Subiecte admitere Drept București 2002

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

Cum are adesea reacții neașteptate, e bine să-l ocolești.

1. A.conj. subordonatoare cauzală / fără funcție sintactică;
2. B.compl. circ. de cauză / adv. rel. de mod cu val. cauzală;
3. C.compl. circ. de mod / adv. rel. de mod;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

Fața-i palidă și ochii încețoșați trădau o mare suferință.

1. A.atr. adj. / adj. pron. pos., sg., fem., N.;
2. B.atr. pron. în dativ / pron. pos., D.;
3. C.atr. pron. în dativ / pron. pers., formă neacc., D.;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

În sfârșit, bine c-ai apărut și tu.

1. A.nume pred. / adv. de mod;
2. B.pred. verbal / adv. pred.;
3. C.nume pred. / adj., invariabil, N.;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

În rest, nu știu ce alte probleme ar trebui să-ți mai rezolv.

1. A.compl. direct / subst., Ac.;
2. B.subiect / subst., N.;
3. C.compl. indirect / subst., Ac.;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

Are o cabană pe malul stâng al râului Mureș.

1. A.atr. subst. apozițional (=apoziție) / subst. propriu, G.;
2. B.atr. subst. apozițional (=apoziție) / subst. propriu, N.;
3. C.atr. subst. apozițional (=apoziție) / subst. propriu, D.;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

N-ai idee cum sunt nunțile-n Bihor.

1. A.compl. circ. de mod / adv. rel. de mod;
2. B.adv. rel. de mod, cu val. de conj. subordonatoare / fără funcție sintactică;
3. C.atr. adverbial / adv. rel. de mod;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

Nu știu din ce cauză e tot supărat.

1. A.adj. pron. rel., Ac. / fără funcție sintactică (element component într-o locuțiune);
2. B.atr. adj. / adj. pron. rel., Ac.;
3. C.compl. circ. de cauză / pron. rel., Ac.;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

Era atât de distrat, că aproape l-a atins tramvaiul.

1. A.pred. verbal / adv. predicativ;
2. B.compl. circ. de mod / adv. de mod;
3. C.adv. de mod / fără funcție sintactică;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

E de înțeles de către oricine că tranziția cere sacrificii.

1. A.pred. nominal / verb cop. + nume pred. (verb la supin, d. pasivă);
2. B.pred. verbal / verb pred., impers., d. pasivă;
3. C.pred. nominal / verb cop. + nume pred. (participiu cu prep.);
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

Iartă-mă că nu ți-am observat noua poșetă.

1. A.compl. indirect / pron. pers., D.;
2. B.compl. indirect / pron. refl., D.;
3. C.atr. pron. în dativ / pron. pers., D.;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

Fie enunțurile: (1) Ai fost azi la ștrand? (2) Mai e până la vacanța de iarnă. (3) Cât e legătura de morcovi? (4) Când e să ți se întâmple, se întâmplă.(5) E ceva animație pe la discotecă? (6) Bade, mai e mult până la Cluj? În formele date (și subliniate), verbul a fi este:

1. A.predicativ în toate enunțurile;
2. B.copulativ în toate enunțurile;
3. C.copulativ în (2), (3), (4), predicativ în (1), (5), (6);
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

Și tu ești ca ceilalți?

1. A.compl. circ. de mod (comparativ) / pron. dem., Ac.;
2. B.nume pred. / pron. dem., Ac.;
3. C.nume pred. / pron. nehot., Ac.;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

Unui vecin al nostru i s-a furat mașina.

1. A.atr. adj. / adj. pron. pos., pl., masc., D.;
2. B.atr. adj. / adj. pron. pos., sg., masc., D.;
3. C.atr. adj. / adj. pron. pos., sg., masc., G.;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

Comunicați-mi în scris ce trebuie să vă mai trimit.

1. A.subiect / pron. rel., N.;
2. B.compl. direct / pron. rel., Ac.;
3. C.compl. indirect / pron. rel., Ac.;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

Nu știu cum și pe socoteala cui s-au îmbogățit atât de repede.

1. A.compl. indirect / pron. rel., D.;
2. B.compl. circ. de mod / pron. rel., G. (cu loc. prep.);
3. C.atr. pron. în dativ / pron. rel., D.;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

Date fiind noile dispoziții, ne-am amânat plecarea.

1. A.compl. circ. de mod / verb pred., gerunziu, d. pasivă;
2. B.compl. circ. de cauză / verb cop. (gerunziu) + nume pred. (adj. participial, N.);
3. C.compl. circ. de cauză / verb pred., gerunziu, d. pasivă;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

De ce ești nervos pe toată lumea?

1. A.compl. circ. de mod / subst., Ac. cu prep.;
2. B.compl. direct / subst., Ac. cu prep.;
3. C.compl. indirect / subst., Ac. cu prep.;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

Lasă-ți pantofii la intrare!

1. A.compl. indirect / pron. pers., D.;
2. B.compl. indirect / pron. refl., D.;
3. C.atr. pron. în dativ / pron. pers., D.;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

În urma procesului de succesiune, livada a rămas a mea.

1. A.nume pred. / adj. pron. pos., N.;
2. B.compl. indirect / pron. pos., G.;
3. C.nume pred. / pron. pos., G.;
4. D.altă interpretare.

A. Marcați varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos.

Mi-e dor de iarba verde de acasă.

1. A.atr. adverbial / loc. adv. de loc;
2. B.atr. subst. prep. / subst., Ac. (cu prep.);
3. C.compl. circ. de loc / adv. de loc cu prep.;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele [exprimate sau subînțelese] în frază.)

A rămas cum îl știi, măcar că cele trăite ar fi trebuit să-l schimbe.

1. A.principală + predicativă + circ. concesivă + subiectivă;
2. B.principală + circ. de mod + circ. concesivă + subiectivă;
3. C.principală + circ. de mod + circ. concesivă + compl. directă;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Nu te-am întrebat de ce, dar parcă mă intrigă ce i-ai spus.

1. A.principală + compl. indirectă + principală + subiectivă;
2. B.principală + compl. directă + principală + compl. directă;
3. C.principală + principală + subiectivă;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Mă acuzi mereu, deși nu știu de ce, că doar nu ți-am făcut nimic rău.

1. A.principală + circ. concesivă + circ. de cauză;
2. B.principală + circ. concesivă + compl. directă + circ. de cauză;
3. C.principală + circ. consecutivă + compl. directă + circ. de cauză;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Întrebarea e ce a ajuns și dacă merită să fie unde a ajuns.

1. A.principală + predicativă + predicativă + compl. directă + circ. de loc;
2. B.principală + predicativă + circ. condițională + compl. directă + circ. de loc;
3. C.principală + predicativă + predicativă + subiectivă + circ. de loc;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele [exprimate sau subînțelese] în frază.)

E prea deșteaptă ca să nu se descurce, dar acum, de speriată ce e, abia se mai poate controla.

1. A.principală + circ. de scop + atributivă + principală;
2. B.principală + circ. consecutivă + circ. de cauză + principală;
3. C.principală + circ. de scop + circ. de mod + principală;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Te rog, lasă-mă să mai reflectez asupra propunerii făcute, oricât de tentantă ar fi.

1. A.principală + compl. directă + compl. indirectă + circ. concesivă;
2. B.principală + compl. indirectă + compl. directă + circ. concesivă;
3. C.principală + compl. directă + compl. indirectă + atributivă;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele [exprimate sau subînțelese] în frază.)

Cui nu-i place, poate să plece, că doar lumea nu-i numai cât se vede pe fereastră.

1. A.subiectivă + principală + compl. directă + circ. de cauză + predicativă;
2. B.compl. indirectă + principală + compl. directă + circ. de cauză + predicativă;
3. C.subiectivă + principală + compl. directă + circ. de cauză + circ. de mod;
4. D.altă interpretare.

B. Marcați interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele [exprimate sau subînțelese] în frază.)

S-a decis repede ce tren să ia, dar nu și-a pus întrebarea dacă are sau nu cu ce veni înapoi.

1. A.principală + compl. directă + principală + atributivă + atributivă;
2. B.principală + compl. indirectă + principală + atributivă + atributivă;
3. C.principală + compl. indirectă + principală + atributivă + atributivă + compl. directă;
4. D.altă interpretare.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Nemai putându-și controla pe proprii fii, i tot mai anevoie să le agreeze comportamentul de chiulangiii.

1. A.6 greșeli;
2. B.4 greșeli;
3. C.5 greșeli;
4. D.2 greșeli.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Dacă l-i vedea acolo, spune-i lui Ion că nu-mi prii că socrii-i nu mi-au transmis și mie salutări, de parcă nu m-ar mai ști.

1. A.2 greșeli;
2. B.1 greșeală;
3. C.4 greșeli;
4. D.nici o greșeală.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Fii mai cu luare aminte, că, altfel, mi-i că o să te speri și tu, că mie însămi nu-mi priii când citii scrisoarea de la proprii cuscrii.

1. A.5 greșeli;
2. B.3 greșeli;
3. C.6 greșeli;
4. D.2 greșeli. D.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Care din următoarele serii conține numai cuvinte scrise corect:

1. A.incrustație, prezumtiv, crestomație, picromigdală, extorca;
2. B.incrustrație, prezumtiv, crestomanție, pricomigdală, estorca;
3. C.incrustație, prezumptiv, crestomație, picromigdală, estorca;
4. D.incrustrație, prezumptiv, crestomanție, pricomigdală, extorca?

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Sensul expresiei con brio este:

1. A.cu succes, cu glorie;
2. B.cu vervă, cu însuflețire;
3. C.cu strălucire, cu fast;
4. D.cu aplauze.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Cuvântul dolent este antonim cu:

1. A.indolent;
2. B.jovial, optimist, vesel;
3. C.obraznic;
4. D.apatic, plângăreț, jalnic.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Sensul cuvântului conciliabul este:

1. A.consfătuire (secretă) între oameni care plănuiesc ceva;
2. B.atmosferă prielnică unui acord, împăcării unor divergențe;
3. C.atitudine, acțiune conciliatoare;
4. D.adunare a reprezentanților unui cler catolic.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Cuvântul agasant este sinonim cu:

1. A.insidios;
2. B.inoportun;
3. C.importun;
4. D.stenic.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Se dau următoarele cuvinte: planșee, deșeuri, cerdace, vârtejuri, birje. Sunt forme literare de plural:

1. A.toate;
2. B.toate, în afară de a treia;
3. C.numai prima, a doua și a patra;
4. D.nici una.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Care dintre următoarele serii conține numai cuvinte corect despărțite în silabe:

1. A.as-tral; Co-dlea; arc-tic; sfinc-șii;
2. B.as-tral; Cod-lea; ar-ctic; sfinc-șii;
3. C.ast-ral; Co-dlea; ar-ctic; sfin-cșii;
4. D.as-tral; Cod-lea; arc-tic; sfinc-șii?

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Adjectivul oneros este antonim cu:

1. A.necostisitor, avantajos;
2. B.generos;
3. C.ubuesc;
4. D.cupid.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Alegeți seria de cuvinte care cuprinde numai forme literare:

1. A.(eu) adap, (eu) sughit, (el) hotărăște, (ei) posedă, (el) deposedează;
2. B.(eu) adăp, (eu) sughiț, (el) hotărăște, (ei) posedă, (el) deposedează;
3. C.(eu) adăp, (eu) sughit, (el) hotărește, (ei) posedează, (el) deposedează;
4. D.(eu) adap, (eu) sughiț, (el) hotărăște, (ei) posedă, (el) deposedă.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Fie enunțurile: (1) Băiatul a moștenit totul, iar fata, nimic. (2) De ce nu dai, Doamne, o ploaie cu dolari? (3) Vii, sau pleci? Virgula este utilizată corect în:

1. A.numai primul enunț;
2. B.numai primul și al doilea enunț;
3. C.nici unul din enunțuri;
4. D.toate enunțurile.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Alegeți seria de cuvinte care cuprinde numai forme literare:

1. A.(el) bântuie, (se) succed, ar displace, (se) bizuie, (eu) speriu;
2. B.(el) bântuiește, (se) succedă, ar displace, (se) bizuiesc, (eu) sperii;
3. C.(el) bântuiește, (se) succede, ar displăcea, (se) bizuie, (eu) speriu;
4. D.(el) bântuie, (se) succedă, ar displăcea, (se) bizuie, (eu) sperii.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Cuvântul calin este sinonim cu:

1. A.nesărat, fad;
2. B.care conține calciu;
3. C.referitor la cai;
4. D.tandru, mângâietor.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Se dau următoarele cuvinte: gratitudinii, șezătorii, mlaștinii, gropii, obștii. Sunt forme de genitiv–dativ literare:

1. A.numai prima, a patra și a cincea;
2. B.numai a doua, a treia și a patra;
3. C.nici una;
4. D.toate.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Se dau următoarele cuvinte: mătușei, vrăjii, bune-cuviinței, vorbei-lungi, poianei. Sunt forme de genitiv–dativ literare:

1. A.numai a doua;
2. B.numai prima, a doua și a cincea;
3. C.numai a doua, a patra și a cincea;
4. D.toate.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Care dintre următoarele serii conține numai cuvinte corect despărțite în silabe:

1. A.tran-sla-tor; linc-șii; ling-vist; co-nec-tiv;
2. B.trans-la-tor; linc-șii; lin-gvist; co-nec-tiv;
3. C.trans-la-tor; lin-cșii; ling-vist; co-nect-iv;
4. D.nici una?

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Care dintre următoarele serii conține numai cuvinte corect despărțite în silabe:

1. A.cu-plu; con-stric-tor; me-di-te-ra-ne-an; con-jun-ctu-ră;
2. B.cu-plu; con-stri-ctor; me-di-te-ra-ne-an; con-junc-tu-ră;
3. C.cup-lu; cons-tric-tor; me-di-te-ra-nean; con-jun-ctu-ră;
4. D.nici una?

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Se dau următoarele perechi de cuvinte: (1) fastuos / fastidios, (2) genunchier / genunchieră, (3) intricant / intrigant, (4) hipocondru / ipocondru. Avem:

1. A.sinonime în perechile (1), (2), (4), și paronime în (3);
2. B.omonime în (4), sinonime în (1) și (2), paronime în (3);
3. C.sinonime în toate perechile;
4. D.paronime în toate perechile.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Se dau următoarele forme: colegului acesta, nouă însăne, examenului cel greu, unei dorințe ale sale, om al cărui pasiune. Care dintre ele sunt corecte:

1. A.numai prima și a patra;
2. B.numai prima, a treia și a patra;
3. C.toate, în afară de a treia;
4. D.nici una?

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Sensul cuvântului a incumba este:

1. A.a cere, a pretinde;
2. B.a se impune, a reveni cuiva;
3. C.a implica, a atrage după sine;
4. D.a induce.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Ce anume determină comportamentul omului în societate și față de natură:

1. A.tendința permanentă și normală a omului de a utiliza eficient resursele naturale;
2. B.tendința permanentă și normală a omului de a-și acoperi cât mai bine nevoile;
3. C.tendința permanentă și normală a omului de a beneficia de pe urma rarității resurselor;
4. D.tendința permanentă și normală a omului de a trăi rațional?

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

În unități naturale se poate exprima:

1. A.costul de producție;
2. B.consumul specific sau tehnologic;
3. C.consumul de capital fix;
4. D.consumul factorilor de producție.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Când prețul unei mărfi este la un moment dat de 100 și ulterior ajunge la 225, înseamnă că:

1. A.a crescut cu 225%;
2. B.a crescut la 125%;
3. C.a crescut cu 125%;
4. D.a crescut de 1,25 ori.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Fiecare nouă unitate care se consumă dintr-un bun economic aduce o satisfacție mai mare, pentru că:

1. A.se adresează unei nevoi satisfăcute;
2. B.se adresează unei nevoi fluctuante;
3. C.se adresează unei trebuințe în creștere;
4. D.toate răspunsurile de mai sus sunt greșite.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Între particularitățile pieței cu concurență perfectă se numără:

1. A.omogenitatea tuturor produselor existente pe piață;
2. B.transparența perfectă;
3. C.perfecta mobilitate a factorilor de influență ai pieței;
4. D.producătorii sunt în număr egal cu consumatorii.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Venitul anului curent de 800 este cu 25% mai mare decât venitul anului anterior. Dacă multiplicatorul investițiilor a fost egal cu 2 cât a fost sporul investițiilor:

1. A.180 ;
2. B.80 ;
3. C.20 ;
4. D.4 ?

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Consumul de capital fix se include în costul de producție:

1. A.sub forma uzurii fizice a acestuia;
2. B.sub forma uzurii fizice și morale a acestuia;
3. C.proporțional cu producția obținută;
4. D.prin amortizare.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Legea utilității marginale descrescânde a fost formulată prima dată de:

1. A.Alfred Marshall;
2. B.Heinrich Gossen;
3. C.Paul Samuelson;
4. D.John K. Galbraith.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Rodnicia muncii crește pe măsură ce:

1. A.se asimilează noi factori de producție;
2. B.factorul muncă utilizat sporește cantitativ;
3. C.scad cantitățile din alți factori de producție;
4. D.se îmbogățește conținutul muncii pe seama asimilării informației, a perfecționării celorlalți factori de producție.

C. Se dau enunțurile de mai jos. Câte greșeli conține fiecare?

Productivitatea globală exprimă:

1. A.productivitatea medie a factorilor de producție;
2. B.productivitatea unui factor de producție;
3. C.eficiența agregată a tuturor factorilor de producție implicați în obținerea unui rezultat;
4. D.producția totală pe unitate de factor de producție.

Dacă cererea este egală cu oferta, atunci:

1. A.numărul producătorilor este egal cu cel al cumpărătorilor;
2. B.piața se află în echilibru;
3. C.nevoile de consum sunt egale cu resursele;
4. D.cererea este satisfăcută integral.

Cărei situații îi corespunde salariul de echilibru:

1. A.stării în care piața muncii se caracterizează prin egalitatea cererii cu oferta;
2. B.stării în care ofertantul de forță de muncă este mulțumit de sine;
3. C.stării căreia îi este propriu prețul minim pe piața bunurilor;
4. D.dezechilibrului concomitent pe toate piețele.

Locul central în determinarea și evaluarea nivelului și dinamicii productivității îl deține:

1. A.productivitatea parțială;
2. B.productivitatea globală;
3. C.productivitatea marginală;
4. D.productivitatea muncii (medie și marginală).

Productivitatea marginală a capitalului se determină ca:

1. A.raport între variația efectelor obținute și volumul capitalului utilizat;
2. B.eficiența unei unități din factorul capital utilizat;
3. C.raport între producția obținută și variația de capital tehnic utilizat;
4. D.raport între variația absolută a producției obținute și variația absolută a capitalului tehnic utilizat.

Cererea elastică presupune:

1. A.o variație a cererii egală cu variația prețului;
2. B.o variație a cererii mai mică decât variația prețului;
3. C.o variație a cererii mai mare decât variația prețului;
4. D.că variația cererii este pozitivă.

Salariul social se acordă:

1. A.pentru a spori veniturile unor categorii (grupuri) de salariați, care se confruntă cu greutăți legate de realizarea procesului de producție;
2. B.pentru a spori veniturile unor categorii (grupuri) de salariați, care se confruntă cu greutăți legate de slaba lor calificare profesională;
3. C.pentru a spori veniturile unor categorii (grupuri) de salariați aflați în preajma pensionării;
4. D.pentru a spori veniturile unor categorii (grupuri) de salariați, care se confruntă cu greutăți legate de accidente de muncă, boli profesionale, șomaj ș.a..

Bursa de valori este:

1. A.singura emitentă de titluri de valoare noi;
2. B.piața indispensabilă transferurilor de capitaluri individuale de la o întreprindere la alta sau dintr-o țară în alta;
3. C.formă a pieței secundare unde au loc numai operațiuni speculative;
4. D.forma de piață reală care se apropie cel mai mult de modelul pieței cu concurență imperfectă.

Dobânda simplă se calculează după formula:

1. A.D = C / d';
2. B.D = d' * C;
3. C.D = d' * C/100;
4. D.D = d' * C / n

Deficitul balanței comerciale impune:

1. A.raționalizarea consumurilor interne;
2. B.angajarea de credite externe;
3. C.limitarea deficitului bugetului de stat;
4. D.obligația de a realiza un buget de stat excedentar.

Un agent economic ia un credit de 100.000.000 lei de la o bancă pe o perioadă de 4 ani, cu o rată a dobânzii de 20%. Care este suma totală pe care trebuie să o ramburseze debitorul creditorului la scadență (știind că atât suma împrumutată cât și dobânzile aferente se plătesc la finele celor 4 ani):

1. A.180.000.000 lei;
2. B.207.360.000 lei;
3. C.307.360.000 lei;
4. D.nu se poate determina pe baza datelor oferite?

Pe piața valutară, operațiile specifice se realizează, aproape în exclusivitate, prin intermediul:

1. A.caselor de schimb valutar;
2. B.agenților de schimb;
3. C.băncilor;
4. D.instituțiilor financiare internaționale.

Dacă masa monetară (M) este de 50 de miliarde unități monetare, cantitatea de bunuri aflate în circulație de 200.000 bucăți, iar viteza de rotație a banilor egală cu 4, prețul mediu (unitar) al bunurilor va fi de:

1. A.1.000.000;
2. B.10.000.000;
3. C.100.000;
4. D.100.000.000.

Piața cu concurență monopsonică se caracterizează prin:

1. A.cumpărătorul nu exercită nici o influență asupra prețului produsului;
2. B.vânzătorii sunt puțini la număr sau numai unul singur;
3. C.cumpărătorul exercită o influență asupra prețului, pot fi puțini cumpărători sau unul singur;
4. D.cumpărătorul hotărăște cât trebuie să se producă.

Cheltuielile materiale de producție se compun din:

1. A.întregul capital tehnic care se află în proprietatea întreprinderii la un moment dat;
2. B.consumul de capital fix și capital tehnic folosit;
3. C.capitalul circulant consumat și amortizarea capitalului fix;
4. D.consumul specific sau tehnologic.

Dacă s = 0,4 , c' va fi egal cu:

1. A.0,8 ;
2. B.0,6 ;
3. C.4 ;
4. D.nu se poate determina pe baza datelor oferite.

Ce legătură există între convertibilitatea monedei și economie:

1. A.convertibilitatea este un mijloc de asigurare și sprijinire a dezvoltării economice;
2. B.convertibilitatea poate fi garantată numai în economia de schimb;
3. C.convertibilitatea este condiționată de rezervele de aur ale băncii centrale;
4. D.convertibilitatea este posibilă numai pe bază de reciprocitate?

Care dintre următoarele bunuri pot fi mărfuri:

1. A.bunurile libere, dacă sunt destinate schimbului;
2. B.bunurile economice apte să satisfacă o nevoie și care fac obiectul schimbului, prin vânzare-cumpărare;
3. C.bunurile economice destinate consumului personal;
4. D.toate bunurile care servesc satisfacerii trebuințelor umane.

O bancă acordă, din sumele atrase spre fructificare, un credit anual de 250.000.000 lei. Rata dobânzii încasată de bancă este 40%, iar cea plătită deponenților săi este de 30%. Cheltuielile anuale de funcționare ale băncii sunt de 20.000.000 lei. Profitul anual al băncii respective este de:

1. A.25.000.000 lei;
2. B.40.000.000 lei;
3. C.5.000.000 lei;
4. D.nu se poate determina pe baza datelor oferite.

Producția a 4000 de bunuri necesită 80 de lucrători. Angajarea a încă 40 de lucrători determină un spor de producție de 1640 de bunuri. La cât se cifrează productivitatea marginală a muncii:

1. A.16,4 ;
2. B.56,4 ;
3. C.41 ;
4. D.23,6 ?

Ce reprezintă supraprofitul sau profitul de monopol:

1. A.profitul obținut de către agenții economici ce practică concurența neloială;
2. B.profitul ce se obține peste cel normal;
3. C.profitul obținut prin practicarea unor metode de vânzare aflate în discordanță cu normele și reglementările comerciale în vigoare;
4. D.condiția fără de care nici o activitate economică nu poate funcționa?

Indicatorul economic reprezintă:

1. A.expresia cantitativă a rezultatelor activității umane, prezentată în unități fizice (naturale) și valorice (bănești sau monetare);
2. B.cantitatea utilizată într-o activitate economică și rezultatele acesteia;
3. C.bunurile și serviciile create de agenții economici;
4. D.valoarea bunurilor și serviciilor create de agenții economici naționali într-un an.

Când coeficientul de elasticitate a ofertei este subunitar, oferta este:

1. A.elastică;
2. B.inelastică;
3. C.cu elasticitate scăzută;
4. D.răspunsurile de mai sus sunt greșite.

Care este cantitatea de produse ce asigură realizarea un profit anual de 30 milioane cu un cost fix global de 200 milioane și un cost variabil mediu de 150.000 pe produs, la un preț unitar de 250.000:

1. A.1.000 bucăți;
2. B.2.500 bucăți;
3. C.2.300 bucăți;
4. D.2.400 bucăți?

Scopul strategiilor concurențiale este de:

1. A.intensificare a concurenței;
2. B.a asigura o cât mai bună satisfacere a nevoilor;
3. C.asigurare a succesului în lupta de concurență;
4. D.schimbare a poziției deținute pe piață.

A avea eficiență în activitatea economică înseamnă:

1. A.a satisface trebuințe mai mari cu resurse mai ieftine;
2. B.a satisface trebuințele cu resursele pe care societatea le produce;
3. C.a satisface trebuințe mai mari cu aceleași resurse sau cu resurse mai puține;
4. D.a spori permanent cantitatea resurselor atrase și utilizate.

Ce se înțelege prin boom:

1. A.un aspect negativ al economiei, tipic pentru faza de criză a ciclului economic;
2. B.un element care generează apariția "punctelor de cotitură" în economie;
3. C.starea de echilibru a economiei;
4. D.reluarea creșterii economice și a expansiunii?

Egalitatea cererii și ofertei exprimă:

1. A.elasticitatea unitară a cererii;
2. B.elasticitatea unitară a ofertei;
3. C.echilibrul pieței;
4. D.armonia între cumpărători și vânzători.

Ce este informația:

1. A.o sinteză a tuturor celorlalte grupe de factori de producție;
2. B.sumă a cunoștințelor veridice, ordonate, însușite și folosite;
3. C.factorul activ și determinant al producției de bunuri și servicii;
4. D.rezultatul combinării factorilor de producție?

Obiectul proprietății îl constituie:

1. A.agenții economici, care-și exercită atributele proprietății în forme foarte variate;
2. B.relația dintre oameni, contractul social cu privire la activitățile economice;
3. C.bunurile, ceea ce este comun vieții economico-sociale;
4. D.nevoile umane de bunuri libere sau economice.

În cazul operațiunilor la termen câștigă:

1. A.cumpărătorul, în cazul în care cursul titlurilor la scadență este mai ridicat decât cel din momentul încheierii contractului, pentru că el este un speculator "a la baisse";
2. B.vânzătorul, în cazul în care cursul titlurilor la scadență este mai ridicat decât cel din momentul încheierii contractului, pentru că astfel el cumpără mai ieftin și vinde mai scump;
3. C.cel care intuiește evoluția reală a cursului;
4. D.vânzătorul, în cazul în care cursul titlurilor crește, întrucât el este un speculator "a la hausse".

Care dintre cauzele de mai jos generează necesitatea creșterii volumului masei monetare:

1. A.emisiunea monetară;
2. B.formarea de rezerve în valută (monedă străină), ce nu sunt depuse la bănci sau instituții financiare;
3. C.scăderea vitezei de circulație a banilor;
4. D.echilibrarea excedentului bugetului de stat prin intervenția băncii centrale?

Incidența inflației importate este mai mică:

1. A.cu cât ponderea bunurilor importate este mai mare;
2. B.cu cât elasticitatea cererii în raport cu prețurile bunurilor de import sau ale celor fabricate cu bunuri de import este mai mică;
3. C.cu cât elasticitatea cererii în raport cu prețurile bunurilor de import sau ale celor fabricate cu bunuri de import este mai mare;
4. D.cu cât elasticitatea ofertei în raport cu prețurile bunurilor de import sau ale celor fabricate cu bunuri de import este mai mică.

Funcțiile profitului sunt:

1. A.impulsionează creșterea economică;
2. B.satisface nevoile de producție și de consum ale agenților economici;
3. C.stimulează inițiativa și acceptarea riscului de către agenții economici;
4. D.incită la realizarea eforturilor de sporire a producției și diversificarea ofertelor.

Ce însemnă că banii sunt lichiditate:

1. A.capacitatea acestora de fi preschimbați rapid și ușor în alte monede;
2. B.banii sunt acceptați în tranzacții în condiții de risc și cheltuieli suplimentare minime pentru deținători;
3. C.banii pot fi depozitați ușor sau preschimbați rapid în alte monede;
4. D.permit achitarea oricărei sume (mai ales prin bani de cont), oricât de mare sau de mică ar fi aceasta?

Atunci când este deficitară, balanța comercială poate fi echilibrată apelându-se la:

1. A.subscripție publică;
2. B.rezerva valutară proprie;
3. C.emisiune monetară;
4. D.deplasarea forței de muncă spre alte țări.

Manifestarea concurenței este o expresie a:

1. A.dezvoltării producției și creșterii costurilor unitare;
2. B.gradului de dezvoltare a pieței și a gradului de liberalizare economică;
3. C.subvenționării producției și desfacerii mărfurilor;
4. D.măsurii în care societatea este capabilă să asigure stabilitatea prețurilor.

Care este numărul șomerilor dacă rata șomajului este de 8%, iar populația aptă de muncă de 45 milioane:

1. A.0,36 milioane;
2. B.8 milioane;
3. C.36 milioane;
4. D.3,6 milioane?

Care sunt elementele care stau la baza utilității în sens general:

1. A.proprietățile, însușirile, caracteristicile pe care le posedă fiecare bun sau categorie de bunuri;
2. B.capacitatea unui consumator de a-și aloca veniturile pentru diferite bunuri, în scopul atingerii satisfacției maxime;
3. C.satisfacția pe care crede că o obține un consumator dat, prin folosirea unei doze determinate dintr-un bun economic, în anumite condiții de loc și timp;
4. D.evaluarea subiectivă a fiecărui individ cu privire la cantitățile bunurilor?

Utilitatea marginală reprezintă:

1. A.satisfacția resimțită de consumator pe fiecare unitate consumată dintr-un bun economic;
2. B.sporul utilității individuale obținut prin creșterea cu o unitate a cantității consumate;
3. C.satisfacția resimțită de un consumator prin consumarea unei doze dintr-un bun economic;
4. D.sporul utilității totale obținut prin creșterea cu o unitate a cantității consumate.

Operațiunile de comerț exterior sunt judecate:

1. A.în funcție de raportul dintre efecte și rezultate;
2. B.prin comparație cu operațiile de comerț interior;
3. C.din punct de vedere al eficienței economice;
4. D.după raportul dintre eforturi și cheltuieli.