfacere a cererii;
3. C.devin mai ușor de acoperit nevoile de consum ale populației;
4. D.se lărgesc posibilitățile de manifestare a monopolului, în favoarea consumatorilor.

Între căile de reducere a costurilor de producție se numără:

1. A.creșterea salariilor;
2. B.scăderea randamentelor factorilor de producție;
3. C.scăderea mobilității factorilor de producție;
4. D.creșterea mai rapidă a productivității muncii față de majorarea salariilor.

În cazul funcției cererii, între cantitatea cerută dintr-un bun și prețul acestuia există următoarea legătură de cauzalitate:

1. A.cererea este variabila independentă, iar prețul – cea dependentă de gusturile consumatorilor;
2. B.cererea nu depinde de prețul bunului;
3. C.prețul nu influențează cererea;
4. D.cererea este variabilă dependentă de preț (privit ca variabilă independentă).

Prețul unei mărfi crește atunci când:

1. A.se majorează prețurile bunurilor libere;
2. B.pe piață apare un exces de ofertă;
3. C.pe piață se înregistrează exces de cerere pentru bunul respectiv;
4. D.se îmbunătățește productivitatea muncii, iar costul de producție scade.

Atunci când vânzarea sau cumpărarea diferitelor titluri presupune livrarea efectivă a acestora în cel mult două zile lucrătoare de la data încheierii tranzacției (contractului), este vorba de operațiuni:

1. A.pe piața la termen;
2. B.speculative;
3. C.pe piața la vedere;
4. D.ilegale.

Creșterea economică se poate măsura în mod relevant prin intermediul:

1. A.profitului agenților economici;
2. B.produsului național brut real (pe locuitor);
3. C.veniturilor din sectorul public;
4. D.costurilor la nivel de agent economic.

Creșterea ratei dobânzii conduce la:

1. A.mărirea spectaculoasă a cererii de credite în economie;
2. B.ieftinirea creditului;
3. C.avantaje pentru creditori;
4. D.avantaje pentru debitori.

Fie notațiile: c = rata (medie a) consumului; c’ = înclinația marginală spre consum; s = rata (medie a) economisirii; s’ = înclinația marginală spre economisire; V = venitul; C = consumul; S = economiile. Care din afirmațiile / relațiile următoare este falsă:

1. A.întotdeauna s > c;
2. B.în condițiile în care V = C + S, rezultă c + s = 1;
3. C.în condițiile în care V = C + S și ΔV = ΔC + ΔS, rezultă c’ + s’ = 1;
4. D.s = S / V.

Utilitatea unui bun depinde de:

1. A.salariul real;
2. B.volumul producției din acel bun;
3. C.cantitatea cerută pe piață din bunul respectiv;
4. D.mărimea și intensitatea nevoii pentru acel bun.

Dacă nivelul producției și cel al costurilor totale la nivel de firmă se majorează – fiecare – cu câte 50% față de mărimea lor din perioada de bază, relația dintre costul marginal și costul total mediu al perioadei de bază este:

1. A.C_mg = 1,5·CTM₀;
2. B.C_mg = CTM₀;
3. C.C_mg = 0,5·CTM₀;
4. D.C_mg = 150%·CTM₀.

Dacă salariul real a rămas constant, deși prețurile s-au dublat în același interval de timp, înseamnă că salariul nominal:

1. A.s-a înjumătățit;
2. B.s-a dublat;
3. C.nu s-a modificat;
4. D.a crescut cu 200%.

Capitalul fix de care dispune o întreprindere producătoare de mobilă este 5,3 milioane u.m., iar capitalul ei tehnic este 13,8 milioane u.m. Capitalul circulant al firmei reprezintă:

1. A.22,3 milioane u.m.;
2. B.5,3 milioane u.m.;
3. C.8,5 milioane u.m.;
4. D.13,8 milioane u.m.

Pentru a realiza o producție de 540 tone o întreprindere utilizează, în luna mai, 36 angajați (adică un efectiv de muncitori cu 20% mai mare decât în luna aprilie). Dacă nivelul productivității medii a rămas constant în timp, producția perioadei de bază a fost:

1. A.540 tone;
2. B.675 tone;
3. C.mai mare cu 20% față de perioada curentă;
4. D.450 tone.

În anul t₀, producția unui agent economic a fost de 1.200 piese. În anul următor (t₁), angajând încă 4 muncitori, întreprinderea obține o producție de 1.296 piese. În acest caz, productivitatea marginală înregistrată (în piese / lucrător) este:

1. A.96;
2. B.24;
3. C.300;
4. D.324.

La momentul t, oferta unui producător este 1.200 bucăți și îi corespunde un preț unitar de 40 dolari. La momentul t+1, la prețul unitar de 35 dolari, oferta devine 800 bucăți. Mărimea coeficientului de elasticitate a ofertei în raport cu prețul este:

1. A.2,66;
2. B.3;
3. C.1,14;
4. D.0,375.

La un preț unitar de 64 Euro, oferta dintr-un bun pe piață reprezintă 500 kg. Când prețul pieței se reduce cu 50%, oferta se modifică și ea, devenind 250 kg. Avem de-a face cu o ofertă:

1. A.elastică;
2. B.inelastică;
3. C.cu elasticitate unitară;
4. D.perfect elastică.

Atunci când prețurile bunurilor de consum se reduc cu 25%, iar nivelul salariului real scade cu 20%, despre salariul nominal se spune că:

1. A.scade cu 50% față de nivelul său inițial;
2. B.crește cu 40% față de nivelul său inițial;
3. C.scade cu 40% față de nivelul său inițial;
4. D.crește cu 60% față de nivelul său inițial.

În luna martie, salariul nominal al unui muncitor a fost 6.844 u.m., iar în aprilie, el a fost majorat cu 6%. Ca urmare, creșterea salariului a reprezentat:

1. A.7.254,64 u.m.;
2. B.410,64 u.m.;
3. C.bunuri și servicii în valoare de 7.254,64 u.m.;
4. D.salariul real al angajatului.

Un agent economic ia un credit de 100.000.000 u.m. de la o bancă pe o perioadă de 4 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 20%. Care este suma totală pe care trebuie să o ramburseze debitorul, la scadență (știind că atât suma împrumutată, cât și dobânzile aferente, se plătesc la finalul celor 4 ani):

1. A.180.000.000 u.m.;
2. B.207.360.000 u.m.;
3. C.307.360.000 u.m.;
4. D.nu se poate determina pe baza datelor oferite.

Venitul anului curent, de 800 miliarde u.m., este superior cu 1/4 față de venitul anului anterior. Dacă multiplicatorul investițiilor a fost egal cu 2, cât a fost sporul investițiilor:

1. A.180 miliarde u.m.;
2. B.20 miliarde u.m.;
3. C.80 miliarde u.m.;
4. D.4 miliarde u.m.

Cu cât este egală înclinația marginală spre economii, dacă înclinația marginală spre consum este 0,88:

1. A.12;
2. B.0,12;
3. C.0,4;
4. D.nu se poate determina pe baza datelor oferite.

Un agent economic cumpără 100 acțiuni la termen de trei luni. La data semnării contractului, cursul unui titlu a fost 200 u.m., iar la scadență a ajuns 220 u.m. Ca urmare, la termen:

1. A.cumpărătorul pierde 2.000 u.m.;
2. B.vânzătorul câștigă 20 u.m. / acțiune;
3. C.cumpărătorul câștigă 2.000 u.m.;
4. D.vânzătorul pierde 2.000 u.m. / acțiune.

Profitul unui agent economic se modifică de la o perioadă la alta în raport cu venitul înregistrat, de la Pr₀ = 0,2·V₀ la Pr₁ = 0,4·V₀. Dacă V₁ este 110% față de V₀, costul total al perioadei curente:

1. A.crește cu 87,5% față de costul total al perioadei de bază;
2. B.scade cu 12,5% față de costul total al perioadei de bază;
3. C.crește cu 12,5% față de costul total al perioadei de bază;
4. D.scade cu 87,5% față de costul total al perioadei de bază.

Fie: U_mgA = 8·U_mgB și P_A = 4 u.m. (unde: A și B = bunuri achiziționate și consumate de un individ; U_mg = utilitatea marginală a bunului A, respectiv a bunului B; P_A = prețul bunului A, în u.m.). Pentru ca agentul consumator rațional să înregistreze maximum de satisfacție, prețul lui B trebuie să fie:

1. A.0,5 u.m.;
2. B.32 u.m.;
3. C.2 u.m.;
4. D.12 u.m.

Fie dată funcția ofertei din bunul X sub forma O(X) = 2·P + 4. Știind că în decursul unei perioade de timp, prețul lui X a crescut cu 30% (față de prețul inițial, egal cu 10 Euro), mărimea coeficientului de elasticitate a ofertei în raport cu prețul bunului este:

1. A.5/6;
2. B.1,2;
3. C.2/3;
4. D.0,67.

O firmă înregistrează o rată a profitului la cifra de afaceri de 25%. Dacă masa profitului este 4.000 u.m., rata profitului la costurile totale va fi:

1. A.33,33%;
2. B.66,67%;
3. C.25%;
4. D.imposibil de calculat.

Costul marginal înregistrează valoarea de 40 u.m. Cât este costul total în perioada curentă, dacă în perioada de bază el a fost 5.040 u.m., iar producția crește „bucată cu bucată":

1. A.5.080 u.m.;
2. B.5.000 u.m.;
3. C.126 u.m.;
4. D.201.600 u.m.

O societate comercială beneficiază de un împrumut de 12 mil. u.m., pe o durată de 3 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 50%. Știind că dobânda se plătește la sfârșitul fiecărui an, iar creditul se restituie în tranșe anuale egale, rezultă că suma totală plătită băncii pentru acest împrumut este:

1. A.40,5 mil. u.m.;
2. B.18 mil. u.m.;
3. C.24 mil. u.m.;
4. D.36 mil. u.m.