Subiecte admitere Drept București 2003

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Având darul să prezică, omul acesta era cu neputință să nu deslușească ceva din mintea celor care-l obligau să tacă.

1. A.atributivă + principală + subiectivă + atributivă + compl. indirectă;
2. B.atributivă + principală + subiectivă + atributivă + compl. directă;
3. C.atributivă + principală + compl. directă + atributivă + compl. indirectă;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Mă amuză teribil să-l aud lăudându-se că-i șef și încă mare.

1. A.principală + subiectivă + compl. indirectă;
2. B.principală + subiectivă + compl. indirectă + compl. indirectă;
3. C.principală + compl. directă + compl. indirectă;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Fără să vreau, cum eram înfierbântat de propria mea izbucnire și de tot ce mocnisem împotriva ei, strâng totuși brațul acestui bun prieten, care, după ce i-a fost clar că la mijloc erau sentimente înăbușite multă vreme, tace ascultându-mă cu resemnare.

1. A.circ. concesivă + circ. de cauză + atributivă + principală + circ. de timp + subiectivă + atributivă;
2. B.circ. de mod + circ. de cauză + circ. de cauză + principală + circ. de timp + subiectivă + atributivă;
3. C.circ. de mod + circ. de cauză + compl. indirectă + principală + circ. de timp + subiectivă + atributivă;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Ca să fii sigur că vei schimba opinia celorlalți, nu există altă modalitate decât aceea prin care să dai impresia că reprezinți cerințele grupului.

1. A.circ. de scop + compl. indirectă + principală + atributivă + atributivă;
2. B.circ. de scop + compl. indirectă + principală + compl. indirectă;
3. C.circ. de scop + compl. indirectă + principală + atributivă + atributivă + compl. indirectă;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Gândul că s-ar putea să nu obțină aprobarea de plecare, fapt care, credea ea, i se cuvenea, a făcut-o să devină ce nu și-a dorit.

1. A.atributivă + subiectivă + principală (incidentă) + atributivă + principală + compl. indirectă + predicativă;
2. B.atributivă + subiectivă + principală (incidentă) + atributivă apozitivă + principală + compl. indirectă + predicativă + predicativă;
3. C.atributivă + compl. indirectă + principală (incidentă) + atributivă + compl. directă + predicativă;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Era așa de firesc să fiu convins că la cea dintâi ocazie voi fi avansat, încât n-am stăruit prin nimeni, ci am lăsat lucrurile să-și urmeze calea firească, mai ales că nu mi-a plăcut să sap groapă nimănui.

1. A.principală + subiectivă + compl. indirectă + circ. consecutivă + circ. consecutivă + compl. indirectă + circ. de cauză + subiectivă;
2. B.principală + subiectivă + compl. directă + circ. consecutivă + circ. consecutivă + compl. directă + circ. de cauză + compl. directă;
3. C.principală + subiectivă + compl. indirectă + circ. consecutivă + circ. consecutivă + compl. indirectă + circ. concesivă + subiectivă;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Tot ce-a fost, deși poate că nu din vina ta, ar trebui să-ți dea de gândit.

1. A.atributivă + circ. concesivă + principală + subiectivă;
2. B.subiectivă + circ. concesivă + subiectivă + principală + subiectivă;
3. C.subiectivă + circ. concesivă + subiectivă + principală + compl. directă;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați răspunsul corect:

Se dau enunțurile: (1) Acum ai ce-ți dorești? (2) Ia-ți ce-ți trebuie și pleacă! (3) Ai făcut ce ți-am spus? (4) Ce s-a întâmplat? Cuvântul subliniat este:

1. A.pronume relativ în toate enunțurile;
2. B.pronume interogativ în toate enunțurile;
3. C.pronume interogativ în (1), (3), (4), pronume relativ în (2);
4. D.pronume relativ în (1), (2), (3), pronume interogativ în (4).

B. Marcați răspunsul corect:

Fie enunțurile: (1) L-am întrebat pe Gigel ce face în vacanță. (2) L-am ajutat pe Gigel să-și repare mașina. (3) Sunt invidios pe Gigel. (4) M-am înfuriat pe Gigel. (5) Nu te poți baza pe Gigel. Cuvântul subliniat are funcția de:

1. A.compl. direct în (2), (3), (5), compl. indirect în (1), (4);
2. B.compl. direct în toate enunțurile;
3. C.compl. indirect în toate enunțurile;
4. D.compl. direct în (1), (2), compl. indirect în (3), (4), (5).

B. Marcați răspunsul corect:

Se dau enunțurile: (1) Mănâncă tot din farfurie, că, altfel, mă supăr. (2) E teribil copilul tău, știe tot. (3) Tot ce mi-ai spus e adevărat. (4) Te las singur acasă, așa că ai grijă de tot. Cuvântul subliniat este:

1. A.pron. nehot. în toate enunțurile;
2. B.adv. în toate enunțurile;
3. C.pron. nehot. în (1), (2), (3), adv. în (4);
4. D.altă interpretare.

B. Marcați răspunsul corect:

Fie enunțurile: (1) N-am ajuns acum la bătrânețe să mă rog de tine. (2) Nu ajungi ce vrei, ci ce poți. (3) Nu-ți ajunge cât m-ai bătut la cap? (4) Am ajuns prea târziu la gară. (5) N-am ajuns trenul. Verbul subliniat este:

1. A.copulativ în (1), predicativ în (2), (3), (4), (5);
2. B.predicativ în toate enunțurile;
3. C.copulativ în toate enunțurile;
4. D.copulativ în (1), (2), predicativ în (3), (4), (5).

B. Marcați răspunsul corect:

Fie enunțurile: (1) Copile, intră în casă, că se face frig. (2) E iarnă și zăpada-i peste tot. (3) Iarna nopțile sunt lungi și friguroase. (4) Duminica lenevesc până târziu în pat. Cuvintele subliniate sunt:

1. A.subst. în (1), (2), adv. de timp în (3), (4);
2. B.subst. în toate enunțurile;
3. C.adv. de timp în toate enunțurile;
4. D.subst. în (2), adv. de timp în (1), (3), (4).

B. Marcați răspunsul corect:

Fie enunțurile: (1) Ion se face că plouă. (2) Vinul se face și din struguri. (3) Cum se face că nu le știi? (4) Nu te faci ce vrei, ci ce poți. (5) Încă nu s-a făcut noua recoltă. (6) Ce te face să crezi că glumesc? (7) Îi cam place să facă din țânțar armăsar. Verbul subliniat este:

1. A.copulativ în (4), predicativ în (1), (2), (3), (5), (6), (7);
2. B.predicativ în toate enunțurile;
3. C.copulativ în toate enunțurile;
4. D.copulativ în (2), (4), predicativ în (1), (3), (5), (6), (7).

B. Marcați răspunsul corect:

Fie enunțurile: (1) A fost odată un împărat mare. (2) Mai am un singur dor… (3) Are o soră și doi frați. (4) Aceasta-i o întrebare căreia încă nu i-am găsit răspunsul. Cuvintele subliniate sunt:

1. A.art. nehot. în toate enunțurile;
2. B.num. card. în toate enunțurile;
3. C.art. nehot. în (1), (4), num. card. în (3), adj. pron. nehot. în (2);
4. D.art. nehot. în (1), (4), num. card. în (2), (3).

B. Marcați răspunsul corect:

Fie enunțurile: (1) M-a căutat o rudă din provincie. (2) Îmi trebuie un costum nou. (3) Mi-a pus o întrebare la care nu mă așteptam. (4) Ar fi cazul să-ți faci de-acum și tu un rost în viață. Cuvintele subliniate sunt:

1. A.num. card. în toate enunțurile;
2. B.art. nehot. în toate enunțurile;
3. C.adj. pron. nehot. în toate enunțurile;
4. D.art. nehot. în (1), (2), num. card. în (3), adj. pron. nehot. în (4).

B. Marcați răspunsul corect:

Fie enunțurile: (1) L-ai văzut și tu pe senator? (2) Am discutat și cu Ion, și cu Ioana. (3) Copilul ăsta, domnule, plânge și dacă nu-l bați. (4) Nu știam că ești și poet. Cuvintele subliniate sunt:

1. A.conj. coord. în toate enunțurile;
2. B.adv. de mod în toate enunțurile;
3. C.adv. de mod în (1), (4), conj. coord. în (2), (3);
4. D.adv. de mod în (1), (2), (4), conj. coord. în (3).

B. Marcați răspunsul corect:

Fie enunțurile: (1) A străbătut țara de-a lungul și de-a latul. (2) De-a lungul râului au fost plantați copaci. (3) În juru-i are numai prieteni. (4) În fața sa era un câine. Cuvintele subliniate sunt:

1. A.loc. prep. în toate enunțurile;
2. B.loc. adv. în toate enunțurile;
3. C.loc. adv. în (1), (3), loc. prep. în (2), (4);
4. D.loc. adv. în (1), loc. prep. în (2), (3), (4).

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

A primit de la bunici o scrisoare foarte lungă.

1. A.subst., Ac. cu prep. compusă / compl. circ. de loc;
2. B.subst., Ac. cu loc. prep. / compl. circ. de loc;
3. C.subst., Ac. cu loc. prep. / compl. indirect;
4. D.subst., Ac. cu prep. compusă / compl. indirect.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Ai putea ajunge inspector în câțiva ani.

1. A.subst., Ac. / compl. direct;
2. B.subst., Ac. / nume predicativ;
3. C.subst., N. / nume predicativ;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

N-are cum fi profesor atât de tânăr.

1. A.subst., Ac. / nume predicativ;
2. B.subst., N. / nume predicativ;
3. C.subst., Ac. / compl. direct;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Cum nu-i place agricultura deloc, a vândut casa de la țară.

1. A.adv. rel. de mod / compl. circ. de mod;
2. B.conj. subord. cauzală (cum "cauzal") / fără funcție sint.;
3. C.adv. rel. de cauză / compl. circ. de cauză;
4. D.adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Modest cum era, nu ieșea niciodată în față.

1. A.adv. rel. de mod / nume predicativ;
2. B.conj. subord. cauzală (cum "cauzal") / fără funcție sint.;
3. C.adv. rel. de cauză / compl. circ. de cauză;
4. D.adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Fiind sancționat de câteva ori, Gigel s-a mai cumințit.

1. A.verb, gerunziu, d. pasivă / compl. circ. de cauză;
2. B.verb cop. (gerunziu) + adj. part., N. (nume pred.) / compl. circ. de cauză;
3. C.verb, gerunziu, pers. a III-a, sg., d. pasivă / compl. circ. de cauză;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

La urmă ni s-au dat cărți, fiecăruia câte două.

1. A.num. card. distributiv cu val. adj., N. / atr. adj.;
2. B.num. card. distributiv cu val. subst., Ac. / compl. direct;
3. C.num. card. distributiv cu val. subst., N. / subiect;
4. D.num. card. distributiv cu val. adj., Ac. / atr. adj.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Ceva a fost totuși acolo, căci, altfel, nu s-ar comenta atâta.

1. A.pron. nehot., Ac. / compl. direct;
2. B.pron. nehot., N. / nume predicativ;
3. C.pron. nehot., N. / subiect;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Fie-mi permis a trage concluziile.

1. A.verb, conj. prez., pers. a III-a, sg., d. pasivă / pred. verbal;
2. B.verb, imperativ, pers. a III-a, sg., d. pasivă / pred. verbal;
3. C.verb, conj. prez., pers. I, sg., d. pasivă / pred. verbal;
4. D.verb cop. (conj. prez., pers. I, sg.) + nume pred. (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Tare mi-i drag să mă uit la voi.

1. A.adv. de mod, N. / nume predicativ;
2. B.adj., sg., masc., N. / nume predicativ;
3. C.adv. de mod / compl. circ. de mod;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

După ce căldură e acum, posibil să plouă după-masă.

1. A.adv. de mod, N. / nume predicativ;
2. B.adv. pred., impers. / pred. verbal;
3. C.adj., sg., masc., N. / nume predicativ;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Cu siguranță că va fi primul pe lista reușiților.

1. A.loc. adv. de mod / nume predicativ;
2. B.subst., Ac. cu prep. / nume predicativ;
3. C.loc. adv. pred. / pred. verbal;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Îl dor șalele de la săpat de șanțuri.

1. A.subst., Ac. cu prep. / compl. circ. de cauză;
2. B.verb, supin / compl. circ. de cauză;
3. C.verb, supin / compl. indirect;
4. D.subst., Ac. cu prep. / compl. indirect.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Inițiativa ta e de admirat de către oricine.

1. A.verb, ind. prez., d. pasivă / pred. verbal;
2. B.verb cop. + nume pred. (adj. part. cu prep., Ac.) / pred. nominal;
3. C.verb cop. + nume pred. (verb la supin, d. pasivă) / pred. nominal;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Pe-al nostru steag e scris UNIRE…

1. A.adj. pron. pos., G. / atr. adj.;
2. B.pron. pos., G. / atr. pron. gen.;
3. C.adj. pron. pos., Ac. / atr. adj.;
4. D.pron. pers., G. / atr. pron. gen.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Ai voștri sunt banii, a voastră e decizia.

1. A.pron. pos., G. / compl. indirect;
2. B.pron. pos., N. / nume predicativ;
3. C.adj. pron. pos., N. / nume predicativ;
4. D.pron. pos., G. / nume predicativ.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Comunică-mi exact cu care tren vii.

1. A.pron. rel., Ac. / compl. indirect;
2. B.pron. rel., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.;
3. C.adj. pron rel., Ac. / atr. adj.;
4. D.adj. pron. rel., Ac. cu prep. / atr. adj.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

În fiecare zi îi telefonează fetei căreia îi face curte.

1. A.pron. rel., D. / compl. indirect;
2. B.adj. pron. rel., D. / atr. adj.;
3. C.pron. rel., D. / atr. pron. datival (= în dativ);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Ai simțit vreodată gustul notei zece?

1. A.num. card. cu val. adj., G. / atr. adj.;
2. B.num. card. cu val. subst., G. / atr. subst. gen.;
3. C.num. card. cu val. subst., G. / atr. subst. apozițional (= apoziție neizolată);
4. D.num. card. cu val. subst., N. / atr. subst. apozițional (= apoziție neizolată).

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Nu mi-am văzut de mult nepoata.

1. A.pron. refl., D. / atr. pron. datival (= în dativ);
2. B.pron. refl., D. / compl. indirect;
3. C.pron. refl., D. / fără funcție sint.;
4. D.pron. pers., D. (posesiv) / atr. pron. datival (= în dativ).

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Ți-am văzut mașina în parcare.

1. A.pron. pers., f. neacc., D. / compl. indirect;
2. B.pron. pers., f. neacc., D. / atr. pron. datival (= în dativ);
3. C.pron. pos., f. neacc., D. (posesiv) / atr. pron. datival (= în dativ);
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

De astea s-au mai întâmplat pe la noi.

1. A.pron. dem., N. / subiect;
2. B.pron. nehot., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.;
3. C.adj. pron. nehot. (pe lângă un subst. eliptic), Ac. / atr. adj.;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Dovezile împotrivă-i ne-au dat speranțe noi.

1. A.pron. pers., G. cu prep. / atr. pron. gen. cu prep.;
2. B.pron. pers., G. / atr. pron. gen.;
3. C.pron. pers., D. / compl. indirect;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Nu-i cine-l pune la punct pe obraznicul acela?

1. A.loc. vb., inf. prez., d. activă / subiect;
2. B.loc. vb., inf. prez. cu val. de conj., d. activă / pred. verbal;
3. C.loc. vb., ind. prez., d. activă / pred. verbal;
4. D.loc. vb., inf. prez., d. activă / compl. direct.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Pe o vreme ca aceea, n-aveam cum ajunge la timp.

1. A.verb, inf. prez., d. activă / compl. direct;
2. B.verb, inf. prez. cu val. de conj., d. activă / pred. verbal;
3. C.verb, ind. prez., d. activă / pred. verbal;
4. D.altă interpretare.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: De ce susții într-una că hazlii tăi socri n-au nici-un amestec în afacerea asta și că ție însăți ți-i se par de-a dreptul jignitoare acuzele aduse? Acesta conține:

1. A.cinci greșeli;
2. B.șase greșeli;
3. C.patru greșeli;
4. D.trei greșeli.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Nu-mi priii deloc ceea ce auzi-i eu însumi de la cei doi arbitrii, dar mă sfiii să li-o spun. Acesta conține:

1. A.trei greșeli de ortografie și o greșeală de punctuație;
2. B.patru greșeli de ortografie și nici una de punctuație;
3. C.trei greșeli de ortografie și nici una de punctuație;
4. D.două greșeli de ortografie și o greșeală de punctuație.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Dragu-mi-i verbul a fi,/ Că-i c-un i, că-i cu doi i,/ Numai lui totuna i-i. Acesta conține:

1. A.două greșeli de ortografie și două greșeli de punctuație;
2. B.o greșeală de ortografie și o greșeală de punctuație;
3. C.o greșeală de ortografie și nici una de punctuație;
4. D.nici o greșeală.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Apreciez și eu aceeași idee, și anume că nu ți-i util acest "du-te-vino" continuu. Acesta conține:

1. A.trei greșeli de ortografie și nici una de punctuație;
2. B.două greșeli de ortografie și o greșeală de punctuație;
3. C.nici o greșeală de ortografie și o greșeală de punctuație;
4. D.nici o greșeală.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

În cuvintele: zmeoaică, suiau, bou, aur, copii, avem (în total):

1. A.doi triftongi, doi diftongi, un hiat;
2. B.doi triftongi, doi diftongi, două hiaturi;
3. C.doi triftongi, doi diftongi, trei hiaturi;
4. D.altă interpretare.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sunt corect scrise cuvintele din seria:

1. A.smintit, smântână, smulge, trăsnet, snop, snob, desluși;
2. B.zmintit, smântână, smulge, trăznet, snop, snob, desluși;
3. C.smintit, smântână, zmulge, trăznet, snop, znob, desluși;
4. D.smintit, smântână, smulge, trăsnet, snop, znob, dezluși.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Avem triftongul cu structura "semivocală + vocală + semivocală" în cuvintele din seria:

1. A.vreau, mi-au (dat), suiau;
2. B.vreau, leoarcă, iei;
3. C.aripioară, măduvioară, lăcrimioară;
4. D.veneai, inimioară, mințeai.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în:

1. A.tranșeei, orhideei, cameei, melopeii, moscheii, prozopopeii;
2. B.tranșeei, orhideei, cameei, melopeei, moscheei, prozopopeei;
3. C.tranșeii, orhideii, cameii, melopeii, moscheii, prozopopeii;
4. D.tranșeei, orhideii, cameei, melopeii, moscheii, prozopopeei.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele cuvinte: Moș-Ajunul, pansea, balama, nou-veniții, noi-nouții, sergenții-majori. Sunt corect articulate:

1. A.toate;
2. B.numai primul, al patrulea, al cincilea și al șaselea;
3. C.toate, în afară de al cincilea;
4. D.primul, al doilea, al patrulea și al șaselea.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Avem numai forme corecte de plural în:

1. A.mormane, pontoane, virusuri, ostroave, plafoane, pogoane;
2. B.mormanuri, pontoane, viruși, ostrovuri, plafoane, pogoane;
3. C.mormanuri, pontonuri, virusuri, ostroave, plafoane, pogonuri;
4. D.mormane, pontoane, viruși, ostrovuri, plafoane, pogonuri.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele cuvinte: matineu, țărancă, politețe, virus, râpă, artimon. Au forme literare duble de plural:

1. A.toate;
2. B.numai primul, al doilea și al patrulea;
3. C.numai primul, al treilea, al patrulea și al cincilea;
4. D.toate, în afară de al patrulea.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sensul cuvântului a deconsilia este:

1. A.a sfătui pe cineva să nu facă un anumit lucru;
2. B.a da sfaturi care nu sunt în interesul persoanei respective;
3. C.a convinge pe cineva să nu urmeze sfaturile primite;
4. D.a sfătui pe cineva să facă numai lucruri imorale.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sinonimul cuvântului inavuabil este:

1. A.nedemn;
2. B.inamovibil;
3. C.nedorit;
4. D.nemeritat.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele perechi de cuvinte: elucubrație / divagație, fastidios / anost, conjectural / neîntemeiat, declarativ / categoric. Se pot afla în raport de sinonimie cuvintele din:

1. A.toate perechile;
2. B.numai prima și a treia pereche;
3. C.numai prima, a doua și a treia pereche;
4. D.numai a doua și a patra pereche.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele perechi de cuvinte: disolut / decăzut, cutumă / consuetudine, cupid / lacom, a (se) decava / a (se) ruina. Se pot afla în raport de sinonimie cuvintele din:

1. A.toate perechile;
2. B.numai prima, a doua și a treia pereche;
3. C.numai prima, a treia și a patra pereche;
4. D.numai a doua și a patra pereche.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Cuvântul a concede este în raport de antonimie cu:

1. A.a dezaproba;
2. B.a nu se înțelege;
3. C.a nu ceda;
4. D.a recunoaște.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele perechi: (1) graden / gradină, (2) avers / aversă, (3) genuncher / genunchieră, (4) fastuos / fastidios, (5) deluviu / diluviu. Avem paronime în:

1. A.numai în (4);
2. B.numai în (2), (3) și (5);
3. C.numai în (1), (4) și (5);
4. D.toate.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Care dintre următoarele serii conține numai forme verbale literare?

1. A.așază, atașează, azvârlă, să bombănească, (eu) ciuruiesc, nu zice!;
2. B.așază, atașază, azvârle, să bombăne, (eu) ciuruiesc, nu zice!;
3. C.așează, atașează, azvârle, să bombănească, (eu) ciurui, nu zice!;
4. D.așază, atașează, azvârlă, să bombăne, (eu) ciurui, nu zi!

Care dintre următoarele serii conține numai forme literare ale cuvintelor date?

1. A.paupertate, panteon, picromigdală, extorca, brizbiz, bun-plac;
2. B.pauperitate, panteon, picromigdală, estorca, brizbriz, bun-plac;
3. C.paupertate, pantenon, picromigdală, extorca, brizbriz, bun plac;
4. D.pauperitate, panteon, pricomigdală, estorca, brizbiz, bun-plac.

Se dau următoarele perechi de forme verbale: (1) (el) azvârlă – azvârle, (2) (el) proferă – proferează, (3) (eu) împătur – împăturesc, (4) (ei) miros – miroase. Conțin doar forme literare:

1. A.nici una;
2. B.numai (2) și (4);
3. C.numai (1), (2) și (3);
4. D.toate.

Care dintre următoarele serii conține numai cuvinte corect despărțite în silabe?

1. A.ab-stra-ge, o-mor-ga-nic, sept-u-a-ge-nar, pro-gnos-tic, tranz-i-ent, cro-a-zi-e-ră;
2. B.ab-stra-ge, om-or-ga-nic, sept-u-a-ge-nar, pro-gnos-tic, tran-zi-ent, cro-a-zi-e-ră;
3. C.abs-tra-ge, om-or-ga-nic, sep-tu-a-ge-nar, pro-gnos-tic, tranz-i-ent, croa-zi-e-ră;
4. D.abs-tra-ge, o-mor-ga-nic, sep-tu-a-ge-nar, prog-nos-tic, tran-zi-ent, croa-zi-e-ră.

Care dintre următoarele serii conține numai cuvinte corect despărțite în silabe?

1. A.ort-o-don-ți-e, pa-ra-va-lan-șă, a-brupt, pa-ra-trăs-net, cron-a-xi-e, cui-ra-sat;
2. B.ort-o-don-ți-e, par-a-va-lan-șă, ab-rupt, par-a-trăs-net, cron-a-xi-e, cui-ra-sat;
3. C.ort-o-don-ți-e, par-a-va-lan-șă, ab-rupt, pa-ra-trăs-net, cron-a-xi-e, cu-i-ra-sat;
4. D.or-to-don-ți-e, pa-ra-va-lan-șă, ab-rupt, pa-ra-trăs-net, cro-na-xi-e, cu-i-ra-sat.

Care dintre următoarele serii conține numai cuvinte corect despărțite în silabe?

1. A.ab-ra-ca-da-bra, ab-ro-gă, tran-scri-e, tri-ftong, des-fă-tu-i, ge-o-gno-stic;
2. B.a-bra-ca-dab-ra, ab-ro-gă, trans-cri-e, trif-tong, de-sfă-tu-i, geo-gnos-tic;
3. C.a-bra-ca-da-bra, ab-ro-gă, tran-scri-e, tri-ftong, de-sfă-tu-i, ge-o-gnos-tic;
4. D.a-bra-ca-da-bra, a-bro-gă, tran-scri-e, trif-tong, des-fă-tu-i, ge-o-gno-stic.

Din perspectiva subiecților purtători ai necesităților, există nevoi:

1. A.individuale, de grup și sociale (colective);
2. B.individuale, familiale și naturale;
3. C.sociale și psihologice;
4. D.singulare, specific sociale și psihologice.

În cele mai multe cazuri, în mod logic, relația dintre nevoi (N) și resurse (R) este de următoarea formă:

1. A.N < R;
2. B.N = R;
3. C.N > R;
4. D.nu se poate stabili o asemenea relație.

Creșterea (dezvoltarea) economică este de tip extensiv:

1. A.dacă aportul calității și eficienței utilizării factorilor la creșterea activității și producției este preponderent;
2. B.în situația în care se extinde numărul factorilor de producție folosiți;
3. C.dacă volumul producției crește prin atragerea unei cantități suplimentare din factori de producție de aceeași calitate;
4. D.dacă determină încetinirea progresului tehnic în activitățile de producție.

Care este caracteristica dominantă a bunurilor economice:

1. A.sunt dobândite din natură și trebuie consumate în cantități indicate;
2. B.sunt rezultat al consumului rațional de resurse;
3. C.producția lor depășește – de regulă – nevoile anticipate;
4. D.raritatea, respectiv insuficiența lor în raport cu nevoile.

De care din următoarele elemente depinde utilitatea:

1. A.anticipările unui consumator în privința alocării veniturilor salariale pentru diferite bunuri personale, în scopul atingerii satisfacției maxime;
2. B.profitul agenților economici;
3. C.salariul nominal;
4. D.nivelul de cultură propriu consumatorilor.

Pe măsură ce se înregistrează creșterea cantității consumate din bunul economic X, se observă că:

1. A.utilitatea marginală crește, în timp ce utilitatea totală descrește;
2. B.utilitatea individuală descrește în timp ce utilitatea marginală crește;
3. C.utilitatea totală crește, în timp ce utilitatea individuală descrește;
4. D.utilitatea marginală și utilitatea individuală cresc.

Echilibrul consumatorului se atinge în situația în care:

1. A.cunoscându-se utilitatea totală pentru cantitățile x și y consumate din bunurile X și Y, se calculează utilitatea totală determinată de venitul disponibil;
2. B.cunoscându-se utilitatea marginală pentru cantitățile x și y achiziționate din bunurile X și Y, se determină utilitatea totală pe fiecare unitate monetară cheltuită (raportul dintre utilitatea totală și preț);
3. C.cunoscându-se cantitățile x și y consumate din bunurile X și Y, se determină utilitatea totală pe fiecare unitate monetară cheltuită (raportul dintre utilitatea totală și preț);
4. D.cunoscându-se utilitatea totală pentru cantitățile x și y consumate din bunurile X și Y, se determină utilitatea marginală pe fiecare unitate monetară cheltuită (raportul dintre utilitatea marginală și preț).

Obiectivul principal al producătorului este:

1. A.obținerea de câștiguri legale;
2. B.înregistrarea de profit mediu;
3. C.maximizarea profitului;
4. D.minimizarea pierderilor.

Cheltuielile cu iluminatul și chiria pentru spațiile de producție reprezintă elemente de:

1. A.cost variabil;
2. B.cost salarial;
3. C.cost fix;
4. D.cost marginal.

Care din următoarele afirmații se dovedește a fi adevărată:

1. A.pe termen scurt, costul fix este întotdeauna mai mare decât costul variabil;
2. B.costul total este mai mare decât costul variabil;
3. C.costul variabil este obligatoriu mai mic decât costul fix;
4. D.pe termen scurt, costul total poate fi egal cu costul variabil, când firma înregistrează cost fix.

Să se determine costul fix mediu știind că: producția obținută (Q) este 100 bucăți iar costul fix global (CF) 10.000 u.m.:

1. A.100 u.m.;
2. B.20 u.m.;
3. C.nu se poate determina;
4. D.180 u.m..

Care din categoriile enumerate nu influențează nivelul costului total mediu:

1. A.costul marginal;
2. B.costul fix;
3. C.costul variabil;
4. D.costul fix mediu.

Pe piața muncii:

1. A.se vinde și se cumpără orice bun rezultat al muncii umane;
2. B.cererea este întotdeauna egală cu oferta;
3. C.se confruntă cererea și oferta de muncă (de locuri de muncă);
4. D.se stabilește dobânda.

Productivitatea marginală a unui factor de producție are în vedere:

1. A.variația rezultatului economic obținut prin creșterea numărului de factori de producție și / sau a calității acestora;
2. B.raportul dintre sporul consumului din respectivul factor de producție și sporul producției, în condițiile în care ceilalți factori de producție nu se modifică;
3. C.sporul de producție obținut prin creșterea cu o unitate a costului producției;
4. D.variația (modificarea) rezultatului economic obținut prin sporirea cu o unitate a unui factor de producție, în condițiile în care ceilalți factori utilizați nu se modifică.

Concurența presupune ca:

1. A.agenții economici, care se confruntă pe piață, să producă orice tip de bun;
2. B.agenții economici să vândă tot ceea ce produc (indiferent de cantitatea, calitatea și structura produselor);
3. C.agenții economici să producă, să vândă și să cumpere atâta timp cât au capital propriu la dispoziție, în virtutea libertății economice;
4. D.agenții economici, care se confruntă pe piață, să acționeze pe piață pentru realizarea propriilor interese și pentru obținerea de cât mai multe avantaje.

Cărui tip de piață îi este caracteristică vânzarea de produse diferențiate de către un număr mare de producători:

1. A.pieței cu concurență imperfectă în general;
2. B.pieței cu concurență neloială;
3. C.pieței cu concurență monopolistică;
4. D.oligopolului.

În general, dacă toate celelalte împrejurări rămân neschimbate, între prețul unei mărfi și cererea pentru ea se manifestă o relație:

1. A.pozitivă;
2. B.proporțională;
3. C.ca de la parte la întreg;
4. D.negativă.

Dacă prețul unui bun crește pe piață, în general, oferta:

1. A.crește;
2. B.scade, dar nu în aceleași proporții;
3. C.se modifică în raport cu elasticitatea cererii;
4. D.variază în funcție de posibilitățile producătorilor.

Producătorul vinde la prețul de echilibru pentru că:

1. A.este obligat de concurență;
2. B.altfel nu poate vinde, decât făcând reduceri substanțiale;
3. C.la acest nivel de preț obține cele mai mari profituri unitare;
4. D.acesta îi asigură condițiile reluării activității și obținerea unui profit relativ stabil, în decursul unei perioade.

Se dă funcția ofertei din bunul X sub forma O(X) = P+10. Știind că în timp, prețul lui X a scăzut de la 5 la 2 dolari, mărimea coeficientului de elasticitate a ofertei în raport cu prețul bunului este:

1. A.1/3;
2. B.2/3;
3. C.3;
4. D.2.

În cazul oligopolului format din 4 firme care acționează cooperând pe o anumită piață:

1. A.fiecare firmă va produce cca 25% din oferta (producția) ramurii;
2. B.firmele vor produce atât cât le permit resursele de capital propriu;
3. C.fiecare firmă va adopta, pe rând, strategia dominării pieței;
4. D.una din firme va domina piața, iar celelalte se vor supune deciziilor ei.

La o ofertă monetară constantă, cererea de bani evoluează:

1. A.întotdeauna în același sens cu rata dobânzii;
2. B.direct proporțional cu rata dobânzii;
3. C.în sens invers față de mișcarea ratei dobânzii;
4. D.fără a avea legătură cu rata dobânzii.

O monedă națională poate participa la operațiunile pieței valutare dacă este:

1. A.repatriată;
2. B.convertibilă;
3. C.metalică;
4. D.oferită pe piață.

Ce modificări apar în componentele unei mase monetare de 500 mld. lei, din care 30% reprezintă numerar, atunci când se creează un depozit bancar de 10 mld. lei:

1. A.numerarul crește cu 10 mld., iar moneda scripturală scade cu 10 mld.;
2. B.numerarul ajunge la 140 mld., iar moneda scripturală la 360 mld.;
3. C.numerarul crește la 160 mld., iar moneda scripturală scade la 340 mld.;
4. D.numerarul ajunge la 150 mld., iar moneda scripturală la 350 mld.

Negocierea acțiunilor:

1. A.nu este posibilă;
2. B.se realizează pe piața primară;
3. C.este posibilă doar dacă unul din cei implicați în operațiune deține pachetul acțiunilor de control;
4. D.se practică în cadrul bursei de valori.

La o sporire cu 25% a salariului real, pe fondul majorării cu 10% a prețurilor bunurilor de consum, rezultă că salariul nominal:

1. A.crește cu 37,5%;
2. B.scade cu 75%;
3. C.crește cu 137,5%;
4. D.crește la 37,5%.

Profitul anual și viteza de rotație a capitalului (exprimată prin numărul de rotații) sunt în relație:

1. A.invers proporțională;
2. B.directă;
3. C.negativă;
4. D.ca de la întreg la parte.

O bancă acordă, din sumele atrase spre fructificare, un credit anual de 250.000.000 lei. Rata dobânzii încasată de bancă este 40%, iar cea plătită deponenților săi este de 30%. Cheltuielile anuale de funcționare ale băncii sunt de 20.000.000 lei. Profitul anual al băncii respective este:

1. A.25.000.000 lei;
2. B.40.000.000 lei;
3. C.5.000.000 lei;
4. D.50.000.000 lei.

Produsul național brut exprimă:

1. A.un indicator de exprimare a eficienței economice;
2. B.valoarea totală curentă, de piață, a bunurilor și serviciilor finale, produse în economie în decursul unui an, de către agenții economici naționali;
3. C.produsul intern brut, din care se scade producția finală brută a agenților naționali care-și desfășoară activitatea în exteriorul țării;
4. D.produsul intern brut, la care se adaugă producția finală brută a agenților străini ce își desfășoară activitatea în interiorul țării.

Cât este multiplicatorul investițiilor, dacă înclinația marginală spre economii este 1/4:

1. A.25%;
2. B.8;
3. C.4;
4. D.informațiile oferite sunt insuficiente pentru determinarea lui.

Cât este creșterea venitului, dacă sporul investițiilor este 250 miliarde, iar cel al consumului 750 miliarde (știind că mărimea investițiilor este egală cu cea a economiilor):

1. A.500 miliarde;
2. B.1.000 miliarde;
3. C.10.000 miliarde;
4. D.nu se poate determina pe baza datelor oferite.

Politica monetară și de credit procedează la majorarea dobânzilor:

1. A.în perioadele de recesiune, pentru a diminua riscul apariției de credite neperformante;
2. B.în perioada de boom, pentru a stimula investițiile și creșterea economică;
3. C.în perioada de boom prelungit, în scopul frânării cererii pentru bunuri de consum și investiții;
4. D.în perioada de recesiune, pentru a favoriza creșterea ocupării forței de muncă.

În cadrul măsurilor antiinflaționiste, cele de protecție a agenților economici și populației sunt îndreptate împotriva:

1. A.scăderii producției;
2. B.scăderii puterii de cumpărare a banilor;
3. C.reducerii vitezei de rotație a banilor;
4. D.scăderii productivității muncii.

Care este numărul șomerilor, dacă rata șomajului este de 8%, iar populația activă disponibilă, aptă de muncă, este 45 milioane:

1. A.0,36 milioane;
2. B.8 milioane;
3. C.36 milioane;
4. D.3,6 milioane.

Eficiența economică a exporturilor se exprimă prin:

1. A.export;
2. B.cursul de revenire la export;
3. C.raportul dintre export și import;
4. D.promovarea exporturilor.