„Fi” sau „fii”? Exerciții de română pentru admiterea la Câmpina și Cluj

Actualizat la 2 octombrie 2026.

Dacă te pregătești pentru Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina sau pentru Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca, probabil ai întâlnit întrebări la care variantele diferă printr-o singură literă. „Fi” și „fii” par ușor de recunoscut până când apar într-o frază mai lungă, lângă o negație sau înaintea unui participiu. Atunci, răspunsul ales după sonoritate poate deveni nesigur.

Scopul acestei lecții este concret: la sfârșit, să poți explica alegerea înainte să bifezi varianta. Vom lucra cu formele verbului „a fi”, cu două contraste care produc confuzii și cu un test original. Nu ai nevoie să memorezi o listă de propoziții. Ai nevoie să observi construcția din care face parte cuvântul.

Exercițiile sunt materiale de antrenament realizate pentru acest articol, nu subiecte oficiale și nici predicții despre viitorul test. Ele se adresează candidaților la școlile de agenți ale Poliției Române. Pentru traseul administrativ, poți consulta separat ghidul admiterii la școala de poliție.

Navigare rapidă

• Locul lecției în tematica actuală
• Cum iei decizia în trei pași
• Fișa formelor uzuale
• De ce „nu fi” și „să nu fii” diferă
• Cum verifici „să fii” și „să fi fost”
• Viitorul și condiționalul
• Cum verifici direct norma
• Testul original
• Răspunsuri și explicații
• Caietul de erori și recapitularea
• Surse și concluzie practică
• FAQ

1. De ce lucrezi această dificultate pentru Câmpina și Cluj

În tematica oficială publicată de școala din Cluj pentru sesiunea septembrie–decembrie 2026, secțiunea de limba română include modurile și timpurile verbale, formele simple și compuse, auxiliarele și ortografia. Limba română are ponderea de 40% în structura tematicii. Aceasta este ponderea întregii discipline, nu a verbului „a fi” și nici a ortografiei izolate.

Bibliografia indică DOOM și precizează că evaluarea ține cont de DOOM2 și DOOM3, fără a viza elementele tratate diferit între cele două ediții. Prin urmare, pregătirea trebuie legată de regula verificabilă, nu de formule găsite întâmplător într-o postare. Publicarea tematicii nu spune câte întrebări vor testa această dificultate.

La verificarea din 2 octombrie 2026, sesiunea actuală era deja documentată pe paginile celor două școli. Sunt disponibile informarea oficială Câmpina și informarea oficială Cluj. Nu folosim aici calendarul unei sesiuni vechi și nu reconstruim întregul ghid de înscriere. Nu extrapolăm nici structura probei la Academia de Poliție, care are propriile documente de admitere.

2. Decizia corectă începe înainte să numeri literele

Într-un exercițiu, acoperă pentru o clipă variantele de răspuns. Citește propoziția ca și cum ai verifica un text scris de tine. Întrebarea utilă este: ce construcție trebuie completată aici?

1. Identifică grupul verbal complet. Nu izola spațiul liber de cuvintele din stânga și din dreapta. În „ai putea ... pregătit”, auxiliarul și infinitivul contează împreună; în „să ... terminat”, participiul trebuie observat.
2. Stabilește forma cerută. Este un îndemn direct, un conjunctiv prezent sau o construcție compusă? Dacă îndemnul este negativ, tratează-l separat de unul afirmativ.
3. Verifică răspunsul în enunțul întreg. Citește din nou propoziția completată și formulează motivul alegerii în câteva cuvinte.

De exemplu, într-o fișă personală poți scrie: „Oana îmi spune să ... consecvent.” Nu este suficient să observi că propoziția exprimă un sfat. Verifici construcția „să fii”, referitoare la persoana a doua singular. Într-un alt enunț, „... consecvent în pregătire!”, îndemnul este direct și afirmativ. Răspunsul coincide, însă justificarea gramaticală diferă.

Acest detaliu devine important când modifici propoziția. Un candidat care memorează numai ideea de sfat poate greși imediat ce întâlnește negația. Un candidat care identifică forma poate transfera regula la un exemplu nou.

3. Fișa scurtă pe care o folosești la exerciții

Norma pentru această diferență este expusă în DOOM3, studiul introductiv, secțiunea despre litere duble și flexiunea verbală. Tabelul de mai jos aplică regula în exemple originale, legate de pregătire.

Nu transforma tabelul într-o regulă despre toate verbele terminate în „i”. Lecția urmărește verbul „a fi”. Alte verbe au paradigme proprii, iar o asemănare grafică nu justifică aplicarea automată a aceleiași scheme.

4. Contrastul care merită exersat: „nu fi” și „să nu fii”

Îndemnul direct: verifică imperativul

Lucrează în perechi. Scrie un îndemn afirmativ pe primul rând, apoi transformă-l într-un îndemn negativ. În dreptul fiecăruia, notează și modul verbal:

• „Fii ordonat când îți pregătești fișele!” — imperativ afirmativ;
• „Nu fi dezordonat când îți pregătești fișele!” — imperativ negativ.

Construcția cu „să”: verifică separat conjunctivul

Acum construiește altă pereche, pornind de la o propoziție care conține conjunctivul:

• „Este important să fii ordonat când îți pregătești fișele.”
• „Este important să nu fii dezordonat când îți pregătești fișele.”

În a doua pereche, introducerea negației nu transformă conjunctivul în imperativ. De aceea, formula „după nu se scrie întotdeauna fi” nu te ajută. Ea ignoră construcția din care face parte forma verbală.

Un exercițiu bun este să explici diferența fără să folosești expresia „așa sună corect”. Poți spune: „În prima situație identific un imperativ negativ; în a doua identific un conjunctiv prezent la persoana a doua singular.” Dacă justificarea este prea lungă pentru caiet, prescurteaz-o, dar păstrează diferența.

Nu folosi această transformare pentru a modifica mecanic orice frază dintr-un test. Uneori, schimbarea modului verbal cere și schimbarea restului enunțului. Aici construim perechi controlate tocmai pentru a vedea ce element determină scrierea.

5. „Să fii” sau „să fi fost”: citește și ce urmează

Al doilea contrast se vede bine într-o situație de studiu. Un coleg îți spune: „Mi-aș dori să fii mai atent la explicații.” După o simulare, același coleg poate spune: „Mi-aș dori să fi fost mai atent la explicații.” Asemănarea dintre începuturile frazelor nu face identice construcțiile verbale.

Pentru antrenament, subliniază grupurile întregi: să fii, respectiv să fi fost. Primul este conjunctiv prezent, persoana a doua singular. Al doilea este conjunctiv perfect. Dacă te oprești la primul cuvânt de după „să”, pierzi indiciul oferit de forma completă.

Testează și schimbarea persoanei: „eu să fiu”, „tu să fii”, dar „eu să fi fost”, „tu să fi fost”. Această comparație este o verificare didactică utilă, mai ales când te atrage răspunsul cu doi „i” numai fiindcă ai văzut „tu” în enunț. Identificarea persoanei nu înlocuiește identificarea timpului.

Mai există o capcană: nu orice cuvânt care seamănă cu un participiu dovedește că ai conjunctiv perfect. Compară „Sper să fii pregătit pentru discuție” cu „Sper să fi pregătit toate fișele”. În primul exemplu se descrie starea ta; în al doilea se vorbește despre pregătirea fișelor. Tocmai de aceea trebuie citit întregul enunț, nu aplicată o regulă de forma „văd un cuvânt terminat în t, aleg fi”.

6. Cum eviți răspunsurile automate la viitor și condițional

În propozițiile „Vei fi mulțumit de progres” și „Ai fi mulțumit de progres”, forma vizată se scrie cu un singur „i”. Persoana a doua este exprimată de auxiliar; nu dublezi litera pentru că te adresezi cuiva.

Pentru a verifica dacă ai înțeles, schimbă persoana: „voi fi”, „vei fi”, „va fi”; apoi „aș fi”, „ai fi”, „ar fi”. Forma pe care o urmărești rămâne aceeași. Acesta este un exercițiu de recunoaștere, nu o invitație să conjugi complet fiecare verb în timpul unei grile.

Fii atent însă la enunțurile care exprimă viitorul prin altă construcție. „Vei fi pregătit” și „O să fii pregătit” se referă amândouă la viitor, dar nu au aceeași alcătuire. Nu decide scrierea doar întrebându-te când se petrece acțiunea. Verifică forma gramaticală efectivă din propoziție. Pentru diferența dintre viitorul standard și construcțiile cu „o să”, vezi și observațiile DOOM3 despre verb, punctul 6.9.3.

La fel, propoziția „Ai fi terminat mai repede dacă verificai instrucțiunea” cere să observi întregul condițional perfect. Nu confunda această alcătuire cu un conjunctiv prezent doar fiindcă fraza vorbește despre tine.

7. Cum verifici o explicație înainte să o pui în caiet

Folosește studiul introductiv DOOM3, nu numai un rezultat scurt afișat de un site. În pagina despre scriere și pronunțare, caută secțiunea „Litere duble”, apoi partea referitoare la flexiunea verbală. Pentru „a fi”, sunt relevante punctele despre un singur „i” și despre doi „i”.

În fișa de lucru, păstrează trei lucruri: adresa sursei, regula formulată de tine și propriul exemplu. Dacă o explicație online spune că orice sfat cere „fii”, verific-o imediat cu un imperativ negativ. Dacă spune că după „să” urmează mereu doi „i”, verific-o cu un conjunctiv perfect. O regulă utilă trebuie să reziste la exemplele din aceeași paradigmă.

Nu este nevoie să copiezi pagini întregi. O fișă scurtă, pe care poți reconstrui singur contrastele, este mai ușor de folosit la corectare. Dacă nu reușești să explici un exemplu, marchează-l pentru clarificare; nu îl transforma într-o excepție inventată.

8. Test original: completează și justifică alegerea

Completează fiecare spațiu cu fi sau fii. Scrie răspunsurile înainte să citești rezolvările. Pentru fiecare alegere, adaugă o justificare de câteva cuvinte. Testul nu reproduce formatul integral al concursului, nu are punctaj oficial și nu stabilește un prag de admitere.

1. Nu ... grăbit când compari cele două variante!
2. Este util să nu ... grăbit când compari cele două variante.
3. ... consecvent cu programul pe care ți l-ai ales!
4. Mâine vei ... mai odihnit dacă închei acum sesiunea de studiu.
5. Cu explicația în față, ai ... identificat mai ușor eroarea.
6. Sper să ... pregătit toate fișele până la începutul recapitulării.
7. Sper să ... pregătit pentru discuția de mâine.
8. Poți ... mulțumit de un progres mic, dar real.
9. O să ... mai sigur după ce explici fiecare alegere.
10. Ar trebui să ... mai atent la cuvintele de după spațiul liber.
11. Mi-aș fi dorit să ... fost mai atent la ultima propoziție.
12. Nu vreau să ... descurajat de o singură greșeală.

După completare, recitește perechile 1–2 și 6–7. Ele sunt construite special pentru a arăta dacă urmărești alcătuirea propoziției. Un răspuns bun însoțit de o justificare greșită merită revăzut: este posibil să fi ales corect din întâmplare.

Pentru o a doua rundă, schimbă vocabularul fără să modifici construcția verbală. Înlocuiește „grăbit” cu „neatent” ori „pregătit toate fișele” cu „verificat toate răspunsurile”. Dacă alegerea rămâne justificată, ai început să aplici regula dincolo de enunțul memorat.

9. Răspunsurile explicate: ce indiciu trebuia observat

La itemul 10, capcana este apropierea de „ar”. Dacă vezi un auxiliar de condițional undeva în frază și alegi automat un singur „i”, analizezi alt verb decât cel cerut. Mai întâi delimitezi „ar trebui”, apoi te ocupi de completarea construcției care urmează.

La itemul 12, nu te lăsa condus de primul cuvânt al propoziției. „Nu” neagă verbul „vreau”. Forma de completat se află în grupul „să fii descurajat”. Un semn util în caiet este să încercuiești cuvintele care aparțin aceleiași construcții.

La itemii 6 și 7, informația din dreapta spațiului liber este decisivă. Într-un caz, cineva a pregătit fișele; în celălalt, interlocutorul este pregătit pentru o discuție. Nu trebuie să recunoști numai terminația unui cuvânt, ci relația lui cu restul enunțului.

Dacă ai toate completările corecte, verifică totuși explicațiile. Obiectivul nu este să obții o serie de douăsprezece bife, ci să poți rezolva aceeași dificultate într-o propoziție pe care nu ai mai văzut-o.

10. Transformă greșeala într-o fișă pe care o poți retesta

În loc să copiezi răspunsul corect de mai multe ori, notează unde s-a întrerupt raționamentul. Ai ignorat negația? Ai văzut „să”, dar nu ai citit participiul? Ai asociat orice adresare directă cu doi „i”? Acestea sunt probleme diferite și merită exerciții diferite.

Un model simplu de fișă personală poate avea patru rânduri:

• Enunțul greșit de mine: copiat integral, nu numai forma izolată.
• Indiciul omis: cuvântul sau grupul care schimba analiza.
• Explicația corectă: modul, timpul ori construcția relevantă.
• Exemplul meu nou: altă propoziție care verifică aceeași regulă.

Poți organiza recapitularea în trei întâlniri scurte cu materia. Prima dată rezolvi fără cronometru și explici. La următoarea sesiune folosești exemple noi, în altă ordine. Ulterior, amesteci această dificultate cu alte exerciții de română, ca să nu știi dinainte ce regulă urmează. Aceasta este o propunere de studiu, nu un program obligatoriu stabilit de școală.

Evită și exagerarea inversă: nu consuma întreaga pregătire pentru o singură diferență ortografică. După ce alegerea și justificarea devin stabile, revino la celelalte conținuturi din tematică. Păstrează numai itemii la care încă eziți și verifică-i periodic.

11. Surse verificate și următorul pas în pregătire

Pentru această lecție au fost consultate documentele de mai jos, cu roluri distincte:

• Tematica și bibliografia Cluj, sesiunea septembrie–decembrie 2026, paginile 1–2: încadrarea lecției în materia de română și bibliografia normativă.
• DOOM3 — reguli de scriere și pronunțare, secțiunea 2.3, partea despre flexiunea verbală: norma folosită la alegerea formelor.
• DOOM3 — observații și recomandări, punctul 6.9.3: construcții ale viitorului.
• Informarea de admitere Câmpina pentru sesiunea septembrie–decembrie 2026 și informarea corespunzătoare Cluj: identificarea sesiunii și a instituțiilor vizate.

Nu am identificat o contradicție între sursele consultate privind formele explicate. Nu este precizat în tematică numărul de itemi dedicați acestei dificultăți, iar exercițiile de aici nu trebuie confundate cu testul viitoarei probe. Urmărește în continuare documentele școlii și comunicările unității tale de recrutare pentru informațiile procedurale.

Pasul practic este simplu: refă doar răspunsurile pe care nu le poți justifica, creează câte un exemplu nou și apoi treci la o serie mixtă. În Studilex MAI, pentru pregătire prin grile și simulări, folosește corectarea ca moment de învățare: identifică regula care a decis răspunsul, nu doar litera variantei corecte.

Fotografia de copertă este o ilustrație de studiu realizată de Kawê Rodrigues, disponibilă pe Unsplash. Nu prezintă o instituție a Poliției Române.

12. FAQ: întrebări despre „fi” și „fii” la pregătirea pentru Poliție

Pot alege forma numai după cum o pronunț?

Pentru exercițiile de aici, este mai sigur să identifici construcția gramaticală. Pronunțarea rapidă și obișnuința pot ascunde diferența pe care trebuie să o explici în scris. Citește tot grupul verbal și verifică atât cuvintele anterioare, cât și continuarea.

Orice propoziție cu „nu” cere forma „fi”?

Nu. Compară un imperativ negativ cu un conjunctiv prezent negat. În plus, negația poate aparține altui verb din frază. Întrebarea corectă este ce formă completezi, nu dacă propoziția conține undeva o negație.

Dacă mă adresez unei singure persoane, scriu întotdeauna „fii”?

Nu. Adresarea nu decide singură scrierea. „Vei fi” și „ai fi” se pot referi la aceeași persoană căreia îi spui „fii”. Modul și alcătuirea formei verbale fac diferența.

Sunt acestea întrebări publicate de școlile de poliție?

Nu. Cele douăsprezece enunțuri și explicațiile lor sunt un antrenament original. Documentul oficial stabilește materia, iar sursa normativă permite verificarea regulii; niciunul nu transformă exemplele articolului în subiecte de concurs.

Aceeași pondere la română se aplică automat și Academiei de Poliție?

Nu. Ponderea menționată aici provine din tematica postliceală consultată. Pentru Academia de Poliție trebuie citite regulamentul și anexele proprii sesiunii și programului ales. O regulă de ortografie poate fi comună pregătirii, fără ca structura examenelor să fie identică.

Ce fac dacă rezolv bine testul, dar greșesc în simulări?

Păstrează enunțul complet al greșelii și verifică dacă ai citit în grabă, ai identificat alt verb sau ai memorat o propoziție fără regulă. Reia contrastele cu exemple noi, apoi întoarce-te la exerciții amestecate. Scopul este să recunoști construcția fără să știi dinainte ce dificultate testează întrebarea.