Subiecte admitere Drept București iulie 2024

A.
Fie fraza: Nici nu am intrat bine în casă, că m-a și rugat să îl însoțesc la petrecere, că, de nu, se supără, iar acum, că vreau, că nu vreau, n-am ce face și va trebui să merg. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.principală + circ. de timp + compl. directă + circ. condițională + circ. de cauză + circ. concesivă + circ. concesivă + principală + principală + subiectivă;
2. B.principală + circ. consecutivă + compl. indirectă + circ. de cauză + circ. concesivă + circ. concesivă + principală + compl. directă + principală + subiectivă;
3. C.principală + circ. de timp + circ. de cauză + circ. condițională + circ. condițională + principală + principală + subiectivă;
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Dacă și unde merge în concediu, asta nu s-a aflat și nici eu nu l-am întrebat ce are de gând, deși, de unde și eu sunt obosit, eu voi duce greul dacă va pleca. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.subiectivă + subiectivă + principală + principală + compl. directă + circ. concesivă + circ. concesivă + circ. condițională;
2. B.compl. directă + compl. directă + principală + principală + compl. indirectă + circ. de cauză + circ. concesivă + circ. de timp;
3. C.subiectivă + principală + principală + compl. directă + circ. concesivă + circ. concesivă + circ. de timp;
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: De unde ați crezut că subiectele vor fi grele, ați rezolvat totul corect fără să vă fi pregătit prea mult și, deși nu e ușor de ajuns ce îți dorești, e sigur că nu veți reuși doar să fiți studenți eminenți, ci și să deveniți niște avocați de succes. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.circ. concesivă + compl. directă + principală + circ. concesivă + circ. concesivă + predicativă + principală + subiectivă + compl. directă + principală + subiectivă;
2. B.circ. de loc + compl. directă + principală + circ. de mod + circ. concesivă + compl. directă + principală + subiectivă + subiectivă;
3. C.circ. concesivă + compl. directă + principală + circ. de mod + circ. concesivă + predicativă + principală + subiectivă + subiectivă;
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Cum poate așa ar fi mai cinstit și n-ar avea nimeni ce zice, s-ar cădea să te avertizez să nu le dai altora ocazia să decidă în locul tău, dat fiind și faptul că, recunoști sau nu, îți cam pasă ce zic unii. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.circ. de scop + circ. de scop + principală + subiectivă + compl. directă + atributivă + circ. concesivă + atributivă + subiectivă;
2. B.circ. de cauză + circ. consecutivă + compl. directă + principală + compl. indirectă + compl. indirectă + circ. consecutivă + principală (incidentă) + principală (incidentă) + circ. de cauză;
3. C.circ. de cauză + circ. de cauză + principală + subiectivă + compl. indirectă + atributivă + circ. concesivă + circ. concesivă + atributivă + compl. indirectă;
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Ce mă surprinde că aveți emoții, mai ales că e clar că veți ști rezolva corect, așa că, minunații mei candidați, nu sper doar să reușiți, ci și să vă fi plăcut subiectele! Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.principală + subiectivă + circ. de mod + subiectivă + circ. consecutivă + compl. directă + compl. directă;
2. B.principală + compl. directă + circ. de cauză + compl. indirectă + circ. consecutivă + compl. directă + compl. directă;
3. C.principală + subiectivă + circ. de cauză + subiectivă + principală + compl. directă + principală + compl. directă;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Adverbul relativ cum poate introduce propoziții subordonate: (1) subiective; (2) predicative; (3) completive directe; (4) atributive; (5) circumstanțiale de mod; (6) circumstanțiale de cauză; (7) circumstanțiale condiționale. Sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.toate, în afară de (1) și (7);
3. C.numai (6);
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Arăți de parcă ai fi văzut o fantomă și aș vrea să te liniștesc, numai că parcă mi se face și mie teamă, odată ce aud ce ai pățit, încât, după cât de îngrozitor pare a fi totul, tremur și eu, necum să te pot ajuta. Numărul propozițiilor introduse prin locuțiuni conjuncționale subordonatoare este:

1. A.cinci;
2. B.patru;
3. C.două;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțurile: (1) Să-ți asculți instinctele, că, de unde nu, o să o încurci. (2) Dacă îmi amintesc bine, asta s-a întâmplat acum 30 de ani. (3) Acum, să te dai peste cap, și tot nu mă convingi. (4) Să știu că pleci în vacanță fără mine, m-aș supăra. Există propoziții subordonate circumstanțiale condiționale în:

1. A.toate;
2. B.numai în (2) și (4);
3. C.toate, în afară de (3);
4. D.altă interpretare.

Fie afirmațiile: (1) Complementul circumstanțial de timp se poate subordona unui verb sau unei locuțiuni verbale, unei interjecții și unui adjectiv. (2) Complementul circumstanțial de mod nu se poate subordona unui adverb. (3) Complementul circumstanțial de cauză nu se poate realiza printr-un adjectiv. Dintre acestea, sunt incorecte:

1. A.toate;
2. B.numai (2) și (3);
3. C.numai (1);
4. D.altă interpretare.

Fie următoarea afirmație: Numele predicativ se poate realiza (exprima) prin: (1) adjective, (2) pronume personale, (3) verbe la infinitiv, (4) numerale cu valoare substantivală și (5) verbe la gerunziu. Sunt corecte:

1. A.toate, în afară de (5);
2. B.numai (1), (3) și (4);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele afirmații: (1) Participiul nu admite complement direct. (2) Prepoziția „pe” din construcția complementului direct exprimat printr-un substantiv cu referent personal nu este întotdeauna obligatorie. (3) Complementul direct se poate subordona și unui verb fără subiect. Este/sunt corectă/corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (1);
3. C.numai (2);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: O relație de subordonare se poate marca prin: (1) prepoziții; (2) conjuncții (subordonatoare); (3) relative; (4) caz; (5) acord. Este/sunt corectă/corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (1), (2) și (3);
3. C.toate în afară de (4);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Mai mult ca sigur că pe la zece te va chema la el să îl ajuți, dar nu cumva să îi faci pe plac, că până mâine după-masă se va lăuda tuturor că a rezolvat totul singur. Acesta conține:

1. A.două adverbe și trei locuțiuni adverbiale;
2. B.patru adverbe și două locuțiuni adverbiale;
3. C.trei adverbe și o locuțiune adverbială;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Îmi vâjâie capul de câte prostii pot fi spuse aici și, deși nu-mi convine situația, pe undeva mă și amuză teribil toată povestea asta, încât, dacă nu m-aș teme că mă apucă noaptea pe drum, aș rămâne să mă alătur cui va pune capăt unei asemenea situații. Numărul cuvintelor cu funcția sintactică de subiect este:

1. A.șapte;
2. B.patru;
3. C.șase;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Ajungând mereu respins (1) de către colegi și fiind convins (2) că asta e soarta lui și că nu va fi vreodată măcar acceptat (3), darămite iubit (4), s-a izolat de toată lumea. Dintre secvențele subliniate, sunt predicate verbale exprimate prin verbe la diateza pasivă:

1. A.toate;
2. B.numai (2), (3) și (4);
3. C.numai (1) și (3);
4. D.altă interpretare.

Se dau enunțurile: (1) Nu-mi dau seama ce ți s-a putut spune despre mine de oamenii aceia. (2) Nu are ce mai fi aici, așa că hai să plecăm. (3) Mă tot mir ce se mai speră că ar fi crezut de votanți, când toate promisiunile nu au fost decât praf în ochi. (4) De acum înainte mă dedic doar cui e sincer cu mine. Există pronume relative cu funcția sintactică de subiect:

1. A.în toate;
2. B.numai în (1) și (3);
3. C.numai în (4);
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Fii (1) atent cum s-au scumpit toate: înainte un suc era (2) trei lei, iar acum e (3) evident că nu-l mai cumperi cu banii ăștia și nici nu-i (4) de așteptat să fie (5) iar mai ieftin, fiind (6) de mult clar că nu e (7) de acceptat de către niciun producător să revină asupra creșterii prețurilor., verbul a fi este:

1. A.predicativ în (2), copulativ în celelalte;
2. B.auxiliar de diateză pasivă în (7), copulativ în celelalte;
3. C.auxiliar de diateză pasivă în (4) și (7), copulativ în celelalte;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțurile: Știu că toți (1) ai tăi și-ar dori ca victoria să rămână (2) a voastră, mai ales că nimeni din echipa (3) ta, (4) a lor sau (5) a noastră nu a câștigat până acum vreo medalie de aur. Dintre secvențele subliniate, sunt pronume posesive în nominativ:

1. A.niciunul;
2. B.numai (1), (2) și (5);
3. C.numai (2);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Nu-mi (1) mai pot închipui lumea fără ea, înaintea-i (2) simt că mă topesc și-mi (3) aduc aminte și acum de clipa când ne-am întâlnit. Dintre secvențele subliniate, sunt pronume personale în cazul dativ:

1. A.toate;
2. B.numai (2);
3. C.numai (1);
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Nu e un lucru de mirat că ai terminat de rezolvat grila, dar e obligatoriu de verificat încă o dată marcarea răspunsurilor, să nu îți fi scăpat ceva la înnegrit de căsuțe, că, altfel, o să-ți fie greu de acceptat că te-ai fi putut corecta, dar te-ai grăbit să pleci., verbele la supin au, în ordine, funcția sintactică de:

1. A.atribut, compl. direct, compl. direct, circ. de timp, circ. de timp;
2. B.atribut, compl. direct, subiect, subiect;
3. C.circ. consecutiv, compl. direct, subiect, circ. de loc, subiect;
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Examenul a început la ora 9, iar eu, spre mirarea supraveghetorilor, ambii domni privindu-mă lung, am fost cel dintâi care a cerut foi suplimentare, visându-mă deja ocupantul locului unu pe lista celor admiși., numeralele cu valoare substantivală sunt, în ordine, în cazurile:

1. A.N, N, N, N;
2. B.A, N, N, G;
3. C.N, N;
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Mamă, ce surpriză se pare că va fi pentru ei să vadă că nu mai e niciun alt mijloc de transport către acasă, căci șoferul părea să fie beat cui., substantivele au, în ordine, funcția sintactică de:

1. A.subiect, compl. direct, subiect, atribut, circ. de loc, subiect, circ. de mod;
2. B.subiect, subiect, atribut, subiect, circ. de mod;
3. C.subiect, subiect, subiect;
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Au venit (1) la spectatori de s-a umplut sala, așa că, (2) asemenea ție, nu sunt prea mulțumit (3) cât privește condițiile de vizionare., dintre secvențele subliniate sunt prepoziții sau locuțiuni prepoziționale care impun caz:

1. A.toate;
2. B.numai (2) și (3);
3. C.niciuna;
4. D.altă interpretare.

În enunțul: S-a retras (1) pe motiv de incompatibilitate și, (2) din păcate, după aceea nu l-am mai văzut decât (3) în treacăt, cum s-a întâmplat, (4) de pildă, azi-dimineață., secvențele subliniate sunt substantive în cazul acuzativ, cu funcție sintactică:

1. A.numai în (4);
2. B.în toate;
3. C.în niciuna;
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Va veni (1) te miri când și (2) te miri ce prostie va mai face sau poate ne va aduce în casă pe (3) te miri cine, mai ales că te poți aștepta la (4) te miri ce de la el., secvențele subliniate sunt:

1. A.loc. adv. în (1) și (3), loc. adj. în (2), loc. pron. în (4);
2. B.loc. adv. în (1), (2) și (4), loc. subst. în (3);
3. C.loc. adv. în (1), loc. adj. în (2), loc. pron. în (3) și (4);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: De ce încrezut a ajuns și părând sigur pe el, nimeni nu mai îndrăznește să fie împotriva sa, dar sigur va ieși un scandal monstru când se va afla ce ascunde un atare om. Adjectivele din enunț au, în ordine, funcțiile sintactice de:

1. A.nume predicativ, nume predicativ, nume predicativ, atribut adjectival, atribut adjectival;
2. B.nume predicativ, nume predicativ, nume predicativ, atribut adjectival;
3. C.nume predicativ, nume predicativ, atribut adjectival;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Știind ce pare să urmeze, încerc să-mi înfrâng teama, dar nu mă pot liniști și nu-mi pot dezlipi ochii de la știri, mai ales că am văzut ce au ajuns să se creadă unii. și următoarele afirmații: (1) toate pronumele reflexive din enunț au funcție sintactică; (2) toate pronumele relative din enunț sunt în nominativ și au funcția sintactică de subiect. Este corectă/sunt corecte:

1. A.ambele afirmații;
2. B.numai prima afirmație;
3. C.numai a doua afirmație;
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele afirmații despre gerunziu: (1) exprimă opoziții de diateză; (2) poate îndeplini funcția sintactică de subiect; (3) poate avea subiect diferit de cel al verbului regent. Dintre afirmații, este corectă/sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (1) și (2);
3. C.numai (2) și (3);
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele afirmații referitoare la numele predicativ: (1) când este exprimat prin adjectiv, subiectul îi impune restricții de gen, număr și caz; (2) nu este omisibil pe lângă verbul copulativ; (3) poate fi exprimat prin orice fel de adjectiv pronominal. Dintre afirmații, este corectă/sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (1) și (2);
3. C.numai (1) și (3);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: În țara asta, de care, chiar dacă mi s-a urât de atâta ipocrizie, mie îmi pasă, se vorbește prea mult și se face prea puțin. Subiectele din enunț sunt:

1. A.toate exprimate;
2. B.unele exprimate, altele subînțelese;
3. C.unele exprimate, altele incluse;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Aflând al meu ce și cum a făcut prietenul ăsta al vostru, de mi l-ați prezentat și mie, mi ți i-am luat la rost pe toți ai voștri amici. și următoarele afirmații: (1) toate propozițiile subordonate sunt introduse prin relative; (2) toate pronumele posesive sunt în cazul nominativ. Este corectă/sunt corecte:

1. A.ambele afirmații;
2. B.numai prima afirmație;
3. C.numai a doua afirmație;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Cât despre apariția lui de moment, unii zic că ar fi, dragă Doamne, un semn că un nu știu cine din alte galaxii ne-ar spiona. Acesta conține:

1. A.4 locuțiuni, dintre care una substantivală, una adjectivală, una adverbială și una prepozițională;
2. B.3 locuțiuni, dintre care una adjectivală, una substantivală și una interjecțională;
3. C.2 locuțiuni, dintre care una interjecțională și una adverbială;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Miercuri după-masă vine cine a fost invitat. Dintre cuvintele din enunț, pot avea, în alte contexte, și o altă valoare morfologică:

1. A.numai patru;
2. B.numai șase;
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțurile: (1) Mamă-mamă, ce cald e afară! (2) Haida-de, doar nu crezi tot ce spune! (3) Ei na, s-a trezit și el! (4) Feri, Doamne, de așa călduri! (5) La naiba cu toate aberațiile tale! Secvențele subliniate sunt:

1. A.interjecții în (2) și (3), loc. interjecționale în (1), (4) și (5);
2. B.loc. interjecționale în (1), (2), (3) și (4);
3. C.interjecții în (1), (2) și (4), loc. interjecționale în (3) și (5);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Deși mi-a trimis flori (1) în chip de mulțumire, numai el știe (2) în ce chip crede că ne-am putea împăca și cum își imaginează că (3) în acest chip chiar l-aș putea ierta, mai ales că i-a trimis și pe alții să mă înduplece (4) în toate chipurile și știe că a fost degeaba. Secvențele subliniate sunt:

1. A.locuțiuni adverbiale în toate;
2. B.locuțiune prepozițională în (1), locuțiuni adverbiale în (2), (3) și (4);
3. C.substantive în acuzativ, însoțite, în (2), (3) și (4), de atribute;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: (1) Plata parțială a facturilor și, mai ales, (2) neplata lor la timp au dus la sistarea (3) furnizării energiei, ceea ce a creat (4) panică și (5) nesiguranță, ba unii cred că asta va arunca (6) omenirea în (7) neant. Dintre substantivele subliniate, au forme de plural:

1. A.toate, în afară de (7);
2. B.numai (1), (2) și (3);
3. C.numai (1), (3) și (7);
4. D.altă interpretare.

Se dau seriile: (1) abstracție / abstracțiune; (2) narație / narațiune; (3) migrație / migrațiune; (4) instrucție / instrucțiune; (5) locație / locațiune. Ambele cuvinte sunt variante literare în:

1. A.toate;
2. B.toate, în afară de (3) și (5);
3. C.toate, în afară de (2);
4. D.altă interpretare.

În enunțul: De când s-a înscris la master, purtarea lui mă nedumerește, pentru că întârzie mereu la cursuri minimum 2 ore, deși spune că se trezește încă de la ora 6 ante meridiem., numărul cuvintelor cu formă neliterară (greșită) este:

1. A.unu;
2. B.trei;
3. C.niciunul;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Tu îmi ceri să analizez verbe la (1) perfectul compus sau la (2) mai-mult-ca-perfectul, dar mie nu îmi stă mintea la gramatică, ci doar la cum, (3) poimâine după-masă sau, cel târziu, (4) poimâine-seară, voi fi undeva departe, bucurându-mă de (5) mama-natură. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect scrise:

1. A.toate;
2. B.numai (3) și (5);
3. C.numai (1), (3), (4) și (6);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Nu e un (1) manáger grozav, așa că rămâne un (2) mistér cum a reușit ca, în vremuri de (3) penúrie, să stăpânească (4) fenoménul inflației și să se încadreze cu cheltuielile în (5) barém. Dintre cuvintele cu accentul marcat, pot, indiferent de context, avea și altă variantă de accentuare:

1. A.toate;
2. B.numai (2) și (5);
3. C.toate, în afară de (4);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Bârfele dânsului nu sunt motiv de mândrie, ci sunt dovada că, alături de o treime dintre prietenii lui, e fără caracter. Acesta conține:

1. A.2 cuvinte derivate progresiv, 2 cuvinte derivate regresiv și 3 cuvinte compuse;
2. B.3 cuvinte derivate progresiv, 2 cuvinte derivate regresiv și 1 cuvânt compus;
3. C.4 cuvinte derivate progresiv, 1 cuvânt derivat regresiv și 2 cuvinte compuse;
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele serii: (1) mirează-te!, (să) acordeze, adormi!; (2) miră-te!, (să) acord, ajungi!; (3) adoarme(-l)!, ajunge(-l)!, pieri!. Conțin numai forme verbale corecte:

1. A.niciuna;
2. B.toate;
3. C.numai (2);
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele abrevieri: (1) p. – pentru „pagină”; (2) pag. – pentru „pagină”; (3) al. – pentru „alineat”; (4) alin. – pentru „alineat”; (5) d.a. – pentru „după-amiază”; (6) d.m. – pentru „după-masă”; (7) promo – pentru „promoție”. Sunt corecte:

1. A.numai (1), (2), (3) și (4);
2. B.numai (2), (4) și (7);
3. C.numai (1), (3), (4), (5) și (7);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Cum lucrez mai mult (1) on-line / (2) online, nu-mi mai văd (3) bossul / (4) bosul decât foarte rar și mai mult comunicăm prin (5) mailuri / (6) e-mailuri. Dintre cuvintele subliniate, nu sunt corect scrise:

1. A.numai (2), (3) și (6);
2. B.numai (1);
3. C.numai (1), (3), (5) și (6);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Degeaba și-a făcut un mea culpa, de îți venea să îi plângi de milă lui madam, că acum a plecat într-o minivacanță și sigur își ia mic-dejunul pe o plajă, iar pe mine m-a lăsat în voia soartei, așa că să nu-mi vină mie cu patetisme. Numărul greșelilor din enunț este:

1. A.patru;
2. B.două;
3. C.una;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Dacă nu mă înșală intuiția, nici mătușe-tii nu i-i pe plac ce faci și s-ar părea că, așa cum nici altădată nu a impresionat-o plânsul tău, când ai vrut să nu fii pedepsit, și vorbăria ta continuuă, nici acum nu o înduioșază notorii tăi prieteni, încât mi-i că ar trebui să pricepi că nu se merită să creezi mereu situații înnebunitoare. Numărul greșelilor din enunț este:

1. A.șapte;
2. B.cinci;
3. C.trei;
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele definiri/explicări de cuvinte: (1) formulă prin care se atrage atenția asupra unui pasaj sau a unei idei într-un text; (2) expresie care însemnă „ia aminte”; (3) expresie spre a semnala cititorilor o informație, o precizare suplimentară; (4) expresie care le indică cititorilor o părere opusă; (5) formulă prin care se atrage atenția asupra corecturilor deosebite de tipar. Care dintre acestea poate/pot constitui sensul/sensurile expresiei nota bene în diferite contexte și expresii?

1. A.numai (1), (2), (3) și (5);
2. B.toate;
3. C.numai (2) și (4);
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele definiri/explicări de cuvinte: (1) atitudine lipsită de principialitate a unei persoane care, pentru a-și satisface interesele personale, adoptă și aplică, după împrejurări, principii și păreri potrivite momentului; (2) oportunitate; (3) care este sau se întâmplă la timpul oportun; (4) care are un simț de orientare rapidă într-o situație dificilă. Care dintre acestea poate/pot constitui sensul/sensurile cuvântului oportunism, în diferite contexte și expresii?

1. A.numai (1);
2. B.numai (1) și (4);
3. C.toate, în afară de (3);
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele cuvinte: (1) înduioșător; (2) impresionant; (3) emfatic; (4) emoționant. Cuvântul patetic poate intra în relație de sinonimie:

1. A.numai cu (1);
2. B.numai cu (2);
3. C.numai cu (3);
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele definiri/explicări de cuvinte: (1) (persoană) care dă prea multă importanță lucrurilor mărunte, oprindu-se la forme și aspecte exterioare, fără a pătrunde în miezul lucrurilor; (2) (persoană) care manifestă o scrupulozitate exagerată, inutilă; (3) pedant; (4) (persoană) care are o tendință maladivă spre perfecțiune, care poate ajunge la obsesie. Care dintre acestea, în diferite contexte și expresii, poate/pot constitui sensul/sensurile cuvântului tipicar?

1. A.numai (2) și (4);
2. B.numai (2);
3. C.numai (1), (2) și (3);
4. D.altă interpretare.

Care dintre afirmațiile referitoare la nevoile economice este falsă:

1. A.nevoile sunt limitate;
2. B.nevoile constituie cerințe ale entităților economice;
3. C.nevoile au atât caracter obiectiv, cât și subiectiv;
4. D.manifestă nevoi atât consumatorii, cât și producătorii.

Într-o perioadă de timp, sporul producției reprezintă 40 bucăți din bunul fabricat de către producătorul F, iar productivitatea marginală este 20 bucăți / muncitor. Înseamnă că, în intervalul dat, efectivul de lucrători:

1. A.a crescut cu 20 persoane;
2. B.s-a dublat;
3. C.a crescut cu 2 persoane;
4. D.a rămas neschimbat.

Între elementele definitorii ale unei piețe se numără:

1. A.costul de producție;
2. B.oferta;
3. C.profitul unitar;
4. D.utilitatea.

Însumând profitul bancar și cheltuielile de funcționare înregistrate de o bancă pe parcursul aceluiași an, obținem 2.000 lei. Această sumă reprezintă mărimea:

1. A.capitalului social al unității bancare;
2. B.câștigului bancar;
3. C.dobânzilor încasate de către bancă pe parcursul anului respectiv;
4. D.creditelor posibil de acordat de către bancă, celor care au nevoie de capital de împrumut.

Salariul real scade atunci când salariul nominal:

1. A.scade mai mult decât scad prețurile bunurilor de consum;
2. B.crește, iar prețurile la bunurile de consum rămân același;
3. C.nu se modifică, iar prețurile bunurilor de consum scad;
4. D.crește mai mult decât se majorează prețurile bunurilor de consum.

Care din următoarele categorii de capital circulant este supusă amortizării ?:

1. A.importurile de bunuri personale de folosință îndelungată;
2. B.exporturile de tehnologie de ultimă generație;
3. C.clasa mijloacelor de producție din categoria capitalului circulant nu face obiectul amortizării;
4. D.capitalul circulant care se consumă dintr-odată.

Care sunt instrumentele de promovare directă a politicilor economice a statului:

1. A.politicile de prețuri, de venituri și de ocupare a mâinii de lucru;
2. B.politicile pe termen lung și pe termen scurt;
3. C.politicile de comerț interior și internațional;
4. D.politicile macro și microeconomice.

Când venitul disponibil sporește cu 50%, devenind 1.200 u.m., cantitatea cerută din bunul M crește de la 1.000 la 1.200 bucăți. În acest caz, mărimea coeficientului de elasticitate a cererii în raport cu venitul este:

1. A.supraunitară;
2. B.subunitară;
3. C.egală cu 1;
4. D.egală cu zero.

În anul t, într-o economie națională, cunoaștem următoarele informații: Produsul Intern Brut = 2.000 milioane u.m.; producția finală brută a agenților economici naționali care-și desfășoară activitatea în străinătate = 200 milioane u.m.; producția finală brută a agenților economici străini care-și desfășoară activitatea în interiorul țării respective = 50 milioane u.m. În acest caz, Produsul Național Brut este (în milioane u.m.):

1. A.2.250;
2. B.2.000;
3. C.1.750;
4. D.2.150.

Valoarea banilor este dată de:

1. A.mărimea salariului nominal;
2. B.cantitatea de aur care echivalează cu masa monedei;
3. C.cantitatea de bunuri și servicii care se poate achiziționa cu o unitate monetară;
4. D.cantitatea de metal conținută de o unitate monetară.

Creșterea productivității factorilor de producție este sursă a:

1. A.creșterii costului marginal;
2. B.reducerii costul unitar;
3. C.creșterii prețurilor;
4. D.creșterii mai rapide și mai semnificative a consumului de factori de producție.

O rată lunară a dobânzii egală cu 0,3% înseamnă o rată anuală a dobânzii egală cu:

1. A.0,036;
2. B.18%;
3. C.4,8%;
4. D.36%.

Suma de 5.000 u.m., depusă la bancă pe principiul dobânzii compuse, în condițiile unei rate anuale a dobânzii de 10%, a generat o sumă finală – deținută de către deponent la sfârșitul perioadei contractuale – egală cu 6.050 u.m. Înseamnă că termenul pentru care a fost depusă suma a fost:

1. A.2 ani;
2. B.10 ani;
3. C.5 ani;
4. D.1,1 ani.

Care este trăsătura comună a bunurilor economice cu bunurile libere?:

1. A.satisfac nevoi umane;
2. B.constituie rezultate ale unor activități de producție;
3. C.sunt bunuri rare;
4. D.sunt realizate cu un anumit efort.

Identificați enunțul fals:

1. A.Politica fiscală presupune utilizarea pârghiei fiscale în scopuri anticiclice.;
2. B.Impozitele și taxele nu constituie instrumente ale politicii monetare și de credit.;
3. C.În perioadele de boom prelungit este indicată creșterea ratei dobânzii și se restricționează creditul.;
4. D.Există un model universal al ciclurilor economice, în virtutea căruia fluctuațiile economice sunt identice.

Folosind notațiile: Q = cantitatea produsă; CF = costul fix pe întreaga producție; CV = costul variabil pe întreaga producție; CT = costul total; CFM = costul fix mediu; CTM = costul total mediu. Costul variabil unitar se determină astfel:

1. A.CV/Q;
2. B.CTM/CFM;
3. C.CT/Q;
4. D.CF/Q.

O persoană fizică achiziționează, din propriile economii, obligațiuni emise de către stat. În acest caz:

1. A.crește mărimea economiilor sale personale;
2. B.se majorează activele deținute de către persoana în cauză;
3. C.cresc datoriile acestei persoane;
4. D.scad datoriile persoanei respective.

În anul t, S.C. VIA S.R.L. a fabricat 2.000 bucăți din bunul B, din care a reușit să comercializeze 80%, la 10 u.m. / bucată. Știind că dimensiunea costului unitar al lui B a fost 8 u.m. / bucată, calculați mărimea încasărilor din vânzări și cea a profitului total înregistrat de producător în anul t (în ordinea solicitată, în u.m.):

1. A.1.600 și 3.200;
2. B.20.000 și 4.000;
3. C.20.000 și 12.800;
4. D.16.000 și 3.200.

Proprietarul unei mine de aur este în avantaj pe piață, atunci când:

1. A.cererea pentru aur scade, iar oferta de aur crește;
2. B.pe piață au mai mare căutare bijuteriile din argint;
3. C.cererea pentru aur rămâne neschimbată, iar oferta de aur crește semnificativ;
4. D.cererea pentru aur este superioară ofertei de aur.

Fie date elementele următoare, proprii unui producător care operează pe termen scurt: pentru Q = 0, CT = 1.500; pentru Q = 4, CT = 3.200; pentru Q = 8, CT = 4.500; pentru Q = 12, CT = 6.400 (unde: Q = producția, în bucăți; CT = costul total, în u.m.). Costul fix pentru Q = 8 bucăți este (în u.m.):

1. A.1.500;
2. B.5.900;
3. C.8.400;
4. D.2.000.

Alegerea realizată de către un agent economic nu este eficientă dacă, față de o perioadă anterioară, acesta:

1. A.depune un efort mai mic cu 5% și obține un efect mai mic cu 11%;
2. B.înregistrează un efect mai mare cu 9% și un efort mai mare cu 4%;
3. C.obține același efect cu efort mai mic;
4. D.înregistrează un efect cu 4% mai mare și un efort cu 2% mai mic.

O persoană realizează un depozit bancar fără capitalizare în sumă de 100.000 u.m., pe termen de 2 ani. Dacă în primul an, rata anuală a dobânzii este 10%, iar în cel de-al doilea an banca o majorează la 20%, persoana va dispune - la finalul perioadei - de o sumă totală egală cu:

1. A.110.000;
2. B.122.000;
3. C.242.000;
4. D.132.000.

Profitul producătorului apare dacă:

1. A.prețul de vânzare al bunului este cel mult egal cu costul său;
2. B.suma obținută atunci când prețul de vânzare al bunului este mai mic decât costul produsului;
3. C.cifra de afaceri este mai mică decât prețul de vânzare al bunului;
4. D.venitul total este mai mare decât costul total.

Ciclul de fabricație al producătorului M permite creșterea pe termen scurt a numărului de bunuri produse, la 100 bucăți (mai mult cu 20 bucăți față de perioada anterioară). În același interval temporal, costurile totale cresc de 1,625 ori față de mărimea lor inițială, egală cu 3.200 u.m. Cum a evoluat costul total mediu, în perioada dată:

1. A.a crescut cu 3.000 u.m.;
2. B.a crescut cu 162,5%;
3. C.a crescut cu 130%;
4. D.a crescut de 1,3 ori.

Identificați afirmația corectă:

1. A.coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu prețul are întotdeauna aceeași mărime cu coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu venitul;
2. B.productivitatea marginală a unui factor de producție este o altă denumire a ratei marginale de substituție a unui factor de producție prin alt factor;
3. C.substituția factorilor de producție nu poate avea loc întotdeauna și/sau în orice condiții;
4. D.costul unitar este limita inferioară până la care poate coborî mărimea profitului unitar al unui bun, fără a periclita activitatea agentului producător.

Într-o țară se constată că publicul manifestărilor sportive și-a pierdut interesul pentru sport, ceea ce va determina:

1. A.sportivii profesioniști vor solicita salarii și prime de joc mai mari, pentru a putea supraviețui;
2. B.creșterea costului angajării de sportivi profesioniști;
3. C.diminuarea costului angajării de sportivi profesioniști;
4. D.rămânerea nemodificată a costului angajării de sportivi profesioniști.

Activitatea pe termen scurt a unei firme presupune costuri fixe de 1.000 u.m., pentru 20 bucăți fabricate inițial. Dacă în perioada respectivă, costul fix mediu a scăzut cu 20%, rezultă că la finalul perioadei, producția:

1. A.a devenit 25 bucăți;
2. B.a crescut cu 125%;
3. C.a scăzut cu 40%;
4. D.s-a menținut neschimbată.

Cum se calculează rata șomajului?:

1. A.prin raportarea numărului șomerilor la populația activă;
2. B.prin raportul procentual dintre populația ocupată și numărul șomerilor;
3. C.prin diferența dintre populația activă și populația ocupată;
4. D.prin raportul procentual dintre numărul șomerilor și salariul real.

Posesorul unui factor de producție care comercializează acest factor poate obține un venit mai mare atunci când, pe piața acestui factor de producție:

1. A.oferta crește și cererea scade;
2. B.oferta este mai mare decât cererea;
3. C.oferta este mai mică decât cererea;
4. D.oferta nu se modifică, dovedind constanță în afaceri.

Venitul unei perioade de timp a crescut de 1,5 ori față de nivelul său din perioada de referință, ajungând la 60 milioane u.m. Cât reprezintă sporul economiilor (în milioane u.m.), dacă în același interval de timp, consumul a crescut cu 80% din sporul venitului:

1. A.20;
2. B.16;
3. C.12;
4. D.4.

Fie următorul silogism: Niciun om corect nu este trădător, iar toți trădătorii sunt oameni fără scrupule. Prin urmare, unii oameni fără scrupule nu sunt corecți.

Termenul mediu al silogismului este:

1. A.nedistribuit în premisa majoră;
2. B.nedistribuit în premisa minoră;
3. C.nedistribuit în premisa majoră și distribuit în cea minoră;
4. D.distribuit în ambele premise.

Fie următorul silogism: Niciun om corect nu este trădător, iar toți trădătorii sunt oameni fără scrupule. Prin urmare, unii oameni fără scrupule nu sunt corecți.

Termenul minor al silogismului este:

1. A.simplu și general;
2. B.compus și colectiv;
3. C.absolut și general;
4. D.concret și vid.

Fie următorul silogism: Niciun om corect nu este trădător, iar toți trădătorii sunt oameni fără scrupule. Prin urmare, unii oameni fără scrupule nu sunt corecți.

Din premisa minoră se poate infera prin obversiune:

1. A.Unii trădători sunt oameni fără scrupule.;
2. B.Unii trădători nu sunt oameni fără scrupule.;
3. C.Niciun trădător nu este om cu scrupule.;
4. D.Niciun non-trădător nu este om cu scrupule.

Fie următorul silogism: Niciun om corect nu este trădător, iar toți trădătorii sunt oameni fără scrupule. Prin urmare, unii oameni fără scrupule nu sunt corecți.

Negația concluziei este o propoziție:

1. A.universal afirmativă;
2. B.universal negativă;
3. C.particular afirmativă;
4. D.particular negativă.

Fie următorul silogism: Niciun om corect nu este trădător, iar toți trădătorii sunt oameni fără scrupule. Prin urmare, unii oameni fără scrupule nu sunt corecți.

Conversa corectă a concluziei este:

1. A.o propoziție particular afirmativă;
2. B.o propoziție particular negativă;
3. C.o propoziție universală;
4. D.alt răspuns.

Fie următorul silogism: Niciun om corect nu este trădător, iar toți trădătorii sunt oameni fără scrupule. Prin urmare, unii oameni fără scrupule nu sunt corecți.

Silogismul dat este:

1. A.în figura 1 și valid;
2. B.în figura 4 și nevalid;
3. C.în figura 1 și nevalid;
4. D.în figura 4 și valid.

Fie următorul silogism: Niciun om corect nu este trădător, iar toți trădătorii sunt oameni fără scrupule. Prin urmare, unii oameni fără scrupule nu sunt corecți.

Dacă premisa minoră a silogismului este substituită cu Unii trădători sunt oameni fără scrupule. atunci silogismul va fi:

1. A.nevalid, deoarece se schimbă cantitatea premisei minore;
2. B.valid;
3. C.nevalid, deoarece concluzia este negativă;
4. D.altă variantă.

Fie următorul silogism: Niciun om corect nu este trădător, iar toți trădătorii sunt oameni fără scrupule. Prin urmare, unii oameni fără scrupule nu sunt corecți.

La o analiză critică, ideea că toți trădătorii sunt oameni fără scrupule este:

1. A.adevărată;
2. B.o evidență rațională;
3. C.discutabilă;
4. D.o lege logică.

Fie următorul text:

Nu tot ceea ce poate constitui un interes politic sau juridic la un moment dat este și legitim din perspectivă constituțională. Or, întotdeauna, Constituția are prevalență în raport cu orice act normativ. Neretroactivitatea este un principiu vechi al dreptului și este menită să protejeze securitatea și stabilitatea raporturilor juridice, precum și drepturile și libertățile fundamentale. Reglementat inițial în Codul civil din 1864 – care stabilea, la art.1, că „legea dispune numai pentru viitoru; ea n’ar putere retroactivă” –, principiul neretroactivității legii este ridicat la rang constituțional prin Constituția din 1991, care îl consacră in terminis. Includerea acestui principiu în Constituție îi conferă semnificația unei garanții constituționale pe care judecătorii CCR nu o pot nici ignora, nici circumstanția. Ea trebuie aplicată ca atare în raport cu orice reglementare legală, fiind o constantă a sistemului de drept. (https://www.juridice.ro/essentials/7159/marian-enache-deciziile-ccr-garanteaza-si-asigura-imperativul-ordinii-constitutionale-si-in-ultima-instanta-pacea-sociala; Accesat pe 16.07.2024)

Pe baza textului, propoziția „Unele interese juridice sunt nelegitime constituțional.” este:

1. A.nedecidabilă;
2. B.probabilă;
3. C.absurdă;
4. D.adevărată.

Fie următorul text:

Nu tot ceea ce poate constitui un interes politic sau juridic la un moment dat este și legitim din perspectivă constituțională. Or, întotdeauna, Constituția are prevalență în raport cu orice act normativ. Neretroactivitatea este un principiu vechi al dreptului și este menită să protejeze securitatea și stabilitatea raporturilor juridice, precum și drepturile și libertățile fundamentale. Reglementat inițial în Codul civil din 1864 – care stabilea, la art.1, că „legea dispune numai pentru viitoru; ea n’ar putere retroactivă” –, principiul neretroactivității legii este ridicat la rang constituțional prin Constituția din 1991, care îl consacră in terminis. Includerea acestui principiu în Constituție îi conferă semnificația unei garanții constituționale pe care judecătorii CCR nu o pot nici ignora, nici circumstanția. Ea trebuie aplicată ca atare în raport cu orice reglementare legală, fiind o constantă a sistemului de drept. (https://www.juridice.ro/essentials/7159/marian-enache-deciziile-ccr-garanteaza-si-asigura-imperativul-ordinii-constitutionale-si-in-ultima-instanta-pacea-sociala; Accesat pe 16.07.2024)

Care dintre următoarele propoziții este justificată pe baza informațiilor din text:

1. A.Interesul social este mai important decât un principiu constituțional.;
2. B.Principiul neretroactivității legii trebuie aplicat fără restricții.;
3. C.Orice interes social este legitim constituțional.;
4. D.Neretroactivitatea legii nu se aplică și Constituției.

C2 Fie următorul text:

Nu tot ceea ce poate constitui un interes politic sau juridic la un moment dat este și legitim din perspectivă constituțională. Or, întotdeauna, Constituția are prevalență în raport cu orice act normativ. Neretroactivitatea este un principiu vechi al dreptului și este menită să protejeze securitatea și stabilitatea raporturilor juridice, precum și drepturile și libertățile fundamentale. Reglementat inițial în Codul civil din 1864 – care stabilea, la art.1, că „legea dispune numai pentru viitor; ea n'ar putere retroactivă” –, principiul neretroactivității legii este ridicat la rang constituțional prin Constituția din 1991, care îl consacră in terminis. Includerea acestui principiu în Constituție îi conferă semnificația unei garanții constituționale pe care judecătorii CCR nu o pot nici ignora, nici circumstanția. Ea trebuie aplicată ca atare în raport cu orice reglementare legală, fiind o constantă a sistemului de drept. (https://www.juridice.ro/essentials/7159/marian-enache-deciziile-ccr-garanteaza-si-asigura-imperativul-ordinii-constitutionale-si-in-ultima-instanta-pacea-sociala; Accesat pe 16.07.2024)

Să presupunem prin absurd că o incorectitudine socială a fost legiferată în trecut. Pe baza informațiilor din text, este posibilă corectarea acesteia?

1. A.da, deoarece legile pot fi abrogate;
2. B.nu, deoarece ar încălca toate libertățile cetățenilor;
3. C.nu se poate decide;
4. D.nu, deoarece nimic nu poate fi schimbat în legislație.

C3 Fie următoarea situație ipotetică:

Mărul interzis a fost mâncat, iar pedeapsa va fi drastică. Principalii suspecți sunt Adam și Eva. O investigație preliminară arată că Șarpele ar fi putut fi la fața locului, iar în rest nimeni altcineva în afară de Adam și Eva. Restul mărului a fost găsit la Adam, dar Eva a mărturisit că ea l-a mâncat. La interogatoriu Șarpele se declară nevinovat. Eva nu ar minți decât pentru a-l apăra pe Adam sau a se proteja pe sine. Prin urmare, Adam a mâncat mărul interzis.

Să presupunem că Șarpele a mâncat mărul, dar Eva nu știe. A mințit Eva?

1. A.da, pentru a apăra Șarpele;
2. B.da, pentru a se apăra pe sine;
3. C.da, pentru a-l apăra pe Adam;
4. D.nu.

C3 Fie următoarea situație ipotetică:

Mărul interzis a fost mâncat, iar pedeapsa va fi drastică. Principalii suspecți sunt Adam și Eva. O investigație preliminară arată că Șarpele ar fi putut fi la fața locului, iar în rest nimeni altcineva în afară de Adam și Eva. Restul mărului a fost găsit la Adam, dar Eva a mărturisit că ea l-a mâncat. La interogatoriu Șarpele se declară nevinovat. Eva nu ar minți decât pentru a-l apăra pe Adam sau a se proteja pe sine. Prin urmare, Adam a mâncat mărul interzis.

Concluzia „Adam a mâncat mărul interzis.”:

1. A.decurge cu necesitate din propozițiile anterioare;
2. B.este falsă;
3. C.este adevărată;
4. D.decurge cu o anumită probabilitate din propozițiile anterioare.

C3 Fie următoarea situație ipotetică:

Mărul interzis a fost mâncat, iar pedeapsa va fi drastică. Principalii suspecți sunt Adam și Eva. O investigație preliminară arată că Șarpele ar fi putut fi la fața locului, iar în rest nimeni altcineva în afară de Adam și Eva. Restul mărului a fost găsit la Adam, dar Eva a mărturisit că ea l-a mâncat. La interogatoriu Șarpele se declară nevinovat. Eva nu ar minți decât pentru a-l apăra pe Adam sau a se proteja pe sine. Prin urmare, Adam a mâncat mărul interzis.

Pe baza textului, cine a mâncat mărul?

1. A.Adam sau Eva;
2. B.Șarpele sau Adam;
3. C.a fost o înscenare divină;
4. D.nu se poate decide.

C4 Ana, Bianca și Dan au intenționat să viziteze vacanța trecută unul sau mai multe dintre următoarele orașe: Paris, Berlin, Veneția. Știm că Bianca a vizitat Veneția. De asemenea, dacă cineva dintre ei a vizitat Berlinul, atunci nu a vizitat Veneția și a vizitat Parisul. În plus, ori Ana a vizitat Veneția, ori Dan a vizitat Veneția, dar nu ambii. Dan nu a vizitat Veneția dacă și numai dacă Ana a vizitat Parisul. Ana a vizitat Parisul numai dacă Bianca a vizitat Berlinul.

Care dintre următoarele opțiuni este posibilă?

1. A.Berlinul a fost vizitat de cel puțin unul dintre Ana, Bianca, Dan;
2. B.Ana a vizitat cel puțin un oraș;
3. C.Dan a vizitat Parisul;
4. D.Dan a vizitat Berlinul.

C4 Ana, Bianca și Dan au intenționat să viziteze vacanța trecută unul sau mai multe dintre următoarele orașe: Paris, Berlin, Veneția. Știm că Bianca a vizitat Veneția. De asemenea, dacă cineva dintre ei a vizitat Berlinul, atunci nu a vizitat Veneția și a vizitat Parisul. În plus, ori Ana a vizitat Veneția, ori Dan a vizitat Veneția, dar nu ambii. Dan nu a vizitat Veneția dacă și numai dacă Ana a vizitat Parisul. Ana a vizitat Parisul numai dacă Bianca a vizitat Berlinul.

Este adevărat că Bianca a vizitat Parisul?

1. A.da;
2. B.nu;
3. C.nu se poate determina;
4. D.alt răspuns.

C4 Ana, Bianca și Dan au intenționat să viziteze vacanța trecută unul sau mai multe dintre următoarele orașe: Paris, Berlin, Veneția. Știm că Bianca a vizitat Veneția. De asemenea, dacă cineva dintre ei a vizitat Berlinul, atunci nu a vizitat Veneția și a vizitat Parisul. În plus, ori Ana a vizitat Veneția, ori Dan a vizitat Veneția, dar nu ambii. Dan nu a vizitat Veneția dacă și numai dacă Ana a vizitat Parisul. Ana a vizitat Parisul numai dacă Bianca a vizitat Berlinul.

Să presupunem că Dan a vizitat Parisul, dacă Dan a vizitat Veneția. Care dintre următoarele este adevărată?

1. A.Dan a vizitat toate cele trei orașe;
2. B.Dan a vizitat Parisul dacă și numai dacă Bianca a vizitat Veneția;
3. C.Dan a vizitat Parisul dacă și numai dacă Ana a vizitat Parisul;
4. D.Dan a vizitat Parisul dacă și numai dacă Bianca a vizitat Berlinul.

C5 Andrei, Bogdan și Flaviu sunt trei bucureșteni care își doresc să urce un munte din România, nu neapărat împreună. Andrei are pisici și va pleca la munte dacă și numai dacă va găsi un îngrijitor pentru acestea. Dacă Andrei va găsi un îngrijitor pentru pisici, atunci ori a căutat un îngrijitor printre colegii de facultate, ori a apelat la serviciile unei firme de îngrijire, dar nu ambele. Bineînțeles, Andrei a apelat la serviciile unei firme numai dacă a avut suficienți bani și a găsit o firmă de încredere. Bogdan va pleca la munte dacă și numai dacă va primi concediu și nu se anunță vreme ploioasă. Flaviu este începător într-ale drumețiilor și are nevoie de ghidaj, așa că va pleca pe munte dacă și numai dacă cel puțin unul dintre Andrei și Bogdan va pleca la munte.

Să presupunem că a fost anunțată vreme ploioasă, iar Andrei nu a găsit o firmă de încredere și nici nu a apelat la colegi pentru îngrijirea pisicilor. Va pleca Flaviu la munte?

1. A.da;
2. B.nu;
3. C.nu se poate determina, având în vedere informațiile oferite;
4. D.nu, dacă Andrei nu a avut suficienți bani.

C5 Andrei, Bogdan și Flaviu sunt trei bucureșteni care își doresc să urce un munte din România, nu neapărat împreună. Andrei are pisici și va pleca la munte dacă și numai dacă va găsi un îngrijitor pentru acestea. Dacă Andrei va găsi un îngrijitor pentru pisici, atunci ori a căutat un îngrijitor printre colegii de facultate, ori a apelat la serviciile unei firme de îngrijire, dar nu ambele. Bineînțeles, Andrei a apelat la serviciile unei firme numai dacă a avut suficienți bani și a găsit o firmă de încredere. Bogdan va pleca la munte dacă și numai dacă va primi concediu și nu se anunță vreme ploioasă. Flaviu este începător într-ale drumețiilor și are nevoie de ghidaj, așa că va pleca pe munte dacă și numai dacă cel puțin unul dintre Andrei și Bogdan va pleca la munte.

Să presupunem că Flaviu nu pleacă la munte. Care dintre următoarele propoziții este adevărată?

1. A.Bogdan nu a primit concediu sau s-a anunțat vreme ploioasă.;
2. B.Andrei pleacă la munte.;
3. C.Bogdan a primit concediu și nu s-a anunțat vreme ploioasă.;
4. D.Andrei sau Bogdan pleacă la munte.

C5 Andrei, Bogdan și Flaviu sunt trei bucureșteni care își doresc să urce un munte din România, nu neapărat împreună. Andrei are pisici și va pleca la munte dacă și numai dacă va găsi un îngrijitor pentru acestea. Dacă Andrei va găsi un îngrijitor pentru pisici, atunci ori a căutat un îngrijitor printre colegii de facultate, ori a apelat la serviciile unei firme de îngrijire, dar nu ambele. Bineînțeles, Andrei a apelat la serviciile unei firme numai dacă a avut suficienți bani și a găsit o firmă de încredere. Bogdan va pleca la munte dacă și numai dacă va primi concediu și nu se anunță vreme ploioasă. Flaviu este începător într-ale drumețiilor și are nevoie de ghidaj, așa că va pleca pe munte dacă și numai dacă cel puțin unul dintre Andrei și Bogdan va pleca la munte.

Să presupunem că Flaviu va pleca pe munte, iar Bogdan nu va pleca pe munte. Care dintre următoarele poate fi adevărată?

1. A.Bogdan a primit concediu și nu plouă;
2. B.Andrei nu a avut suficienți bani pentru o firmă de îngrijire și nu a apelat la colegi;
3. C.Andrei a apelat la serviciile unei firme de îngrijire a pisicilor;
4. D.Andrei stă acasă cu pisicile.