Subiecte admitere Drept București septembrie 2023

A.

Fie fraza: E tot mai ușor să îi poți convinge pe candidații de azi să vină la Facultatea de Drept, mai ales că auzi mereu vorbindu-se cât de bine pregătiți sunt cei care au absolvit la București. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.principală + subiectivă + compl. directă + circ. concesivă + compl. directă + subiectivă;
2. B.principală + subiectivă + compl. indirectă + circ. de cauză + subiectivă + atributivă;
3. C.principală + subiectivă + compl. indirectă + compl. directă + circ. concesivă + subiectivă + subiectivă;
4. D.altă interpretare.

A.

Fie fraza: Nu mă supără doar că m-a mințit, ci și de ce și cu ce scop, unde mereu eu l-am ajutat. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.principală + subiectivă + principală + subiectivă + subiectivă + circ. de cauză;
2. B.principală + compl. directă + principală + compl. directă + compl. directă + circ. de cauză;
3. C.principală + subiectivă + subiectivă + subiectivă + circ. de cauză;
4. D.altă interpretare.

A.

Fie fraza: Poate că vii sau că nu vii, dar zău dacă nu ar fi în interesul tău să fii prezent și merită cineva să fie judecat în lipsă. Numărul propozițiilor subiective este de:

1. A.șase;
2. B.trei;
3. C.patru;
4. D.altă interpretare.

A.

Fie fraza: Pe unii vă înțeleg, pe alții, însă, deloc, de aceea, că vă place sau nu, vă cer mai multă seriozitate, mai ales că nu ați fost niciodată nici nedreptățiți, nici neînțeleși de mine, ci mereu apreciați pentru cum munciți. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.principală + circ. condițională + circ. condițională + circ. cauzală + circ. cauzală + circ. cauzală;
2. B.principală + circ. condițională + principală + circ. de timp + atributivă;
3. C.principală + principală + circ. concesivă + circ. concesivă + principală + circ. cauzală + circ. cauzală + circ. cauzală + circ. cauzală;
4. D.altă interpretare.

A.

Fie fraza: Astăzi am ajuns la concluzia că întrebarea e nu dacă va reuși la acest examen, ci dacă, cunoscut fiind că nu stăpânește limba engleză, se va pierde ori de câte ori cineva îl întrerupe sau îi va adresa întrebări suplimentare. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.principală + predicativă + predicativă + compl. directă + predicativă + circ. de timp + circ. de timp;
2. B.principală + atributivă + predicativă + subiectivă + predicativă + circ. de timp + circ. de timp;
3. C.principală + atributivă + predicativă + compl. directă + atributivă + predicativă + circ. de timp + circ. condițională;
4. D.altă interpretare.

A.

Fie fraza: Mă sperie ce se întâmplă acolo și problema este care coleg va putea rezolva situația, căci se știe cât e de complicată, dar, până la urmă, e cunoscut că pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești, așa că va trebui să ne implicăm, iar cui nu îi pasă să spună de la început. Propozițiile introduse prin pronume relative sunt, în ordinea din enunț:

1. A.subiectivă, subiectivă, subiectivă, subiectivă;
2. B.compl. directă, predicativă, subiectivă, consecutivă;
3. C.subiectivă, predicativă, subiectivă, subiectivă, consecutivă;
4. D.altă interpretare.

A.

Fie fraza: Unde te cunosc foarte bine și cum nici pentru restul nu mai e o vreo îndoială legată de tine, iar de purtat te porți frumos numai în perioada cât vrei să obții ceva, vei vedea nu doar că nu mai ai pe nimeni alături, ci și cât de greu e să recâștigi încrederea oamenilor. Propozițiile introduse prin adverbe relative sunt, în ordine:

1. A.circ. de cauză + circ. de cauză + circ. de timp + compl. directă;
2. B.atributivă + compl. directă;
3. C.circ. de cauză + circ. de mod;
4. D.altă interpretare.

A.

Fie fraza: Că-mi placi, asta nu pot nega și presupun că ți-ai dat deja seama de asta și nu-i de mirare că toți mă consideră îndrăgostit, unde mai pui că ți-au și spus-o. Numărul propozițiilor completive directe introduse prin conjuncția subordonatoare că este de:

1. A.patru;
2. B.trei;
3. C.unu;
4. D.altă interpretare.

A.

Fie enunțul: (1) În afară de ce ți-am povestit, nu cred că mai e mare lucru, (2) doar că nici eu nu am fost de față atunci și, (3) abia ce am ajuns, ceilalți au schimbat subiectul. Dintre secvențele subliniate, sunt locuțiuni conjuncționale care introduc propoziții subordonate:

1. A.toate;
2. B.niciuna;
3. C.numai (3);
4. D.altă interpretare.

A.

Fie enunțurile: (1) Niciodată nu am fost contra lor. (2) În jurul nostru s-au țesut multe intrigi. (3) De-a lungul vieții am întâlnit mulți oameni deosebiți. (4) Privește înainte-ți, nu în urmă! (5) Contrar așteptărilor, a venit și el. Prepozițiile și locuțiunile prepoziționale cu (regim de) genitiv însoțesc substantive sau pronume în genitiv în:

1. A.în toate;
2. B.numai în (1), (3) și (5);
3. C.numai în (3);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: (1) Măi să fie, (2) păi de ăștia îmi sunteți, să stați toată ziua fără să faceți nimic, de (3) uitați că am ajuns la sapă de lemn, (4) ferească Sfântul! Dintre secvențele subliniate, sunt interjecții și/sau locuțiuni interjecționale:

1. A.toate;
2. B.numai (2) și (3);
3. C.toate, în afară de (4);
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele afirmații referitoare la verbul la gerunziu: (1) poate fi termen regent pentru complemente directe; (2) poate îndeplini funcțiile sintactice de subiect și complement direct; (3) are forme specifice de diateză. Sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (3);
3. C.numai (2);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: A spus la radio că aceia care lucrează ore suplimentare, neavând cum să fie plătiți, deși ar merita, vor fi și ei recompensați cumva și vor primi zile libere. și următoarele afirmații: (1) în enunț există trei subiecte subînțelese; (2) în enunț există un subiect nedeterminat; (3) în enunț există trei pronume cu funcția sintactică de subiect. Dintre acestea, sunt corecte:

1. A.numai (3);
2. B.toate;
3. C.numai (1);
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Îndemnul meu era pentru tine și, cum îmi păreai reticent, mi-e imposibil să știu dacă ai să rămâi indiferent sau, mai rău, ai să ajungi contra mea., cazul numelor predicative este, în ordine:

1. A.A, N, N, N, G;
2. B.A, N, N, G;
3. C.N, N, A;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Pregătit cum ești, cum ai intrat în examen te-am și luat la întrebări, și, cum mi-ai răspuns rapid, totul s-a terminat în mai puțin de zece minute! Adverbele relative cu funcție sintactică din enunț sunt, în ordine:

1. A.nume predicativ, circ. de timp;
2. B.nume predicativ, circ. de timp, circ. de cauză;
3. C.circ. de mod, circ. de timp, circ. de cauză;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Ce agitație era acolo, frățioare, că se adunase la lume de nu mai puteai respira, iar tu ai fugit glonț la mine să mă iei la rost. Cazul substantivelor din enunț este, în ordine:

1. A.N, V, A, A, A;
2. B.N, V, N;
3. C.A, N, A, A, A;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: N-are ce mai fi nou sub soare și nici nu-i ce se mai schimba, așa că, mie fiindu-mi clară situația, nu mai dau explicații cui nu înțelege lucrurile astea. Numărul subiectelor exprimate este de:

1. A.trei;
2. B.cinci;
3. C.patru;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Colegilor aceștia, (1) ai tăi și (2) ai săi, nu le plac (3) ale noastre obiceiuri, așa cum le-au păstrat peste timp toți (4) ai noștri, considerând că doar (5) ale lor sunt de apreciat. Dintre secvențele subliniate, sunt pronume posesive în nominativ:

1. A.toate;
2. B.numai (1), (2) și (5);
3. C.numai (4) și (5);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: A mai rămas doar o zi până la plecarea ta și, implicit, o singură șansă să te întâlnesc, iar faptul că eu locuiesc într-o parte a orașului, iar tu în cealaltă nu face lucrurile prea simple. Numărul substantivelor articulate cu articol nehotărât (nedefinit) este de:

1. A.trei;
2. B.două;
3. C.unu;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Serile și diminețile e tot mai răcoare, așadar vara cea călduroasă s-a terminat, deși au anunțat că și mâine, poate-poate, va fi timp frumos. Numărul adverbelor din enunț este de:

1. A.cinci;
2. B.opt;
3. C.nouă;
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele afirmații referitoare la pronumele relative: (1) pot îndeplini funcția sintactică de subiect în N, G, D și A; (2) pot face parte din locuțiuni conjuncționale; (3) nu pot avea termeni subordonați. Sunt corecte:

1. A.numai (1);
2. B.numai (1) și (2);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele afirmații referitoare la realizarea acordului: (1) în cazul unui nume predicativ realizat prin adjectiv, subiectul impune acestuia restricții de acord în gen, în număr și în caz; (2) atributul substantival apozițional nu se acordă cu regentul; (3) persoanele 1 și a 2-a apar la verb ca urmare a acordului cu subiectul exprimat prin pronume la aceste persoane. Dintre acestea, sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (2);
3. C.numai (1) și (3);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Cuvântul a poate fi: (1) substantiv; (2) prepoziție; (3) pronume; (4) verb; (5) interjecție. Dintre valorile morfologice enumerate, sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (2), (3) și (4);
3. C.numai (1) și (5);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Îl cunosc bine pe care ne-a ajutat, dar nu mă pot hotărî dacă să fac ce s-ar cuveni sau să mai aștept. În enunț, îndeplinesc funcția sintactică de complement direct:

1. A.trei cuvinte;
2. B.cinci cuvinte;
3. C.șase cuvinte;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Bea niște apă și liniștește-te, că toți ai tăi au scăpat teferi și fără vreo problemă, în timp ce mulți colegi de-ai lor au avut necazuri care i-au pus la pământ. Adjectivele pronominale din enunț sunt, în ordine:

1. A.nehotărât, posesiv, posesiv;
2. B.posesiv, nehotărât, relativ;
3. C.nehotărâte toate;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: (1) După cum știi, deși e o situație cam (2) nu știu cum, am aflat (3) cum că s-a descurcat (4) ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Secvențele subliniate sunt:

1. A.loc. conj. în (1) și (4), loc. adv. în (2) și (3);
2. B.loc. conj. în toate;
3. C.loc. conj. în (1), (3) și (4), loc. adv. în (2);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Neajungând la timp la examen, a fost imediat descalificată și e de presupus că, deși pare că va urma o nouă etapă de concurs, nu mai e nimic de făcut pentru ea. Numărul verbelor copulative este de:

1. A.patru;
2. B.cinci;
3. C.unu;
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Draga mea, cum îmi dau seama cum te lamentezi, mă întristez., numărul cuvintelor fără funcție sintactică (autonomă) este de:

1. A.șapte;
2. B.cinci;
3. C.trei;
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Toți trei erau născuți în toamna anului 1930, dar nici unul, nici ceilalți nu se plângeau de nimic, tustrei bătrâneii dorindu-și să împlinească suta de ani. Dintre numerale, au valoare substantivală:

1. A.două;
2. B.patru;
3. C.unu;
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Fiind păcălit de aerul tău inocent, îți voi fi acceptat eu multe până acum, dar nu aș vrea să crezi că o să îți meargă la fel mereu., există:

1. A.cinci verbe auxiliare;
2. B.patru verbe auxiliare;
3. C.un verb auxiliar;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Mă întreb ce-ți place la el, că eu nu pot accepta compania cui mă enervează, așa că de acum înainte deranjați doar pe cine credeți că vă suportă. Câte din pronumele relative din enunț au funcția sintactică de subiect?

1. A.trei;
2. B.unu;
3. C.niciunul;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Deși părea greu de îndeplinit dorința ta de a vizita alte continente, iată-te unde nu mă puteam gândi că vei ajunge. Numărul complementelor directe care au ca regent un verb este de:

1. A.patru;
2. B.trei;
3. C.două;
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele afirmații despre subiect: (1) poate avea ca regent o interjecție; (2) poate fi dublu exprimat; (3) poate fi nedeterminat; (4) poate fi exprimat și prin forme verbale nepersonale (verbe la moduri nepredicative). Dintre acestea, sunt corecte:

1. A.numai (1);
2. B.numai (1) și (2);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Dintre pronumele reflexive din enunțul: Nu-ți poți face mereu de cap, deși îmi dau seama că ai vrea să o faci, așa că mai bine bagă-ți mințile în cap și vezi-ți lungul nasului., îndeplinesc funcția sintactică de complement indirect:

1. A.niciunul;
2. B.toate;
3. C.numai trei;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: (1) Iar am ajuns să vorbim despre când am fost la (2) pescuit și (3) cât ne-am amuzat, (4) încât mereu ne vom aminti de (5) așa momente frumoase. Dintre cuvintele subliniate, pot avea, în contexte diferite, și alte valori morfologice:

1. A.toate;
2. B.toate, în afară de (4);
3. C.numai (1), (3) și (5);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: (1) Unde știi că îmi (2) sare în ochi orice greșeală de ortografie, îți (3) cer să fii mai atent (4) și să nu (5) mai scrii incorect. Dintre cuvintele subliniate, pot avea, în contexte diferite, omonime lexico-gramaticale:

1. A.toate;
2. B.numai (2), (3) și (5);
3. C.toate, în afară de (4);
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele definiri/explicări de cuvinte: (1) care se supără repede; (2) capabil, în stare să; (3) care poate suferi modificări; (4) bănuitor, neîncrezător. Care dintre acestea poate/pot constitui sensul/sensurile cuvântului susceptibil, în diferite contexte și expresii?

1. A.numai (1), (2) și (3);
2. B.numai (4);
3. C.numai (3) și (4);
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele definiri/explicări de cuvinte: (1) nefericit, trist; (2) inevitabil; (3) care se consideră că este fixat de destin; (4) care provoacă o atracție irezistibilă. Care dintre acestea poate/pot constitui sensul/sensurile cuvântului fatal, în diferite contexte și expresii?

1. A.numai (2), (3) și (4);
2. B.numai (3);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Se dau seriile: (1) volubil, spontan, fluent, locvace; (2) condescendență, respect, amabilitate, aroganță; (3) capricios, schimbător, neobișnuit, ciudat. Conțin doar cuvinte care, în diferite contexte, sunt sinonime:

1. A.toate;
2. B.niciuna;
3. C.numai (1);
4. D.altă interpretare.

Dintre substantivele subliniate din enunțul: Mai bine aș pleca în (1) voiaj, fie și pe un (2) câmp pustiu, decât la (3) seminar., pot avea, în diferite contexte și expresii, forme literare duble de plural:

1. A.numai (3);
2. B.numai (1) și (2);
3. C.numai (1) și (3);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Nu mă mai (1) bateți / (2) băteți la cap cu toții, iar tu nu îmi mai (3) readuce / (4) readu aminte povestea aceea, ci, mai bine, (5) adormi-ți / (6) adoarme-ți propria conștiință, că ai destule motive!. Din formele verbale utilizate, sunt greșite (neliterare):

1. A.niciuna;
2. B.numai (4);
3. C.numai (2), (3) și (5);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Vor mereu să aibe ultimul cuvânt, dragele de ele, ori mie chiar nu îmi pasă, cât timp pot să mă plimb liniștit prin Instanbul, savurând un chebap și cumpărându-mi suveniruri. Numărul cuvintelor cu formă greșită (neliterară) este de:

1. A.patru;
2. B.șase;
3. C.cinci;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: A avut un vis (1) premonitoriu / (2) premonitor, în care se făcea că discuta cu noi în (3) contradictoriu / (4) contradictor, și, cum nimic nu e (5) aleatoriu / (6) aleator în viața asta, chiar ne-am certat. Dintre cuvintele subliniate, în contextul dat, sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (1), (3), și (5);
3. C.toate, în afară de (4);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Comportamentul tău este o vagă reminiscență a privărilor și frustrărilor îndurate în tinerețe, drept pentru care aș vrea să te ajut și să te sprijin, din milă și compasiune. Numărul pleonasmelor din enunț este de:

1. A.unu;
2. B.două;
3. C.patru;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Ne-ar plăcea (1) tuturor / (2) tuturora să știm munca (3) a câtor / (4) a câți dintre noi va fi apreciată. Dintre formele subliniate, sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (1) și (3);
3. C.numai (2) și (4);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Devreme ce nu mi-i-n fire să mă înfuriu din nimic, am rămas calm, așa că fii bun și nu-i mai fă nici tu probleme aceleiași colege inimoase și, așa cum ti-i convinge, extrem de corectă. Numărul greșelilor din enunț este:

1. A.trei;
2. B.cinci;
3. C.șase;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Văzutu-mi-i-ai pe copiii aceia hazlii cum mereu fac năzbâtii și îmi creează probleme, deși li se spune întruna să fie mai sobri și mai grijulii? Numărul greșelilor din enunț este de:

1. A.trei;
2. B.una;
3. C.două;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Cum Belgia va fi (1) țara-gazdă a reuniunii la nivel înalt, (2) poate-poate voi ajunge și eu să vizitez (3) Bruxellesul. Dintre secvențele subliniate, sunt scrise greșit:

1. A.niciuna;
2. B.numai (3);
3. C.numai (1) și (2);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Îmi displac profund (1) reaua-credință / (2) rea-credință și lipsa (3) bunei-creșteri / (4) bună-creșterii de care dați dovadă în privința (5) noii-venite / (6) nou-venitei noastre colege. Dintre cuvintele subliniate, sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (1), (3) și (6);
3. C.numai (2), (4) și (5);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: S-a produs o (1) confuzie / (2) confuziune totală, dar toți au spus că ea nu se (3) datorează / (4) datorește exclusiv (5) soartei / (6) sorții și alinierii (7) aștrilor / (8) astrelor. Dintre cuvintele subliniate, sunt corecte:

1. A.numai (1), (3), (6) și (7);
2. B.numai (2), (4), (6) și (8);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Aspectul subiectiv al nevoilor evidențiază:

1. A.amplificarea nevoilor biologice, naturale;
2. B.capacitatea omului de a gândi și de a raționa;
3. C.dezvoltarea relațiilor de schimb într-o societate modernă, evoluată;
4. D.preferințele individuale ale oamenilor .

Corespunzător cererii elastice față de prețul unui bun normal, mărimea coeficientului de elasticitate a cererii în raport cu prețul este:

1. A.strict egală cu 1;
2. B.egală cu 0;
3. C.mai mică decât 0;
4. D.mai mare decât 1.

Sporirea și îmbunătățirea capitalului tehnic, utilizând o parte a profitului obținut se numește:

1. A.bonificație;
2. B.garantare financiară sau solvabilitate;
3. C.autofinanțare;
4. D.speculație.

Cheltuielile materiale de producție sunt determinate de:

1. A.consumul de capital circulant și capital fix;
2. B.cheltuielile salariale;
3. C.prețul de producție;
4. D.productivitatea muncii.

Dezvoltarea economică este de tip extensiv:

1. A.dacă aportul eficienței utilizării factorilor la creșterea producției este preponderent;
2. B.atunci când creșterea economică se bazează, preponderent, pe sporirea cantității factorilor de producție utilizați;
3. C.atunci când crește preponderent contribuția cantitativă a progresului tehnic în activitățile de producție;
4. D.toate variantele de mai sus sunt false

Cum se manifestă uzura morală?:

1. A.prin deprecierea treptată a caracteristicilor funcționale ale capitalului fix;
2. B.prin acțiunea agenților naturali;
3. C.prin participarea capitalului fix doar la un singur ciclu de producție;
4. D.sub incidența progresului tehnic și a condițiilor pieței.

Date fiind notațiile: CT (cost total), CV (cost variabil) și Q (producție), costul marginal se calculează astfel:

1. A.CT / Q;
2. B.Q / ΔCT;
3. C.ΔQ / ΔCV;
4. D.ΔCT / ΔQ.

Pe termen scurt, dacă volumul producției scade:

1. A.prețul de vânzare scade întotdeauna;
2. B.costul fix mediu crește;
3. C.costul fix total scade direct proporțional;
4. D.costul total nu se poate modifica.

La nivel de produs ( pe bucată) profitul se calculează astfel:

1. A.costul unitar plus prețul de vânzare;
2. B.prețul de vânzare minus costul fix mediu;
3. C.venitul total al agentului economic minus costul unitar;
4. D.prețul unitar minus costul mediu unitar.

Prețul unui produs este 10 u.m., iar costul mediu unitar de 8 u.m. În lipsa altor informații putem afirma doar că:

1. A.nivelul costurilor totale de producție a fost prea mic;
2. B.producătorul a realizat economii în utilizarea materiilor prime și materialelor;
3. C.producătorul a înregistrat profit unitar;
4. D.producția fabricată a generat venituri prea mici.

Prețul unui produs care include TVA de 20% este 60 u.m. Cât este prețul fără TVA al produsului:

1. A.50;
2. B.40;
3. C.72;
4. D.48.

Pe piața de monopol:

1. A.între producători se manifestă o concurență puternică;
2. B.oferta provine din partea unui singur producător;
3. C.profitul obținut este cât mai mic, pentru a evita plata unor impozite mari;
4. D.prețul se stabilește pe piață, ca rezultat al confruntării directe a cererii cu oferta.

La nivelul unei economii naționale, oferta bunului B este asigurată de patru producători, iar o cincime din cererea totală este satisfăcută din importuri. Piața bunului B este:

1. A.de monopol;
2. B.cu concurență perfectă;
3. C.de monopson;
4. D.de oligopol.

Ca sursă a creditelor, menționăm:

1. A.veniturile înregistrate de bugetul statului;
2. B.profitul entităților economice;
3. C.depunerile (depozitele) bancare realizate de către entitățile economice;
4. D.cheltuielile bugetului de stat.

Cum reacționează cererea de monedă dacă nivelul ratei dobânzii se majorează cu 10%?:

1. A.crește cu 10%;
2. B.scade;
3. C.nu se modifică;
4. D.evoluează fără legătură cu nivelul ratei dobânzii.

Ce efect are diminuarea puterii de cumpărare a banilor?:

1. A.reducerea nivelului general al prețurilor;
2. B.crește cantitatea de materii prime și materiale ce poate fi cumpărată de către firme;
3. C.scade cantitatea de bunuri și servicii ce pot fi achiziționate cu o unitate monetară;
4. D.scade indicele general al prețurilor.

Echilibrul pe piața forței de muncă presupune:

1. A.egalitatea dintre mărimea nominală a salariului și rata creșterii prețului forței de muncă;
2. B.egalitatea dintre cererea și oferta de forță de muncă;
3. C.un indice general al prețurilor bunurilor și serviciilor, egal cu zero;
4. D.un număr egal de angajatori și solicitanți de locuri de muncă.

În mod normal (fără a apela la credit), înclinația marginală spre consum reprezintă o mărime:

1. A.subunitară;
2. B.negativă;
3. C.egală cu zero;
4. D.supraunitară.

În faza de recesiune economică:

1. A.inflația și șomajul sunt în creștere;
2. B.se reia ritmul creșterii economice;
3. C.investițiile încep să crească;
4. D.se întrevăd condiții pentru boom economic.

Prin ce se deosebesc impozitele directe de cele indirecte:

1. A.impozitele directe sunt plătite și suportate de aceeași persoană;
2. B.impozitele indirecte pot fi achitate prin intermediari specializați;
3. C.impozitele directe se aplică asupra importurilor;
4. D.impozitele indirecte se constituie ca venituri ale bugetelor locale.

Rata profitului calculată la cifra de afaceri a unei întreprinderi este 20%, iar costul total al agentului economic respectiv este 2.000 u.m. Rezultă că cifra de afaceri și masa profitului reprezintă (în această ordine, în u.m.):

1. A.2.000; 500;
2. B.500; 250;
3. C.2.500; 500;
4. D.2.000; 250.

Când venitul disponibil sporește cu 50%, devenind 1.200 u.m., cantitatea cerută din bunul M crește de la 1.000 la 1.200 bucăți. În acest caz, mărimea coeficientului de elasticitate a cererii în raport cu venitul este:

1. A.supraunitară;
2. B.subunitară;
3. C.egală cu 1;
4. D.egală cu zero.

Pe termen scurt, presupunând că restul condițiilor pieței rămân neschimbate, o înjumătățire a costului fix mediu înseamnă că volumul producției:

1. A.se dublează;
2. B.crește cu 50%;
3. C.scade la jumătate;
4. D.crește cu jumătate.

Dacă înclinația marginală spre economii este 1/9, iar economiile sunt egale cu investițiile, multiplicatorul investițiilor:

1. A.este egal cu 11,11%;
2. B.este egal cu 9;
3. C.este egal cu 1/9;
4. D.nu poate fi calculat, fiindcă informațiile oferite sunt insuficiente pentru determinarea lui.

Dacă mărimea multiplicatorului investițiilor este 3, iar investițiile sunt egale cu economiile, înclinația marginală spre consum va fi:

1. A.egală cu 3/2;
2. B.imposibil de calculat, doar cu informațiile date;
3. C.egală cu 2/3;
4. D.egală cu 1/3.

Pentru un agent economic, mărimea profitului este egală cu a cincea parte din costul total. Costurile materiale ale producătorului reprezintă 20% din costul total, iar cheltuielile salariale înseamnă 500 u.m. Masa profitului este (în u.m.):

1. A.200;
2. B.675;
3. C.125;
4. D.50.

Într-o perioadă de timp, sporul producției reprezintă 40 bucăți din bunul fabricat de către producătorul F, iar productivitatea marginală este 20 bucăți / muncitor. Înseamnă că, în intervalul dat, efectivul de lucrători:

1. A.a crescut cu 20 persoane;
2. B.s-a dublat;
3. C.a crescut cu 2 persoane;
4. D.a rămas neschimbat.

În urma creșterii volumului producției cu 20% și a costului total cu 50%, costul unitar al unui bun devine 200 u.m. Costul marginal este, în perioada dată:

1. A.400 u.m.;
2. B.zero;
3. C.160 u.m.;
4. D.imposibil de calculat.

În cazul unui producător, în perioada curentă, costul total și profitul se majorează fiecare cu câte 100 u.m. față de perioadă de bază. Înseamnă că, în intervalul analizat, veniturile din vânzări:

1. A.cresc cu 200 u.m.;
2. B.scad cu 100 u.m.;
3. C.cresc cu 50 u.m.;
4. D.rămân constante.

Pe termen scurt, la nivel de agent economic, cifra de afaceri atinge 14.000 u.m., iar raportul dintre costul variabil și cel fix este 2/3. Dacă mărimea profitului egalizează nivelul costului variabil, masa profitului (în u.m.) este:

1. A.6.000;
2. B.2.000;
3. C.10.000;
4. D.4.000.

C.1

Termenul elev sub 18 ani este:

1. A.general din punct de vedere extensional, compus din punct de vedere intensional;
2. B.singular din punct de vedere intensional, vid de jure din punct de vedere extensional;
3. C.general din punct de vedere intensional, compus din punct de vedere extensional;
4. D.vid de jure din punct de vedere extensional, singular din punct de vedere intensional.

C.1

Fie clasificarea bucureștenilor în următoarele clase: elevi, pensionari, oameni cu ochi albaștri și studenți la drept. Ce regulă a corectitudinii în clasificare este respectată?

1. A.regula completitudinii;
2. B.regula criteriului unic;
3. C.regula raporturilor de contrarietate;
4. D.niciuna.

C.1

Propozițiile Toate viețile sunt veșnice și Unele vieți nu sunt veșnice se află în raport de:

1. A.alternare;
2. B.contradicție;
3. C.contrarietate;
4. D.subcontrarietate.

C.1

Care este obversa conversei prin accident a propoziției Toți cei neatenți sunt studenți?

1. A.Niciun student nu e atent.
2. B.Toți studenții sunt atenți.
3. C.Unii studenți nu sunt atenți.
4. D.Unii dintre cei care nu sunt studenți sunt atenți.

C.1

Fie silogismul: Toți marinarii sunt oameni curajoși, dar unii marinari nu sunt argentinieni; prin urmare, unii oameni curajoși sunt argentinieni. Ce lege a validității silogismelor încalcă acesta?

1. A.legea conform căreia un silogism valid trebuie să aibă exact trei termeni;
2. B.legea conversei simple;
3. C.legea conform căreia un silogism valid nu poate avea două premise afirmative;
4. D.legea conform căreia dintr-o premisă afirmativă și una negativă nu poate fi obținută valid o concluzie afirmativă.

C.1

Fie propoziția: Nu este adevărat că George este deopotrivă fericit și lipsit de datorii. Care dintre următoarele propoziții de mai jos este adevărată în aceleași circumstanțe cu aceasta?

1. A.George nu este fericit sau are datorii.
2. B.George nu este fericit și are datorii.
3. C.Dacă George este fericit, atunci nu are datorii.
4. D.George este fericit dacă și numai dacă nu are datorii.

C.1

Inducția prin simplă enumerare:

1. A.este un tip de raționament deductiv valid;
2. B.este un tip de raționament identic cu inducția completă;
3. C.este un tip de raționament inductiv;
4. D.este un tip de sofism.

C.1

Fie următorul text: Ionuț, trebuie să-ți faci temele, pentru că altfel ai frânge inima bunicii tale! Textul exemplifică:

1. A.un argument deductiv valid;
2. B.un sofism numit argumentum ad misericordiam;
3. C.un polisilogism;
4. D.un sofism numit afirmarea repetată.

C.2 Fie următorul text:

„Nu putem transforma școlile în filtre la granița dintre normalitate și patologic. E un motiv pentru care oamenii sunt tratați în clinici, ambulatorii, dispensare, spitale, dar când merg la școală, merg la școală. Evident, spaima multor oameni este că școlile noastre nu mai sunt sigure, deoarece acolo se întâmplă distribuția de vecinătate, micul trafic de substanțe de uz recreațional. Drept urmare, să intervii în fenomenul acesta așa, limitează cumva libertatea de care se bucură dealerii. Dar, judecata asta e un pic puerilă. Și asta pentru că majoritatea consumatorilor - indiferent de vârstă - au ceea ce se numește adaptabilitate." (Dr. Gabriel Diaconu, Opinie, în Daniela Șerb, Cât de eficientă ar fi testarea antidrog în școli. 9 septembrie 2023, https://adevarul.ro/stiri-interne/educatie/cat-de-eficienta-ar-fi-testarea-antidrog-in-scoli-2297340.html#google_vignette)

Punctul de vedere exprimat în text poate fi cel mai plauzibil interpretat ca:

1. A.susținând testarea antidrog în școli pentru limitarea libertății dealer-ilor de droguri;
2. B.argumentând pentru ideea că școlile nu mai sunt un loc sigur;
3. C.criticând consumul de droguri;
4. D.susținând ineficiența testării antidrog în școli.

C.2 Fie următorul text:

„Nu putem transforma școlile în filtre la granița dintre normalitate și patologic. E un motiv pentru care oamenii sunt tratați în clinici, ambulatorii, dispensare, spitale, dar când merg la școală, merg la școală. Evident, spaima multor oameni este că școlile noastre nu mai sunt sigure, deoarece acolo se întâmplă distribuția de vecinătate, micul trafic de substanțe de uz recreațional. Drept urmare, să intervii în fenomenul acesta așa, limitează cumva libertatea de care se bucură dealerii. Dar, judecata asta e un pic puerilă. Și asta pentru că majoritatea consumatorilor - indiferent de vârstă - au ceea ce se numește adaptabilitate." (Dr. Gabriel Diaconu, Opinie, în Daniela Șerb, Cât de eficientă ar fi testarea antidrog în școli. 9 septembrie 2023, https://adevarul.ro/stiri-interne/educatie/cat-de-eficienta-ar-fi-testarea-antidrog-in-scoli-2297340.html#google_vignette)

Argumentul exprimat în primele două propoziții ale textului poate fi cel mai plauzibil interpretat ca:

1. A.Susținând posibilitatea de a introduce testarea antidrog în școli;
2. B.Evidențiind asemănările dintre școli și unitățile medicale;
3. C.Respingând analogia dintre școli și unitățile medicale;
4. D.Definind distincția dintre normal și patologic.

C.2 Fie următorul text:

„Nu putem transforma școlile în filtre la granița dintre normalitate și patologic. E un motiv pentru care oamenii sunt tratați în clinici, ambulatorii, dispensare, spitale, dar când merg la școală, merg la școală. Evident, spaima multor oameni este că școlile noastre nu mai sunt sigure, deoarece acolo se întâmplă distribuția de vecinătate, micul trafic de substanțe de uz recreațional. Drept urmare, să intervii în fenomenul acesta așa, limitează cumva libertatea de care se bucură dealerii. Dar, judecata asta e un pic puerilă. Și asta pentru că majoritatea consumatorilor – indiferent de vârstă – au ceea ce se numește adaptabilitate.” (Dr. Gabriel Diaconu, Opinie, în Daniela Șerb, Cât de eficientă ar fi testarea antidrog în școli. 9 septembrie 2023, https://adevarul.ro/stiri-interne/educatie/cat-de-eficienta-ar-fi-testarea-antidrog-in-scoli-2297340.html#google_vignette)

Prin afirmația Judecata asta e un pic puerilă, autorul poate fi cel mai plauzibil interpretat ca referindu-se la ideea că:

1. A.Existența traficului de substanțe în unele școli justifică neîncrederea oamenilor în siguranța școlilor.
2. B.Transformarea școlilor în filtre de testare antidrog va limita consumul de droguri.
3. C.Trebuie introdusă testarea antidrog în școli deoarece oamenii sunt speriați de droguri.
4. D.Oamenii sunt speriați deoarece școlile nu mai sunt sigure.

C.3. Fie următorul text:

Andrei, Mihai și Ioana au terminat liceul și își doresc să urmeze una dintre cele trei facultăți: Drept, Filosofie și Istorie. Planul lor este ca fiecare dintre ei să aplice la o singură facultate pentru a fi siguri că vor urma facultăți distincte. Ioana nu va aplica la Istorie, iar Mihai nu va aplica la Drept. Ioana va alege Dreptul dacă și numai dacă Mihai va aplica la Filosofie. Andrei nu va aplica la Istorie.

Care dintre următoarele propoziții este adevărată:

1. A.Andrei a aplicat la Drept și Ioana la Istorie;
2. B.Mihai a aplicat la Filosofie și Ioana la Drept;
3. C.Mihai a aplicat la Istorie și Andrei la Drept;
4. D.Andrei a aplicat la Filosofie și Mihai la Istorie.

C.3. Fie următorul text:

Andrei, Mihai și Ioana au terminat liceul și își doresc să urmeze una dintre cele trei facultăți: Drept, Filosofie și Istorie. Planul lor este ca fiecare dintre ei să aplice la o singură facultate pentru a fi siguri că vor urma facultăți distincte. Ioana nu va aplica la Istorie, iar Mihai nu va aplica la Drept. Ioana va alege Dreptul dacă și numai dacă Mihai va aplica la Filosofie. Andrei nu va aplica la Istorie.

Ce se întâmplă cu planul inițial al celor trei dacă Mihai aplică la Filosofie:

1. A.Ioana aplică la Drept și planul se realizează;
2. B.Andrei aplică la Drept și planul se realizează;
3. C.Planul nu se realizează deoarece Istoria nu este o opțiune pentru Andrei;
4. D.Nu se poate decide.

C.3. Fie următorul text:

Andrei, Mihai și Ioana au terminat liceul și își doresc să urmeze una dintre cele trei facultăți: Drept, Filosofie și Istorie. Planul lor este ca fiecare dintre ei să aplice la o singură facultate pentru a fi siguri că vor urma facultăți distincte. Ioana nu va aplica la Istorie, iar Mihai nu va aplica la Drept. Ioana va alege Dreptul dacă și numai dacă Mihai va aplica la Filosofie. Andrei nu va aplica la Istorie.

Dacă numai Andrei își schimbă opțiunile și acceptă posibilitatea de a aplica la Istorie, atunci ar putea aplica Ioana la Drept?

1. A.Da, dacă Mihai aplică la Istorie;
2. B.Da, dacă Mihai aplică la Filosofie;
3. C.Nu;
4. D.Nu se poate decide.

C.4. Fie următorul text:

Andrei, Bogdan și Camelia merg la cinematograf. Cinematograful are numai două săli: în sala I este proiectat un film horror, iar în sala II este proiectată o comedie. Fiecare alege să vadă un film, și nimeni nu poate vedea simultan două filme. Este adevărat că, dacă Andrei alege comedia, atunci Bogdan alege comedia dacă și numai dacă Camelia alege comedia. De asemenea, dacă Bogdan alege filmul horror, atunci Camelia alege comedia. Camelia alege filmul horror.

Care dintre următoarele propoziții este adevărată?

1. A.Andrei alege comedia sau Camelia alege comedia;
2. B.Camelia alege filmul horror și Andrei alege comedia;
3. C.Bogdan alege comedia sau Camelia alege comedia.
4. D.Camelia alege comedia sau Bogdan alege filmul horror.

C.4. Fie următorul text:

Andrei, Bogdan și Camelia merg la cinematograf. Cinematograful are numai două săli: în sala I este proiectat un film horror, iar în sala II este proiectată o comedie. Fiecare alege să vadă un film, și nimeni nu poate vedea simultan două filme. Este adevărat că, dacă Andrei alege comedia, atunci Bogdan alege comedia dacă și numai dacă Camelia alege comedia. De asemenea, dacă Bogdan alege filmul horror, atunci Camelia alege comedia. Camelia alege filmul horror.

Care dintre următoarele propoziții este adevărată?

1. A.Bogdan alege filmul horror și Camelia alege comedia;
2. B.Camelia alege filmul horror și Andrei alege comedia;
3. C.Camelia alege comedia și Bogdan alege comedia;
4. D.Camelia alege filmul horror și Bogdan alege comedia.

C.4. Fie următorul text:

Andrei, Bogdan și Camelia merg la cinematograf. Cinematograful are numai două săli: în sala I este proiectat un film horror, iar în sala II este proiectată o comedie. Fiecare alege să vadă un film, și nimeni nu poate vedea simultan două filme. Este adevărat că, dacă Andrei alege comedia, atunci Bogdan alege comedia dacă și numai dacă Camelia alege comedia. De asemenea, dacă Bogdan alege filmul horror, atunci Camelia alege comedia. Camelia alege filmul horror.

Care dintre următoarele situații nu este exclusă de scenariul prezentat?

1. A.Camelia alege comedia și Bogdan alege filmul horror;
2. B.Dacă Camelia alege filmul horror, atunci Andrei alege comedia;
3. C.Bogdan alege comedia și Andrei alege comedia;
4. D.Dacă Bogdan alege comedia, atunci Andrei alege filmul horror.

C.5. Fie următorul text:

Fiecare dintre Anton, Bianca și Cosmin are cel puțin un animal de casă: cățel, pisică sau papagal. Nu este adevărat că cineva poate avea și pisică și cățel. Dacă Anton are pisică, atunci Cosmin are papagal și cățel. Nu este adevărat că, dacă Bianca are papagal, atunci Cosmin are papagal. Cine are papagal, nu poate avea nici pisică și nici cățel. De asemenea, Anton are papagal dacă și numai dacă Cosmin nu are papagal. Cosmin are cățel.

Care dintre următoarele propoziții este adevărată?

1. A.Anton are pisică;
2. B.Bianca are cățel;
3. C.Anton are papagal;
4. D.Cosmin are pisică.

C.5. Fie următorul text:

Fiecare dintre Anton, Bianca și Cosmin are cel puțin un animal de casă: cățel, pisică sau papagal. Nu este adevărat că cineva poate avea și pisică și cățel. Dacă Anton are pisică, atunci Cosmin are papagal și cățel. Nu este adevărat că, dacă Bianca are papagal, atunci Cosmin are papagal. Cine are papagal, nu poate avea nici pisică și nici cățel. De asemenea, Anton are papagal dacă și numai dacă Cosmin nu are papagal. Cosmin are cățel.

Care dintre următoarele propoziții este adevărată:

1. A.Anton are papagal dacă și numai dacă Cosmin nu are cățel;
2. B.Anton are papagal dacă și numai dacă Bianca are pisică;
3. C.Bianca are papagal dacă și numai dacă Cosmin are pisică;
4. D.Cosmin are cățel dacă și numai dacă Anton are papagal.

C.5. Fie următorul text:

Fiecare dintre Anton, Bianca și Cosmin are cel puțin un animal de casă: cățel, pisică sau papagal. Nu este adevărat că cineva poate avea și pisică și cățel. Dacă Anton are pisică, atunci Cosmin are papagal și cățel. Nu este adevărat că, dacă Bianca are papagal, atunci Cosmin are papagal. Cine are papagal, nu poate avea nici pisică și nici cățel. De asemenea, Anton are papagal dacă și numai dacă Cosmin nu are papagal. Cosmin are cățel.

Care dintre următoarele situații nu este exclusă de scenariul prezentat?

1. A.Anton are pisică și papagal.
2. B.Bianca are papagal și nu are pisică.
3. C.Cosmin are papagal și cățel.
4. D.Bianca are papagal și pisică.