Subiecte admitere Drept București septembrie 2025

A.

Fie fraza: Tare m-ar încânta să rezolvați totul corect, din moment ce, în ziua când veți deveni studenți la Drept, veți începe un drum cum l-ați visat încă din primii ani de școală, în care toate acestea păreau atât de departe. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.principală + subiectivă + atributivă + circ. de cauză + atributivă + atributivă
2. B.principală + compl. directă + circ. de timp + circ. de cauză + atributivă + atributivă
3. C.principală + subiectivă + circ. de timp + circ. concesivă + circ. de timp + circ. de timp
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Poate o să ajungeți și voi să înțelegeți că, în viață, ce e să se întâmple se chiar întâmplă. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.principală + subiectivă + predicativă + subiectivă + predicativă + compl. directă
2. B.principală + circ. de mod + subiectivă + predicativă + compl. directă
3. C.principală + compl. indirectă + compl. directă + subiectivă + compl. directă
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Nu mă interesează nici măcar că acum nu mai e sigur dacă, până când și în ce măsură se va mai repara răul făcut, și, firește, mă doare ce vă așteaptă, doar că și mai tare mă dezamăgește că nu-i cum schimba lipsa de caracter. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.principală + compl. indirectă + subiectivă + principală + compl. directă + circ. concesivă + subiectivă + subiectivă
2. B.principală + subiectivă + subiectivă + principală + subiectivă + principală + subiectivă + subiectivă
3. C.principală + subiectivă + subiectivă + subiectivă + subiectivă + principală + subiectivă + principală + subiectivă
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Ați decis să renunțați, eu nu vă pot opri, mai ales că eu chiar mai cred în principii și voi nu prea, așa că, dacă într-o zi vă veți da seama de consecințe, asta nu vă va mai ajuta cu nimic. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:

1. A.principală + compl. directă + principală + circ. de cauză + circ. condițională + principală
2. B.principală + compl. directă + principală + circ. de cauză + circ. de cauză + circ. condițională + principală
3. C.circ. condițională + compl. directă + principală + circ. de cauză + circ. de cauză + subiectivă + principală
4. D.altă interpretare.

Enunțul: Cum n-aveți cui vă plânge, sunteți dornici să puteți avea și voi măcar un prieten, ca să fiți iubiți și fericiți. conține:

1. A.cinci propoziții
2. B.șase propoziții
3. C.șapte propoziții
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Ajunsese avocat, știută fiind ambiția asta a lui încă de mic, era acum admirat și invidiat, iar lui i se părea că nu-i cum să nu poată fi și mai mult, ba chiar că nu-i cum nu ajunge până și președinte al țării. Numărul propozițiilor subordonate în care există nume predicative este de:

1. A.una
2. B.două
3. C.trei
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: M-ai ajutat și acum, or nu știu cum mă revanșa față de tine, or nici nu pot mereu striga după ajutor, iar eu să mă port ca un nu știu cine, complet nerecunoscător. Numărul propozițiilor subordonate din frază este:

1. A.unu
2. B.trei
3. C.două
4. D.altă interpretare.

Fie fraza: Știu că s-ar dori să zâmbim mereu, dar să creadă cine o vrea că asta se poate, iar să o facem doar de formă, asta nu se poate, așa că o să reacționăm exact cum simțim. Propozițiile introduse prin conjuncția să sunt, în ordine:

1. A.subiectivă, principală, principală, principală
2. B.subiectivă, subiectivă
3. C.compl. directă, principală, principală
4. D.altă interpretare.

În enunțul: De piatră de-ar fi fost și orice ar fi ajuns, cinismul cu care îi trata pe ceilalți era de nesuportat, ba chiar se făcuse și răzbunător, ceea ce pentru foștii prieteni era de necrezut, ba chiar ajunsese complet ocolit de aceștia., cazul numelor predicative este, în ordine:

1. A.A, N, N, N
2. B.N, N. N. N. N
3. C.N, A, N
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Nu mai pune și tu la suflet totul și nu mai miza pe cine nu trebuie, că tot n-au ce îți face, mai ales că, până la urmă, ce crezi că ți s-ar putea întâmpla cu adevărat? Numărul complementelor directe este:

1. A.trei
2. B.patru
3. C.cinci
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Nefiind încă definitivată situația, n-ar fi de crezut de nimeni cu capul pe umeri că astfel de oameni pot fi atât de ușor descurajați sau că ar ajunge amăgiți de promisiuni deșarte. Numărul verbelor la diateza pasivă este de:

1. A.două;
2. B.trei;
3. C.patru;
4. D.altă interpretare.

Fie afirmațiile: Pronumele posesiv în nominativ nu poate îndeplini funcția sintactică de: (1) nume predicativ; (2) atribut adjectival; (3) complement direct. Este (sunt) corectă(e):

1. A.numai (2) și (3);
2. B.toate;
3. C.numai (1) și (2);
4. D.altă interpretare.

Dintre cuvintele subliniate în enunțul: (1) Mi-am adus aminte că (2) mi-am uitat telefonul la tine, așa că nu (3) mi-am mai putut rezolva problemele urgente., sunt pronume reflexive cu funcție sintactică:

1. A.toate;
2. B.numai (1);
3. C.numai (2) și (3);
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Mi se adunaseră la probleme de îmi crăpa capul și sper că n-are ce mai interveni zilele astea, că, altfel, oboseala care se tot adună, aceea mă va termina., numărul subiectelor (exprimate și neexprimate) este de:

1. A.cinci;
2. B.opt;
3. C.șapte;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Iubit coleg (1) al meu, dorințele lui și (2) ale tale nu vor fi niciodată și (3) ale noastre, așa că nu mai pretinde că își chiar pasă de (4) ale noastre probleme. Dintre secvențele subliniate, sunt pronume posesive în nominativ:

1. A.toate;
2. B.numai (2) și (3);
3. C.numai (1), (3) și (4);
4. D.altă interpretare.

Fie secvențele: (1) Poate că vom reuși! (2) Poate învinge orice. (3) Poate se rezolvă de la sine problema asta. (4) Poate plouă. Cuvântul poate este verb impersonal:

1. A.numai în (1) și (4);
2. B.în toate;
3. C.în niciuna;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Colegii ale căror voturi contra noastră ne-au nedreptățit i-au înfuriat și pe toți ai mei, iar cinismul lor de a face lucrul ăsta poate fi doar din două motive: un motiv meschin, legat de invidia pe oricine reușește, iar altul și mai grav, adică lipsa de caracter. Adjectivele pronominale sunt, în ordine:

1. A.pos., nehot., dem., nehot.;
2. B.rel., pos., pos., pos., dem.;
3. C.rel., pos., pos., pers., dem.;
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Prieteni vechi, problema, am fost și eu lămurit, va fi rezolvată!, numărul părților secundare de propoziție este de:

1. A.patru;
2. B.trei;
3. C.unu;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțurile: (1) Prima jumătate a anului 2025 a fost una destul de agitată. (2) Mereu am visat să mă mut în minunatul oraș Casablanca. (3) Nici nu mai știu de când nu i-am auzit pașii vecinei Dana. Există atribut(e) substantival(e) în cazul nominativ:

1. A.numai în (2);
2. B.numai în (1) și (2);
3. C.numai în (2) și (3);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțurile: (1) Nimic din ce fac pentru tine nu e de-ajuns. (2) Ba plânge, ba râde. (3) Cum n-ai venit pe la mine, m-am supărat. (4) Unde m-ai necăjit și tu, nu o să mai vorbesc cu tine. Există adverb(e) cu funcție sintactică:

1. A.în toate;
2. B.în niciunul;
3. C.numai în (1), (3) și (4);
4. D.altă interpretare.

Fie enunțurile: (1) Nu prea înțeleg ce crezi tu că s-a întâmplat acolo. (2) Mă laud la cine mă ascultă. (3) Tu de ce nu dai cui nu are? (4) Ce se întâmplă aici? Există pronume relativ(e) în nominativ, cu funcția sintactică de subiect: a. în toate; b. numai în (1); c. numai în (1), (2) și (3); d. altă interpretare.

1. A.în toate
2. B.numai în (1)
3. C.numai în (1), (2) și (3)
4. D.altă interpretare

Fie enunțul: În relația cu mine, mi s-a părut onest și animat de intenții bune. Cuvântul subliniat este: a. adv. de mod / nume predicativ; b. adjectiv, N / nume predicativ; c. adjectiv, A / circ. de mod; d. altă interpretare.

1. A.adv. de mod / nume predicativ
2. B.adjectiv, N / nume predicativ
3. C.adjectiv, A / circ. de mod
4. D.altă interpretare

Fie enunțul: Cum nu avem aceleași păreri, preferăm să ne ocolim. Cuvântul subliniat este: a. adv. rel. de mod / circ. de mod; b. conj. subord. cauzală (cum „cauzal”) / fără funcție sintactică; c. adv. rel. de cauză / circ. de cauză; d. altă interpretare.

1. A.adv. rel. de mod / circ. de mod
2. B.conj. subord. cauzală (cum „cauzal”) / fără funcție sintactică
3. C.adv. rel. de cauză / circ. de cauză
4. D.altă interpretare

Fie enunțul: Aceștia sunt toți ai mei, despre care ți-am tot povestit. Cuvântul subliniat este: a. pron. pos. G / nume predicativ; b. pron. pos., N / nume predicativ; c. adj. pron. pos., N / atr. adj.; d. altă interpretare.

1. A.pron. pos. G / nume predicativ
2. B.pron. pos., N / nume predicativ
3. C.adj. pron. pos., N / atr. adj.
4. D.altă interpretare

Fie enunțul: La interviul dat ieri, am fost întrebată care personalitate a momentului consider eu că ar merita premiul Nobel pentru pace. Cuvântul subliniat este: a. adj. pron. rel., N / atr. adj.; b. pron. interog., A / compl. direct; c. adj. pron. rel., A / atr. adj.; d. altă interpretare.

1. A.adj. pron. rel., N / atr. adj.
2. B.pron. interog., A / compl. direct
3. C.adj. pron. rel., A / atr. adj.
4. D.altă interpretare

Fie enunțul: Ce s-ar aduna la lume aici, dacă ar ști ce frumos e! Cuvântul subliniat este: a. subst., N / subiect; b. subst. A / subiect; c. subst, A / compl. direct; d. altă interpretare.

1. A.subst., N / subiect
2. B.subst. A / subiect
3. C.subst, A / compl. direct
4. D.altă interpretare

Fie enunțul: Nu știu cum se poate face așa ceva. Cuvântul subliniat este: a. verb nepred., inf., prez., construcție activă / compl. indirect; b. verb pred., inf., prez., construcție reflexivă / compl. direct; c. verb pred., inf. cu val. de conj. / pred. verbal; d. altă interpretare.

1. A.verb nepred., inf., prez., construcție activă / compl. indirect
2. B.verb pred., inf., prez., construcție reflexivă / compl. direct
3. C.verb pred., inf. cu val. de conj. / pred. verbal
4. D.altă interpretare

Fie enunțul: În fața ta se deschide perspectiva unei cariere de succes. a. pron. pos., G. cu prep. / circ. de timp; b. pron. pos., G. cu prep. / circ. de loc.; c. adj. pron. pos., G. acordat / circ. de loc; d. altă interpretare.

1. A.pron. pos., G. cu prep. / circ. de timp
2. B.pron. pos., G. cu prep. / circ. de loc.
3. C.adj. pron. pos., G. acordat / circ. de loc
4. D.altă interpretare

Fie enunțul: Îmi displac oamenii aroganți, dar nici modeștilor nu le prea vorbesc, căci mereu sunt la exemple de mi se contrazic așteptările. Substantivele din enunț au, în ordine, funcțiile sintactice de: a. compl. direct, compl. indirect, nume predicativ, compl. direct; b. subiect, compl. direct, subiect, compl. direct; c. subiect, compl. indirect, subiect, subiect; d. altă interpretare.

1. A.compl. direct, compl. indirect, nume predicativ, compl. direct
2. B.subiect, compl. direct, subiect, compl. direct
3. C.subiect, compl. indirect, subiect, subiect
4. D.altă interpretare

Fie enunțul: Li se face o mare nedreptate. Subiectul propoziției este: a. subînțeles; b. nedeterminat; c. inclus; d. altă interpretare.

1. A.subînțeles
2. B.nedeterminat
3. C.inclus
4. D.altă interpretare

Fie următoarele afirmații referitoare la pronumele relativ: (1) poate intra în componența unor pronume indefinite (nehotărâte); (2) sintactic, unele forme funcționează numai pronominal; (3) unele forme sunt flexibile, iar aletele, invariabile. Este corectă/sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.niciuna;
3. C.numai (3);
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele afirmații despre cuvântul o: (1) poate avea valoarea morfologică de substantiv, adjectiv și articol; (2) ca pronume personal, poate să nu aibă funcție sintactică; (3) poate fi parte componentă a unei forme verbale de viitor. Este corectă/sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.toate, în afară de (1);
3. C.toate, în afară de (2);
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele afirmații referitoare la complementul indirect: (1) poate avea ca regent un adjectiv; (2) poate avea ca regent o interjecție; (3) poate fi dublu exprimat, dar dublarea nu este întotdeauna obligatorie. Este incorectă/sunt incorecte:

1. A.niciuna;
2. B.numai (1);
3. C.numai (3);
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele afirmații referitoare la numele predicativ: (1) subiectul îi impune întotdeauna restricții de acord în gen, număr și caz; (2) poate fi exprimat prin verb predicativ; (3) nu este omisibil. Este corectă/sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (2) și (3);
3. C.niciuna;
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele afirmații: Subiectul nu se poate exprima prin: (1) verb la supin; (2) pronume în genitiv; (3) pronume interogativ. Este corectă/sunt corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (1) și (2);
3. C.numai (2) și (3);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Ai mare (1) curaj să îi înfrunți și ai tot (2) respectul meu pentru asta, într-o lume în care (3) lașitatea îi caracterizează pe cei mai mulți. Dintre cuvintele subliniate, sunt substantive care au și forme de plural:

1. A.toate;
2. B.numai (1);
3. C.numai (2) și (3);
4. D.altă interpretare.

Fie următoarele afirmații: (1) Virgula poate despărți adjective sau interjecții repetate, care formează o unitate. (2) Toate semnele ortografice pot fi și semne de punctuație. (3) Ca semn de punctuație, cratima poate fi folosită facultativ. Sunt corecte:

1. A.numai (1) și (3);
2. B.numai (1) și (2);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Fie enunțul: Lucrările lui de tipul (1) copy-paste nu au, firește, nicio valoare, chiar dacă îi sunt doar la câteva (2) clickuri distanță, așa că mai bine ar pleca undeva în (3) weekend, poate își revine și se chiar apucă de treabă, ca să facă totul (4) all right. Dintre cuvintele subliniate, sunt substantive care nu sunt corect scrise:

1. A.niciunul;
2. B.numai (1);
3. C.numai (2) și (4);
4. D.altă interpretare.

În enunțul: Oamenilor (1) ăștia nu le pasă de nimic, deși datorează tot ce sunt exact muncii colegilor (2) aceia pe care azi îi denigrează, încât chiar nu mai vreau să le accept minciunile pe seama noastră și (3) alor vostri., dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite:

1. A.numai (1) și (2);
2. B.numai (2) și (3);
3. C.numai (1) și (3);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Cine ar mai crede, frate? Dintre cuvintele din enunț, în alte contexte, pot avea valori lexico-gramaticale diferite:

1. A.patru;
2. B.două;
3. C.trei;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Am avut un (1) vis frumos, încât m-am trezit plin de (2) avânt și de (3) poftă de viață. Dintre secvențele subliniate, sunt obținute prin derivare regresivă:

1. A.toate;
2. B.toate în afară de (3);
3. C.numai (2) și (3);
4. D.altă interpretare.

Se dau enunțurile: (1) Haideți cu mine! (2) Iertate fie-vă păcatele! (3) Adă-mi aminte de întâlnirea noastră! Conțin(e) forme verbale de imperativ corecte:

1. A.toate;
2. B.numai (2);
3. C.niciunul;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: I-am spus (1) dragei mele prietene că șansele (2) izbânzii noastre nu sunt pierdute, doar trebuie să nu plecăm capul în fața (3) palmei primite. Dintre cuvintele subliniate, sunt substantive în genitiv corecte:

1. A.numai (1) și (2);
2. B.numai (2) și (3);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: E un autor (1) bine-cunoscut, care trăia, (2) binemeritat, de altfel, (3) bine-mersi din cărțile vândute, dar care era și extrem de (4) binevoitor cu mai tinerii colegi de breaslă. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect scrise:

1. A.toate;
2. B.numai (2), (3) și (4);
3. C.numai (1) și (3);
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Fie enunțul: Duceți-vă încotro vi-i vrerea, fiii mei, că voi înșivă mi-ți mulțumi mai târziu pentru sfatul de azi, că, altfel, mi-i că nu-mi va prii să vă văd resemnați și acri. Acesta conține:

1. A.3 greșeli;
2. B.nicio greșeală;
3. C.2 greșeli;
4. D.altă interpretare.

Se dă enunțul: Nu mi-i totuna că vii sau nu vii cu mine, că mereu întârziu din cauza ta și nu-mi place nici nehotărârea ta, nici aerele de mari vedete a prietenilor tăi, datorită cărora, de altfel, ai problemele de acum. Numărul greșelilor din enunț este:

1. A.trei;
2. B.una;
3. C.patru;
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele definiri/explicări de cuvinte: (1) împuternicire, privilegiu acordat în exclusivitate șefului unui stat sau unui demnitar; (2) obligație a unui demnitar sau a unei instituții; (3) capacitate de a emite o decizie. Care dintre acestea poate/pot constitui sensul/sensurile cuvântului prerogativă, în diferite contexte și expresii?

1. A.toate;
2. B.numai (1);
3. C.numai (2) și (3);
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele definiri/explicări de cuvinte: (1) a discuta cu cineva despre o anumită chestiune (litigioasă); (2) a negocia; (3) a pălăvrăgi. Care dintre acestea poate/pot constitui sensul/sensurile cuvântului a parlamenta, în diferite contexte și expresii?

1. A.toate;
2. B.numai (1) și (2);
3. C.numai (2) și (3);
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele cuvinte: (1) politicos; (2) prevestitor; (3) sfătuitor. Sunt sinonime ale cuvântului prevenitor:

1. A.numai (1);
2. B.numai (2) și (3);
3. C.toate;
4. D.altă interpretare.

Se dau următoarele enunțuri: (1) Se uita la mine cu stupoare. (2) Din păcate, îl așteaptă o surpriză neplăcută. (3) Mă privea cu uimire. Conțin(e) sinonime și/sau sensuri ale cuvântului consternare:

1. A.toate;
2. B.numai (2);
3. C.numai (1) și (3);
4. D.altă interpretare.

În orășelul X există 1 singur brutar și 3 măcelari. Având doar această informație, putem afirma că:

1. A.în localitate se consumă mai multă pâine;
2. B.în orășel există cerere mai mică pentru carne;
3. C.cererea pentru pâine este mai mică decât cea pentru carne;
4. D.în acest caz, un măcelar câștigă mai mult decât un brutar.

Care dintre afirmațiile referitoare la nevoile economice este falsă:

1. A.nevoile sunt limitate;
2. B.nevoile constituie cerințe ale entităților economice;
3. C.nevoile au atât caracter obiectiv, cât și subiectiv;
4. D.manifestă nevoi atât consumatorii, cât și producătorii.

Majorarea cu o zecime a prețului unui bun determină pierderea unei cincimi dintre clienții producătorului (celelalte condiții ale pieței rămânând neschimbate). În acest caz, avem de-a face cu:

1. A.o cerere inelastică în raport cu prețul;
2. B.o cerere elastică în raport cu prețul;
3. C.o elasticitate marginală;
4. D.o elasticitate de monopol.

Având un venit fix disponibil de 1000 u.m., cu care poate cumpăra cămăși la prețul unitar de 250 u.m., sau pantaloni la prețul unitar de 500 um. În acest caz, costul de oportunitate al cumpărării unei perechi de pantaloni este dat de cumpărarea

1. A.a două cămăși;
2. B.a cel puțin două cămăși;
3. C.a unei singure cămăși;
4. D.a patru cămăși de pe piață liberă.

În general, dacă restul condițiilor pieței rămân neschimbate, între prețul unui bun normal (din categoria marii majorități a bunurilor) și oferta aferentă bunului pe aceeași piață, există o corelație:

1. A.pozitivă (evoluții în același sens);
2. B.inversă sau negativă (evoluții în sensuri opuse);
3. C.imposibilă;
4. D.ca de la parte la întreg.

Utilizarea mai eficientă a factorilor de producție presupune:

1. A.reducerea costurilor unitare;
2. B.reducerea productivității muncii;
3. C.creșterea prețului de producție;
4. D.creșterea numărului de lucrători necesari pentru a același output.

Între elementele de capital fix se numără:

1. A.clădirile cu destinație administrativă, folosite de către producător în procesul productiv;
2. B.terenul de sport din curtea unei locuințe;
3. C.stocurile de materiale și semifabricate;
4. D.materiile prime utilizate într-un proces productiv.

Profitul constituie:

1. A.o premisă a reducerii costurilor producției;
2. B.motivația exercitării unei activități de către un agent economic;
3. C.o trăsătură definitorie a economiei naturale;
4. D.diferența dintre ceea ce se cheltuiește și ceea ce se consumă într-o activitate economică.

Mărimea profitului bancar este:

1. A.mai mare decât mărimea dobânzilor încasate de bancă;
2. B.egală cu mărimea dobânzilor încasate de bancă;
3. C.mai mică decât mărimea dobânzilor încasate de bancă;
4. D.egală cu mărimea dobânzilor plătite de bancă, deponenților.

Cine efectuează emisiunea monetară într-o țară:

1. A.Președintele statului;
2. B.Guvernul;
3. C.Banca Centrală;
4. D.toate instituțiile bancare din țară.

Șomajul se caracterizează prin:

1. A.rata ocupării;
2. B.durată, respectiv perioada înregistrată de la pierderea locului de muncă până la reluarea activității;
3. C.structura producției realizate de către cei care sunt angajați temporar;
4. D.volumul de activitate economică din prezent, comparativ cu cel din perioada de bază.

Un buget deficitar presupune :

1. A.venituri mai mari decât cheltuielile bugetare;
2. B.importuri mai mari decât exporturile;
3. C.exporturi mai mici decât importurile;
4. D.cheltuielile bugetare depășesc veniturile bugetare.

Substituția factorilor de producție are la bază:

1. A.caracteristicile de adaptabilitate, mobilitate și compatibilitate proprii factorilor respectivi;
2. B.relația dintre productivitatea marginală, prețul bunurilor de consum și salariul mediu pe economie;
3. C.substituția bunurilor disponibile pe piață;
4. D.maximizarea costurilor de producție.

Marcați varianta falsă:

1. A.deținerea de obligațiuni presupune asumarea unui risc mai ridicat de plasament, comparativ cu deținerea de acțiuni;
2. B.operațiunile bursiere la vedere nu sunt sinonimele operațiunilor la termen;
3. C.cererea și oferta de forță de muncă nu manifestă mobilitate perfectă;
4. D.în condițiile economiei de piață, libera inițiativă trebuie aplicată fără discriminări.

Salariul nominal crește, dar salariul real se diminuează. Înseamnă că:

1. A.indicele salariului real este mai mare decât indicele salariului nominal;
2. B.indicele prețurilor bunurilor de consum este mai mare decât indicele salariului nominal;
3. C.mărirea salariului nominal este inferioară salariului real;
4. D.indicele prețurilor este mai mic decât 1, iar indicele salariului nominal este mai mare decât 1.

Identificați care dintre următoarele măsuri (politici) contribuie la diminuarea șomajului într-o țară:

1. A.majorarea cuantumului indemnizației de șomaj;
2. B.creșterea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj;
3. C.creșterea vârstei de pensionare;
4. D.investițiile pentru crearea de noi locuri de muncă.

Dacă venitul unei perioade este 1.200 u.m., iar economiile constituie a 6-a parte din mărimea lui, rata (medie a) consumului este:

1. A.60%;
2. B.a 3-a parte din venit;
3. C.0,833;
4. D.16,7%.

Un producător fabrică 500 bunuri B, înregistrând costuri totale medii de 10 u.m. / bucată. La o rată a profitului de 10% în raport cu costurile totale, prețul unui bun B (în u.m. / bucată) va fi:

1. A.50;
2. B.10;
3. C.0,5;
4. D.11.

În anul curent, prețul P₁ al unui bun este 1.225 u.m., ceea ce arată o creștere cu 250% față de anul precedent. Înseamnă că în anul de bază, prețul P₀ al bunului a fost:

1. A.490 u.m.;
2. B.350 u.m.;
3. C.250 u.m.;
4. D.25% din nivelul lui P₁.

Un consumator rațional achiziționează și consumă două bunuri, A și B. Știind că în cazul optimului de consum, raportul utilitate marginală / preț în cazul lui A este 0,4, iar prețul lui B este 60 u.m. / bucată, utilitatea marginală a lui B este (în unități de utilitate):

1. A.6,66;
2. B.60,4;
3. C.24;
4. D.150.

Rata profitului calculată la cifra de afaceri a unei întreprinderi este 20%, iar costul total al agentului economic respectiv este 2.000 u.m. Rezultă că cifra de afaceri și masa profitului reprezintă (în această ordine, în u.m.):

1. A.2.000; 500;
2. B.500; 250;
3. C.2.500; 500;
4. D.2.000; 250.

Dacă mărimea multiplicatorului investițiilor este 3, iar investițiile sunt egale cu economiile, înclinația marginală spre consum va fi:

1. A.egală cu 3/2;
2. B.imposibil de calculat, doar cu informațiile date;
3. C.egală cu 2/3;
4. D.egală cu 1/3.

Pentru a obține o producție de 10 bucăți din bunul B în condițiile date ale pieței, producătorul lui B operează conform funcției costului total CT = 10·Q² + 250·Q + 250. Identificați afirmația falsă:

1. A.costul total este 3.750 u.m.;
2. B.costul fix total este 25 u.m.;
3. C.costul variabil mediu este 350 u.m. / bucată;
4. D.costul total mediu este 375 u.m.

În ipoteza în care investițiile sunt egale cu economiile, iar multiplicatorul investițiilor este 4, înclinația marginală spre economisire va fi:

1. A.0,25;
2. B.4;
3. C.3/4;
4. D.4/3.

Într-o perioadă de timp, sporul producției reprezintă 40 bucăți din bunul fabricat de către producătorul F, iar productivitatea marginală este 20 bucăți / muncitor. Înseamnă că, în intervalul dat, efectivul de lucrători:

1. A.a crescut cu 20 persoane;
2. B.s-a dublat;
3. C.a crescut cu 2 persoane;
4. D.a rămas neschimbat.

Într-o economie națională, guvernul decide să majoreze salariile cu 60% din rata inflației, în condițiile în care mărimea indicelui general al prețurilor este 160%. Ca urmare, salariile vor fi majorate cu:

1. A.100%;
2. B.60%;
3. C.36%;
4. D.37,5.

Suma de 5.000 u.m., depusă la bancă pe principiul dobânzii compuse cu capitalizare anuală, în condițiile unei rate anuale a dobânzii de 10%, a generat o sumă finală – deținută de către deponent la sfârșitul perioadei contractuale – egală cu 6.050 u.m. Înseamnă că termenul pentru care a fost depusă suma a fost:

1. A.2 ani;
2. B.10 ani;
3. C.5 ani;
4. D.1,1 ani.

Produsul dintre utilitatea marginală a bunului X și prețul unui bun substituibil Y (respectiv Umg_X·P_Y) este 48, iar prețul lui X este 6 u.m. Dacă un consumator ajunge la starea de optim (înregistrând satisfacția maximă), utilitatea marginală a lui Y este (în unități de utilitate):

1. A.8;
2. B.6;
3. C.288;
4. D.54.

Un individ vinde 100 acțiuni la termen de 3 luni, la 15 u.m. / titlu. Dacă la scadență, cursul acțiunii devine 16 u.m. / titlu, rezultatul tranzacției pentru persoana respectivă este:

1. A.pierdere de 100 u.m.;
2. B.pierdere de 1.500 u.m.;
3. C.câștig de 1 u.m./titlu;
4. D.câștig de 1.600 u.m.

Când costul total mediu scade la 90% din mărimea lui inițială (care era 40 u.m. / bucată), iar cantitatea fabricată (100 bucăți) și prețul de vânzare al produsului (48 u.m. / bucată) rămân neschimbate, ratele profitului la cifra de afaceri pentru cele două momente de timp (în ordinea R_PrCA0, respectiv R_PrCA1) înseamnă:

1. A.33,33% și 66,67%;
2. B.20% și 10%;
3. C.16,66% și 25%;
4. D.imposibil de calculat doar cu datele problemei.

C.

C1. Fie următorul silogism: Toate vedetele sunt arogante, dar niciun profesionist nu este arogant. Prin urmare, niciun profesionist nu este vedetă.

Termenul mediu al silogismului este:

1. A.nedistribuit în premisa majoră;
2. B.nedistribuit în premisa minoră;
3. C.distribuit în ambele premise;
4. D.nedistribuit în ambele premise.

C.

C1. Fie următorul silogism: Toate vedetele sunt arogante, dar niciun profesionist nu este arogant. Prin urmare, niciun profesionist nu este vedetă.

Din premisa minoră se poate infera prin conversiune prin accident:

1. A.Niciun arogant nu este profesionist.
2. B.Toți aroganții sunt profesioniști.
3. C.Unii aroganți sunt profesioniști.
4. D.Unii aroganți nu sunt profesioniști.

C.

C1. Fie următorul silogism: Toate vedetele sunt arogante, dar niciun profesionist nu este arogant. Prin urmare, niciun profesionist nu este vedetă.

Silogismul dat este:

1. A.în figura 2 și valid;
2. B.în figura 2 și nevalid;
3. C.în figura 3 și nevalid;
4. D.în figura 3 și valid.

C.

C1. Fie următorul silogism: Toate vedetele sunt arogante, dar niciun profesionist nu este arogant. Prin urmare, niciun profesionist nu este vedetă.

Dacă concluzia silogismului este substituită cu Unii profesioniști nu sunt vedete. atunci silogismul va fi:

1. A.nevalid, deoarece se schimbă cantitatea concluziei;
2. B.valid;
3. C.nevalid, deoarece concluzia este negativă;
4. D.altă variantă.

C2. Fie următoarea situație ipotetică:
O scrisoare importantă de amor a fost pierdută de destinatara ei de drept și trebuie returnată cu orice preț. Realizând că scrisoarea a fost pierdută, Zoe și Maria sunt panicate, iar Ștefan și Vasile sunt furioși. Dacă scrisoarea era de la Ștefan către Zoe, atunci Maria nu se panica. Dacă scrisoarea era de la Vasile către Maria, atunci Zoe nu se panica. Nae pretinde că scrisoarea este încă la el. Cu puțintică răbdare lucrurile se rezolvă până la urmă și Ștefan se liniștește.

Era scrisoarea de la Ștefan către Zoe?

1. A.Da;
2. B.Nu;
3. C.Da, dacă nu a scris-o Vasile;
4. D.Da, dacă nu a scris-o Nae.

C2. Fie următoarea situație ipotetică:
O scrisoare importantă de amor a fost pierdută de destinatara ei de drept și trebuie returnată cu orice preț. Realizând că scrisoarea a fost pierdută, Zoe și Maria sunt panicate, iar Ștefan și Vasile sunt furioși. Dacă scrisoarea era de la Ștefan către Zoe, atunci Maria nu se panica. Dacă scrisoarea era de la Vasile către Maria, atunci Zoe nu se panica. Nae pretinde că scrisoarea este încă la el. Cu puțintică răbdare lucrurile se rezolvă până la urmă și Ștefan se liniștește.

Era scrisoarea de la Vasile către Maria?

1. A.Da;
2. B.Nu;
3. C.Da, dacă Zoe este panicată;
4. D.Da, dacă Vasile este furios.

C2. Fie următoarea situație ipotetică:
O scrisoare importantă de amor a fost pierdută de destinatara ei de drept și trebuie returnată cu orice preț. Realizând că scrisoarea a fost pierdută, Zoe și Maria sunt panicate, iar Ștefan și Vasile sunt furioși. Dacă scrisoarea era de la Ștefan către Zoe, atunci Maria nu se panica. Dacă scrisoarea era de la Vasile către Maria, atunci Zoe nu se panica. Nae pretinde că scrisoarea este încă la el. Cu puțintică răbdare lucrurile se rezolvă până la urmă și Ștefan se liniștește.

Este Nae autorul scrisorii?

1. A.Da, dacă destinatara era Maria și nu a scris-o Vasile;
2. B.Nu, dacă destinatara era Zoe;
3. C.Posibil;
4. D.Imposibil.

C2. Fie următoarea situație ipotetică:
O scrisoare importantă de amor a fost pierdută de destinatara ei de drept și trebuie returnată cu orice preț. Realizând că scrisoarea a fost pierdută, Zoe și Maria sunt panicate, iar Ștefan și Vasile sunt furioși. Dacă scrisoarea era de la Ștefan către Zoe, atunci Maria nu se panica. Dacă scrisoarea era de la Vasile către Maria, atunci Zoe nu se panica. Nae pretinde că scrisoarea este încă la el. Cu puțintică răbdare lucrurile se rezolvă până la urmă și Ștefan se liniștește.

Ștefan s-a liniștit deoarece:

1. A.Zoe a găsit scrisoarea;
2. B.Nae nu mai are scrisoarea;
3. C.A luat calmante;
4. D.Alt răspuns.

C3. Fie următorul raționament în logica propozițiilor compuse:
Dacă tot ceea ce se întâmplă este cauzat de ceva exterior, atunci nu există libertate. Dar dacă nu există libertate, atunci nu există nicio responsabilitate. Totuși, oamenii pedepsiți pentru încălcarea legilor juridice sunt responsabili pentru aceste încălcări. Prin urmare, nu tot ceea ce se întâmplă este cauzat de ceva exterior.

Din punct de vedere logic, numărul propozițiilor simple din acest raționament este:

1. A.2;
2. B.3;
3. C.5;
4. D.6.

C3. Fie următorul raționament în logica propozițiilor compuse:
Dacă tot ceea ce se întâmplă este cauzat de ceva exterior, atunci nu există libertate. Dar dacă nu există libertate, atunci nu există nicio responsabilitate. Totuși, oamenii pedepsiți pentru încălcarea legilor juridice sunt responsabili pentru aceste încălcări. Prin urmare, nu tot ceea ce se întâmplă este cauzat de ceva exterior.

Din punct de vedere al corectitudinii logice, raționamentul este:

1. A.Valid;
2. B.Nevalid;
3. C.Adevărat;
4. D.Fals.

Negația propoziției A sau non-B. (unde A și B simbolizează propoziții simple) este:

1. A.B și A;
2. B.Non-A și non-B;
3. C.non-A și B;
4. D.Non-B și A.

Din premisele Dacă A, atunci B. Dar nu este cazul că B. decurge logic concluzia:

1. A.A;
2. B.B;
3. C.Non-A;
4. D.A și B.

C4. Ana, Bogdan, Clara și Dan au vizitat fiecare cel puțin o capitală europeană dintre următoarele: Roma, Berlin și Paris. Ana a vizitat cel puțin una dintre Roma și Berlin numai dacă este fals că Bogdan a vizitat atât Roma cât și Berlinul. Dan nu a vizitat Roma numai dacă sunt adevărate următoarele: Bogdan a vizitat Roma și Clara nu a vizitat Parisul. Dan a vizitat Berlinul dacă și numai dacă este adevărat că: Bogdan nu a vizitat Berlin sau Dan a vizitat Roma. Este fals că, dacă Dan a vizitat Parisul, atunci a vizitat Berlinul.

Este adevărat că Ana a vizitat Paris?

1. A.Da;
2. B.Nu;
3. C.Nu se poate decide;
4. D.Alt răspuns.

C4. Ana, Bogdan, Clara și Dan au vizitat fiecare cel puțin o capitală europeană dintre următoarele: Roma, Berlin și Paris. Ana a vizitat cel puțin una dintre Roma și Berlin numai dacă este fals că Bogdan a vizitat atât Roma cât și Berlinul. Dan nu a vizitat Roma numai dacă sunt adevărate următoarele: Bogdan a vizitat Roma și Clara nu a vizitat Parisul. Dan a vizitat Berlinul dacă și numai dacă este adevărat că: Bogdan nu a vizitat Berlin sau Dan a vizitat Roma. Este fals că, dacă Dan a vizitat Parisul, atunci a vizitat Berlinul.

Care dintre următoarele opțiuni este posibilă?

1. A.Clara nu a vizitat nicio capitală;
2. B.Bogdan a vizitat toate capitalele;
3. C.Dan a vizitat cel puțin două capitale;
4. D.Ana a vizitat Roma.

C4. Ana, Bogdan, Clara și Dan au vizitat fiecare cel puțin o capitală europeană dintre următoarele: Roma, Berlin și Paris. Ana a vizitat cel puțin una dintre Roma și Berlin numai dacă este fals că Bogdan a vizitat atât Roma cât și Berlinul. Dan nu a vizitat Roma numai dacă sunt adevărate următoarele: Bogdan a vizitat Roma și Clara nu a vizitat Parisul. Dan a vizitat Berlinul dacă și numai dacă este adevărat că: Bogdan nu a vizitat Berlin sau Dan a vizitat Roma. Este fals că, dacă Dan a vizitat Parisul, atunci a vizitat Berlinul.

Să presupunem că este adevărată următoarea afirmație: Clara a vizitat Berlinul dacă și numai dacă Ana a vizitat Roma. Care dintre următoarele este adevărată?

1. A.Clara a vizitat Berlinul;
2. B.Clara a vizitat Parisul;
3. C.Clara a vizitat Roma dacă și numai dacă Dan nu a vizitat Parisul,
4. D.Clara a vizitat Roma dacă și numai dacă Dan a vizitat Parisul.

C4. Ana, Bogdan, Clara și Dan au vizitat fiecare cel puțin o capitală europeană dintre următoarele: Roma, Berlin și Paris. Ana a vizitat cel puțin una dintre Roma și Berlin numai dacă este fals că Bogdan a vizitat atât Roma cât și Berlinul. Dan nu a vizitat Roma numai dacă sunt adevărate următoarele: Bogdan a vizitat Roma și Clara nu a vizitat Parisul. Dan a vizitat Berlinul dacă și numai dacă este adevărat că: Bogdan nu a vizitat Berlin sau Dan a vizitat Roma. Este fals că, dacă Dan a vizitat Parisul, atunci a vizitat Berlinul.

Să presupunem că Clara a vizitat Roma dacă și numai dacă Ana a vizitat Berlinul. Care dintre următoarele opțiuni este adevărată?

1. A.Nu se poate determina dacă Clara a vizitat Berlinul;
2. B.Se poate determina dacă Bogdan a vizitat Parisul;
3. C.Se poate determina dacă Clara a vizitat Berlinul;
4. D.Niciuna dintre variante.

C5. Dora, Emanuel și Florin au în comun trei prieteni logicieni: pe Andrei, Bogdan și Crina. Fiecare dintre Dora, Emanuel și Florin crede că cel puțin unul dintre Andrei, Bogdan și Crina a participat la realizarea subiectelor de gândire critică pentru admiterea la Facultatea de Drept. Mai mult, Dora crede că Andrei și Bogdan au participat dacă și numai dacă Crina a participat, Emanuel crede că nu a participat Crina, iar Florin crede că Andrei a participat dacă și numai dacă Bogdan a participat.

Să presupunem că toți află că Andrei nu a participat la realizarea subiectelor. Câți dintre Dora, Emanuel și Florin pot conchide că Bogdan a participat la realizarea subiectelor?

1. A.Niciunul;
2. B.Exact unul;
3. C.Exact doi;
4. D.Toți trei.

C5. Dora, Emanuel și Florin au în comun trei prieteni logicieni: pe Andrei, Bogdan și Crina. Fiecare dintre Dora, Emanuel și Florin crede că cel puțin unul dintre Andrei, Bogdan și Crina a participat la realizarea subiectelor de gândire critică pentru admiterea la Facultatea de Drept. Mai mult, Dora crede că Andrei și Bogdan au participat dacă și numai dacă Crina a participat, Emanuel crede că nu a participat Crina, iar Florin crede că Andrei a participat dacă și numai dacă Bogdan a participat.

Să presupunem că Dora află că Bogdan a participat. Apoi, Dora conchide că a participat Crina. Emanuel află că Andrei nu a participat, și conchide că Bogdan a participat. Florin află că Bogdan nu a participat, și conchide că a participat Crina. Câți dintre ei au conchis în mod valid?

1. A.Niciunul;
2. B.Exact unul;
3. C.Exact doi;
4. D.Toți trei.

C5. Dora, Emanuel și Florin au în comun trei prieteni logicieni: pe Andrei, Bogdan și Crina. Fiecare dintre Dora, Emanuel și Florin crede că cel puțin unul dintre Andrei, Bogdan și Crina a participat la realizarea subiectelor de gândire critică pentru admiterea la Facultatea de Drept. Mai mult, Dora crede că Andrei și Bogdan au participat dacă și numai dacă Crina a participat, Emanuel crede că nu a participat Crina, iar Florin crede că Andrei a participat dacă și numai dacă Bogdan a participat.

Să presupunem că toți află că Bogdan nu a participat. Câți dintre Dora, Emanuel și Florin pot conchide că exact doi au participat?

1. A.Niciunul;
2. B.Exact unul;
3. C.Exact doi;
4. D.Toți trei.

C5. Dora, Emanuel și Florin au în comun trei prieteni logicieni: pe Andrei, Bogdan și Crina. Fiecare dintre Dora, Emanuel și Florin crede că cel puțin unul dintre Andrei, Bogdan și Crina a participat la realizarea subiectelor de gândire critică pentru admiterea la Facultatea de Drept. Mai mult, Dora crede că Andrei și Bogdan au participat dacă și numai dacă Crina a participat, Emanuel crede că nu a participat Crina, iar Florin crede că Andrei a participat dacă și numai dacă Bogdan a participat.

Să presupunem că toți află că nu a participat Crina. Dora, Emanuel și Florin conchid că exact unul dintre Andrei și Bogdan a participat. Câți dintre ei au conchis în mod valid?

1. A.Niciunul;
2. B.Exact unul;
3. C.Exact doi;
4. D.Toți trei.