Subiecte admitere Drept București iulie 2022

A.

Fie fraza: Că subiectele sunt ușoare e ca să le rezolvați repede, dar mă tem ca nu cumva să nu fiți atenți, deși, până la urmă, cine sunt eu ca să vă dau sfaturi, așadar m-am decis ca de acum înainte să nu mai scot o vorbă, că nu am dreptul ca mereu să îmi dau cu părerea. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.subiectivă + principală + circ. de scop + principală + compl. indirectă + circ. concesivă + circ. consecutivă + principală + compl. indirectă + circ. de cauză + atributivă;
2. B.subiectivă + principală + predicativă + principală + compl. indirectă + circ. concesivă + circ. consecutivă + circ. consecutivă + compl. directă + circ. de cauză + compl. indirectă;
3. C.predicativă + principală + circ. de scop + principală + compl. indirectă + circ. concesivă + circ. consecutivă + principală + compl. directă + circ. de cauză + circ. consecutivă;
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Din momentul când s-a transmis la știri că în zonă fuseseră inundații și pe motiv că, oricum, de mult nu mai știam cum o duce, mi-a fost în gând să merg și să văd ce face și dacă are unde se adăposti de urgie. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.circ. de timp + compl. directă + atributivă + compl. directă + principală + subiectivă + circ. de scop + compl. directă + compl. directă + compl. directă;
2. B.atributivă + subiectivă + circ. de cauză + compl. directă + principală + subiectivă + subiectivă + compl. directă + compl. directă;
3. C.atributivă + subiectivă + atributivă + compl. directă + principală + subiectivă + subiectivă + compl. directă + compl. directă + compl. directă;
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Știu că tu mereu pleci când și unde vrei, dar acum, pe căldura asta, nu ai unde ieși în București și nu ai nici cum pleca la mare, prin urmare, mai bine hai la mine! Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.principală + compl. directă + circ. de timp + circ. de loc + principală + compl. directă + principală + compl. directă + circ. consecutivă;
2. B.principală + compl. directă + circ. de timp + principală + principală + circ. de mod + circ. consecutivă;
3. C.principală + compl. directă + circ. de timp + circ. de loc + principală + principală + principală;
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Nu mă miră neapărat că ai ajuns la aceste concluzii, ci de ce și pe ce ipoteze te bazezi, mai ales că, înțelege și tu, argumentele tale sunt aberante și dictate de oameni lipsiți de moralitate. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.principală + subiectivă + subiectivă + subiectivă + principală (incidentă) + subiectivă + circ. de cauză;
2. B.principală + compl. directă + principală + compl. directă + compl. directă + principală (incidentă) + circ. de cauză + circ. de cauză;
3. C.principală + subiectivă + principală + subiectivă + subiectivă + principală (incidentă) + circ. de cauză + circ. de cauză;
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Nevenindu-mi să cred cele ce mi se întâmplaseră și neputând accepta nici ce auzeam la știri, dar neavând, totuși, ce face, mai că îmi venea să îmi iau lumea în cap. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.subiectivă + atributivă + compl. directă + principală + subiectivă + subiectivă;
2. B.circ. de cauză + compl. directă + circ. de cauză + compl. directă + circ. concesivă + compl. directă + principală + compl. directă;
3. C.compl. directă + compl. directă + compl. directă + compl. directă + compl. directă + principală + subiectivă;
4. D.altă interpretare.

Enunțul: A nu se vorbi în timpul examenului, căci unii se pot concentra așa, dar alții, nu, deci hai să nu facem gălăgie, ci liniște! este format din:

1. A.patru propoziții;
2. B.șapte propoziții;
3. C.trei propoziții;
4. D.altă interpretare.

În enunțul: De voie sau de nevoie, trebuie să înțelegem toți că nici studenții, nici profesorii nu au întotdeauna dreptate, or tu nu vrei niciodată să îți recunoști greșelile, deci poate ar fi mai bine să te retragi., există, în ordine, următoarele relații de coordonare:

1. A.disjunctivă, copulativă, adversativă, concluzivă;
2. B.disjunctivă, disjunctivă, adversativă, disjunctivă;
3. C.disjunctivă, copulativă, adversativă;
4. D.altă interpretare.

Adverbul relativ cum poate introduce propoziții: (1) circumstanțiale de mod; (2) circumstanțiale de timp; (3) circumstanțiale de cauză; (4) subiective; (5) predicative; (6) completive directe; (7) atributive. Dintre variantele date, sunt corecte:

1. A.toate, în afară de (7);
2. B.toate, în afară de (3);
3. C.toate, în afară de (4);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Nu-mi displac provocările, dar nici nu miza mereu pe răbdarea mea, căci aici e la treabă de mă doare capul și o să ajung o nesuferită, dacă mă mai deranjezi. Substantivele din enunț au, în ordine, funcțiile sintactice de:

1. A.compl. direct, compl. indirect, nume predicativ, compl. direct, compl. direct;
2. B.subiect, compl. direct, subiect, compl. direct;
3. C.subiect, compl. indirect, subiect, subiect, nume predicativ;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Pare greu să intri la facultatea asta renumită, unde mereu sunt candidați bine pregătiți, de ajungi să te întrebi cum vei intra cu așa concurență redutabilă, dar liniștește-te, dragule, căci soarta va fi în favoarea ta și a celor care au învățat. Acesta conține:

1. A.cinci adjective în acuzativ și un adjectiv în nominativ;
2. B.două adjective în acuzativ, un adjectiv în nominativ și un adjectiv în genitiv;
3. C.șase adjective în acuzativ, două adjective în genitiv și un adjectiv în vocativ;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Deși ajunsese numărul unu în lume și nu era nici măcar un singur turneu pe care să nu îl fi câștigat barem o dată, nu trecea o zi fără să fie văzută că, de fapt, cu un ochi râde, dar cu altul plânge. În întregul enunț există:

1. A.un numeral cu valoare substantivală și trei numerale cu valoare adjectivală;
2. B.cinci numerale cu valoare adjectivală;
3. C.patru numerale cu valoare adjectivală și un numeral cu valoare substantivală;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Fata ai cărei părinți s-au mutat în casa care a fost a ta m-a rugat să îi spun ce cadou ți-ar plăcea să ți se ofere, în semn de recunoștință pentru cât ajutor le-ai oferit. În enunț există:

1. A.trei adjective pronominale relative în nominativ și un adjectiv pronominal relativ în acuzativ;
2. B.un adjectiv pronominal relativ în nominativ și un adjectiv pronominale relativ în acuzativ;
3. C.un adjectiv pronominal relativ în genitiv, un adjectiv pronominal relativ în nominativ și un adjectiv pronominal relativ în acuzativ;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: A fi admirat de colegi nu e puțin lucru și nu-i cum rămâne indiferent la asta, mai ales că n-au de ce părea așa, dacă nu chiar asta este ceea ce gândesc. Acesta conține:

1. A.șapte verbe, din care trei predicative și patru copulative;
2. B.opt verbe, din care cinci predicative și trei copulative;
3. C.șapte verbe, din care trei predicative, trei copulative și unu auxiliar;
4. D.altă interpretare.

În funcție de context, cuvântul înainte poate fi:

1. A.numai adverb de timp și adverb de loc;
2. B.numai adverb de timp și prepoziție;
3. C.numai adverb de loc și prepoziție;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Poate (1) că nu ți-ai dat încă seama cum poate (2) să fie când e nervos și poate (3) nu știi că poate (4) să se întâmple orice din cauza reacțiilor lui, chiar dacă poate (5) regreta apoi ce a făcut. Cuvântul poate este adverb cu funcția sintactică de predicat:

1. A.numai în (1), (2) și (4);
2. B.în toate;
3. C.numai în (1);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Mai vorbim după (1), dar, de (2) vei fi mereu contra (3) și unde (4) nu vei înțelege că omul de (5) l-ai văzut înainte (6) îți poate schimba soarta, vei rămâne mereu așa (7), adică un om fără viitor. Cuvintele subliniate sunt:

1. A.adverbe în (1), (3) și (6), conjuncții în (2) și (4), pron. rel. în (5) și adjectiv în (7);
2. B.adverbe în (1), (3), (4), (6) și (7), conjuncții în (2) și (5);
3. C.prepoziții în (1), (3), (6) și (7), conjuncție în (2), adverb în (4) și pronume relativ în (5);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Îmi vine adesea dorul de mare, dar nu-mi surâde ideea că, fiind mereu la lume pe plajă de nu te poți mișca, niciodată nu știi ce se poate întâmpla și nu vreau să văd fața cui nu-mi place. Acesta conține:

1. A.două subiecte exprimate prin substantiv și două subiecte exprimate prin pronume relativ;
2. B.două subiecte exprimate prin substantiv și un subiect exprimat prin pronume relativ;
3. C.trei subiecte exprimate prin substantiv și două subiecte exprimate prin pronume relativ;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: În fața ochilor mei se întindeau valurile albastre, așa cum le visasem toată iarna, dar parcă acum, vara, erau și mai fascinante, încât îmi doream să nu mai plec vreodată acasă, ca să nu mă îndepărtez de toată frumusețea asta. Acesta conține:

1. A.un substantiv în genitiv, un substantiv în nominativ și două substantive în acuzativ;
2. B.un substantiv în genitiv și cinci substantive în acuzativ;
3. C.un substantiv în genitiv, un substantiv în nominativ și un substantiv în acuzativ;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: În vremurile de acum, face care cum crede și bate cât bate la porțile altora, cât timp i se permite, dar asta merge ce merge, însă nu la nesfârșit. Acesta conține:

1. A.două pronume relative;
2. B.un pronume relativ;
3. C.patru pronume relative;
4. D.altă interpretare.

Fie afirmațiile: Pronumele posesiv poate îndeplini funcția sintactică de: (1) subiect în nominativ; (2) nume predicativ în nominativ; (3) complement circumstanțial de loc în genitiv; (4) atribut în acuzativ; (5) atribut în genitiv. Sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (3) și (5);
3. C.numai (1), (2), (3) și (4);
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele variante referitoare la valoarea morfologică a cuvântului o: (1) articol nehotărât; (2) formant invariabil al viitorului; (3) adjectiv pronominal nehotărât; (4) interjecție; (5) numeral cardinal cu valoare adjectivală; (6) pronume personal cu valoare neutră. Sunt corecte:

1. A.toate, în afară de (6);
2. B.numai (1), (3) și (5);
3. C.toate, în afară de (2);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Chiar dacă te superi, tot (1) vin, că a tot (2) insistat și sora ta și, până la urmă, și eu ar trebui să fiu tot (3) atât de binevenit ca oricine, din moment ce tot (4) omul are dreptul să se considere parte a unui tot (5) armonios. Cuvântul tot este:

1. A.adverb în (1) și (2), adjectiv nehotărât în (3), (4) și (5);
2. B.adverb în (1), (2), (3) și (4), substantiv în (5);
3. C.adverb în toate;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Eu am încercat să îi explic totul de la capăt și cu frumosul, dar nu m-a ascultat câtuși de puțin, iar eu, de treabă să fiu, și tot nu pot nici pe departe sta lângă el clipă de clipă și să o iau mereu de la capăt. Acesta conține:

1. A.șapte locuțiuni adverbiale;
2. B.cinci locuțiuni adverbiale;
3. C.patru locuțiuni adverbiale;
4. D.altă interpretare.

Fie afirmația: O interjecție poate avea ca termen subordonat: (1) un subiect; (2) un complement direct; (3) un complement indirect; (4) un complement circumstanțial de mod; (5) un complement circumstanțial de scop; (6) un complement circumstanțial de cauză; (7) un complement circumstanțial de timp. Dintre variantele date, sunt corecte:

1. A.toate, în afară de (1);
2. B.toate;
3. C.numai (3), (4), (5) și (6);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Te rog să nu îți mai bați joc de cei din jur, că nu se cuvine, și-mi dau seama că mă pot aștepta la orice din partea ta, așa că mai bine revino-ți și poartă-te frumos. Numărul pronumelor reflexive cu funcție sintactică este:

1. A.trei;
2. B.cinci;
3. C.patru;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: În ziua de azi, facem care ce putem. Cuvântul subliniat este:

1. A.pron. rel., N / subiect;
2. B.pron. rel., A / compl. direct;
3. C.pron. nehot., N / subiect;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Mă ia cu fiori când mă întreb ce putea să ajungă, așa aiurită cum este. Cuvântul subliniat este:

1. A.pron. rel., A / compl. direct;
2. B.pron. rel., N / nume predicativ;
3. C.pron. int., A / nume predicativ;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Să nu rezolvați grila asta perfect ar fi păcat. Cuvântul subliniat este:

1. A.subst., N / subiect;
2. B.subst., N / numele predicativ;
3. C.subst., N / fără funcție sintactică (parte a unei locuțiuni adjectivale);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Datorită acestei inițiative a voastre ne-am clasat printre primii. Cuvântul subliniat este:

1. A.pron. pos., sg., G / atr. pron. gen.;
2. B.adj. pron. pos., sg., G / atr. adj.;
3. C.adj. pron. pos., pl., D / atr. adj.;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Nu pune mâna pe mine, că nu îmi place să fiu atins! Cuvântul subliniat este:

1. A.pron. pers., A / compl. direct;
2. B.pron. pers., A / compl. indirect;
3. C.pron. pers., A / atr. pron. prep.;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: A fi rezolvată corect de toată lumea această grilă ar fi o mare bucurie. Secvența subliniată este:

1. A.verb, inf. prez., d. pasivă / subiect;
2. B.verb, inf. prez. cu valoare de conjunctiv, d. pasivă / pred. verbal;
3. C.verb cop. (inf. prez. cu valoare de conjunctiv) + nume predicativ (adj. part., sg., masc., N) / pred. nominal;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: După ce l-am cunoscut mai bine, mi s-a părut corect și apreciat de cei din jur. Cuvântul subliniat este:

1. A.adv. de mod / nume predicativ;
2. B.adjectiv, N / nume predicativ;
3. C.adjectiv, A / compl. circ. de mod;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Fața-i s-a schimbat mult, de la atâtea operații estetice. Cuvântul subliniat este:

1. A.adj. pron. pos., N / atr. adj.;
2. B.pron pos., G / atr. pron. gen.;
3. C.pron. pers. D / atr. pron. datival (în dativ);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Îmi ajunge atâta învățat! Cuvântul subliniat este:

1. A.subst., N / nume predicativ;
2. B.verb la participiu / compl. direct;
3. C.adverb / subiect;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Durându-mă tristețea ta, voi face orice să te ajut. Cuvântul subliniat este:

1. A.subst., A / compl. direct;
2. B.subst., A / compl. indirect;
3. C.subst., N / subiect;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Fi curajos și nu mai zi că nu ești înstare, că nu poți știi ce va urma, și, ca și un binecunoscut psiholog, cum știi și tu că sunt, știu că ti-i descurca în viață. Acesta conține:

1. A.cinci greșeli;
2. B.șapte greșeli;
3. C.opt greșeli;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: De când se luminează și până se înoptează, elevii parcurg operele lui Caragiale, studenții cele a lui Balzac iar profesorii fie crează teste, fie corectează esee, proiecte, portofolii, etc. Acesta conține:

1. A.patru greșeli;
2. B.șase greșeli;
3. C.cinci greșeli;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Dragii mele mame i-am spus că nu vroiam să plec la prietenul ai cărui părinți mă invitaseră, pentru că, din punctul meu de vedere, sunt prea sobri și, din cauza firii lor dificile și a comportamentului rigid, mi-i că mi-or strica vacanța. Acesta conține:

1. A.cinci greșeli;
2. B.patru greșeli;
3. C.o greșeală;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: În cele ce privește banii furați azi noapte din casa prim-ministrului, mă sfii să le spun că totul s-a întâmplat din cauza acelei erori minore, dar însă impardonabilă din partea serviciului de pază. Acesta conține:

1. A.șase greșeli;
2. B.patru greșeli;
3. C.trei greșeli;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Deși e o doamnă bine (1) și prinde din zbor (2) orice informație, mereu e lasă-mă-să-te-las (3) și ceva (4) îmi spune că dorința ei de a candida (5) iarna (6) asta la alegeri e complet nerealistă. Dintre cuvintele subliniate, sunt obținute prin mijloace interne de îmbogățire a vocabularului:

1. A.(1) și (6) prin conversiune, (2) și (5) prin derivare regresivă și (3) și (4) prin compunere;
2. B.(1) prin conversiune, (2) prin derivare regresivă și (3) prin compunere;
3. C.(1), (2) și (6) prin conversiune, (5) prin derivare regresivă, (3) prin compunere;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Raportul dintre noi nu îți dă dreptul să mi te adresezi cu acest termen, mai ales că iar nu ai predat raportul la termen, iar eu nu accept așa ceva. Acesta conține:

1. A.două perechi de omonime;
2. B.o pereche de omonime;
3. C.nicio pereche de omonime;
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele serii: (1) zéro, fiásco, (a) adúce, mótto; (2) zeróuri, fiáscoul, adúserăm, móttouri; (3) rádio, comándo, ambíguu, ámbii; (4) radióul, comándoul, douăzéci, treizéci. Sunt corect accentuate toate cuvintele în:

1. A.(1) și (3);
2. B.(2) și (4);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Fie seriile de cuvinte: (1) ricoșeu, castel, raport; (2) îndemn, model, repaus; (3) reper, resort, ritual; (4) înscris, compromis, tunel. Conțin numai substantive care la plural au (și) desinența „-uri”:

1. A.toate;
2. B.numai (4);
3. C.numai (2), (3) și (4);
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Uneori sila și mila sunt sentimente amestecate, dar bunul-simț și omenia trebuie să prevaleze, ca dreptatea să poată învinge., numărul substantivelor defective de plural este:

1. A.cinci;
2. B.doi;
3. C.trei;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Drag prieten (1) al meu, nu fi furios (2) ca astă-iarnă (3), că ești prizonierul (4) propriilor iluzii și mi-e (5) că vei înțelege curând că viața (6) nu e o piesă de teatru (7). În secvențele subliniate există:

1. A.diftongi în (3), (5) și (7), hiaturi în (1), (2), (3), (4) și (6);
2. B.diftongi în (1), (3), (4), (5), (6) și (7), hiat în (2);
3. C.diftongi în (2) și (4), hiaturi în (1), (3), (5), (6) și (7);
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele definiri/explicări de cuvinte: (1) faptă ilegală; (2) exces; (3) eroare care constă din exagerarea unui fapt, a unei păreri etc.; (4) înșelăciune; (5) delict. Care dintre acestea poate/pot constitui sensul/sensurile cuvântului abuz, în diferite contexte și expresii?

1. A.numai (1), (2) și (5);
2. B.toate;
3. C.numai (2), (3) și (4);
4. D.altă interpretare.

Se dau seriile: (1) inavuabil, nedemn; (2) mutual, reciproc; (3) vindicativ, răzbunător; (4) amiabil, înțelegător. Conțin sinonime:

1. A.toate;
2. B.numai (2) și (3);
3. C.numai (2), (3) și (4);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Pentru că nu doar că au eludat în mod grosolan și intenționat legea și au contrafăcut în scop fraudulos dovezile, ci, dimpotrivă, au mai și instigat provocator, vor suporta consecințele rezultate. Acesta conține:

1. A.un pleonasm;
2. B.trei pleonasme;
3. C.cinci pleonasme;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Legile au fost deja formulate, dar mai este necesară (1) aprobarea lor de către șeful statului, pentru a le face executorii, iar apoi se va putea trece atât la aplicarea (2) pedepselor față de cei vinovați de trădare, cât și la (3) represalii contra țărilor invadatoare. Dintre secvențele subliniate, constituie sensuri ale cuvântului sancțiune:

1. A.numai (2) și (3);
2. B.numai (1) și (2);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Deși, în general, dorm după-amiaza (1) / după-amiază (2), azi am ales să urmăresc la televizor ceremonia de învestitură (3) / investitură (4) a președintelui, dar, pe lângă că nu mi s-a părut nimic maiestuos (5) / majestuos (6), auzind comentariile jurnaliștilor, m-am întrebat dacă vreodată vom ajunge și noi să avem o media (7) / medie (8) independentă. Dintre cuvintele subliniate, sunt corecte (potrivite) în contextul dat:

1. A.numai (2), (3), (5) și (7);
2. B.numai (1), (2), (4), (6) și (7);
3. C.toate, în afară de (8);
4. D.altă interpretare.

B.
Identificați activitățile care nu au caracter comercial:

1. A.acordarea de credite de către unitățile bancare;
2. B.prestarea de activități de apărare națională;
3. C.vânzarea bunurilor economice;
4. D.transferul unor sume între conturi din unități bancare diferite.

B.
Reprezintă bunuri substituibile:

1. A.stiloul și cerneala din el;
2. B.lipiciul lichid și cel solid;
3. C.aparatul radio și sursa lui de alimentare;
4. D.caisele pentru dulceață și mușețelul pentru ceai.

B.
Dacă factorii de producție necesari fabricării unor bunuri se scumpesc, atunci, cel mai probabil:

1. A.prețurile bunurilor respective se vor majora;
2. B.cheltuielile de producție aferente se vor reduce;
3. C.cererea pentru aceste bunuri va crește;
4. D.bunurile create cu ajutorul acestor prod-factori nu se mai pot fabrica.

B.
Între funcțiile profitului regăsim:

1. A.convertibilitate;
2. B.mijloc de plată;
3. C.asigurare parțială sau totală a autofinanțării agenților economici;
4. D.diminuare a eficienței economice.

B.
Efectul concurenței dintre producători trebuie să fie:

1. A.o cât mai bună satisfacere a necesităților de consum;
2. B.creșterea continuă a prețurilor de vânzare;
3. C.cooperarea dintre producătorii unor bunuri și furnizorii altora;
4. D.majorarea prețurilor factorilor de producție.

B.
În calculele legate de salariul real, ne interesează:

1. A.elemente legate de concurența dintre producători;
2. B.prețurile bunurilor de producție;
3. C.evoluția prețurilor bunurilor de consum și a salariului nominal;
4. D.utilitatea bunurilor.

B.
Creșterea economică se poate măsura în mod relevant prin intermediul:

1. A.profitului agenților economici;
2. B.dinamicii Produsului Intern Brut real pe locuitor;
3. C.veniturilor din sectorul public;
4. D.costurilor la nivel de agent economic.

B.
Există un model general al ciclului economic?

1. A.da, pentru că întotdeauna, alternanța fazelor ciclului economic e aceeași;
2. B.da, pentru că modelele sunt cele după care se cuantifică realitatea;
3. C.nu, pentru că modelul ar genera uniformitate în aplicarea politicilor anticriză;
4. D.nu, pentru că ciclurile economice nu sunt identice.

B.
Ce se înțelege prin creștere economică:

1. A.creșterea economică se realizează prin exporturi mai mari decât importurile;
2. B.creșterea economică se realizează prin creșterea salariului real;
3. C.creșterea economică înseamnă sporirea producției totale și pe locuitor;
4. D.creșterea economică se realizează prin diminuarea fiscalității.

B.
Dacă la majorarea venitului, cantitatea cerută pentru un bun X crește, înseamnă că X face parte din categoria bunurilor:

1. A.normale;
2. B.personalizate;
3. C.personale;
4. D.libere.

Introducerea monedei euro s-a realizat la sfârșitul anului :

1. A.1997;
2. B.1998;
3. C.2007;
4. D.2008.

Dacă prețul bunului Y se reduce (Y fiind singurul substitut al bunului X) și nu se cunosc modificări ale altor factori ai pieței, putem afirma doar că:

1. A.oferta lui X va fi majorată;
2. B.prețul lui X va fi majorat;
3. C.cererea pentru X va scădea;
4. D.cererea pentru Y va scădea.

Când apare starea de absorbție a economiei?:

1. A.atunci când comerțul exterior este deficitar;
2. B.atunci când oferta agregată este mai mică decât cererea agregată;
3. C.atunci când scade datoria externă a unui stat;
4. D.atunci când crește datoria externă a unui stat.

Ca factor de producție, pământul tinde să devină, pentru activitatea economică, un element restrictiv?

1. A.deoarece este limitat;
2. B.pentru că întotdeauna permite exploatarea sa cu eficiență maximă;
3. C.deoarece este un factor de producție pasiv;
4. D.pământul nu are cum să fie restrictiv, ca factor de producție.

Când un indice de 102% al prețurilor bunurilor de consum se dovedește a fi mai mic decât indicele salariului real, înseamnă că salariul nominal:

1. A.a crescut mai mult decât salariul real;
2. B.a crescut mai puțin decât salariul real;
3. C.a scăzut;
4. D.a crescut mai puțin decât prețurile bunurilor de consum.

Care dintre următoarele afirmații cu privire la procesul de globalizare este adevărată:

1. A.se bazează pe o intensificare a comerțului mondial;
2. B.conduce la egalizarea veniturilor dintre țările dezvoltate și cele slab dezvoltate;
3. C.a stat la baza dezvoltării rapide a tuturor țărilor aflate în curs de dezvoltare;
4. D.presupune o încetinire a fluxurilor de capital la nivel mondial.

Ce reprezintă factorii de producție?:

1. A.ansamblul elementelor care determină nivelul cantitativ al producției;
2. B.ansamblul elementelor care intră în componența calității vieții;
3. C.ansamblul elementelor care participă la producerea bunurilor și serviciilor;
4. D.toate variantele de mai sus sunt false.

Pe piața bunului X, funcția cererii este C(X) = 20 – Px, iar funcția ofertei O(X) = 2·Px + 5 (unde Px este prețul la care au loc tranzacțiile). Ca urmare, la prețul de 4 u.m., impus de stat, pe piață se înregistrează:

1. A.exces de cerere față de ofertă, egal cu 3 bucăți;
2. B.echilibru;
3. C.exces de ofertă față de cerere, egal cu 13 u.m.;
4. D.exces de cerere față de ofertă, egal cu 16 u.m.

Partea din venitul de care dispun indivizii, ce depășește mărimea consumului, constituie:

1. A.dobânda;
2. B.economiile;
3. C.salariul;
4. D.amortizarea.

În perioada curentă, acțiunea X are o valoare nominală egală cu 40 u.m., fiind cu 20% mai ieftină decât acțiunea Y. Rezultă că valoarea nominală a titlului Y este:

1. A.48 u.m.;
2. B.80% din valoarea nominală a lui X;
3. C.32 u.m.;
4. D.50 u.m.

Scăderea costului total mediu de la o perioadă la alta are loc atunci când, în acest interval:

1. A.producția crește cu 5%, iar costul total cu 10%;
2. B.producția scade cu 4%, iar costul total crește cu 2%;
3. C.costul marginal este mai mare decât costul total mediu;
4. D.producția scade cu 3%, iar costul total scade cu 6%.

Venitul anual adus de o obligațiune este:

1. A.un impozit plătit statului de către posesorul titlului;
2. B.o parte din profitul emitentului, negociată cu deținătorul titlului;
3. C.o recompensă ilegală pentru posesorul unui asemenea titlu, privită ca o obligație morală;
4. D.corespondentul unei dobânzi ferme.

În cursul unei perioade de timp, producția unui agent economic crește de 1,2 ori, dar prețul de vânzare/produs nu se modifică. Dacă celelalte elemente ale pieței rămân neschimbate, în acest interval:

1. A.sporul venitului este egal cu 120%;
2. B.indicele venitului producătorului este 1,2;
3. C.venitul producătorului scade cu 20%;
4. D.indicele venitului este egal cu indicele prețului de vânzare.

Banca X acordă un împrumut de 5.000 u.m., pe timp de un an, unui agent economic. La scadență, suma restituită băncii de către debitor este 6.000 u.m., ceea ce înseamnă că rata anuală a dobânzii cu care s-a operat este:

1. A.20%;
2. B.10%;
3. C.12%;
4. D.100%.

Între reperele definirii unei piețe nu remarcăm:

1. A.cererea și oferta;
2. B.obiectul tranzacțiilor;
3. C.politica de promovare a produselor și publicitatea făcută produselor fabricate;
4. D.prețul.

Pentru un credit de 10.000 u.m., acordat pe 3 luni, o bancă percepe o rată anuală a dobânzii de 40%. Dobânda achitată de debitor pentru perioada dată este (în u.m.):

1. A.1.000;
2. B.4.000;
3. C.11.000;
4. D.16.000.

Un agent economic produce și vinde, pe termen scurt, 10 bucăți din bunul A la un preț de 150 u.m. / bucată. Cunoaștem că mărimea costului fix unitar este 50 u.m. / bucată și că ea reprezintă 4/10 din mărimea costului variabil mediu. Rezultatul economic pe care-l înregistrează în acest caz producătorul este:

1. A.profit de 1.500 u.m.;
2. B.profit zero;
3. C.pierdere de 250 u.m.;
4. D.o rată a profitului de 16,6% calculată în raport cu costul total.

În cazul unui agent economic, masa profitului este egală cu mărimea costurilor fixe și cu cea a costurilor variabile. Rata profitului calculată la costul total este:

1. A.imposibil de calculat;
2. B.10%;
3. C.50%;
4. D.33,33%.

Pe termen scurt, în cazul unui agent economic înregistrăm următoarea situație: cantitatea produsă în perioada de referință (100 bucăți din bunul X) crește cu 100% în perioada curentă; prețul de vânzare își păstrează mărimea (200 u.m. / bucată); costul fix în perioada de referință este 500 u.m.; costul variabil mediu în perioada curentă este 125% față de cel din perioada de referință, când era 140 u.m. / bucată. Comparând rata profitului la cifra de afaceri în cele două momente de timp (RPr₀, respectiv RPr₁), constatăm că:

1. A.RPr (CA₀) a rămas neschimbată;
2. B.RPr (CA₀) este mai mică decât RPr (CA₁);
3. C.RPr (CA₀) este mai mare decât RPr (CA₁);
4. D.RPr (CA₀) = 44,82% și RPr (CA₁) = 12,67%.

Costurile de producție pot fi:

1. A.fixe, variabile și totale;
2. B.directe, indirecte, elastice și inelastice;
3. C.fixe, constante și circulante;
4. D.amortizabile, parțiale și de echilibru.

C.1.
Termenul elev sub 18 ani este:

1. A.general din punct de vedere extensional, compus din punct de vedere intensional;
2. B.singular din punct de vedere intensional, vid de jure din punct de vedere extensional;
3. C.general din punct de vedere intensional, compus din punct de vedere extensional;
4. D.vid de jure din punct de vedere extensional, singular din punct de vedere intensional.

Fie clasificarea bucureștenilor în următoarele clase: elevi, pensionari, oameni cu ochi albaștri și studenți la drept. Ce regulă a corectitudinii în clasificare este respectată?

1. A.regula completitudinii;
2. B.regula criteriului unic;
3. C.regula raporturilor de contrarietate;
4. D.niciuna.

Propozițiile Toate viețile sunt veșnice și Unele vieți nu sunt veșnice se află în raport de:

1. A.alternare;
2. B.contradicție;
3. C.contrarietate;
4. D.subcontrarietate.

Care este obversa conversei prin accident a propoziției Toți cei neatenți sunt studenți?

1. A.Niciun student nu e atent.
2. B.Toți studenții sunt atenți.
3. C.Unii studenți nu sunt atenți.
4. D.Unii dintre cei care nu sunt studenți sunt atenți.

Fie silogismul: Toți marinarii sunt oameni curajoși, dar unii marinari nu sunt argentinieni; prin urmare, unii oameni curajoși sunt argentinieni. Ce lege a validității silogismelor încalcă acesta?

1. A.legea conform căreia un silogism valid trebuie să aibă exact trei termeni;
2. B.legea conversei simple;
3. C.legea conform căreia un silogism valid nu poate avea două premise afirmative;
4. D.legea conform căreia dintr-o premisă afirmativă și una negativă nu poate fi obținută valid o concluzie afirmativă.

Fie propoziția: Nu este adevărat că George este deopotrivă fericit și lipsit de datorii. Care dintre următoarele propoziții de mai jos este adevărată în aceleași circumstanțe cu aceasta?

1. A.George nu este fericit sau are datorii.
2. B.George nu este fericit și are datorii.
3. C.Dacă George este fericit, atunci nu are datorii.
4. D.George este fericit dacă și numai dacă nu are datorii.

Inducția prin simplă enumerare:

1. A.este un tip de raționament deductiv valid;
2. B.este un tip de raționament identic cu inducția completă;
3. C.este un tip de raționament inductiv;
4. D.este un tip de sofism.

Fie următorul text: Ionuț, trebuie să-ți faci temele, pentru că altfel ai frânge inima bunicii tale! Textul exemplifică:

1. A.un argument deductiv valid;
2. B.un sofism numit argumentum ad misericordiam;
3. C.un polisilogism;
4. D.un sofism numit afirmarea repetată.

C.2. Fie textul: „Media de la Evaluarea Națională are o pondere în media finală de admitere de 80%, așa că această medie obținută la examen de elevi are rolul de predictor pentru ierarhizarea rezultatelor premergătoare etapei repartizării computerizate la liceu. O analiză a datelor de anul trecut și a celor de anul acesta, realizată de Edupedu.ro pe baza rezultatelor de la examene, arată că numărul suplimentar de elevi din generația actuală (o generație de elevi mai mare decât cea anterioară cu 30% în București și 18,5% la nivel național), față de cea care a susținut Evaluarea Națională anul trecut, plus mediile mai mari obținute anul acesta, față de cele de anul trecut, duc la o ierarhizare semnificativ diferită; practic, note mari vor ocupa locuri inferioare în ierarhie, ceea ce va face ca elevi cu medii peste 9 să nu poată intra la prima opțiune, dacă se ghidează după ultima medie de anul trecut.” (Mihai Peticilă, 25 iunie 2022,
https://www.edupedu.ro/analiza-devalorizarea-notelor-la-evaluarea-nationala-pozitia-in-ierarhia-de-la-evaluarea-nationala-in-bucuresti-s-a-schimbat-anul-acesta-cu-peste-1-200-de-locuri-fata-de-anul-trecut-pentru-un-elev/)
Textul este cel mai bine interpretat ca susținând că:

1. A.elevilor cu media de gimnaziu peste 9 le va fi imposibil, la etapa repartiției computerizate la liceu, să intre la prima opțiune;
2. B.dacă elevii cu media de gimnaziu peste 9 se ghidează mai ales după ultima medie de anul trecut, atunci, la etapa repartiției computerizate la liceu, va fi improbabil că vor putea să intre la prima opțiune;
3. C.dacă elevii cu media de gimnaziu peste 8 se ghidează mai ales după ultima medie de anul trecut, atunci, la etapa repartiției computerizate la liceu, va fi cert că vor intra la prima opțiune;
4. D.dacă elevii cu media de gimnaziu peste 9 se ghidează exclusiv după ultima medie de anul trecut, atunci, la etapa repartiției computerizate la liceu, va fi garantat că vor intra la prima opțiune.

C.2. Fie textul: „Media de la Evaluarea Națională are o pondere în media finală de admitere de 80%, așa că această medie obținută la examen de elevi are rolul de predictor pentru ierarhizarea rezultatelor premergătoare etapei repartizării computerizate la liceu. O analiză a datelor de anul trecut și a celor de anul acesta, realizată de Edupedu.ro pe baza rezultatelor de la examene, arată că numărul suplimentar de elevi din generația actuală (o generație de elevi mai mare decât cea anterioară cu 30% în București și 18,5% la nivel național), față de cea care a susținut Evaluarea Națională anul trecut, plus mediile mai mari obținute anul acesta, față de cele de anul trecut, duc la o ierarhizare semnificativ diferită; practic, note mari vor ocupa locuri inferioare în ierarhie, ceea ce va face ca elevi cu medii peste 9 să nu poată intra la prima opțiune, dacă se ghidează după ultima medie de anul trecut.” (Mihai Peticilă, 25 iunie 2022,
https://www.edupedu.ro/analiza-devalorizarea-notelor-la-evaluarea-nationala-pozitia-in-ierarhia-de-la-evaluarea-nationala-in-bucuresti-s-a-schimbat-anul-acesta-cu-peste-1-200-de-locuri-fata-de-anul-trecut-pentru-un-elev/)
Unul dintre temeiurile oferite de text în favoarea afirmației „practic, note mari vor ocupa locuri inferioare în ierarhie” este:

1. A.„Media de la Evaluarea Națională ... are rolul de predictor pentru ierarhizarea rezultatelor premergătoare etapei repartizării computerizate la liceu”;
2. B.mutarea mai multor familii în București față de anii anteriori;
3. C.„numărul suplimentar de elevi din generația actuală (o generație de elevi mai mare decât cea anterioară cu 30% în București și 18,5% la nivel național)”;
4. D.fixarea numărului maxim de elevi ce pot constitui o clasă la 25.

Fie textul: „Media de la Evaluarea Națională are o pondere în media finală de admitere de 80%, așa că această medie obținută la examen de elevi are rolul de predictor pentru ierarhizarea rezultatelor premergătoare etapei repartizării computerizate la liceu. O analiză a datelor de anul trecut și a celor de anul acesta, realizată de Edupedu.ro pe baza rezultatelor de la examene, arată că numărul suplimentar de elevi din generația actuală (o generație de elevi mai mare decât cea anterioară cu 30% în București și 18,5% la nivel național), față de cea care a susținut Evaluarea Națională anul trecut, plus mediile mai mari obținute anul acesta, față de cele de anul trecut, duc la o ierarhizare semnificativ diferită; practic, note mari vor ocupa locuri inferioare în ierarhie, ceea ce va face ca elevi cu medii peste 9 să nu poată intra la prima opțiune, dacă se ghidează după ultima medie de anul trecut.” (Mihai Peticilă, 25 iunie 2022, https://www.edupedu.ro/analiza-devalorizarea-notelor-la-evaluarea-nationala-pozitia-in-ierarhia-de-la-evaluarea-nationala-in-bucuresti-s-a-schimbat-anul-acesta-cu-peste-1-200-de-locuri-fata-de-anul-trecut-pentru-un-elev/)

Textul este cel mai bine interpretat ca susținând, referitor la creșterea mediilor de gimnaziu de la un an la altul, că aceasta:

1. A.este un temei în favoarea afirmației „practic, note mari vor ocupa locuri inferioare în ierarhie”;
2. B.este un temei pentru a respinge afirmația „practic, note mari vor ocupa locuri inferioare în ierarhie”;
3. C.este un temei pentru a rămâne indiferent și neutru față de afirmația „practic, note mari vor ocupa locuri inferioare în ierarhie”;
4. D.este irelevantă pentru afirmația „practic, note mari vor ocupa locuri inferioare în ierarhie”.

Andra și Felicia sunt într-o librărie și fiecare trebuie să se hotărască dacă alege un roman polițist, o carte de popularizare a științei sau o carte de poezii. Fiecare dintre Andra și Felicia poate alege mai multe cărți. Dar și Andra trebuie să aleagă cel puțin o carte, și Felicia trebuie să aleagă cel puțin o carte. Una dintre ele alege un roman polițist dacă și numai dacă cealaltă alege o carte de popularizare a științei. Iar Felicia alege o carte de popularizare a științei dacă și numai dacă Andra alege o carte de poezii. Însă Felicia nu alege o carte de popularizare a științei. Felicia nu alege nicio carte de poezii.

Care dintre următoarele propoziții este adevărată?

1. A.Nici Andra, nici Felicia nu aleg o carte de popularizare a științei, dar Andra alege o carte de poezii.
2. B.Nici Andra, nici Felicia nu aleg un roman polițist, dar Felicia alege o carte de poezii.
3. C.Nici Andra, nici Felicia nu aleg o carte de popularizare a științei, dar Felicia alege un roman polițist.
4. D.Nici Andra, nici Felicia nu aleg o carte de poezii, dar Andra alege o carte de popularizare a științei.

Andra și Felicia sunt într-o librărie și fiecare trebuie să se hotărască dacă alege un roman polițist, o carte de popularizare a științei sau o carte de poezii. Fiecare dintre Andra și Felicia poate alege mai multe cărți. Dar și Andra trebuie să aleagă cel puțin o carte, și Felicia trebuie să aleagă cel puțin o carte. Una dintre ele alege un roman polițist dacă și numai dacă cealaltă alege o carte de popularizare a științei. Iar Felicia alege o carte de popularizare a științei dacă și numai dacă Andra alege o carte de poezii. Însă Felicia nu alege o carte de popularizare a științei. Felicia nu alege nicio carte de poezii.

Care dintre următoarele propoziții este adevărată?

1. A.Dacă Andra alege o carte de popularizare a științei, atunci Felicia alege o carte de poezii.
2. B.Dacă Andra alege un roman polițist, atunci Felicia alege o carte de popularizare a științei.
3. C.Dacă Felicia alege un roman polițist, atunci Andra alege o carte de poezii.
4. D.Dacă Felicia alege un roman polițist, atunci Andra alege un roman polițist.

Andra și Felicia sunt într-o librărie și fiecare trebuie să se hotărască dacă alege un roman polițist, o carte de popularizare a științei sau o carte de poezii. Fiecare dintre Andra și Felicia poate alege mai multe cărți. Dar și Andra trebuie să aleagă cel puțin o carte, și Felicia trebuie să aleagă cel puțin o carte. Una dintre ele alege un roman polițist dacă și numai dacă cealaltă alege o carte de popularizare a științei. Iar Felicia alege o carte de popularizare a științei dacă și numai dacă Andra alege o carte de poezii. Însă Felicia nu alege o carte de popularizare a științei. Felicia nu alege nicio carte de poezii.

Ce decurge din alegerile făcute de Andra și Felicia și din ce știm despre situația lor?

1. A.Felicia alege un roman polițist dacă și numai dacă Andra alege o carte de poezii.
2. B.Andra alege o carte de popularizare a științei dacă și numai dacă Felicia alege o carte de poezii.
3. C.Andra alege un roman polițist dacă și numai dacă Felicia alege o carte de poezii.
4. D.Felicia alege o carte de popularizare a științei dacă și numai dacă tot Felicia alege un roman polițist.

Maria și Lili petrec, fiecare, seara în oraș și trebuie să se hotărască dacă merg, fiecare, la un concert de muzică rock, la un film cult sau la o grădină de vară. Fiecare dintre Maria și Lili poate alege mai multe dintre aceste opțiuni, dar fiecare poate și să nu aleagă vreuna dintre cele trei opțiuni enunțate. Maria merge la un film cult dacă și numai dacă Lili merge la o grădină de vară. Maria merge la o grădină de vară dacă și numai dacă tot Maria merge la un concert de muzică rock. Lili merge la un concert de muzică rock, dar merge și la un film cult. Oricare una dintre ele merge la un film cult dacă și numai dacă nu merge cealaltă la un film cult. Și oricare dintre ele merge la o grădină de vară dacă și numai dacă nu merge la o grădină de vară cealaltă.

Care dintre următoarele propoziții este adevărată?

1. A.Și Maria, și Lili merg la un film cult, dar Maria nu merge la o grădină de vară.
2. B.Și Maria, și Lili merg la o grădină de vară, dar Maria nu merge la un concert de muzică rock.
3. C.Și Maria, și Lili merg la un concert de muzică rock, dar Maria nu merge la un film cult.
4. D.Nici Maria, nici Lili nu merg la un film cult, dar Maria merge la o grădină de vară.

Maria și Lili petrec, fiecare, seara în oraș și trebuie să se hotărască dacă merg, fiecare, la un concert de muzică rock, la un film cult sau la o grădină de vară. Fiecare dintre Maria și Lili poate alege mai multe dintre aceste opțiuni, dar fiecare poate și să nu aleagă vreuna dintre cele trei opțiuni enunțate. Maria merge la un film cult dacă și numai dacă Lili merge la o grădină de vară. Maria merge la o grădină de vară dacă și numai dacă tot Maria merge la un concert de muzică rock. Lili merge la un concert de muzică rock, dar merge și la un film cult. Oricare una dintre ele merge la un film cult dacă și numai dacă nu merge cealaltă la un film cult. Și oricare dintre ele merge la o grădină de vară dacă și numai dacă nu merge la o grădină de vară cealaltă.

Care dintre următoarele propoziții este adevărată?

1. A.Dacă Maria merge la un concert de muzică rock, atunci Lili merge la o grădină de vară.
2. B.Dacă Maria merge la un film cult, atunci Lili merge la un concert de muzică rock.
3. C.Dacă Lili merge la un concert de muzică rock, atunci Maria merge la un film cult.
4. D.Dacă Lili merge la un concert de muzică rock, atunci tot Lili merge la o grădină de vară.

Maria și Lili petrec, fiecare, seara în oraș și trebuie să se hotărască dacă merg, fiecare, la un concert de muzică rock, la un film cult sau la o grădină de vară. Fiecare dintre Maria și Lili poate alege mai multe dintre aceste opțiuni, dar fiecare poate și să nu aleagă vreuna dintre cele trei opțiuni enunțate. Maria merge la un film cult dacă și numai dacă Lili merge la o grădină de vară. Maria merge la o grădină de vară dacă și numai dacă tot Maria merge la un concert de muzică rock. Lili merge la un concert de muzică rock, dar merge și la un film cult. Oricare una dintre ele merge la un film cult dacă și numai dacă nu merge cealaltă la un film cult. Și oricare dintre ele merge la o grădină de vară dacă și numai dacă nu merge la o grădină de vară cealaltă.

Ce decurge din alegerile făcute de Maria și Lili și din ce știm despre situația lor?

1. A.Maria merge la un concert de muzică rock dacă și numai dacă Lili merge la un film cult.
2. B.Maria merge la un concert de muzică rock dacă și numai dacă Lili merge la o grădină de vară.
3. C.Maria merge la o grădină de vară dacă și numai dacă Lili merge la o grădină de vară.
4. D.Maria merge la un film cult dacă și numai dacă Lili merge la un concert de muzică rock.

Gabriela, Ioana și Vlad își cumpără, individual, ceva pentru casa fiecăruia. Fiecare dintre ei poate alege între o bicicletă, un televizor și o mașină de spălat. Fiecare dintre Gabriela, Ioana și Vlad poate alege să cumpere mai multe dintre acestea, dar fiecare dintre ei poate alege și să nu cumpere nimic. Exact doi dintre ei cumpără câte o bicicletă. Exact unu dintre cei trei cumpără un televizor. Exact unu dintre cei trei cumpără o mașină de spălat. Ioana cumpără un televizor dacă și numai dacă Vlad cumpără o bicicletă, iar Vlad cumpără o bicicletă dacă și numai dacă Gabriela cumpără o mașină de spălat. Știm că Vlad nu cumpără o mașină de spălat, și că Gabriela cumpără un televizor.

Care dintre următoarele propoziții este adevărată?

1. A.Gabriela cumpără o bicicletă dacă și numai dacă Ioana cumpără un televizor.
2. B.Ioana cumpără un televizor dacă și numai dacă tot Ioana cumpără o mașină de spălat.
3. C.Ioana cumpără o mașină de spălat dacă și numai dacă Vlad cumpără o bicicletă.
4. D.Gabriela cumpără un televizor dacă și numai dacă Ioana cumpără o mașină de spălat.

Gabriela, Ioana și Vlad își cumpără, individual, ceva pentru casa fiecăruia. Fiecare dintre ei poate alege între o bicicletă, un televizor și o mașină de spălat. Fiecare dintre Gabriela, Ioana și Vlad poate alege să cumpere mai multe dintre acestea, dar fiecare dintre ei poate alege și să nu cumpere nimic. Exact doi dintre ei cumpără câte o bicicletă. Exact unu dintre cei trei cumpără un televizor. Exact unu dintre cei trei cumpără o mașină de spălat. Ioana cumpără un televizor dacă și numai dacă Vlad cumpără o bicicletă, iar Vlad cumpără o bicicletă dacă și numai dacă Gabriela cumpără o mașină de spălat. Știm că Vlad nu cumpără o mașină de spălat, și că Gabriela cumpără un televizor.

Care dintre următoarele propoziții este adevărată?

1. A.Dacă Gabriela cumpără o bicicletă, atunci Vlad cumpără o mașină de spălat.
2. B.Dacă Ioana cumpără un televizor, atunci Gabriela cumpără o mașină de spălat.
3. C.Dacă Gabriela cumpără o bicicletă, atunci Vlad cumpără un televizor.
4. D.Dacă Ioana cumpără o mașină de spălat, atunci Vlad cumpără o bicicletă.

Gabriela, Ioana și Vlad își cumpără, individual, ceva pentru casa fiecăruia. Fiecare dintre ei poate alege între o bicicletă, un televizor și o mașină de spălat. Fiecare dintre Gabriela, Ioana și Vlad poate alege să cumpere mai multe dintre acestea, dar fiecare dintre ei poate alege și să nu cumpere nimic. Exact doi dintre ei cumpără câte o bicicletă. Exact unu dintre cei trei cumpără un televizor. Exact unu dintre cei trei cumpără o mașină de spălat. Ioana cumpără un televizor dacă și numai dacă Vlad cumpără o bicicletă, iar Vlad cumpără o bicicletă dacă și numai dacă Gabriela cumpără o mașină de spălat. Știm că Vlad nu cumpără o mașină de spălat, și că Gabriela cumpără un televizor.

Care dintre următoarele situații este exclusă de scenariul prezentat?

1. A.Ioana cumpără o bicicletă și o mașină de spălat.
2. B.Vlad cumpără un televizor și Gabriela cumpără o bicicletă.
3. C.Gabriela cumpără un televizor și Ioana cumpără o mașină de spălat.
4. D.Vlad nu cumpără nicio bicicletă, și nu cumpără niciun televizor.