Subiecte admitere Drept București 2010

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Mă gândeam să-i telefonez în momentul când va ajunge în oraș, cu speranța că-l voi convinge să-și depună candidatura, măcar că nu-i va fi prea ușor să renunțe la modul său de viață.

1. A.principală + compl. indirectă + atributivă + atributivă + compl. directă + circ. concesivă + subiectivă;
2. B.principală + compl. indirectă + atributivă + atributivă + compl. indirectă + circ. concesivă + subiectivă;
3. C.principală + compl. indirectă + circ. de timp + atributivă + compl. directă + circ. concesivă + subiectivă;
4. D.principală + compl. indirectă + atributivă + atributivă + compl. indirectă + circ. concesivă + compl. directă.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Ce lucru formidabil este să ai cu cine sta de vorbă în clipele când ai impresia că totul se învârte în jurul tău!

1. A.principală + principală + compl. indirectă + atributivă + atributivă;
2. B.principală + subiectivă + atributivă + atributivă;
3. C.principală + principală + compl. indirectă + circ. de timp + atributivă;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Nu-mi plăcea deloc ce se întâmpla acolo, dar, constrâns de împrejurări, adică și altfel spus neavând cum mă împotrivi, mă comportam ca și cum totul este în ordine.

1. A.principală + subiectivă + circ. de cauză + apozitivă + compl. directă + principală + circ. de mod;
2. B.principală + subiectivă + principală + circ. de mod;
3. C.principală + subiectivă + apozitivă + principală + circ. de mod;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați răspunsul corect:

Se dau enunțurile: (1) Ce mă tot bați la cap, omule? (2) Ce se mai învârtea lumea în jurul lui! (3) Ce bine-mi pare că te-am revăzut! (4) A stat ce-a stat și apoi a plecat. Cuvântul subliniat este:

1. A.adverb în toate enunțurile;
2. B.pronume în toate enunțurile;
3. C.adverb în (2), (3), pronume în (1), (4);
4. D.pronume în (1), adverb în (2), (3), (4).

B. Marcați răspunsul corect:

Fie enunțurile: (1) N-ai vrea să mai încerci o dată? (2) Așa e la cârciumă – un client vine, altul pleacă. (3) M-am întâlnit cu un vechi prieten din copilărie. (4) La examen am primit fiecare câte o foaie pentru ciornă. Cuvintele subliniate sunt:

1. A.num. în (1), (4), adj. pron. nehot. în (2), art. nehot. în (3);
2. B.art. nehot. în (1), (3), num. în (4), adj. pron. nehot. în (2);
3. C.art. nehot. în toate enunțurile;
4. D.num. în toate enunțurile.

B. Marcați răspunsul corect:

Fie enunțul: La război, bate care pe care poate. Cuvintele subliniate:

1. A.sunt amândouă relative (subordonatoare);
2. B.este relativ numai primul;
3. C.este relativ numai al doilea;
4. D.formează (împreună) o locuțiune relativă (subordonatoare).

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

E supărat că nu-l mai bag în seamă.

1. A.subst., Ac. / compl. circ. de loc;
2. B.subst., Ac. / compl. indirect;
3. C.subst., Ac. / compl. circ. de mod;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Fiind plecat la țară, n-a aflat nimic despre accident.

1. A.adv. de mod / nume predicativ;
2. B.adv. de mod cu val. cauzală / circ. de cauză;
3. C.participiu (în structura diatezei pasive) / fără funcție sintactică;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Cum îi cam plăceau balurile, nu-i ajungeau banii niciodată.

1. A.adv. rel. de mod / compl. circ. de mod;
2. B.conj. subord. cuzală (cum „cauzal”) / fără funcție sintactică;
3. C.adv. rel. de cauză / compl. circ. de cauză;
4. D.adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Cum intră în casă, și văzu dezastrul.

1. A.adv. rel. de mod / compl. circ. de mod;
2. B.conj. subord. de timp (cum „temporal”) / fără funcție sintactică;
3. C.adv. rel. de timp / compl. circ. de timp;
4. D.conj. subord. de mod / fără funcție sintactică.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Dat fiind faptul că e mereu bolnav, lipsește mult de la cursuri.

1. A.verb pred., gerunziu, d. pasivă / circ. de cauză;
2. B.verb nepred., gerunziu, d. pasivă / circ. de cauză;
3. C.verb pred., gerunziu, d. pasivă / face parte din loc. conj. subord. cauzală „dat fiind faptul că";
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
A avut mulți invitați la nuntă, unii din partea lui, alții din partea miresei.

1. A.pron. nehot., Ac. / compl. direct;
2. B.pron. nehot., Ac. / apoziție;
3. C.pron. nehot., N. / apoziție;
4. D.pron. nehot., N. / subiect.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Nu-mi prii deloc ceea ce auzii.

1. A.pron. pers., D. / compl. indirect;
2. B.pron. refl., D. / compl. indirect;
3. C.pron. refl., D. / fără funcție sintactică;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Fie-mi permis și mie a spune câteva cuvinte.

1. A.verb, conj. prez., d. pasivă / pred. verbal;
2. B.verb, imperativ, d. pasivă / pred. verbal;
3. C.verb cop. (conj. prez.) + nume predicativ (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal;
4. D.verb cop. (imperativ) + nume predicativ (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Cât pe ce să nu te recunosc, domnule!

1. A.loc. adv. predicativă / pred. verbal;
2. B.loc. adv. de mod / nume predicativ;
3. C.loc. adv. de mod (componentă a loc. conj. subord. cât pe ce să) / fără funcție sintactică;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Mai să-l calce tramvaiul de distrat ce este.

1. A.adv. de mod / compl. circ. de mod;
2. B.adv. predicativ / pred. verbal;
3. C.adv. de mod / nume predicativ;
4. D.adv. de mod (parte a loc. conj. mai să) / fără funcție sintactică.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Cartea unei prietene a ei a fost premiată.

1. A.pron. pers., G. / atr. pron. gen.;
2. B.pron. pos., G. / atr. pron. gen.;
3. C.adj. pron. pos., G. / atr. adj.;
4. D.adj. pron. pos., D. / atr. adj.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Știi datorită cărui fapt suntem acum aici?

1. A.pron. rel., D. cu prep. / compl. circ. de mod;
2. B.pron. interog., D. cu prep. / compl. circ. de mod;
3. C.adj. pron. rel., D. / atr. adj.;
4. D.adj. pron. interog., D. / atr. adj.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
Îmi place și mie frigiderul „Arctic".

1. A.subst. propriu, N. / atr. subst. apozițional (= apoziție neizolată);
2. B.subst. propriu, Ac. / atr. subst. apozițional (= apoziție neizolată);
3. C.subst. propriu cu valoare adjectivală, N. / atr. adj.;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:
În sfârșit, mi-am putut cumpăra mașină nouă.

1. A.pron. refl., pers. I, D. / compl. indirect;
2. B.pron. refl., pers. I, D. / atr. pron. datival;
3. C.pron. refl., pers. I, D. / marcă gramaticală a diatezei reflexive;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

După discuții aprinse în jurul propunerilor noastre, au fost acceptate doar dintre cele care nu afectează partea financiară.

1. A.pron. dem., Ac. cu prep. / subiect (excepție de la subiectul în N.);
2. B.pron. dem., Ac. cu prep. / compl. indirect;
3. C.pron. dem., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.;
4. D.pron. dem., N. / subiect.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Voturile împotriva-i au fost nesemnificative.

1. A.pron. pers., D. cu prep. / compl. indirect;
2. B.pron. pos., D. cu prep. / atr. pron. prep.;
3. C.pron. pos., G. cu prep. / atr. pron. prep.;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Fără a-l fi rugat, el tot a venit.

1. A.verb pred., inf. cu val. de conjunctiv, perfect / pred. verbal;
2. B.verb nepred., inf., perfect / circ. concesiv;
3. C.verb pred., inf., prez., d. pasivă / circ. concesiv;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Na-ți-o frântă, că ți-am dres-o!

1. A.interjecție (predicativă), pers. a II-a sg. / pred. verbal;
2. B.verb predicativ (formă populară), imperativ, pers. a II-a sg. / pred. verbal;
3. C.adverb predicativ (provenit din interjecție) / pred. verbal;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

N-are cum fi demis, de vreme ce își face treaba.

1. A.verb, inf. prez., d. pasivă / compl. direct;
2. B.verb, conj. prez., d. pasivă / pred. verbal;
3. C.verb cop. (inf. prez., d. activă) + nume predicativ (adj. part., N.) / compl. direct;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Plimbările lui seara târziu deveniseră o obișnuință.

1. A.adv. de timp, Ac. / atr. adverbial;
2. B.subst., Ac. / atr. subst.;
3. C.subst., Ac. / compl. circ. de timp;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Mi-am adus din București o mulțime de lucruri: un costum fistichiu, o trusă de scule, două discuri și un ceas.

1. A.subst., N. / apoziție;
2. B.subst., Ac. / apoziție;
3. C.subst., Ac. / compl. direct;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Părerile celorlalți patru n-au mai contat.

1. A.num. card. cu val. adj., G. / atr. adj.;
2. B.num. card. cu val. subst., G. / atr. subst. gen.;
3. C.num. card. cu val. subst., N. / apoziție;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Spre disperarea celor de la țară, ploile nu mai contenesc.

1. A.pron. dem., G. / atr. pron. gen.;
2. B.pron. dem., G. cu loc. prep. / compl. circ. de mod;
3. C.art. demonstrativ (adj.), G. / fără funcție sintactică;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Ce treburi sunt astea, domnule?

1. A.adj. pron. int., Ac. / atr. adj.;
2. B.adj. pron. int., N. / atr. adj.;
3. C.pron. int., N. / nume predicativ;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Cu părere de rău, iubiți prieteni ai mei, va trebui să vă părăsesc.

1. A.adj. pron. pos., G. / atr. adj.;
2. B.adj. pron. pos., N. / atr. adj.;
3. C.adj. pron. pos., V. / atr. adj.;
4. D.pron. pos., G. / atr. pron. gen.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Domnule, îmi pari atât de timid, deși lumea te crede altfel.

1. A.adj., N. / nume predicativ;
2. B.adj., V. / nume predicativ;
3. C.adj., Ac cu prep. / nume predicativ;
4. D.adj., Ac. cu prep. / compl. circ. de mod.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Câștigul său propriu-zis, adică net, este relativ mic.

1. A.loc. adj., N. / atr. adj.;
2. B.adj. compus, N. / atr. adj.;
3. C.loc. adverbială / atr. adv.;
4. D.altă interpretare.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

Pesemne că nu mă cunoști prea bine.

1. A.adv. de mod (component al loc. conj. subord. pesemne că) / fără funcție sintactică;
2. B.adv. de mod / nume predicativ (cu verb cop. eliptic);
3. C.adv. predicativ / pred. verbal;
4. D.adv. de mod / compl. circ. de mod.

C. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos:

I-a împărțit în grupe de câte zece.

1. A.num. card. distributiv cu val. adj., Ac. / atr. adj.;
2. B.num. card. distributiv cu val. subst., Ac. cu prep. / atr. subst. prep.;
3. C.num. card. colectiv cu val. adj., Ac. / atr. adj.;
4. D.num. card. colectiv cu val. subst., Ac. cu prep. / atr. subst. prep.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Îmi scrii, nu-mi scri, eu vreau să cred că iubirea de altă dată s-a dus, nemaifiind în stare să privesc albaștrii-ți ochi, fi-re-ai tu să fii! Acesta conține:

1. A.cinci greșeli;
2. B.patru greșeli;
3. C.trei greșeli;
4. D.două greșeli.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțul: Te rog să nu fii cum știi că nu-mi place să fii cu propriii copii. Acesta conține:

1. A.trei greșeli de ortografie;
2. B.două greșeli de ortografie;
3. C.o greșeală de ortografie;
4. D.nicio greșeală.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțurile: Nu face și nu zi la întâmplare tot ce-ți trece prin cap, că, fii sigur, și lui i-ar displace să audă de la tine decât bazaconii. El, ca și băiat subțire și educat, ca și tine de alt fel, se sfiii să-ți spună asta, dar eu, vezi bine nu mă sfii, deși nici mie nu-mi convenii. Acestea conțin:

1. A.șase greșeli;
2. B.șapte greșeli;
3. C.opt greșeli;
4. D.nouă greșeli.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie enunțurile: Susții într-una că ești marginalizat, că nu ți se dă respectul care-l meriți, că nu-ți pierzi vremea prin restauranturi și hotele, că mergi zilnic la servici și multe altele. Or, lucrurile nu stau întru-totul așa, încât, cred, una din două: ori revii la un elementar bun simț ori am terminat cu tine. Acestea conțin:

1. A.opt greșeli;
2. B.șapte greșeli;
3. C.cinci greșeli;
4. D.patru greșeli.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele serii de cuvinte: (1) pícnic, precaút, profésor, diáspora; (2) picníc, precáut, profesór, diaspóra; (3) pícnic, precáut, profésor, diaspóra; (4) picníc, precaút, profesór, diáspora. Conțin numai cuvinte corect accentuate:

1. A.numai prima și a patra serie;
2. B.numai prima serie;
3. C.numai a doua și a treia serie;
4. D.toate seriile.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dă enunțul: L-au numit diréctor(1) / directór(2), deși e o persoană foarte anóstă(3) / ánostă(4). Dintre cuvintele accentuate sunt corect (potrivit) folosite:

1. A.toate;
2. B.numai (1) și (4);
3. C.numai (2) și (3);
4. D.numai (1), (3) și (4).

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele cuvinte: canion, fumoar, obiect, patinoar. Conțin diftongi:

1. A.niciunul;
2. B.numai al doilea și al patrulea;
3. C.numai primul, al treilea și al patrulea;
4. D.toate.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele serii de cuvinte: (1) mustății, monedei, cireșii, cicatricii; (2) mustaței, monezii, cireșei, cicatricei; (3)mustaței, monezii, cireșii, cicatricii; (4) mustății, monedei, cireșei, cicatricei. Conțin numai forme corecte de genitiv-dativ articulat:

1. A.toate;
2. B.numai prima și a patra;
3. C.numai a doua și a treia;
4. D.numai a patra.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele cuvinte: ieri-seară, pre-electoral, post-scriptum, prim-plan. Sunt corect scrise cu cratimă:

1. A.toate;
2. B.numai primul și al treilea;
3. C.toate, în afară de al doilea;
4. D.numai primul, al doilea și al patrulea.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dă enunțul: Pe documentele eliberate la cele două ghișee(1) / ghișeuri(2) apăreau diferite antete(3) / anteturi(4). Dintre substantivele la plural subliniate sunt corecte:

1. A.numai (1), (3) și (4);
2. B.numai (1) și (3);
3. C.numai (2) și (3);
4. D.toate.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele serii de cuvinte: (1) duete, limanuri, ansambluri, active; (2) dueturi, limane, ansamble, activuri; (3) dueturi, limane, ansambluri, active; (4) duete, limanuri, ansamble, activuri. Conțin numai forme corecte de plural:

1. A.toate;
2. B.numai prima și a patra;
3. C.numai a doua și a treia;
4. D.numai a treia.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dă următorul enunț: Guvernul inventează(1) / inventă(2) tot felul de măsuri împotriva crizei, dar din niciuna nu se degajă(3) / degajează(4) vreo soluție reală. Dintre formele verbale subliniate, sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai prima și a treia;
3. C.numai prima și a patra;
4. D.numai prima, a doua și a treia.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dă următorul enunț: Cum toată lumea știa că este dizident(1) / disident(2), risca să se trezească cu un glonte(3) / glonț(4) în cap, iar asta era o chestiune(5) / chestie(6) care îl punea pe gânduri. Dintre cuvintele subliniate au forme literare:

1. A.toate;
2. B.numai (2), (4) și (6);
3. C.numai (1), (2), (4) și (6);
4. D.numai (2), (4), (5) și (6).

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau seriile: (1) încorpora / incorpora; (2) reincarna / reîncarna. Avem:

1. A.paronime în (1) și variante opționale în (2);
2. B.paronime în (1) și sinonime în (2);
3. C.variante opționale în ambele serii;
4. D.paronime în ambele serii.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dă enunțul: Victoria echipei a fost impresionantă, iar dineul oferit a fost pe măsură de fastuos(1) / fastidios(2). Cuvântul corect (potrivit) pentru acest enunț este:

1. A.primul dintre paronime;
2. B.al doilea dintre paronime;
3. C.cuvintele subliniate sunt în variante opționale, deci amândouă sunt corecte;
4. D.cuvintele subliniate sunt sinonime, deci amândouă sunt corecte.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele expresii: stipendii în bani, acalmie temporară, catacombă subterană, congregație religioasă. Care dintre ele constituie pleonasme:

1. A.toate;
2. B.numai prima;
3. C.toate, în afară de prima;
4. D.toate, în afară de a patra.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele expresii: defileu îngust, blocadă economică, agapă colegială, atelă de lemn. Care dintre ele constituie pleonasme:

1. A.toate;
2. B.numai prima și a treia;
3. C.toate, în afară de prima;
4. D.numai a doua și a patra.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau cuvintele: (1) cerșetor; (2) zgârcit; (3) infirm; (4) sărac. Sunt sinonime ale cuvântului calic:

1. A.toate;
2. B.numai al doilea și al patrulea;
3. C.numai primul și al patrulea;
4. D.numai al treilea.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau cuvintele: (1) a bântui; (2) a nimici; (3) a invada; (4) a contamina. Sunt sinonime ale cuvântului a infesta:

1. A.toate;
2. B.numai al treilea și al patrulea;
3. C.numai al patrulea;
4. D.numai primul, al doilea și al treilea.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sensul cuvântului inadvertență este:

1. A.lipsă de atenție;
2. B.nepotrivire;
3. C.neconcordanță;
4. D.toate cele trei sensuri de mai sus.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Sensul cuvântului prăpăstios este:

1. A.pesimist;
2. B.năprasnic, vijelios;
3. C.ciudat, bizar;
4. D.toate cele trei sensuri de mai sus.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie următoarele definiri și / sau explicări de cuvinte: (1) care nu poate greși; (2) care nu poate fi învins; (3) perfect, desăvârșit. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvântului infailibil?

1. A.numai a doua;
2. B.numai prima și a treia;
3. C.toate;
4. D.numai prima și a doua.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Fie următoarele definiri și / sau explicări de cuvinte: (1) paradă de erudiție și de competență caracteristică pedantului; (2) meticulozitate (excesivă și formală); (3) exagerare în lucruri de mică importanță; (4) preocupare pentru aspectul îngrijit al propriei persoane. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvântului pedanterie?

1. A.numai prima;
2. B.numai prima, a doua și a treia;
3. C.toate;
4. D.numai prima și a patra.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Cuvântul nătâng poate fi în raport de antonimie cu:

1. A.deștept;
2. B.îndemânatic;
3. C.calm;
4. D.oricare dintre cele trei cuvinte de mai sus.

D. Marcați varianta corectă de răspuns:

Se dau următoarele cuvinte: versatil(1); perfid(2); cinstit(3); statornic(4). Se poate stabili un raport de antonimie:

1. A.între (1) și (4), respectiv între (2) și (3);
2. B.numai între (1) și (4);
3. C.numai între (2) și (3);
4. D.între (1) și (2), respectiv între (1) și (4).

E. Marcați răspunsul corect:

Agenții economici își satisfac nevoile (trebuințele):

1. A.prin intermediul consumului de bunuri și servicii;
2. B.fără costuri;
3. C.fără cheltuieli;
4. D.cu resurse nelimitate.

E. Marcați răspunsul corect:

Potențialul natural al unei economii este constituit din:

1. A.resurse de tip derivat;
2. B.elemente în totalitate regenerabile;
3. C.resurse primare;
4. D.rezultate ale activității umane.

E. Marcați răspunsul corect:

Între atribuțiile administrațiilor publice se numără faptul că:

1. A.asigură finanțarea economiei naționale;
2. B.nominalizează și fac publice tranzacțiile economice ale agenților aflați pe piață;
3. C.prestează servicii nemarfare pentru colectivități și redistribuie veniturile;
4. D.produc servicii marfare, având ca surse fondurile publice.

E. Marcați răspunsul corect:

Consumatorul acționează astfel:

1. A.pe piața factorilor de producție, în calitate de cumpărător;
2. B.pe piața factorilor de producție, în calitate de investitor;
3. C.pe piața bunurilor și serviciilor, în calitate de vânzător;
4. D.pe piața bunurilor și serviciilor, în calitate de cumpărător.

E. Marcați răspunsul corect:

Între factorii tradiționali de producție nu se numără:

1. A.munca;
2. B.natura (pământul);
3. C.managementul;
4. D.capitalul.

E. Marcați răspunsul corect:

Satisfacția pe care o aduce fiecare unitate (doză) consumată dintr-un bun economic omogen denumește:

1. A.utilitatea marginală;
2. B.utilitatea totală;
3. C.utilitatea individuală;
4. D.utilitatea medie.

Între funcțiile prețului se numără:

1. A.funcția de mijloc de schimb;
2. B.funcția de economisire;
3. C.funcția de distribuire a banilor;
4. D.funcția de motivare a producătorului.

Pe termen scurt, una din politicile economice prin care statul se implică în combaterea șomajului este:

1. A.garantarea unui venit minim pentru șomeri;
2. B.eliminarea șomajului;
3. C.asigurarea de locuri de muncă pentru toți cei care solicită acest lucru;
4. D.egalizarea cererii cu oferta de forță de muncă.

În operațiunile la termen cu titluri de valoare, vânzătorul este un speculator:

1. A.„Dow Jones”;
2. B.„à la baisse”;
3. C.de tip „bull”;
4. D.„à la hausse”.

Constituie bunuri substituibile:

1. A.autoturismul și combustibilul cu care el funcționează;
2. B.pixul și stiloul;
3. C.cornetul și înghețata din el;
4. D.calculatorul și programul soft.

În zonele de comerț liber: a. mărimea taxelor vamale în raporturile comerciale cu țările membre este diferențiată, fiind determinată de decizia internă a fiecărui stat; b. sunt suprimate taxele vamale și restricțiile cantitative pentru țările membre; c. politicile economice ale fiecărui stat impun fixarea de taxe vamale identice pentru toți partenerii de schimb; d. taxele vamale și restricțiile cantitative sunt mai mari decât în alte zone, datorită avantajelor aduse de liberul schimb.

1. A.mărimea taxelor vamale în raporturile comerciale cu țările membre este diferențiată, fiind determinată de decizia internă a fiecărui stat;
2. B.sunt suprimate taxele vamale și restricțiile cantitative pentru țările membre;
3. C.politicile economice ale fiecărui stat impun fixarea de taxe vamale identice pentru toți partenerii de schimb;
4. D.taxele vamale și restricțiile cantitative sunt mai mari decât în alte zone, datorită avantajelor aduse de liberul schimb.

Cărui tip de agent economic îi este proprie funcția de a produce bunuri economice: a. administrațiilor private; b. întreprinderilor; c. gospodăriilor; d. băncilor și instituțiilor financiar-monetare.

1. A.administrațiilor private;
2. B.întreprinderilor;
3. C.gospodăriilor;
4. D.băncilor și instituțiilor financiar-monetare.

Săpunul este: a. un bun de consum, de folosință curentă; b. un serviciu; c. un bun intangibil; d. un bun de folosință îndelungată, care satisface nevoile de vârf ale populației.

1. A.un bun de consum, de folosință curentă;
2. B.un serviciu;
3. C.un bun intangibil;
4. D.un bun de folosință îndelungată, care satisface nevoile de vârf ale populației.

Despre costul fix se poate spune că: a. rămâne constant, indiferent de dinamica producției sau de factorul timp; b. scade pe perioadă lungă de timp, în funcție de volumul producției; c. rămâne neschimbat pe termen scurt; d. este direct proporțional cu volumul producției.

1. A.rămâne constant, indiferent de dinamica producției sau de factorul timp;
2. B.scade pe perioadă lungă de timp, în funcție de volumul producției;
3. C.rămâne neschimbat pe termen scurt;
4. D.este direct proporțional cu volumul producției.

Dacă volumul producției se modifică, mărimea costului variabil mediu: a. scade întotdeauna; b. crește întotdeauna; c. poate să crească sau să scadă; d. rămâne întotdeauna constantă, neavând legătură cu volumul producției.

1. A.scade întotdeauna;
2. B.crește întotdeauna;
3. C.poate să crească sau să scadă;
4. D.rămâne întotdeauna constantă, neavând legătură cu volumul producției.

Oferta unui bun depinde în mod deosebit de: a. venitul cumpărătorului; b. prețul produsului; c. dimensiunile produsului; d. coșul zilnic de consum.

1. A.venitul cumpărătorului;
2. B.prețul produsului;
3. C.dimensiunile produsului;
4. D.coșul zilnic de consum.

Dacă prețul și cererea se modifică în sens opus, dar în aceleași proporții (cu aceeași intensitate): a. cererea este inelastică; b. agenții economici nu sunt interesați să modifice prețul; c. practic, este imposibilă o asemenea situație; d. elasticitatea cererii este unitară.

1. A.cererea este inelastică;
2. B.agenții economici nu sunt interesați să modifice prețul;
3. C.practic, este imposibilă o asemenea situație;
4. D.elasticitatea cererii este unitară.

Puterea de cumpărare a monedei este determinată de: a. cantitatea de aur care stă la baza emisiunii monetare; b. posibilitatea comparării cererii cu oferta; c. structura masei monetare; d. cantitatea de bunuri și servicii care poate fi achiziționată cu o unitate monetară.

1. A.cantitatea de aur care stă la baza emisiunii monetare;
2. B.posibilitatea comparării cererii cu oferta;
3. C.structura masei monetare;
4. D.cantitatea de bunuri și servicii care poate fi achiziționată cu o unitate monetară.

Mărimea salariului real variază direct proporțional cu: a. salariul nominal; b. nivelul prețurilor la bunurile de consum; c. impozitul pe venitul global; d. mărimea consumului.

1. A.salariul nominal;
2. B.nivelul prețurilor la bunurile de consum;
3. C.impozitul pe venitul global;
4. D.mărimea consumului.

Atunci când, într-o economie, indicele general al prețurilor crește, puterea de cumpărare a monedei: a. rămâne neschimbată, neavând legătură cu mișcarea prețurilor; b. crește; c. scade; d. crește direct proporțional cu prețurile.

1. A.rămâne neschimbată, neavând legătură cu mișcarea prețurilor;
2. B.crește;
3. C.scade;
4. D.crește direct proporțional cu prețurile.

E. Marcați răspunsul corect:

Între cauzele inflației se numără faptul că:

1. A.cererea solvabilă scade la nivelul ofertei anticipate;
2. B.se înregistrează o presiune a ofertei de bunuri asupra cererii;
3. C.o parte a cererii rămâne nesatisfăcută;
4. D.totalul veniturilor disponibile pentru cumpărarea bunurilor de consum crește mai lent decât volumul producției.

E. Marcați răspunsul corect:

Eficiența economică crește atunci când:

1. A.efectul obținut pe unitatea de efort este mai redus;
2. B.efortul depus pe unitatea de efect este mai mic;
3. C.efortul exprimat în unități valorice este mai mare;
4. D.efectul exprimat în unități fizice este mai mic.

E. Marcați răspunsul corect:

Conform legii psihologice fundamentale formulate de J. M. Keynes, în general, la o creștere ΔV a venitului:

1. A.se majorează consumul cu ΔC, așa încât ΔC > ΔV;
2. B.se majorează consumul cu ΔC, dar ΔV > ΔC;
3. C.consumul se majorează direct proporțional cu creșterea venitului;
4. D.consumul se micșorează direct proporțional cu creșterea venitului.

E. Marcați răspunsul corect:

În condiții de inflație, pot obține avantaje:

1. A.toți cetățenii unei țări;
2. B.agenții economici care acordă sume cu împrumut;
3. C.cei care își convertesc disponibilitățile bănești în monedele unor țări în care inflația este mai puțin accentuată;
4. D.toți creditorii.

Fluctuațiile economice întâmplătoare sunt:

1. A.anticipate;
2. B.ciclice;
3. C.imprevizibile;
4. D.sezoniere.

Doi agenți economici încheie un contract de vânzare-cumpărare la termen, pentru 100 acțiuni de tip A, la prețul de 500 u.m. pe total tranzacție. Dacă, la scadență, cursul titlului A este cu 15% mai mare decât la încheierea contractului, rezultă că în urma operațiunii:

1. A.vânzătorul a pierdut 75 u.m./acțiune;
2. B.cumpărătorul a câștigat 0,75 u.m./acțiune;
3. C.vânzătorul a câștigat 15%;
4. D.cumpărătorul a pierdut 15%.

Venitul înregistrat într-o perioadă de timp atinge 10.000 u.m., iar consumul aferent aceluiași interval temporal este 8.000 u.m. Rezultă că:

1. A.valoarea înclinației medii spre consum este 1,25;
2. B.mărimea economiilor se cifrează la 2.000 u.m.;
3. C.înclinația marginală spre consum este 0,8;
4. D.mărimea investițiilor este 8.000 u.m.

Dacă economiile sunt egale cu investițiile, iar mărimea multiplicatorului investițiilor este egală cu 6, înseamnă că înclinația marginală spre consum ia valoarea:

1. A.1/6;
2. B.6;
3. C.1;
4. D.5/6.

Relația dintre producția totală (Q – bucăți) și cantitatea de muncă utilizată (L – muncitori) este următoarea: pentru Q = 20, L = 1; pentru Q = 28, L = 2; pentru Q = 40, L = 3; pentru Q = 50, L = 4; pentru Q = 58, L = 5. Valoarea maximă a productivității marginale a muncii în cazul dat este (în bucăți):

1. A.58;
2. B.12;
3. C.3;
4. D.38.

În urma sporirii producției cu 20% și a costului total cu 50%, costul total mediu ajunge 1.000 u.m. În acest caz, costul marginal (în u.m.) este:

1. A.500;
2. B.800;
3. C.1.000;
4. D.2.000.

În ce mod reacționează cererea de monedă dintr-o economie, dacă nivelul ratei dobânzii crește cu 20%, pe fondul unei oferte monetare neschimbate:

1. A.crește cu 20%;
2. B.scade;
3. C.crește;
4. D.scade sau crește, potrivit gradului de implicare a statului în economie și fără legătură cu nivelul ratei dobânzii.

Pentru realizarea a 1.000 de produse, un agent economic efectuează următoarele cheltuieli (în u.m.): materii prime și materiale = 100.000; combustibil și energie = 50.000; chirii = 50.000; amortizare capital fix = 5.000; salarii = 250.000; alte cheltuieli materiale = 25.000. Firma vinde întreaga producție la un preț unitar de 600 u.m. Care este masa profitului ce se obține din vânzarea întregii producții:

1. A.15,4 %;
2. B.215.000 u.m.;
3. C.20%;
4. D.120.000 u.m.

Ce încasări (în u.m.) obține o firmă care fabrică 200 bucăți din produsul X și-l vinde la un preț unitar de 40 u.m. / bucată:

1. A.240;
2. B.8.000;
3. C.5;
4. D.160.

Prețurile bunurilor de consum se dublează, iar salariul nominal crește cu 100%. Rezultă că salariul real:

1. A.rămâne neschimbat;
2. B.crește cu 100%;
3. C.se înjumătățește;
4. D.crește cu 1%.

Într-o firmă, costul fix determinat de procesul de producție reprezintă 600 u.m., iar costul fix mediu este 12 u.m. / bucată. Rezultă că producția firmei (în bucăți) este:

1. A.50;
2. B.7.200;
3. C.612;
4. D.imposibil de determinat, doar cu datele problemei.

Dacă, într-o perioadă de timp, într-o economie națională, mărimea produsului intern net (PIN) este 2.400 milioane u.m., în condițiile unui consum de capital fix de 20% în raport cu produsul intern brut (PIB), rezultă că mărimea PIB (în milioane u.m.) este:

1. A.5.400;
2. B.3.000;
3. C.4.800;
4. D.3.600.

Dacă, de la o perioadă la alta, costul total al unei firme scade cu 40%, iar profitul ei crește cu 20%, rata profitului (calculată în raport cu costul total) se majorează cu:

1. A.200%;
2. B.40%;
3. C.20%;
4. D.100%.

Pe piața unui bun X, funcția cererii este C(X) = 154 – 3·P, iar funcția ofertei este O(X) = 30 + 5·P. Dacă statul fixează pentru bunul X un preț administrat P = 18 u.m., rezultă că pe această piață se înregistrează:

1. A.un deficit de ofertă de 120 bucăți;
2. B.un exces de ofertă de 20 bucăți;
3. C.un exces de cerere de 100 bucăți;
4. D.un exces de cerere de 120 bucăți.

Un individ cu comportament economic rațional achiziționează și consumă două bunuri, X și Y. Dacă utilitatea marginală a lui X (respectiv Umg_X) este 25% din utilitatea marginală a bunului Y, condiția care determină obținerea maximului de satisfacție este:

1. A.P_X = P_Y;
2. B.P_X / P_Y = 1;
3. C.P_Y = 4·P_X;
4. D.P_X = 4·P_Y.

În condițiile în care nivelul prețurilor crește, într-un interval de timp, de 1,2 ori, iar salariul nominal rămâne neschimbat, cum evoluează salariul real față de nivelul său din perioada de bază:

1. A.crește cu 20%;
2. B.crește cu 83,33%,
3. C.scade cu 16,67%;
4. D.scade cu 20%.